Proiect Educational [PDF]

Zitiervorschau

MINISTERUL EDUCAȚIEI ȘI CERCETARII

Titlul proiectului:

Iași mai 2012

1

DATE DE IDENTIFICARE

Denumirea unității de învățământ: Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Iași Adresă: Str. Mihail Kogălniceanu nr. 10, cod 700454, Iaşi România Telefon:

Director : +40 232 264771 Secretariat : +40 232 215746

Fax:

+40 232 215746

E-mail:

[email protected]

Web:

http://lme.is.edu.ro/

Persoană de contact: Amariei Ionela, [email protected], tel: 0040 747 914 558 0034 642 697 359 Titlul proiectului: „Prezența ta te avantajează!”

2

Sumar

I. Argument ............................................................................................................................ 4 II. Identificarea problemei sau a necesității ........................................................................ 4 III. Evaluarea problemei sau a necesității ........................................................................... 5 IV. Resursele proiectului ..................................................................................................... 12 V. Selecția participanților ................................................................................................... 13 VI. Finalitatile proiectului ................................................................................................... 13 VII. Activități de prevenție și intervenție .......................................................................... 14 VIII. Cronograma activităților ........................................................................................... 24 IX. Înregistrarea datelor ..................................................................................................... 25 X. Criterii și indicatori ........................................................................................................ 25 XI. Evaluarea programului ................................................................................................ 26 XII. Bibliografie ................................................................................................................... 27

3

I. Argument Mutaţiile din societate şi din familia contemporană (problemele economice, problemele de relaţionare între părinţi şi copii, timp redus petrecut cu familia, redistribuirea rolurilor, suportul social şi emoţional redus, supraîncărcarea profesională a părinţilor sau munca în străinătate etc.) determină mai multe probleme emoţionale la copii decât în trecut. La acestea se adaugă presiunea grupului, riscul consumului de droguri şi a altor forme de dependenţă, metodele educative slabe, inconstante, supraîncărcarea şcolară, disfuncţiile în evaluare şi notare, frica de examene etc. constituindu-se în adevăraţi stresori pentru elevi care, din păcate, uneori evită confruntarea cu ,,problema” prin fuga de la ore. Văzut din această perspectivă, absenteismul devine o problemă socială, un semnal tardiv al existenţei unor probleme, o conduită care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredere în educaţia şcolară. Din păcate, absenteismul este în creştere, mai ales la nivel liceal, iar ignorarea sau pedeapsa excesivă pot doar contribui la cronicizarea fenomenului.

II. Identificarea problemei sau a necesității Absenteismul şcolar este un fenomen cu o dinamica spectaculoasă în ultimele decenii. Este definit ca o problemă socială, fiind explicata mai mult prin caracteristicile socioculturale ale mediului de provenienta si aparand mult mai frecvent în mediul urban si în familiile sarace. Desemnaeză un tip de conduită evazionista stabila, permanentizata, ce prefigurează sau reflectă deja atitudinea structurata a lipsei de interes, motivatie, încredere în educatia scolara. Atunci cand elevii încep să lipsească sistematic si generalizat de le scoala, aceasta conduita reprezinta un semnal tardiv al existentei problemelor; absenteismul constituie o forma de agresiune pasivă împotriva scolii, indicand ca elevii fug de la scoala chiar cu riscul de a fi pedepsiti. Reactiile negative ale scolii si ale parintilor între tin mecanismele de aparare ale elevului, creand un cerc vicios, în care abandonul tinde sa apara drept unica solutie prin care se pot rezolva toate problemele. Asadar, absenteismul se poate caracteriza, succint, astfel: problemă socială; conduită evazionistă, cronică, care reflectă atitudinea structurată a lipsei de interes, motivaţie, încredre în educaţia şcolară

4

fuga de la ore este o problemă predominant emoţională (conduită de tip evazionist; evadare fizică şi psihologică din situaţia percepută ca traumatizantă) formă de manifestare a devianţei şcolare (semnal tardiv al existenţei unor probleme) reducere a ataşamentului şi a integrării, identificare scăzută cu obiectivele şi aspiraţiile grupului (de elevi)

Abesteismul poate îmbrăca mai multe forme cum ar fi: absenteism selectiv care însemnă fuga de la şcoală este frecventă la o singură disciplină sau doar la câteva discipline. absenteism generalizat care este fuga de la şcoală este frecventă şi generalizată, prefigurează abandonul şcolar căutarea singurătăţii care este o reacţie la tensiunea puternică intra- sau interpersonală. dorinţa de a fi cu partenerul se ragăseşte mai ales la adolescenţi. dorinţa de apartenenţă la grup prin ,”ritualuri de iniţiere”. atitudine defensivă faţă de autoritatea unui sistem.

III. Evaluarea problemei sau a necesității Tabelul urmator prezinta rata absenteismului in scoli, in diferite tari; informatiile sau obtinut prin intermediul studiului PISA(realizat in 2000) niciodata

O data sau de 2 De 3 sau 4 ori

De 5 ori sau mai

ori

mult

Germania

73

22

3

*

Luxemburg

73

21

3

3

Belgia

71

21

4

3

Elvetia

68

25

4

3

Austria

63

32

3

*

Suedia

62

29

6

3

5

Irlanda

57

34

6

3

Finlanda

57

33

8

4

Danemarca

50

34

9

7

Italia

44

42

8

6

N : "*" =lipsit de importanta statistica Astfel, se observa cu usurinta valorile crescute in ceea ce priveste absenteismul in Italia - mai mult de jumatate dintre cei chestionati au absentat macar o data in ultimele 2 saptamani. In Austria se observa rata cea mai scazuta a absenteismului. Acceptiuni asupra absenteismului in diferite tari: Austria Prezenta sau absenta elevilor in sistemul de invatamant austriac este reglementata prin articolul 43 al Legii Educatiei : "Elevii trebuie sa mearga la scoala in mod regulat si punctual in timpul perioadei legal stabilite pentru scoala." Articolul 45 prezinta situatiile in care este justificata absenta elevilor de la scoala : 

Imbolnavirea elevului



Boli contagioase ale celor care locuiesc in aceeasi resedinta cu elevul



Imbolnavirea parintilor sau a altor membri ai familiei care necesita ajutorul elevului



Evenimente extraordinare in viata elevului sau a familiei sale (de exemplu evenimente de familie care nu survin annual precum botezul, casatoria , moartea unui membru al familiei , etc.)



Drum spre scoala impracticabil sau conditii meteo care pun in pericol sanatatea elevului.

Cauzele absenteismului scolar in Austria In Austria, absenteismul nu reprezinta o problema scolara majora si de aceea nu exista initiative sau programe oficiale care sa actioneze in aceasta directie. Totusi, absenteismul scolar este considerat premergator unor probleme psihologice, de aceea serviciile de consiliere si alte organizatii de sprijin abordeaza aceasta situatie din perspective e nevoilor parintilor de a face fata dificultatilor scolare ale copiilor. 6

O brosura cu informatii a "Serviciului pentru Tineri si Familie" al Consiliului Local din Viena identifica urmatoarele forme de absenteism scolar: 

Absenteism scolar tipic, in majoritatea cazurilor fara consimtamantul sau informarea parintilor.



In unele cazuri, absenta de la scoala este tolerate de catre parinti, deoarece elevul trebuie sa ii ajute in gospodarie, mai ales in ingrijirea fratilor mai mici.



Parintii sunt uneori implicate in asa numita "strategie pentru absenta scolara" : elevului ii este permis sa absenteze din cauza unui test scolar care trebuie sustinut sau pentru a se putea pregati mai bine pentru o alta examinare, cea de la care se absenteaza fiind considerata de importanta minora (de ex.: cursuri de dupa-amiaza etc.)



O alta forma de refuz a scolii o constituie fobia de scoala, adesea insotita de reactii fizice (voma, greata, paloare, astm, tulburari de somn, agitatie, etc). In contrast cu absenteismul "normal ", acei copii care au fobii de scoala nu actioneaza in grup , ci pur si simplu refuza sa plece de acasa.



In general, absenteismul scolar debuteaza numai dupa ce parintii isi obliga copiii sa mearga la scoala. Elevii doresc sa evite situatii neplacute si adesea formeaza grupuri care hoinaresc prin magazine, baruri, etc. Similar studiilor asupra satisfactiei la locul de munca, acest comportament este un bun indicator asupra atractivitatii scazute a sistemului de educatie, a modului de predare-invatare, a atmosferei scolare etc.

Atat copiii care au fobie de scoala , cat si cei incadrati in categoria absenteismului "normal", considera ca imaginea de sine le este afectata de scoala: - unii reactioneaza cu teama - altii protesteaza prin neinvatare si cauta mai multa satisfactie in afara scolii. Ei adopta un comportament care influenteaza negativ viitoarea lor cariera si de aceea, parintilor le sunt oferite consiliere si suport psihologic. Pentru aceste activitati, sistemul de invatamant austriac include profesori de consiliere si consilieri pe probleme pedagogice. Ei coopereaza cu profesorii, parintii si institutiile psihosociale si medicale. In general, procesul de consiliere este structurat astfel: 

Evaluarea situatiei curente si diagnoza pedagogica



Planificarea procesului de consiliere si stabilirea obiectivelor



Interventie si control 7



Reflectie si evaluare

Absenteismul scolar in Franta Este foarte dificil sa vorbesti despre absenteism scolar sau abandon timpuriu in Franta pentru ca nu exista statistici credibile. Frecventarea cursurilor invatamantului obligatoriu priveste elevii cu varste intre 6 si 16 ani , dar si toti tnerii care sunt inregistrati la scoala. Limita legala a absentelor este de 4 zile si jumatate pe luna timp de 3 luni sau de 10 zile fara justificare. Inspectorii regionali in Franta inteleg si interpreteaza in mod diferit legea. Motivele legale de absente sunt: 

Boala copilului



Boli contagioase in familie



Sarbatori in familie



Imposibilitatea frecventarii scolii din cauza perturbarii transportului



Absenta temporara a persoanei in a carei responsabilitate se afla si pe care elevul trebuie sa o urmeze

Cauzele absenteismului scolar in Franta Dintr-un raport cu privire la abandonul scolar realizat in ianuarie 2003 la cererea ministrilor educatiei nationale si cercetarii Luc Ferry si Xavier Darcos, reiese ca poblematica absenteismului scolar nu e noua si trebuie tratata cu seriozitate deoarece prea multi tineri abandoneaza scoala fara nici o calificare (aproximativ 7% dintre elevi, ceea ce corespunde unui numar de 60.000 elevi pe an). Un alt motiv pentru a rezolva aceasta problem ail constituie politica de securitate a noului Guvern , care apreciaza ca absenteismul scolar contribuie la cresterea delincventei juvenile si considera oportuna pedepsirea parintilor care nu isi trimit copiii la scoala. Acest raport ilustreaza faptul ca rata absenteismului in scolile profesionale este de 2 ori mai mare decat cea din scolile obisnuite. Rolul factorilor sociali si al familiei este important, lucru demonstrat de faptul ca rata absenteismului se dubleaza atunci cand: - parintii sunt someri - resedinta este in suburbia - in famlii monoparentale (indiferent de provenienta sociala) 8

Rata absenteismului depinde, de asemenea , de decesul unuia dintre parinti si de numarul de frati si surori.Rolul colegilor de aceeasi varsta este mai important decat cel al fratilor si surorilor. Motivele pentru abandon scolar sunt multiple si trebuie analizate ca un proces complex , nu ca variabile cumulative. In general , cauze diferite pot explica absenteismul scolar : -

Aspecte culturale sau religioase ( in comunitatea rroma , fetele revin in tara de origine pentru a se casatori si nu se mai intorc)

-

Probleme familiale sau personale profunde, copiii pot fi in pericol (ex.:parintii sufera de depresie si tin copiii cu ei acasa)

-

Situatii limita : copii care urmeaza cursuri prin corespondenta din cauza starii de sanatate foarte proasta sau pentru ca au fobie de scoala, tulburari de personalitate sau de comportament

-

Ingrijirea sau cresterea fratilor mai mici nu permit urmarea studiilor

-

Unii copii cred ca sunt in pericol ( din cauza gastilor sau grupurilor rivale)

-

Locuri de munca ilegale , deci interes mai mare pentru aspectele financiare decat pentru cele scolare

-

Implicarea copiilor in retele clandestine cu ajutorul carora obtin venituri Pe langa aceste probleme sociale si psihologice , trebuie analizate si relatiile dintre

tineri si institutia scolara. Unii elevi renunta la scoala atunci cand nu se simt interesati sau implicati in activitatile de invatare, motivatia fiind diversa : nu pot indeplini sarcinile scolare pentru ca nu apreciaza anumiti profesori, nu pun pret pe invatare, activitatile de invatare nu au sens sau finalitate pentru ei, constientizeaza ca nu au un plan profesional sau de viitor realist. Romania Acceptiuni asupra absenteismului in Romania Absenteismul poate fi definit ca lipsa de la scoalaa elevilor care urmeaza invatamantul formal sau non-formal unde prezenta este obligatorie. Un elev care lipseste o ora din programul scolar comite o absenta. In sistemul de invatamant obligatoriu , institutiile scolare si familia sunt responsabile pentru prezenta elevilor la scoala.

9

In primii ani de tranzitie (1990-1995), rata de cuprindere a elevilor in invatamantul obligatoriu a fost de 90 - 91%. Au urmat eforturi pentru incurajarea scolarizarii, cu intentia de a reduce rata abandonului scolar si a altor probleme scolare cum ar fi absenteismul. Un bun exemplu il constituie garantarea alocatiei de stat pentru copii tuturor celor care frecventeaza invatamantul obligatoriu (o masura de protectie sociala a copiilor cu varste intre 0-16/18 ani). Masura a condus, intr-adevar la cresterea ratei celor cuprinsi in invatamantul obligatoriu pana la aproximativ 97%( cu usoare fluctuatii). Din pacate, efectele acestei masuri sociale asupra prezentei scolare nu au fost monitorizate suficient si sistematic. In Romania, absentele motivate si nemotivate de la ore sunt inregistrate intr-un document scolar numi catalog. Tot acolo sunt trecute si notele/calificativele pe care elevii le obtin in urma evaluarilor. Absentele motivate sunt asociate conceptului de absenteism. Se considera ca o absenta este justificata in urmatoarele conditii: -

elevul se imbolnaveste, iar motivul absentei este explicat printr-un certificat medical

-

diferite boli (temporare sau permanente) care impiedica elevul sa urmeze orele de Educatie fizica; elevii sunt scuiti de participarea la aceste ore pe baza unui certificat medical

-

evenimente sau situatii de familie exceptionale; in aceste cazuri absentele sunt inregistrate de catre invatator ( la ciclul primar) sau diriginte (la gimnaziu si liceu)

Doar absentele motivate nu influenteaza primirea alocatiei pentru copii. Daca un elev depaseste 40 de absente nemotivate pe luna, conform reglementarilor legale, nu va mai avea dreptul la alocatia pentru copii pe luna respectiva. Din aceasta cauza, multe familii sarace, cu precadere cele de rromi, desi isi trimit copiii la munca, au grija ca acestia sa nu depaseasca numarul legal admis de absente pentru a putea beneficia de alocatie. In invatamantul secundar , conform acelorasi reglementari, depasirea unui numar de 40 de absente nemotivate in cursul unui an scolar conduce la exmatricularea elevului ; o notificare este trimisa parintilor dupa 20 de astfel de absente. De asemea , elevul poate fi exmatriculat daca numarul absentelor depaseste 20 % din numarul total de ore alocate unei materii in

10

curriculum-ul scolar. In acest caz , notificarea este trimisa parintilor atunci cand numarul absentelor depaseste 10%. Pe baza unor argumente serioase, parintii pot solicita scolii informarea cu privire la absentele copiilor, pentru a preveni astfel exmatricularea. Unele institutii scolare pot adopta masuri (incluse in planul scolar) de prevenire si combatere a absenteismului, precum si instituirea unor reglementari interne pentru ameliorarea prezentei scolare. Conform opiniei generale a corpului profesoral, exista o legatura directa intre numarul absentelor si rezultatele scolare. Absenteismul este, de asemenea asociat cu munca copiilor (impusa de catre familie sau la initiativa copilului ) si cu riscul includerii elevului in grupuri pre-delincvente. Cauzele absenteismului pot fi multiple. In continuare sunt prezentate cele mai intalnite cause ale absenteismului scolar: 1. Cauze care ţin de personalitatea şi starea de sănătate a elevului: motivaţie şcolară scăzută, lipsă de interes, încredere scăzută în educaţia şcolară, oboseală, anxietate, autoeficacitate scăzută, imagine de sine deteriorată, sentimente de inferioritate, abilităţi sociale reduse, pasivitate; refuzul de a adera la o alegere făcută de alţii (reacţie la presiunea exercitată de dorinţele adulţilor) 2. Cauze care ţin de familie, condiţiile socio-economice ale familie: sărăcia, stil parental indiferent, neglijent, familii dizarmonice, părinţi foarte ocupaţi sau plecaţi în străinătate 3. Cauze ccare ţin de contextul şcolar specific (inclusiv relaţia profesor-elev): presiunea grupului, supraîncărcarea şcolară, comunicarea defectuasă elev-profesor (ironizarea, umilirea elevului) evaluarea subiectivă, frica de evaluare, conflict cu colegii, practici educative percepute de elevi ca fiind nedrepte, frustrante, incompatibilitate între aspiraţiile, trebuinţele de învăţare şi oferta educaţională a şcolii; formă de apărare –împotriva disciplinei excesiv de rigidă şi severă, politici proabsenteiste ale şcolii la elevii din clasele terminale (în şcolile de ,elită’’)

Varsta este de asemenea o variabila importanta atunci cand vorbim de absenteism, in sensul ca: la elevii mici - fuga de la şcoală poate fi o manifestare a ,,fobiei şcolare’’; cauze: dependenţă crescută de părinţi, părinţi care valorizează excesiv educaţia şcolară; stiluri parentale

11

supraprotectoare, autoritare sau indiferente; strategie defensivă faţă de colegii violenţi, eşecul şcolar, situaţii umilitoare la elevii mari - fuga de la ore este rezultatul unei opţiuni (proces de deliberare, luare a deciziei); cauzele pot fi: frica de evaluare, de eşec, fobia / anxietatea socială (frecventă în perioada adolescenţei, manifestată prin anxietate faţă de situaţia de a fi observat de colegi, teama de a vorbi în public, teama de a interacţiona cu persoane de sex opus, teama de critică, stimă de sine scăzută); teama de pedeapsă, teama de pierdere a statutului în grup Riscurile absenteismului repetat de la şcoală sunt: depresia, consumul de toxice legale şi ilegale, acte delictuale, abandon şcolar.

IV. Resursele proiectului 1. Resurse umane (echipa de lucru) Acest proiect va fi desfasurat cu ajutorul unei echipe de lucru formate din 5 persoane: 2 sociologi, un consilier scolar, un terapeut si un profesor de educatie fizica. Toti membrii echipei vor fi implicati in desfasurarea activitatilor, insa, in mod special, sociologii vor fi responsabili de construirea chestionarelor si culegerea datelor, psihologul va fi cel care va interpreta psihologic datele gasite, va indentifica eventualele cauze, precum si interesele elevilor, iar impreuna cu consilierul si profesorul de educatie fizica va construi scheletul activitatilor cuprinse in acest plan. 2. Resurse materiale În cadrul acestui proiect se vor utiliza echipamente audio-video, prezentari power-point, filmulete, creioane colorate, creta colorata, foi A4 si A3, fise de lucru, pliante, anunțuri etc. 3. Resurse detimp și spațiu Activitatile se vor desfasura in perioada 01 octombrie – 09 decembrie 2012, pe parcursul a 10 saptamani, în fiecare saptamână vor avea loc două activitati, respectiv marti si joi, imediat dupa ore. Spatiul de desfasurare va fi sala de sport a liceului, care va fi amenajată cu resursele materiale necesare desfasurarii fiecarei activitati.

12

V. Selecția participanților Pentru a stabili beneficiarii programului, se va identifica acea clasa din cadrul liceului care a inregistrat in ultima perioada de timp numarul cel mai ridicat de absente. Toti elevii vor participa la acest program de interventie, prezenta acestora in cadrul orelor de dirigintie nemaifiind obligatorie pe parcursul desfasurarii programului. Populatia tinta: elevii de clasele V-VIII Absenteismul scolar se intalneste cu mare frecventa in cazul elevilor de gimnaziu si al elevilor de liceu. Motivul pentru care a fost selectat acest esantion este urmatorul: la varsta de 10-15 ani interventia unui adult este mai semnificativa comparativ cu perioada adolescentina, in care firea rebela a adolescentilor isi spune cuvantul. Mai mult decat atat, dezvoltand strategii de coping adecvate dependenţei crescută de părinţi, presiunilor părinţilor care valorizează excesiv educaţia şcolară; stilurilor parentale supraprotectoare, autoritare sau indiferente; agresivitatea colegilor, eşecul şcolar, situaţii umilitoare, toate acestea putand fi parte a fobiei sale scolare, frecventa acestui comportament va fi redusa, mai mult decat atat, se va diminua riscul ca acestia sa absenteze nemotivat in viitorii ani, inclusiv pe perioada liceului.

VI. Finalitățile proiectului Scopul acestei activitati: Scopul acestui proiect este sa ofere modele de combatere a fenomenului "cronicizat" al absenteismului scolar, descoperirea cauzelor ce il determina, constientizarea reactiilor la stres a actorilor implicati in procesul de absentare, consitituirea unei imagini de sine pozitiva, dezvoltarea capacitatii de apreciere si utilizare a potentialului propriu al elevilor.

Obiectivele urmărite sunt: 1

Identificarea surselor de stres scolar

2 creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată (scopurile eficiente în învăţare ) 3 identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea lor 4 dezvoltarea capacităţii de apreciere şi utilizare a potenţialului propriu. 5 dezvoltarea asertivitatii

13

6 dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale, expunerea deschisă, fermă a propriului punct de vedere fără a se teme de consecinţe (de judecata grupului) 7 însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare; învăţarea unor strategii de a rezista la presiunea grupului. 8 Sa se dezvolte stima de sine a elevilor , sa se construiasca o imagine de sine pozitiva prin autocunoastere si dezvoltare personala

Strategii de intervenţie: depistarea, ameliorarea şi înlăturarea cauzelor privind absenteismul şcolar; monitorizarea săptămânală a absenţelor elevilor de către diriginte; intensificarea legăturii cu familia; informarea profesorilor diriginţi şi oferirea de consultanţă pe problemă; consilierea individuală a elevilor / părinţilor acestora (la cerere); consilierea de grup a elevilor; implicarea mediatorului şcolar; evitarea etichetării, a marginalizării; sistem echitabil de recompense – sancţiuni care să menţină motivaţia şcolară a elevilor; nota să fie doar o măsură obiectivă a performanţei şi nu o modalitate de sancţionare a elevului; profesorii să comunice eficient (asertiv, să folosească ascultarea activă) să evite etichetarea elevilor, să critice constructiv, să se focalizeze pe recompensarea elevilor şi nu pe sancţionarea lor diversificarea şi atractivitatea activităţilor extracurriculare VII. Activități de prevenție și intervenție 1. ACTIVITATEA: Surse de stres şcolar OBIECTIV: Identificarea surselor de stres şcolar NIVEL: gimnazial; liceal MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA: 25 min.

14

DESCRIERE: Se împarte clasa pe grupe de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă realizează timp de 10 min. o listă cu surse de stres şcolar pe care o prezintă apoi întregii clase. Urmează discuţii cu întreaga clasă: pot fi înlăturate, diminuate, tolerate necesitând adaptare, etc. 2. ACTIVITATEA: Reacţii la stres OBIECTIV : Conştientizarea reacţiilor la stres NIVEL: gimnazial;liceal MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA : 40 min. DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 4-5 elevi. Fiecare grupă notează timp de 15 min. reacţiile avute într-o situaţie considerată stresantă (test, teză, examen etc.),după care le vor prezenta întregii clase. Se vor nota reacţiile fizice/ fiziologice (ex:dureri de inimă, transpiraţii excesive, dureri de cap ), cognitive (ce au gândit), emoţionale (ce au simţit), comportamentale (cum s-au comportat) .În final se vor identifica câteva modalităţi

de

reevaluare a evenimentului considerat stresant prin prisma gândirii pozitive.

3. ACTIVITATEA: Diploma mea OBIECTIV:Dezvoltarea stimei de sine NIVEL: gimnazial; liceal MATERIALE NECESARE : fise, creioane DURATA: 20 min. DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul ”Diploma mea” (anexa1) pe care o completează. După completarea fişei cei care doresc, o prezintă clasei.

4. ACTIVITATEA: Cine sunt eu? OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine NIVEL: gimnazial MATERIALE NECESARE: fişe, lipici, foarfece, creioane, carioca, reviste DURATA: 30 min. DESCRIERE: Se înmânează fiecarui elev fişa “Cine sunt eu?” (anexa 2) şi se pun la dispoziţie materialele. Elevii primesc ca sarcină realizarea timp de 15 min. a unui colaj/desen care să le ofere celorlalţi o idee despre cine sunt ei. Pentru realizarea sarcinii elevii pot folosi cuvinte, simboluri, desene la libera alegere. După realizarea sarcinii se fac grupuri de câte 3-4 elevi în care fiecare va împărtăşi celorlalţi ce a făcut. Grupurile vor discuta aspectele comune 15

timp de 5 min. În final se reface grupul mare şi se discută timp de 10 min: a fost uşoară/grea sarcina, care sunt lucrurile comune descoperite, i-a ajutat exerciţiul să se cunoască mai bine etc. 5. ACTIVITATEA: Cum mă văd eu, cum mă definesc ceilalţi? OBIECTIV: Construirea unei imagini de sine pozitivă NIVEL: gimnazial MATERIALE NECESARE: coli A4, markere, creioane colorate, tablă/flipchart DURATA: 50 min. DESCRIERE: Acest exerciţiu oferă elevilor posibilitatea de a-şi defini calităţi personale care contribuie la dezvoltarea armonioasă a personalităţii lor. Elevii sunt împărţiţi în grupe de 5 şi primesc câte o foaie A4 şi creioane colorate. Fiecare elev desenează conturul propriei palme pe foaie, pe care îşi va trece numele. Pe degetul mare îşi va trece o calitate proprie (trăsături de caracter, însuşiri morale; de ex.: generos, inteligent, simpatic, talentat etc.). Exerciţiul se continuă cu precizarea altor calităţi de către colegii de grup – fiecare membru al grupului va scrie o calitate a colegului său pe celelalte “degete” ale conturului palmei acestuia. În felul acesta, la sfârşit fiecare membru va avea un contur al palmei inscripţionat cu calităţi identificate atât de el, cât şi de colegii săi. În final se afişează toate colile cu desene pe tablă sau pe foaia de flipchart. O variantă a exerciţiului cuprinde precizarea unui comportament pozitiv (sau a mai multor comportamente). Se insistă ca elevii să identifice calităţi (aspecte pozitive), nu defecte (aspecte negative) ale propriei personalităţi. Sugestii pentru profesori: Accentul se pune pe valorizare. Dacă profesorul observă că sunt elevi care nu reuşesc să identifice aspecte pozitive ale comportamentului sau caracterului lor, pot fi completate “degetele” doar de ceilalţi membri ai grupului. În felul acesta, elevul respectiv va reuşi, cu ajutorul celorlalţi, să se cunoască şi să autovalorizeze propriul potenţial. 6. ACTIVITATEA: Punctele tari şi slăbiciunile mele OBIECTIV: Dezvoltarea stimei de sine NIVEL: gimnazial; liceal MATERIALE NECESARE: fişe, creioane DURATA: 30 min.

16

DESCRIERE: Fiecare elev primeşte o fişă cu titlul “Punctele tari şi slăbiciunile mele” (anexa 3) pe care o completează având la dispoziţie 10 min. După completarea acesteia de către toţi elevii se vor realiza discuţii pe grupuri de câte 3-4 elevi timp de 5 min., în cadrul cărora fiecare va împărtăşi colegilor de grup răspunsurile date. In final se va realiza timp de 15 min. o discuţie la nivelul întregii clase în cadrul căreia unii dintre elevi vor fi ajutaţi să-şi completeze lista cu punctele tari. Se va urmări, de asemenea,

deplasarea discuţiei pe

posibilitatea remedierii unor aspecte mai puţin pozitive ale propriei persoane.

7. ACTIVITATEA: Portret OBIECTIV: Creşterea stimei de sine NIVEL: gimnazial MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA:15 min. DESCRIERE: Se prinde pe spatele fiecărui elev o foaie de hârtie. Timp de 10 min fiecare elev va trece pe la ceilalţi şi va nota pe spatele acestora o calitate pe care ei considera că posesorii hârtiei o au. După 10 min. fiecare elev va avea o listă cu aspecte pozitive surprinse de colegii lor, pe care le vor citi şi vor reflecta asupra lor. 8. ACTIVITATEA: Ştiaţi că… OBIECTIV: Creşterea stimei de sine NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: fişă DURATA: 15 min. DESCRIERE: Se citeşte de către diriginte fişa “Ştiaţi că…”(anexa 4), după care se comentează pe scurt împreună cu elevii. 9. ACTIVITATEA: ,,CUM

SUNT ŞI CUM DORESC SĂ FIU ?”

OBIECTIVE: autocunoaştere, dezvoltare personală DURATA: 50 minute NIVEL: gimnazial, liceal RESURSE MATERIALE: fişele de lucru (câte una pentru fiecare elev, anexa 5) folii de flipchart, markere. DESCRIERE: se grupează elevii şi se defineşte, cu ajutorul elevilor, imaginea de sine (părerea pe care o avem despre noi înşine). Se discută despre faptul că fiecare avem atu-uri şi 17

minusuri personale, minusuri pe care dorim să le ameliorăm. Se distribuie fiecărui elev fişa de lucru. După ce completează fişa, respectând instrucţiunile, îşi prezintă (atât cât doresc) de pe fişă colegilor de grup. Ierarhizează aspectele referitoare la propria persoană pe care doresc să le schimbe, după care gândesc nişte paşi prin care pot face acest lucru. Exerciţiul se poate continua rugând fiecare grup să selecteze (să negocieze) un aspect pe care doresc să lucreze şi să indice paşii necesari schimbării. Apoi listează toate ideile pe câte o folie de flipchart şi un reprezentant din fiecare grup prezintă ideile în faţa întregii clase. 10. ACTIVITATEA: ,,Povestea prenumelui’’ Informaţii utile pentru coordonator: numele diferenţiază, scoate persoana dintr-o masă amorfă de indivizi (anonimi), are o ,,vibraţie’’ specială pentru fiecare persoană în parte. Oamenii sunt puternic identificaţi cu numele lor, iar a-l auzi echivalează cu a fi recunoscuţi psihologic. Oamenii au nevoie să fie recunoscuţi şi să conteze (adică să li se atribuie o anumită importanţă). A cunoaşte şi a reţine numele oamenilor este unul dintre simplele secrete ale dezvoltării relaţiilor interumane. Rostirea numelui cuiva înseamnă recunoaşterea unicităţii, personalizează comunicarea. OBIECTIV: autoacceptarea, afirmarea de sine, intercunoaştere şi creşterea coeziunii grupului. DURATĂ: 50 minute NIVEL: gimnazial, liceal (exerciţiu indicat mai ales la clasele iniţiale, a V-a, a IX-a) MATERIALE: ecusoane, carioci METODĂ: e preferabil ca elevii să fie dispuşi în cerc DESCRIERE: fiecare elev îşi va scrie numele pe ecuson (cu culoarea preferată) un simbol personal şi se va prezenta grupului spunându-şi prenumele şi ,,istoria” prenumelui său (cine la mai purtat din familie, cine i l-a ales, care este motivul alegerii, cum se simte cu numele său, cum este alintat, cum este apelat de persoane diferite – din familie sau din grupul de prietenicum preferă să fie numit în grup, motivul pentru care a ales o anumită culoare, ce exprimă simbolul desenat etc.).

11. ACTIVITATEA: Asertivitatea OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: materiale informative, coli A3, carioca, markere DURATA: 50 min.

18

DESCRIERE: Se împarte clasa în trei grupe. Fiecare grupă primeşte un material informativ (anexa 6) cu descrierea stilurilor: pasiv, agresiv, asertiv, coli A3, carioca, markere. Grupele au sarcina, timp de 20 min., de a sintetiza informaţia pusă la dispoziţie şi de a o nota pe coala A3. In final fiecare grupă îşi prezintă în faţa întregii clase planşa realizată. 12. ACTIVITATEA: Răspunsuri asertive OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA: 25 min. DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi.Dirigintele prezintă câteva mesaje şi solicită grupurilor formate să noteze timp de 15 min. răspunsurile pasive, agresive, asertive la aceste mesaje. In final fiecare grupă îşi prezintă răspunsurile. Exemple de mesaje ce pot fi utilizate în cadrul acestei activităţi: ”Colegul tău îţi ia mâncarea din geantă fără să îţi ceară voie, dar ţie îţi este foarte foame”; ”Prietenul tău fumează şi te roagă şi pe tine să fumezi cu el”; “Ţi-ai cumpărat o bluză preferată şi observi că prietena ta o poartă fără să te fi întrebat”.

13. ACTIVITATEA: Mesaje asertive OBIECTIV: Dezvoltarea asertivităţii NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA: 25 min. DESCRIERE: Se împarte clasa în grupuri de câte 3-4 elevi. Fiecare grup are sarcina de realizare, timp de 15 min, a unor mesaje verbale pasive, agresive şi asertive. Aceste mesaje pot fi: mesajul unui robot telefonic, un protest, o reclamă publicitară etc. In final grupele îşi prezintă realizarea în faţa întregii clase. 14. ACTIVITATEA: Cum reacţionăm la presiunea grupului? OBIECTIV: marcarea propriei personalităţi; expunerea deschisă, fermă a propriului punct de vedere fără a se teme de consecinţe (de judecata grupului) NIVEL: liceal MATERIALE NECESARE:DURATA: 50 min. DESCRIERE: 19

Conversaţie introductivă pentru acomodare La această vârstă, a voastră, aveţi curajul să vă exprimaţi dorinţele, punctul de vedere? Dacă părinţii vă cer să faceţi ceva, acceptaţi sau nu? Aveţi curajul să ziceţi ,,nu” dacă nu sunteţi de acord? Argumentaţi. Elevii vor fi îndreptaţi spre o conversaţie care să elucideze aceste probleme. Ce înţelegeţi prin lupta între generaţii? (cauze, soluţii) Spuneţi ,,nu” părinţilor? De ce? În ce situaţii? Elevii vor da exemple, situaţii concrete care vor fi supuse dezbaterii colective. Cunoaşteţi situaţii în care tinerii spun părinţilor ,,nu” doar pentru a-şi marca personalitatea? Dacă spunem ,,nu” familiei /părinţilor, spunem ,,da” prietenilor întotdeauna? Vi s-a întâmplat să spuneţi ,,nu” prietenilor? Dar să gândiţi ,,nu” şi să spuneţi ,,Da”? În ce situaţii? dezbateri pe aceste probleme. Unde te simţi mai bine? În familie sau cu grupul de prieteni? Elevii vor exprima opiniile lor şi vor argumenta. Prezentarea opiniei psihanalistului francez Gerard Severin Când ajungi să nu-ţi mai consideri familia ca unic punct de referinţă, ,,gaşca” ia o importanţă enormă. Elevii participă la comentarii. A spune ,,nu” grupului de prieteni, a nu te conforma regulilor acestuia, înseamnă să-ţi asumi nişte ,,riscuri” enorme- cele de a fi exclus: te găseşti în situaţia de a fi singur, fără familie, fără grupul de prieteni. Elevii participă la comentarii. Concluzii: La finalul orei vor fi citite destăinuirile unei tinere de 17 ani, publicate în ianuarie 1999 de Revista Phosphore din Franţa: ,,Mult timp am făcut pe amabila, am spus ,,da” tuturor: celor ce-mi cereau bani pentru ţigări sau pentru orice altceva; băieţilor care nu îndrăzneam să spun ,,nu”, chiar dacă nu-mi plăceau cu adevărat( asta de teama că nimeni nu va mai vrea să iasă cu mine)…Şi apoi, într-o zi, miam dat seama că în jurul meu erau doar nişte ,,paraziţi” care mă luau drept fraieră. Atunci mam simţit o nulitate, un nimeni. Şi …am explodat…De atunci spun ,,nu” atunci când gândesc acest lucru şi mă simt foarte bine, excelent, ca şi când aş fi scăpat de o povară ce mă copleşea.” Elevii sunt invitaţi să exprime păreri, reflexii, concluzii şi sunt întrebaţi dacă au trăit această experienţă vreodată. 20

15. ACTIVITATEA: ,,Să învăţăm să spunem…. NU” OBIECTIVE: însuşirea modalităţilor de prevenire a reacţiilor defensive în comunicare; învăţarea unor strategii de a rezista la presiunea grupului. DURATA: 50 minute NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: fişa pentru fiecare elev (anexa 7), folii de flipchart, markere. DESCRIERE: elevii se grupează, şi primesc sarcina de a lista, timp de 5 minute, cât mai multe situaţii (şi emoţiile pe care le-au simţit) cu care s-au confruntat şi în care le-a fost dificil să refuze o solicitare din partea altor persoane, chiar dacă acea propunere nu le-a făcut plăcere. Se listează toate situaţiile identificate de grupuri pe tablă sau pe o folie de flipchart. Fiecare grup selectează cel puţin o situaţie la care vor lucra în continuare şi primesc sarcina de a gândi o strategie pe care au folosit-o sau ar putea-o folosi pentru a refuza, în mod ferm (asertiv) cererea altor persoane (atunci când nu doresc să se implice într-o anumită activitate, situaţie…). Apoi notează strategia pe care au gândit-o pe câte o folie de flipchart. Li se înmânează elevilor fişa de lucru şi li se cere să completeze propria lor strategie cu recomandările de pe fişă, respectiv cum anume şi-ar putea optimiza modalitatea de a refuza unele cereri. In final, câte un reprezentant din fiecare grup va prezenta întregii clase exemplul la care au lucrat. Discuţia se poate aprofunda prin discutarea a ceea ce simt atunci când fac unele lucruri doar pentru a fi pe placul celorlalţi, respectiv ce gândesc despre ei înşişi şi ce emoţii simt atunci când pot refuza anumite cereri cu care nu sunt de acord. Nota bene: coordonatorul ghidează discuţiile pe situaţiile tipice din şcoală (ex: a chiuli de la ore, a copia la teste, a consuma alcool sau tutun doar pentru a nu fi exclus dintr-un grup, a renunţa, sub presiunea grupului, la pregătirea lecţiilor în favoarea altor activităţi etc.) şi insistă pe modul asertiv de a refuza unele cereri. Poate fi realizat şi un joc de rol. 16. ACTIVITATEA: Vocabularul emoţiilor OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: bileţele DURATA: 30 min.

21

DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii(ex.fericit, trist, frustrat). Fiecare elev alege câte un bileţel şi încearcă să exprime emoţia notată printr-un comportament. Ceilaţti elevi trebuie să identifice emoţia respectivă. 17. ACTIVITATEA: Statuile emoţiilor OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale NIVEL: gimnazial,liceal MATERIALE NECESARE: bileţele DURATA: 30 min. DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii(ex.fericit, trist, frustrat). Câţiva elevi voluntari vor avea trei roluri: de sculptor, de statuie şi observator. Elevul care şi-a ales rolul de sculptor alege un bileţel, îşi caută un elev care şi-a ales rolul de statuie şi va încerca să “modeleze” statuia în funcţie de emoţia pe care trebuie să o reprezinte, modelându-i expresia facială, postura. Elevul cu rolul de observator va nota toate modalităţile prin care elevul “sculptor” încearcă să exprime emoţia. Ceilalţi elevi trebuie să identifice emoţia exprimată de elevul cu rolul de “statuie”. 18. ACTIVITATEA: Imaginile emoţiilor OBIECTIV: Dezvoltarea comunicării pozitive cu ceilalţi; facilitarea exprimării emoţionale NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: bileţele DURATA: 30 min. DESCRIERE: Se utilizează un set de bileţele pe care au fost notate denumirea unor emoţii (ex.fericit, trist, frustrat). Fiecare elev va extrage câte un bileţel, citeste denumirea emoţiei şi încearcă să o reprezinte printr-un desen care să fie semnificativ pentru emoţie. Elevul care identifică primul emoţia reprezentată de un coleg, va prezenta în continuare el emoţia exprimată prin desen. 19. ACTIVITATEA: Eu şi nota proastă OBIECTIV: Dezvoltarea capacităţii de autoanaliza a rezultatelor; dezvoltarea capacităţii de apreciere şi utilizare a potenţialului propriu. NIVEL: liceal MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA: 50 min. 22

DESCRIERE: Elevii se împart în patru echipe. Prima descoperă cauzele care determină obţinerea rezultatelor nesatisfăcătoare, a doua descoperă soluţii pentru evitarea notelor proaste, a treia improvizează o scenetă care să reflecte relaţiile profesor-elev, a patra desenează elevul care a primit o notă proastă şi exprimă prin imagini gândurile acestuia. Se solicită refacerea grupului şi prezentarea rezultatelor la care au ajuns echipele. Profesorul cere elevilor să citească mini-eseurile în care li s-a cerut să arate ce impact are nota proastă asupra lor. Profesorul pune problema existenţei unui program zilnic al elevului care să-i asigure o pregătire optimă şi o viaţă echilibrată.

20. ACTIVITATEA: Viitorul meu OBIECTIV: Creşterea motivaţiei şcolare prin clarificarea scopurilor de lungă durată NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: coli A4, creioane DURATA: 20 min. DESCRIERE: Se realizează de către diriginte o scurtă informare despre scopuri eficiente în învăţare şi tipuri de scopuri (anexa 8). După această informare fiecare elev are sarcina de a nota, timp de 10 min., câteva scopuri imediate (legate de şcoală) şi 1-2 scopuri pe termen lung pe care le vor prezenta apoi întregii clase. Se va urmări sprijinirea tuturor elevilor pentru clarificarea scopurilor.

21. ACTIVITATEA: Atitudinea mea OBIECTIV: Identificarea unor idei, atitudini negative faţă de şcoală şi corectarea lor NIVEL: gimnazial, liceal MATERIALE NECESARE: minichestionare, creioane DURATA: 5o min. DESCRIERE: Se distribuie fiecărui elev un minichestionar de atitudini (anexa 9). După completarea de către elevi, timp de 10 min, a minichestionarului, dirigintele realizează centralizarea raspunsurilor. In funcţie de răspunsurile date în final se realizează o discuţie în care se va urmări atacarea ideilor, atitudinilor negative faţă de şcoală şi întărirea celor pozitive.

23

VIII. Cronograma activităților

Săptămâna

I

II

III

IV

V

VI

VII

VIII

IX

X

Activitatea 1. Surse de stres scolar

*

2. Reactii la stres

*

3.Diploma mea

*

4. Cine sunt eu?

*

5. Cum mă văd eu, cum mă

*

definesc ceilalţi?

6.Punctele

tari

şi

*

slăbiciunile mele

7. Portret

*

8. Ştiaţi că…

*

9. ,,Cum

sunt şi cum

*

doresc să fiu ?” 10. ,,Povestea prenumelui’’

*

11. Asertivitatea

*

12. Răspunsuri asertive

*

13. Mesaje asertive

*

14. Cum reacţionăm la

*

presiunea grupului?

15.

,,Să

învăţăm

să

*

spunem…. NU”

16.Vocabularul emoţiilor

*

17. Statuile emoţiilor

*

18. Imaginile emoţiilor

*

19. Eu şi nota proastă

*

20.Viitorul meu

*

21.Atitudinea mea

*

24

IX. Înregistrarea datelor Inregistrarea datelor se va face dintr-o perspectiva dubla: pe de o parte sociologii se vor ocupa de recoltarea datelor empirice obiective: numarul de absente in anumite perioade stabilite anterior stabilite: inainte de desfasurarea programului, in timpul desfasurarii programului, la o luna, sase luni, un an de la incheierea programului. Pe de alta parte, psihologul si consilierul se vor ocupa de inregistrarea progreselor realizate de elevi in ceea ce priveste abilitatile insusite si / sau dezvoltate in cadrul programului. În cele din urma cele doua serii de date vor fi puse in corelatie pentru a putea determina rezultatele acestui program educational. X. Criterii și indicatori Criterii utilizati pentru a identifica si defini problema sunt urmatorii: 1. se vor realiza statistici la nivel de clasa si scoala cu ajutorul situatiei absentelor prezenta in cataloagele scolare. 2. se va identifica perceptia elevilor asupra absenteismului, frecventa si motivatia absentarii. 3. se va identifica perceptia profesorilor asupra absenteismului precum si metodele adoptate pana in prezent pentru a diminua fenomenul. Stabilirea si analizarea pertinentei indicatorilor Indicatorii se vor stabili cu ajutorul testelor statistice masura in care aceste date coreleaza. In cazul in care variatiile vor fi semnificativ diferite, se va proceda astfel: In cazul in care numarul absentelor nemotivate raportate de elevi este mai mare decat numarul absentelor indentificate in cataloagele scolare se va proceda in felul urmator: se vor contabiliza absentele motivate si se va determina numarul absentelor motivate in mod necorespunzator (dovezi false sau altele). In cazul in care numarul absentelor nemotivate raportate de elevi este mai mic decat numarul absentelor identificate in cataloagele scolare, acest fapt va fi pus pe seama deziderabilitatii sociale, fapt pentru care la urmatorul nivel se va incerca

o nuantare a

motivelor absentarii. Cu ajutorul curbei lui Gauss se va determina normalitatea statistica in ceea ce priveste absenteismul scolar al populatiei tinta, precum si cauzele extreme. Asadar, vom identifica acele clase in care rata absenteismului se afla in extrema dreapta a curbei lui Gauss. 25

Se va realiza o corelatie intre numarul absentelor si gradul de reusita scolara (notele obtinute la disciplinele scolare, analizate individual). In cazul in care corelatia gasita este negativa, se va determina numarul absentelor care coreleaza cu scaderea performantei scolare. Pe baza acestora se vor calcula centilele care vor folosi ulterior pentru a evalua programul de interventie. De asemenea, utilitatea secundara a programului va fi determinata prin realizarea unei noi corelatii intre numarul absentelor nemotivate si performanta scolara.

XI. Evaluarea programului (pre-evaluare, evaluare pe parcurs si evaluare finala) Inainte de desfasurarea propriu-zisa a programului, se va realiza o pretestare a acestuia pentru a afla daca este in concordanta cu nevoile populatiei tinte: se va cere unui esantion de 200 de elevi sa aprecieze masura in care le-ar placea sa participe la activitatile propuse si sa estimeze utilitatea lor, in ambele cazuri cu ajutorul unor scale de tip Likert. Evaluarea beneficiilor programei va fi efectuata cu ajutorul contabilizarii si analizarii numarul de absente in anumite perioade stabilite anterior stabilite: inainte de desfasurarea programului, in timpul desfasurarii programului, la o luna, sase luni, un an de la incheierea programului, pe de o parte, iar pe de alta parte se va analiza masura in care anumite abilitatile insusite si / sau dezvoltate in cadrul programului. În cele din urma cele doua serii de date vor fi puse in corelatie pentru a putea determina rezultatele acestui program educational.

26

XII. Bibliografie Băban, A. (2001) Consiliere educaţională, Ed. Psinet, Cluj – Napoca Cosmovici, A., Iacob, L. (1998) Psihologie şcolară, Ed. Polirom, Iaşi Dureé, M., L'impact du chômage des parents sur le devenir scolaire des enfants, Document de travail, www.insse.fr. Eliade, S. (2000) ABC – ul consilierii elevului, Ed. Hiperborea, Turda Iftene, F. (1999) Psihiatria copilului şi adolescentului, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj Lemeni, G. Miclea, M. (2004) Consiliere şi orientare – ghid de educaţie pentru carieră, Ed. ASCR, Cluj – Napoca Margineantu, D., Petroman, C.(coord.)(1999), ,,Consiliere si dirigentie- Consultatii vol.I", Editura Eurobit, Timisoara Neamţu, C. (2003) Devianţa şcolară, Ed. Polirom, Iaşi Nedelcea, C. (1999) Optimizarea comportamentului între educaţie şi psihoterapie, Ed. Sper, Bucureşti Nuţă, A. (2004) Abilităţi de comunicare, Ed. Sper, Bucureşti Roşan, A. (2006) Violenţa juvenilă şcolară, Presa Universitară Clujeană Rodriguez-Martin, J., Canadas, I., Garcia del Castillo, J., A., Mira, J., (2008) Programas de intervencion social, Ed. Barcelona: Anthropos Sălăgean, D., Ţinică, S., Pintilie, D. (2004) Ora educativă – modele de proiecte didactice în sprijinul profesorului diriginte, Ed. Eurodidact, Cluj - Napoca *** Centrul Judeţean de Asistenţă Psihopedagogică (2004) Ani de liceu – studiu privind atitudinea elevilor de liceu faţă de şcoală

27