40 2 1MB
Logistica firmei DOPO POCO
Proiect realizat de: Gălbează Cezara – Ștefania Marian Maria Herghelegiu Sandra Grupa: 2
-2016-
1
CUPRINS
Capitolul 1 :
1.1 Prezentarea firmei .............................................................................. 3 1.2 Portofoliu despre produse .................................................................. 3 1.3 Micromediul (clienți , furnizori , concurență ) .................................. 4 Implicații asupra logisticii firmei 1.4 Particularități și importanța logisticii pentru firmă ............................7
Capitolul 2 :
2.1 Organizarea sistemului logistic al firmei ........................................... 8 2.2 Componentele sistemului logistic ...................................................... 8 2.3 Logistica internă ................................................................................. 8 2.4 Logistica externă ................................................................................ 9
Capitolul 3 : 3.1 Organizarea activităților logistice ..................................................... 10 3.2 Identificarea problemelor logistice ................................................... 13 3.3 Strategii / metode tehnice pentru strategia firmei ............................. 13
2
Capitolul 1 1.1Prezentarea firmei
Societatea comercială PDP FOOD SRL , CUI 31385810 , J22/530/2013 este o societate comercială cu răspundere limitată. Pizzeria Dopo Poco având sediul pe Str Mihai Vodă nr 8 A (zona Metalurgie ) , Iaşi , a fost înființată în 2007 , având sediul atunci pe Bld Carol I. Activitatea firmei se desfășoară la sediul din Str Mihai Vodă nr 8 A. Firma are aproximativ 80 angajați și o cifră de afaceri în valoare de 1.521.344 lei în 2013 și 5.614.707 lei în 2014. Profitul firmei a crescut de la an la an , ajungând la 155.065 profit net în 2014 , iar marja profitului fiind de 2,76% . Politica firmei Dopo Poco este ˝Comanzi una și primești două¨. Pizzeria s-a lansat cu comenzi la domiciliu pe piața ieșeană , dar de asemenea are şi un punct de ˝Take away¨ de unde clientul își poate ridica comanda într-un timp mai scurt decât cel la domiciliu.
3
1.2Portofoliu de produse Portofoliul de produse al firmei Dopo Poco include :
Pizza
Paste
Salată
Fast-food
Platouri
Meniu Poftă de Pui
Desert Sosuri Băuturi
Meniul gourmet conţine : mic dejun , gustări, ciorbe, preparate din porc,vită,peşte,pui,garniture, salate garniture,grill, şniţele. Mai au de asemenea şi câteva oferte promoționale cu pachete standard și oferte pentru fiecare zi a săptămanii ( de ex. Joi se poate comanda ciorbă de legume , foccacia , pulpă de vită cu legume și tartă cu mere caramelizate la doar 50.5 lei ) În fiecare zi de luni la comandarea unei pizza 1+1 se primește pe comandă și o doză de pepsi 330 ml. 4
1.3Micromediul (clienți , furnizori , concurență ) Implicații asupra logisticii firmei Clienții- sunt cei mai importanți si în funcție de statutul lor pot fi : consumatorii individuali, cumpărătorii organizaționali (spitale) şi cumpărătorii guvernamentali (agenții şi firmele guvernamentale). În categoria consumatorilor intră o gamă largă de clienţi din care fac parte cei care consumă produsul direct în perimetrul locaţiei şi cei care îl consumă indirect apelând la serviciile de livrare la domiciliu. Am caracterizat clienţii ca fiind persoane cu vârste cuprinse între 20-50 de ani , cu venituri medii şi mari .
Furnizorii - reprezintă o altă componentă a micromediului ce asigură firmei resursele necesare realizarii obiectivelor . Principali furnizori cu care firma colaborează sunt :
CrisTim – pentru mezeluri
Danone – pentru lactate
Indlaco – pentru brânzeturi M&R – pentru legume
5
Marketing Project – pentru ambalaje Panimon – pentru făină
Contractele cu furnizorii sunt făcute pe perioadă nedeterminată.
Concurența Firmele concurente ale pizzeriei Dopo Poco sunt: Family Pizza Mamma Mia Restaurantul Moara de Foc Pizza House Pizza Hut Pizzeria Smile Pizzeria Domnească
Produsele cu care concurează brandul Dopo Poco în mod direct sunt acele produse de tip fastfood : Pizza
Crispy
Shaworma
6
Gourmet ( mic dejun vită , porc etc )
Deserturi
, ciorbe
, preparate pui
,
, pe care firmele concurente le comercializează.
Concurenţa indirectă o reprezintă totalitatea locaţiilor unde se consumă specialităţi sau produse specifice unei ţări/culturi ( restaurante chinezeşti, thailandeze etc).
1.4 Particularități și importanța logisticii pentru firmă Conceptul de logistică a marcat o evoluţie a obiectivelor care îi revin precum şi de o evoluţie a perimetrului de intervenţie. Logistica poate fi definită ca o funcţie de interfaţă între gestiunea ofertei (supply side) şi gestiunea cererii (demand side). Implicarea logisticii conduce la satisfacerea clientului şi reducerea costurilor. Pentru realizarea acestei performanţe se recomandă utilizarea a patru principii de organizare şi anume: cunoaşterea şi accelerarea fluxurilor de informaţii; cunoaşterea şi accelerarea fluxurilor de produse; cunoaşterea şi respectarea angajamentelor reciproce; cunoaşterea şi gestionarea riscului. Sistemele logistice se dedică concilierii distanțelor spațiale și temporale între alcătuirea și luarea în considerare a performanțelor întreprinderii. Obiectivele legate de împarțirea fizică a mărfii pot fi desemnate, simplist, prin următoarea paradigmă. Un sistem logistic are: -produsul potrivit; -în cantitatea potrivită; -la locul potrivit; -la timpul potrivit; -cu calitatea potrivită Pentru a pune la dispoziţie astfel costuri logistice minimale.
7
Capitolul 2 2.1 Organizarea sistemului logistic al firmei Sistemul de depozitare: Mărfurile sunt depozitate pe: paleți , rafturi metalice unele dintre zone fiind delimitate prin grilaje metalice. Firma utilizează pentru manipularea mărfii transpalet ( liză) , cu ajutorul manipulatorilor din depozit. Alegerea furnizorilor în cadrul firmei:
Se primesc ofertele de la furnizori ( fizic sau prin email) Se analizează ofertele furnizorilor de către manageri şi gestionarul firmei Se alege furnizorul ( în funcție de raport calitate marfă- preț) Se primesc probe pentru produsele selectate, apoi se testează Se dau comenzile agenților Se recepţionează marfa Se face plata pentru marfa achiziționată ( pe loc sau la o dată ulterioară stabilită)
2.2 Componentele sistemului logistic Sistemul logistic al unei firme este compus dintr-un ansamblu de activităţi ocazionate de transferul bunurilor între nivelurile canalelor de marketing şi din infrastructura necesară desfăşurării acestor activităţi. La nivelul unei firme producătoare, sistemul logistic include 3 componente majore: a) aprovizionarea b) activităţile de susţinere a producţiei c) distribuţia fizică Aprovizionarea se face direct de la furnizori , este apoi depozitată în cadrul firmei, iar pe urmă se începe producția, și în cele din urmă produsele finite sunt livrate către clienți.
2.3 Logistica internă Aprovizionarea mărfurilor se face în funcție de fiecare produse : La mezeluri se dă comandă în fiecare zi și marfa este livrată a 2 a zi La produsele lactate (brânzeturi) se dă comandă în fiecare zi și marfa este livrată a 2 a zi La legume se dă comandă în fiecare zi și marfa este livrată a 2 a zi 8
La ambalajele pentru mancare, pungi de plastic, plase și cutii de pizza se dă comanda 1 dată pe săptămană La băuturi comanda se dă zilnic La sosuri , măsline și porumb comanda se dă zilnic La făină se dă comanda 1 dată pe săptămană La condimente se dă comanda zilnic La paste se dă comanda 1 dată pe săptămană
2.4 Logistica externă
Furnizorii sunt aleși în funcție de marfa dorită, în funcție de cantitatea disponibilă la furnizori și de timpul de livrare. Majoritatea comenzilor către furnizori sunt date zilnic , ele fiind livrate în aceeași zi sau a 2 a zi. Mărfurile sunt transportate de obicei în dube ce au cameră frigorifică ( pentru mezeluri , legume etc ) . Făina este livrată 1 dată pe săptămană , fiind livrată în cantitate mare cu un tir , de la Piatra Neamț. Aprovizionarea se face în funcție de stocuri.
9
Capitolul 3 3.1 Organizarea activităților logistice Logistica de depozitare a produselor în cadrul firmei se face astfel : Camera rece : o Roșiile sunt depozitate în lădițe de câte 5 kg pe raft o Ardeii sunt depozitați în lădițe de câte 5 kg pe raft o Lămaile sunt depozitate în lădițe de câte 3 kg pe raft o Gogoșarii sunt depozitați în borcane de 4 kg pe raft o Castraveții murați sunt depozitați în borcane de 4 kg pe raft o Castraveții verzi sunt depozitați în lădițe de cate 5 kg pe raft o Verdețurile sunt depozitate în saci pe raft o Drojdia este depozitată în pachete de cate 500gr pe raft o Ardeii iuți sunt depozitați în lădițe de cate 3 kg pe raft o Țelina este depozitată în saci de cate 10 kg pe raft o Morcovul este depozitat în saci de câte 10 kg pe raft o Salata verde este depozitată în saci de câte 10 kg pe raft o Varza este depozitată în saci de câte 30 kg pe raft o Fructele ( portocale , banane, mere, kiwi ) sunt depozitate în lădițe de câte 5kg pe raft o Pieptul de pui este depozitat în pungi de câte 2,5 kg pe raft o Tonul este depozitat în conserve de câte 0,135 gr pe raft o Gorgonzola, parmezanul, brânza Cedar , brânza Brie sunt depozitate în role de cate 2 kg pe raft o Smântana este depozitată în găleți de câte 5kg pe raft o Ciupercile sunt depozitate în lădițe de câte 3 kg pe raft o Ciocolata menaj este depozitată în pungi vidate de câte 3 kg pe raft o De asemenea şi aluatul pentru pizza este ținut în camera rece în lădițe speciale
Congelator (camera congelator ) : o Peștele congelat (somon, creveți, calamar) este depozitat în pungi de 2 kg pe raft o Brocolli, mazărea și fasolele păstăi sunt depozitate în pungi de 5kg pe raft o Cartofii wedges și cartofii pai sunt depozitați în pungi de 2,5 kg pe raft
Depozit : 10
o Băuturile sunt depozitate în baxuri pe raft după sortimente
o Cutiile de măsline sunt depozitate în cutii de 2 kg pe raft
o Mazza ( sosul de roșii pentru pizza ) este depozitat în cutii de cate 3 kg pe raft
o o o o
Ambalajele pentru ciorbe sunt depozitate în set de câte 50 buc/set pe raft Ambalajele pentru felul principal sunt depozitate câte 100 buc/ set pe raft Pungile Dopo Poco sunt depozitate câte 100 buc / set pe raft Etichetele pentru mâncare sunt depozitate în role a câte 5000 buc pe raft
11
o Olina ( uleiul de palmier ) este depozitat în bidoane metalice de 17 litri pe raft
o Cartofii sunt depozitați în saci de 15 kg pe raft
o Condimentele sunt depozitate în pungi de 500 gr pe raft o Zahărul și mălaiul sunt depozitate în baxuri ce conțin pungi de cate 1 kg și sunt depozitate pe raft
12
o Pesmetul este depozitat în baxuri de 10 pungi a câte 500 gr fiecare, tot pe raft o Făina este depozitată în saci de carton a câte 50 kg , pe raft
o Pastele sunt depozitate în cutii de câte 500 gr o Tacâmurile de plastic sunt depozitate în pungi de cate 100 buc o Borșul este depozitat în sticle de cate 1 l , pe raft
o Uleiul și oțetul sunt depozitate pe raft în sticle de 1 l fiecare
o Ceapa este depozitată în saci de cate 10 kg , pe raft
13
o Porumbul este depozitat în cutii metalice de 2 kg pe raft
o o o o
Sarea este depozitată pe raft în saci de 5 kg Piperul este depozitat în pungute de câte 30 gr pe raft Esențele ( vanilie, rom , migdale) sunt depozitate pe raft în sticluțe de cate 1 l fiecare Vegeta este depozitată pe raft în cutie de 5 kg
Ouăle sunt depozitate în frigider separat , în cofraj de câte 30 buc.
3.2 Identificarea problemelor logistice Strategii / metode tehnice pentru strategia firmei În urma studiului efectuat la firma Dopo Poco am constatat că nu au un program de gestiune , totul se face în Excel de către gestionar. Nu există un program specific care să le atragă atenția în cazul în care marfa de pe stoc este foarte puțină sau este lipsă. Au doar 1 cameră rece și o singură cameră congelator. De asemenea nu au nici motostivuitor pentru a căra marfa, mai ales făina, care este estimată ca și volum la 1 tonă sau 2 pe săptămană , aceasta fiind transportată de la tir spre depozit doar cu transpaletul.De asemenea în depozit lucrează doar 2 oameni , un gestionar ( care este şi manipulant ) şi un ajutor. Cel mai potrivit ar fi să achiziționeze un motostivuitor , pentru a le ușura munca angajaților , să mai angajeze cel puțin încă un om la depozit și de asemenea să mai construiască măcar 1 cameră rece pentru depozitatea alimentelor. 14
Pentru a nu duce lipsă de personal calificat firma ar putea încheia diferite contracte cu unităţi de învăţământ, prin care să permită tinerilor să facă practică în cadrul restaurantelor. Astfel ar avea un număr mai ridicat de personal şi ar putea să selecteze din acestea persoane pe cele abile care să rămână în continuare ca angajaţi.
15