Aisgurarea calitatii procesului educational [PDF]

Zitiervorschau

ELENA - LlA CHELARU

ASIGURAREA CALITĂŢII PROCESULUI EDUCAŢIONALCONDIŢIE ESENŢIALĂ PENTRU UN INVĂŢĂMĂNT MODERN

MHI::Rt::-;T ŞTlI:-;ŢWIC:

Confrrentiar unh·,dr.lng. ION VERZEA

Descrierea CIP a Bibliolecii Nalionale a României CHELARU. ELENA-LI A Asigurarea calitAlii procesului educalional : condllie esenlialA penlru invA1Amâni modern I Elena-Lia Chelaro. - Bacău : Rovimed Publishers, 201 1 ISBN 978-606-583- 1 67-4 658.562:371

Copyright@ Elena-Lia Chelaro

CUPRINS

1. Argument•...•••...•••...•.....••....•...•.....••....••..••....•••....••.•••...•••...•...••.....•....•••....•...•••••......•••.5 2. Descrierea problcmaticii de ansamblu abordafi ........................................................ 7 3. fundamentare feofelicl................................................................................................ 10 4. Studiu de caz/parlc aplic3tivl......................................................................... ......... 17 5. Concluzii. contribulii.................................................... ...............................

.52

6. Bibliografic....................................................................................................................54

J. ARGUME('\T Doresc să menlionez de la inceput că, prin acest studiu, am incercat să analizcz procesul insuucliv-educativ in unitatea de invAIământ in care lucrez ( şi cAreia, bineinleles, i-am dat nume fictiv ) şi să aplic o metodă de ameliorare a rezullatelor şcolare nesatisBcătoare, constatate. in condilii1e actuale ale schimbărilor prin care trece invăIămănrul romănesc şi ca unnare a integririi Iării noastre in Uniunea Europeană, asigurarea unui managcment de calitate in invăIămănt reprezintă o prioritate pentru tOli cei implicali in acest domeniu. Evoluliile recente la nivel nalional şi intemalional au scos in evidentă faptul că este necesară construirea unui sistcm nalional de management şi de asigurare a calitălii. Simpla creştcre cantitativă a ofenei educalionale nu mai poate face fală nevoilor unei societă1i a cunoaşterii. Oamcnii cer insistcnt calitatea, indiferent dacă este vorba de produse sau scrvicii şi inclusiv pentru serviciile publice; iar educalia este unul dintre acestea. in invătămiinrul românesc, calitatea se consideră a fi produsă şi definită exclusiv de şcoală, ca ofertant de servicii nalionale. Ca unnare, beneficiarii şi clientii educaliei nu sunt suficient consultati, iar satisfaclia lor nu este un motiv de preocupare prioritar pentru institutiile publice de educalie. Pentru a putea dezvolta şi a ne dezvolta, trebuie să stabilim mai intăi ce este util şi valoros pentru noi şi pentru copiii noştri, iar apoi să hotărâm ce trebuie păstrat şi ce trcbuie schimbat in sistem. Evaluarea şi asigurarea calitătii in invăIământul preuniversitar de stat şi particular presupune atingerea standardelor de referintă (de calitate) şi a indicatorilor de perfonnanlă . Aceştia reprezinta., confonn legii, descrierea cerinlelor care definesc un nivel optimal de realizare a unei activităţi de către o organizaţic fumizoare dc educatie, pe baza bunelor practici existente la nivel nalional, european şi mondial. Ele se adresează in mod direct, cadrelor didactice, comisiilor de evaluare şi de asigurare a calitălii, directorilor şi consiliilor de administralie, precum şi beneficiarilor serviciilor educalionale, care pot lua la cunoştinţă de nivelul calităţii educatiei oferite de furnizorii de educatie in raport cu indicatorii de perfonnanlă (1 ; 2 ] Din perspectiva dezvoltării durabile şi a globalizării cducatiei, pentru a crea premisele necesare asigurării calităţii in educatie şi a utilizării eficiente a resurselor , actul educational se constituie intr-un demers dinamic ce presupune implicare şi responsabilizare, pe de o parte,

precum şi gândire slr3tegica şi control. pe de aIIa parte. Calitatea in educalie presupune şi indeplinirea aşteptărilor beneficiarului. Din experienla la catedra şi din derularea procesului didactic din ultimii ani. am observat că , de multe ori, se mimeaza o calitate a educaliei, ceea ce conduce , in timp, la neajunsuri in sistem şi la nemulţumiri din partea beneficiarilor acestui serviciu (primari · elevii, secundari părinlii şi terliari

•

•

angajatorii şi societatea civilă· in general). De asemenea, de·a lungul

timpului, atât eu, cât şi colegii mei, ne·am confruntat cu numeroase deficienle ce au apărut şi continuă să apara in derularea actului educalional, in şcoala noastra. Sper ca acest studiu să·mi fie util atât mie ( prin faptul că mă dezvoltă profesional), cât şi colegilor mei şi unităţii În care Îmi desBşor activitatea, prin încercarea de depistare şi de înlăturare a disfunC\iunilor sesizate şi examinate . Analizând situaţia concretă din unitatea amintită mai sus, am considerat foarte eficientă metoda AMDEC, gindind că, În cazul de fală, analizează şi propune obiectiv şi riguros sistemul de servicii educalionale, unnărind aspecte esenliale: -educalie centrată pe client ( beneficiari ) şi pe rezullate; -realizarea dialogului şi a parteneriatului; ·asigurarea participării actorilor educalionali şi valorizarea resurselor umane existente; -inlelegerea interdependenlei dintre furnizorii şi beneficiarii implical; in oferta de educatie; -asigurarea calitălii văzută nu doar ca o sarcină a şcolii, ci ca o implicare a tuturor "purtătorilor de interese" ş.a.

2. DESCRIEREA PROBLEMATICII DE A�SAMBLU ABORDATĂ I'ECESITATEA AMELIORĂRII CALITĂŢII il' EDUCAŢIE Globalizarea, regionalizarea, democra!izarea vielii sociale, !ehnologizarea. sun! elemen!e care impun şi dau o nouă dimensiune pen!ru educalie. in paralel, succesiunea refonnelor sis!emului educa!iv. degradarea finantelor publice, responsabili!ălile pe care le are şcoala În fata unui public destul de dificil, violenta apăruta În ultimul timp şi gestionarea problemelor delicate din instituliile de ÎnvăIămânl. sunt tensiuni care perturbă vechile modele tradilionaJe de educatie şi impun noi responsabilităti. Este clar că asislăm la o criza fără precedent in educatie şi nu numai la noi in tară, ci şi În cazul unor state mai dezvoltate. În primul rând Irebuie analizate şi văzule cauzele aceslei crize. Aparent sistemul merge. dar rezullatele indică exislenla unei crize majore. Nevoia şi cererea de eduealie, penuria de mijloace. inerJia caracterislică IUlUror sislemelor. slagnarea sislemului sun! câleva cauze majore ale acestei crize [3] . Educalia este - oriunde În lume - un indiealor social, care este utilizat În politica socială a unui stat de drept. a unei societăţi. in contextul dificil, În zona În care educatia este prioritară. trebuie fonnată şi animată comunitatea educalională, iar răspunsul este calitatca actului educalional. fapt ce presupune implicarea IUlUror celor din sistem. Teoretic, spunem un invăIământ participativ. dar praclic sunlem sub un nivel cât de câl satisfăcător. Pe de altă parte noul statut al şcolii, autonomia ei relativă, duce exigem la un nou proiecl, adică la calilatea in educatie. Problematica este destul de dificilă. Astfel ar Irebui: minimizate erorile şi greşelile care sunt, de regulă, perpetualC. mizarea pe munca in grup, pentru crearea unui climal dinamic de ameliorare pennancnlă, annonizarea metodelor de lucru. ameliorarea slandardelor, ameliorarea condiţiilor de muncă, a eficacilălii unnărind atingerea unui randamcnl corespunzalor. ASlfel, se impun: -preslarea unor servicii educalionale de calitalC, adaptate pennanent nevoilor unei socielăli bazate pe cunoaştere, in conformitate cu noile lehnologii şi cu necesitălile pielei forlei de muncă; -crearea unei culluri inslilulionale care să incurajeze implicarea inlregului personal educalional şi administrativ in adoplarea unei elici a imbunăIălirii conlinue a calilălii; -evaluarea permanenlă şi pe tot parcursul proceselor educationale a calil!lii, depistarea neconcordanlci cu slandardele existente şi coreclia non-calităţii acolo undc aceasla a apărut; -dezvoltarea continuă a infrastructurii:

-împărtăşirea unei dimensiuni europene în evaluarea calitălii, prin implicarea in proiecte şi relele internationale de asigurare a calitătii În domeniul invătământului preuniversitar (4); -perfeclionarea continuă a personalului didactic. Diferente esenliale intre produs şi serviciu prin perspediva managementului calitltii Caracteristicile de calitate ale unui serviciu sunt mult mai greu de definit decât cele ale unui produs. Aceasta deoarece serviciul include numeroase elemente subiective. Cauzele slabei cali!ăli sunt diferite În cazul serviciilor de cel al produselor. Produsele pot fi nereuşite datorită materiilor prime sau componentelor. Poate fi greşită proiectarea acestora, sau pot fi realizate Bra respectarea specificatiilor (5]. Slaba calitate a serviciilor este, de obicei, rezultatul modului de lucru al angajatilor sau al atitudinii lor. Indiferenla, lipsa pregătirii sau a interesului - sunt cel mai des principalele generatoare de servicii proaste. Trebuie să avem in vedere natura specifică a caracteristicilor de calitate a serviciilor atunci când abordăm calitatea educatiei. Putem observa o serie de diferenle majore prin care serviciile se deosebesc de produse: •

Furnizorul unui serviciu, spre deosebire de producător, este in contact direct cu

consumatorul. Furnizarea unui serviciu arc loc de la persoană la persoană. stabilindu-se o relalie apropiată Între furnizor şi consumator. Serviciul presupune o interactiune. neputându­ se separa persoana care îl furnizează de cea care il primeşte. Fiecare interactiune este diferita, aceasta depinzând Într-o bună măsură de client. De aceea, calitatea serviciilor este determinată atât de persoanele ce le furnizează. cât şi de cele ce le primesc. •

Timpul este al doilea element imponant al serviciilor. Acestea lTebuie furnizate la

timp. iar acest lucru este la fel imponant ca şi caracteristicile sale specifice. in plus, serviciile se consumă in acelaşi timp cu furnizarea lor, conlTolul calitatii sau inspcclia fiind intotdeauna tardive. Interactiunea personală apropiată cu clientii. poate oferi insă un răspuns şi o evaluare, constituindu-se astfel În principalul (dar nu singurul) mijloc de a aprecia nivelul de satisfactie al clientilor. •

Spre deosebire de produse, serviciile nu pot beneficia de reparalii şi nu pot fi

returnate. Din acest motiv serviciile trebuie să fie corespunzătoare de prima dată şi de fiecare dată. •

Serviciile sunt intangibile. Deseori este dificil să i se descrie unui potential client

cu exactitate ce urmeaz;l să i se orere. La rei de greu le este uneori şi clienlilor să descrie ceea ce doresc. •

in cazul serviciilor. clienlii. cel mai des. iau contact direct cu angajalii - şi nu cu

managerii, aceştia ronnându-şi astrel imaginea asupra organiza!iei. •

Este Întotdeauna dificil să măsori productivitatea serviciilor. Singurii indicatori de

performanlă sunt cei rereritori la sali.ifacfia clienlilQr. Consumatorii analizeazA calitatea raponând ceea ce primesc la aşteptările lor [6]. Deseori acest lucru se întâmplă şi În educa!ie. Reputalia este extrem de imponantă pentru succesul instiruliei. Însă originile reputaliei nu rareori scapă analizelor şi măsurărilor. Prin urmare. pentru a analiza calitatea, este mult mai firese să privim educalia ca pe un serviciu decât ca pe un proces de produclie. Odată stabilit acest lucru. instiruliile trebuie să-şi definească serviciile pe care le rurnizează. precum şi standardele la care acestea vor fi prestate. Astrel de demersuri se rac având in vedere principalele grupe de clienli. Dar care sunt clientii educaliei? ..Clientii" educati�i Atât timp cât calitalea înseamnă atingerea şi depăşirea necesilătilor şi dorinlelor clienlilor, este imponant să determinăm cât mai corect cine sunt clie01ii, iar apoi care sunt aceste necesităli şi dorinle ce trebuie satisBcute. După o analiză atentă vom identifica urmăloarele grupe de clienli: I.CLlENŢI EXTERNI I.CLlENŢI PRINCIPALI - ELEVII 2.CLlENŢI SECUNDARI - PĂRINŢII 3.CLlENŢI TERŢI ARI - PIAŢA MUNCII II.CLlENŢI INTERNI I.CONDUCEREA INSTITUŢIEI 2.CADRELE DIDACTICE . PERSONALUL ADMINISTRATIV 3.ELEVII Punerea in practică a unei strategii orienlate spre calitate, se realizează prin managementul calitălii, definit ca ansamblul activităţilor functiei de management, care determină politica in domeniul calită!ii. o polilic! orientată spre client. obieclivelor şi responsabiJitălilor care se implementează in cadrul sistemului calilălii. prin mijloace ca: planificarea calilălii, controlul calilălii. asigurarea calităţii şi imbunătălirea calitălii (7].

3. fU/'\DA!\1ENTARE TEORETICĂ ŞCOALA. FURNIZOR DE CAUTATE iN EDUCATIE Instiltllia şcolarl- organizalit În comunilale Organiza!ia reprezintă o coleclie structurată pe resurse umane şi non-umane dirijate spre atingerea unor finalităli prestabilite. Astfel, ea constă, in esenlă. din scopuri, structură (de comunicare. decizională, de raportare) şi interacliuni (relaţii rczultate efectiv in cadrul sistemului). Privind şcoala din perspectiva sistemică, principala ei funclie este de a transforma .. intrările" (elevii, profesorii, cunoaşterea şi valorile culturale, resursele financiare etc.) in "ieşirile" dorite (rezultatele educaţiei şcolare, oameni educali cu noi informaţii şi cunoştinţe. noi valori, alte elemente culturale. chiar produse şi bani) (4). intreaga structură este subordonată misiunii organizaţionale, care este educalia. Toate acestea se pot reprezenta astfel:

INTRĂRI -Umane -Curriculare -Financiare -Fizice -Infonnalionale -De timp -De autoritate şi de putere

ŞCOALA CA ORGANIZAŢIE

.scopuri -Procese de transformare a intrărilor in ieşiri -Structură -Interacliune

IEŞIRI -Umane -Culturale -Informalionale -De maturitate -Fizice -Financiare

CALITATE

Pentru atingerea acestor finalităli, managerul indeplineşte funcliile manageriale in cadrul domeniilor funCţionale prin care sunt atinse finalitălile organizalionale (proiectul. organizarea. 10

conducerea operaţională, controlul). Prin unnare, şcoala este o organizalie in comunitate, dar şi o institulie care reprezintă o activitate socială structurată printr-un set de nonne şi modele de comportament socialmente recunoscute. Pentru a realiza un "produs finit" de calitate, adica omul educat, este necesara unnărirea calităţii actului educalional, deci calitatea in educaţie . in Ordonanta de Urgenţă a Guvernului privind asigurarea calităţii educaţiei, aprobată prin Legea nr. 75/12.07.2005. se definesc tennenii: educaţie: calitatea educa(iei. Educa,ia se referă la programele şi activitălile de fonnare academică sau profesională inilială şi continuă. Caliialu educa,iei este ansamblul de caracteristici ale unui program de studiu şi ale fumizorului acestuia, prin care sunt satisflcute aşteptările beneficiarilor, precum şi stan­ dardele de calitate [1]. Creşterea competitivităţii, a expansiunii pieţei şi deopotrivă a globaliZării, detennină ca asigurarea calităţii in învăţământ să constituie un

obiectiv

major al Asocialiei

Universităţilor Europene (EUA), in general, respectiv in invăţământul preuniversitar. in particular. Acest obiectiv a fost formulat in toate declaraţiile şi acordurile europene: Declaraţia de la Sorbona (1998), Declaraţia de la Bologna (1999), Mesajul de la Salamanca (2001) (8], asigurarea calităţii devenind un factor major în detenninarea competitivităţii şi anactivităţii oricărei şcoli europene. in consccinţă, asigurarea call1llii esle aslAzi o oPliune fundamenlall pentru nivelul de standard european, privit in tot unitarul său. iar intr-o societate bazată pe umanism, accasta dobândeşte noi valente prin calUatea educa1icl. Jacques Delors, in calitate de coordonator al Comisiei Intemalionale pentru Educalie in secolul XXI. sublinia in Raportul către UNESCO (9] faptul că, În confruntarea cu numeroasele provocări pe care i le rezervă viitorul, umanitatea vede in educalie un instrument indispensabil pentru a atinge idealurile păcii, libertăţii şi dreptăţii sociale. La incheierea sarcinii sale, Comisia îşi afinnă convingerea ca educaţia trebuie să joace un rol fundamental in dezvoltarea individului şi a societătii. in capitolul "Educaţia: utopia necesară", Comisia nu vede in educalie un remediu miraculos sau o formulă magica ce ar pennite deschiderea pOl1ilor spre o lume in care toate idealurile să poată fi atinse, ci ca pe unul dintre principalele mijloace disponibile pentru a cultiva o formă de dezvoltare umană mai adâncă şi mai armonioasă, ducând astfel la reducerea: sărăciei, excluderii sociale, ignoranlei, opresiunii şi războiului.

Evoluliile uhimilor ani de la nivel nalional şi international au scos in evidenlâ necesitatea construirii unui sistem national de management şi de asigurare a calitjlii (10). În sistemul de invAIământ, calitatea procesului educalional a devenit prioritate nalională. Conceprul de .,asigurare a calitAli;" s-a aplicat in primul rând in economie, deci În organizalii care aveau ca prim scop profitul: să producă şi să vândă cât mai mul!, functionând Într-un mediu puternic concurenlial. Calitatea este produsă de cel care oferă pe piatA respectivul produs sau servicii. dar este definită de client şi nu de producător. Calitatea reprezintA un atribut intrinsec al oricărui obiect material sau imaterial care respectă gradul de adecvare la cerinlele specificate sau implicite ale beneficiarului. Calilatea unei institutii de Învăţământ este detenninată de calitatea proceselor şi de calitatea serviciilor educalionale oferite. Schematic, acest aspect se reduce la :

CALITATEA ORGANIZAŢIEI

Cultura organilalionalt SU\lclura

Sislemele

Facilitilile Managemenlul Resursele umane

CALITATEA SERVtCIILOR EDUCAŢIONALE

indeplinireacerinlelor

ctienlilorexlemişi inlemi

Este imponant de precizat că pentru procesul de invăIământ. calitatea nu este produsă şi definită exclusiv de şcoală. ca ofenant de servicii educationale, ci de beneficiarii şi clienlii educaliei. Aceştia trebuie pennanent consuhali. iar satisfactia lor să fie un motiv pcnnanent de preocupare pentru pentru instilUliile de educalie. in aşa fel Încât să se genereze un sistem concurenlial [I I). Realizarea obiectivelor amintite se asigurA prin procesul didactic. activitatea educatională şi o multitudine de servicii specifice unitătilor de invăIământ. Calitatea procesului de

învăIământ depinde de calitatea acestor trei componente. Competenla managerială a personalului de conducere este definitorie �i poate fi reprezentată astfel : Competenla managerială a personalului de conducere

1

I.Competenţa �i motivarea personalului didactic 2.Calitatea elevilor 3.Calitatea curnculei 4.Calitatea programelor 5.CaJitatea metodelor �i procedeelor didactice 6.Calitatea resurselor materiale utilizate 7.Disponibilitatea resurselor financiare (bugetare şi nebugetare) �i autonomia decizională a folosirii acestora 8.Calitatea facilitălilor (biblioteci) 9.Facilităli pt.personalul didactic şi nedidactic

I.Competenla Personalului 2.Motivarea şi disponibilitatea personalului 3.Încrederea beneficiarilor lfinalatorilor 4.Calitatea resurselor materiale disponibile 5.Disponibilitatea resurselor finaciare atrase

Există două tipuri de ralionamente ale managerilor privind orientarea instiruliei de invăIământ spre calitatea organizalională (12). Ele pot genera

O

instirulie de învăIământ

conservatoare sau dimpotrivă una inovativă. Diferenla apare din modul în care se percepe calitatea instiruliei de invăIământ: �coala

•

numai prin rezultatele activitălii didactice, elevii

prin prisma cuno�tinlelor dobindite �i a facilitălii objinerii diplomelor, iar organismele financiare pe baza cbelruirii resurselor disponibile sau· că există un proces în care institulia se adaptaezA permanent la nou, că este preocupată de îmbunătăţirea proeeselor pe care le desfaşoară �i a serviciilor pe care le oferi : InstilUlie de învăIământ conservatoare

InstilUjie de ÎnvăIământ inovativă

I.Managerul refuză să introducă un sistem al I.Manageri care promoveazA introducerea calităţii unor sisteme ale calităţii şi care din comparalia cu alte instituţii identifică modalităli de îmbunătăţire a performanlelor 2. Jnstitu ia de Învă ământ este insensibilă la 2.1nstiru ia

este

inovatoare,

sensibilă

la

modificările societ! ii i la cerin ele ie ei 3.Procedurile şi tehnicile de predare sunt elaborate prin raportare la instituţiile performante pe plan internaţional, prin experienţele dobândite şi prin cursurile de formare 4.Lipsa sistemului de motivare a cadrului 4.Motivarea personalului În funclie de didactic perfonnan ele individuale şi or aniza ionale 5.Personalul de conducere este orientat spre a 5.Personalul de conducere este receptiv la propunerile celorlalţi da sfaturi i a lua decizii 6.Comunicarea este deficitară,opac!. decizio- 6.Sistemele de comunicare sunt eficiente; există transparenţă decizional! nal!, axat! pe zvonuri şi nu pe informaţii pornite dinspre conducerea institu iei 7.Centrarea se realizează numai pe fonduri de 7.Există preocupare pentru antrenarea şi atragerea surselor de finanlare extrabugetară la buget şi considerarea acestui aspect ca o resDonsabilitate esen ial! a intrel!:ului colectiv a.Se remarcă proceduri de stimulare a 8. Se manifestă rezistenţ! la schimbare creativit! ii 9.Personalul de conducere manifestă 9.Personalul de conducere este competent şi incompetenţă, comoditate, dezinteres. deschis la experientlă. modificările sociale, la cerin ele ie ei 3.Procedurile şi tehnicile didactice sunt stabilite pe baza tradiţiei şi a experienţei personalului didactic

Elementele componente ale managementului calităţii unei institulii Activităţi care stabilesc obiectivele şi condiliile referitoare la calitate, precum şi condiţiile de aplicare a elementelor sistemului calitălii Ansamblul activitălilor planificate sistematic În cadrul sistemului calitălii şi demonstrate atât cât este necesar, pentru furnizarea increderii corespunzătoare că o entitate va satisface condiţiile referitoare la calitate Tehnici şi activităţi cu caracter operalional utilizate pentru satisfacerea condiţiilor referitoare la calitate ACliuni întreprinse de organizalie pentru creşterea eficienţei activitălilor in scopul de a asigura avantaje atât pentru organizaţie, cât şi pentru clienţii acesteia

MANAGEMENTUL CALITĂŢII Promovarea unei politici ri

Ansamblul activit!lii funCţiei generale de management, care determină politica În domeniul calităţii, obiectivelor şi responsabilităţilor şi care se implementează in cadrul sistemului calitălii prin mijloace ca: planificarea. controlul, asigurarea şi imbunătălirea calităţii .

realiza prin dezvoltarea unor proceduri specifice de identificare a necesităţilor clienlilor, prin

eleborarea unor standarde şi proceduri. precum şi prin măsurarea gradului În care rezultatele obţinute de institulia de invăIământ sunt in concordanlă cu obiectivele stabilite [13J. Sistemul calitălii unei institulii de invăIământ presupune :

O politică orientată spre client Sistemul de management al calităţii

O structură organizatorică adecvată

�

O srructuă a calitălii cu posturi specifice managcmentului c ăI � = = r Manualul calitătii Manualul procedurilor Instructiuni de lucru inregistrareacalitălii

::::�

::::::::::::::

O documentaţie suficientă Sistem infonnalional care să pennită detectarea disfunclionali­ tătilor

=

in politica orientării spre client. este absolut necesară stabilirea unor proceduri concrete de consultare I participare a elevilor şi a părintilor la elaborarea tintelor strategice. a programelor şi a actiunilor concrete. la functionarea concretă a şcolii. la luarea deciziilor importante [14]. Sistemele si procedurile de asigurare a calităţii se referă, de regulă, la: •

Proiectarea şi plan!ficarea dezvoltării unitătii şcolare: cum anume se stabilesc lintele

strategice şi strategiile de dezvoltare. care sunt responsabilitătile. mecanismele şi procedurile decizionale. cine participă la luarea deciziilor. cum sunt deciziile respective aduse la cunoştinla comunitălii şi cum este creat consensul in jurul acestor tinte strategice etc. •

ImplementtJrea programelor şi a aeti/milor stabilite şi monitorizareafim,·tionării

unitătii şcolare: cine răspunde şi cine participă. care sunt metodele şi instrumentele de monitorizare şi de feed-back. cum se asigură participarea "purtătorilor de interese " la monitorizare. cum este preluat feed-back-ul acestora etc. •

Evaluarea moduilli În carcfimctionează şi .fe dezvoltă /lI1itateo şmlară. rel,izuireo

pl'oiectelor. programelol' şi optimizarea i f lll(:tionării instrumentele şi procedurile de evaluare. cine participă la evaluare şi cum anume. care sunt procedurile de revizuire a documentelor programatice şi cine participă la ele. care sunt mecanismele de avertizare timpurie [4].

�

Este evident faprul că şi sistemul de evaluare a calitălii trebuie conceput allfe! decât sUOlem obişnuiţi. În primul rând. trebuie să asigure realizarea principalelor funclii ale evaluării - anume: -ÎmhllnăIătirea activitătii curente - evaluarea trebuie să fie oportună. sa impiedice apariţia disfuncliilor majore şi, in acelaşi timp, să arate foarte clar ce a mers şi ce nu in activitălile trecute ; -asigurarea feed-back-ullli pentru grupurile semnificative de interes

-

rezullate1e actiunilor

trebuie cunoscute de către elevi. părinli, cadre didactice. manageri. comunitate - in ansamblul ei, pentru ca toate aceste grupuri de interes să poată judeca dacă "investilia" făcută (nu numai cea financiară) a dus sau nu la impacrul scontat şi dacă merită continuată sau nu; -revizuirea şi oplimizarea politieilor şi strategiilor edllcationale de la nivelul unitătii şcolare pentru ca acestea să servească mai bine misiunii asumate. in ultimii ani, in România şi la nivelul Uniunii Europene. necesitatea unei culturi a autoevaluării este tot mai insistent afinnată şi incurajată prin politicile educationale (15). Un rol deosebit ii revine În aceste conditii autoevaluării. Autoevaluarea este considerată ca dimensiune fundamentală a "organizaliei care invală" deoarece evaluarea extemă estc, adesea. ineficientă şi tardivă Într-o societate in care schimbarea este extrem de rapidă şi imprevizibilă, dar nu este lipsită de importanlă [16].

4.STUDJU DE CAZI PARTE APLICATIVĂ APLICAREA METODEI AMDEC LA ŞCOALA CU CLASELE l-VIII SALCIA 1. PREZENTAREA INSTITUŢIEI Şcoala cu Clasele I·VIII SaJcia a fost construitA În mai multe etape, cele patru corpuri de clădire fiind date in folosinlă la imervale destul de lungi de timp: corpul B in anul 1945, corpul C În 1949, eorpul A În 1964 (acest corp fiind constituit din parter şi etaj), iar sala de sport in anul 2006. Această institulie de invăIământ funC\ioneaz.ă pe trei niveluri de invăIământ: preşcolar,ciclul primar şi cel gimnazial, derulându·şi activitatea intr-un singur schimb. in total, la ciclul primar şi la cel gimn37.ial şcoala arc 9 clase. Institutia de invăIământ este aşezată intr·o zonă agrară. Elevii şcolii provin din familii cu un venit lunar care se se situează sub nivelul mediu. Aproximativ 200!o din părinti sunt angajali ai diferitelor societăli comerciale din localitate sau din oraşul Bacău, 40 % se ocupă cu agricultura, iar peste 40% din părinli sunt şomeri sau nu au niciun venit, aceasta determinând plecarea lor la muncă În străinătate. Atitudinea familiilor elevilor fata de şcoală este, În general, pozitivă, ceea ce a permis, de·a lungul anilor. obtinerea unor rezultate deosebite in activitatea instructiv·educativă. in ultimii ani Însă, se constată un uşor regres. fapt ce a condus la rezultate nemullumitoare. obţinute de elevi la examenele de sfirşit de ciclu de invăIământ şi de admitere la licee. Acestea. Ia rândul lor. au determinat o atitudine de neincredere a unei părţi din familiile elevilor. in calitatea actului didactic . II. ANALIZA SITUAŢIEI EXISTENTE (DIAGNOZA MEDIULUI INTERN ŞI EXTERN AL UNITĂŢII ŞCOLARE)

I. INFORMAŢII OE TIP CANTITATIV 1.1. Resurse umane Elevi in şcoală sunt instruili şi educali 267 de elevi ( preşcolari·80: elevi in ciclul primar-91; elevi in ciclul gimnazial - 96 ). provenind din localitate, repartizali in 4 clase la ciclul primar şi in 5 clase la ciclul gimnazial.

in ultimul timp, numărul de elevi este in continuă scădere. datorită scăderii ratci natalitătii şi a plecării părinţilor elevilor la muncă in străinătate. Rata abandonului şcolar este de aproximativ 0,4%. Ponderea elevilor cu rezultate bune şi foarte bune este de 54%. Promovabilitatea la tezele cu subiect unic a fosl de 62%. Rezultatele la olimpiade şi concursurile şcolare se pot cuantifica astfel,la nivelul anului şcolar precedent: o menţiune şi un premiu III la faza judeleană a olimpiadei de religie, câteva menţiuni la concursuri de arte plastice şi la intrecerile sportive. Penona) didactic incadrarea şcolii este uooătoarea: -4 educatoare din care două au gradul didactic 1 (titulare), una are gradul didactic II (titulară), iar una gradul didactic definitiv(suplinitoare calificată) ; - 4 invăIători titulari care au gradul didactic 1; - 12 profesori (8 titulari) din care 2 au gradul didactic 1. 3 gradul didactic II. 5 gradul didactic definitiv şi 2 debutanli. Personal didactic auxiliar: secretar -o noooă, bibliotecar- o normă . Penonal nedidactic: fochist- o noooă, ingrijitor -2 noooe. 1.2. Resune materiale Dotarea şcolii in anul 20JO se prezintă astfel: -12 sali de clasă cu pupitre/mese individuale, 350 de scaune, 15 catedre şi 13 table; -un laborator de biologie; -o sală de sport modernă; -o bibliotecă şcolară cu peste 6000 dc volume; ·0

cancelarie;

-un birou director dotat cu calculator conectat la Internet. imprimantă, copiator: -un teren de sport bituminizat; -grupuri sanitare moderne. Şcoala este prevăzută cu apă curentă, canalizare. incălzire centrală. iluminat natural şi artificial. Majoritatea sălilor de clasă sunt dotate cu mobilier nou. modem. iar procesul de predare-învălare se desfăşoară prin folosirea materialului didactic existent şi recondilionat de cadrele didactice. Şcoala este dotată cu telefon şi fax. Sursele de finanlare ale şcolii sunt: Consiliul Local, venituri extrabugetare realizate din

donatii şi sponsorizâri, precum şi sprijinul financiar primit de la Consiliul Reprezentativ al Părintilor. 1.3. Curriculum Elevii şcolii noastre sunt antrenati in diferite activităti şcolare şi extraşcolare. Disciplinele oPlionalele au condus la obtinerea de rezultate deosebite in activitătile extTaşcolare. Curriculum-ul la decizia şcolii este echilibrat, conform curriculumului national[14] şi cuprinde: educatie pentru sănătate, matematică, limba şi literatura română. educalie fizică. C.D.Ş. este realizat conform cu resursele umane şi materiale raportate la structura şi optiunile pirinlilor. Aceştia insă. şi·ar dori lărgirea ofertei şcolii prin introducerea

altor discipline

optionale, cum ar fi limbile străine şi informatica. Elevii şcolii participă la activitili extracuniculare: drumetii, excursii. vizite la muzee, activităti de comemorare, expozilii şi parade ale costumelor. spectacole de poezie şi cântec, concursuri, activităti de ingrijire a spatiilor verzi, Întreceri sportive ş.a. in şcoală s·au derulat sau se află in derulare următoarele proiecte: - proiect intercultural - Lansarea monograi f ei - proiect cultural·artistic - Un mărtişor pentru fiecare - proiect cultural·artistic - Traditii şi/oldo,. românesc - proiect pentru dezvoltare personală - Piramida alimentară - proiect pentru dezvoltare personală - Prin lumea vie . ca/'e ne Îmbie. Elevii şcolii au participat la concursuri cum ar fi: Concursul international Cangtll1ll matematic şi CangI/nil lingvistic. Concursul national de creatie plastică Geomelria - joc şi inspiratie ani.flică. Concursul de macbete din cadrul simpozionului international Educatia ecologică - Educarea conşliilltelo,. şi la olimpiadele organizate in şcoală. La tezele nationalc din ultimii doi ani şcolari s-au oblinut rezultate mediocre. ceea ce a condus la crearea unei atmosfere de nemultumire. atât din panea părintilor, cât şi a conducerii şcolii şi a colectivului didactic. Un număr mic de absolventi ai şcolii noastre au fost admişi la licee de renume din Bacău. marca majoritatc intrând la licee slab cotate. sau la şcoli de arte şi meserii.

2./NFORMATJ/ DE TIP CAL/TA TIV Mediul de provenienlă a elevilor: elevii provin din familii cu pregătire medie. Calitatea personalului didactic: calificat 100010 şi cu performante in activitatea didactică. Relatii interpersonale: sunt bazate pe colaborare, deschidere, cooperare.

Comunicarea. circulalia infonnaliei: În şcoală există o bună comunicare intre elevi, cadre didactice. părinţi, director. personal didactic auxiliar. personal nedidactic şi de ingrijire, dar nu totdeauna realizată in ambele sensuri. Ambianţa din unitatea şcolară: in şcoală domină o atmosferă de lucru, caracterizat! prin implicare şi responsabilitate, prin colaborare şi sprijin reciproc. 3. CULTURA ORGAN/ZAT/ONALĂ Se caracterizeaza printr-un ansamblu de trăsături având ca valori dominante cooperarea, munca În echipă, respectul reciproc, ataşamentul fală de copii, ataşament fală de profesie, entuziasm şi dorinţa de afinnare. Sunt

insă

şi

cazuri

de

elitism

profesional,

individualism,

competilie.

rutină.

conservatorism şi automul{Umire. Regulamentul de ordine interioară a fost elaborat prin consultarea tuturor factorilor interesali şi prin respectarea nonnelor din Regulamentul de Organizarea si Funclionare a Unitălilor de Învăţământ Preuniversitar (17). in conlinutul Regulamentului de Ordine Interioară sunt cuprinse nonne privind activitatea elevilor, a cadrelor didactice, a personalului auxiliar şi a personalului nedidactic. În ceea ce priveşte climatul organizalional putem afinna că este un climat deschis. caracterizat prin dinamism şi angajare. relaliile dintre cadre didactice şi nedidactice fiind colegiale. de respect şi de sprijin reciproc. Directorul şcolii se străduieşte să colaboreze bine cu membrii colectivului, dar nu totdeauna line seama de sugestiile acestora şi nu ia decizii la timp cu privire la reducerea disfuncliilor semnalate in activitatea şcolii. Toate aceste aspecte sţ renectă in activitatea instructiv-educativă şi in conduita cadrelor didactice.

4.ANALIZA SWOT 4.1. Resuru umane PUNCTE TARI •

Încadrarea şcolii s-a realizat În propof1ie de 1 00%, cu cadre didactice calificate.

•

Cadrele didactice manifestă, in general. spirit de iniliativă . interes pentru dezvoltare

profesională, panicipând la perfeclionări prin grade didactice şi cursuri de fonnare. •

in colaborare cu CC.D. Bacâu, au fost organizate cursuri de perfectionare in cadrul

unitătii noastre şcolare.

ExistA in şcoalA un numAr mare de elevii ce provin din familii cu situalie materialA

•

bună şi foarte bunA. ExistA elevi capabili de performanti, care sunt sustinuli intotdeauna de propriile lor

•

familii. •

in şcoala noastră, personalul didactic auxiliar este bine pregAlit şi dispus sa lucreze

in echipA. •

Personal nedidactic este conştiincios şi disciplinat.

•

Majoritatea cadrelor didactice manifestă dorintA penrru predarea lecliilor asistată pe

Calculator. •

Relatiile interpersonale din organizatie favorizează crearea unui climat educational

deschis şi stimulativ. PUNCTE SLABE •

Potentialul de care dispun angajatii nu este pe deplin valorificat, in acord cu principiile

şi finalitătile organizatorice. •

La nivelul colectivului didactic se constatA o oarecare tendintA spre conservatorism in

utilizarea metodelor activ-participative de predare-invătare-evaluare la ciclul gimnazial. •

Nu toate cadrele didactice au pregătirea necesară destlşurării lecliilor in sistem AEL.

•

Valorificarea datelor obtinute in urma monitorizării şi controlului activit!lii didactice

s-a dovedit a fi de multe ori ineficient!. •

Atitudinea elevilor fală de educalia pe care o furnizeaza şcoala este. in mare mAsură.

negativA şi insotitA de lipsi de motivatie şi iresponsabilitate. •

De multe ori, implicarea şi responsabilizarea dirigiOlilor, a responsabililor de catedre

şi de comisii metodice, a Consiliului Elevilor , a comitetelor de părin,i şcl.-in rezolvarea anumitor probleme din şcoală - se poate caracteriza prin formalism şi superficialitate. Consilierea şi asistenla acordat! pAriOlilor in probleme educative, este slab realizată. •

Se constată o diseminare defectuoasă a informatiei intra- şi inter-institutionale.

•

Evaluarea activitAtii depuse de cadrele didactice se realizează. de multe ori.

superficial. dupA criterii aleatorii şi fără a cuantifica ceea ce acestea realizeaza in afara fişei elaborate de M. E.C.T.S. •

Utilizarea metodiştilor şi a cadrelor didactice cu experienlă sporită, nu este avută in

vedere, sau se realizeaza cu minimă eficienlă. OPORTUNITĂŢI

•

La nivelul şcolii se constată o foane bună colaborare cu LSJ. Bacău, cu CCD Bacău,

cu diverse fundaţii şi organizaţii nonguvemamentale. •

Există un număr mare de părin1i care solicita şi manifestă interes pentru o pregătire de

calitate. AMENINTĂRI •

Disponibilitatea şi responsabilitatea comunităţii locale de a veni in sprijinul şcolii nu

se ridică la nivelul cerintelor actuale. •

Un număr mare de cadre didactice activeazA În mai multe şcoli.

•

Dezvoltarea profesională a personalului didactic nu se realizeaza permanent în rapon

cu nevoile, obiectivele şi exigcnţele organizaţiei şi nici cu nevoile individuale de dezvoltare în domeniul profesional. •

Legislaţia muncii nu permite angajarea de către şcoală a personalului calificat pentru

companimcntele deficitare. •

Sumele alocate de la bugetul de stat pentru formarea continuă a cadrelor didactice sunt

insuficiente. •

Se constată o permanentă fluctualie a unei păf\i a personalului didactic din ciclul

gimnazial, datorită legislaţiei şcolare. •

Scăderea numărului de copii din localitate creeaza probleme de încadrare cu

personalul didactic şi chiar de menţinere a existen1ei unor clase. •

Numărul de elevi proveniţi din familii monoparentale, din familii emigrate in I;\rile

UE sau aflaţi in intrclinerea rudelor, este in continuă creştere. •

Lipsa de timp a părinţilor şi nivelul slab de educaţie al unora dintre ei, conduc la o

slabă implicare a familiei in viaţa şcolii. •

Supraincărcarea cadrelor didactice cu sarcini şi activităţi care nu sunt remunerate,

starea materială precară a sistemului, lipsa de fonduri, conduc la lipsa de motiva1ie in dezvoltarea personală şi plecarea din sistem. 4.2.Resurse materiale PU,,"CTE TARI •

Şcoala dispune de un local nou, spaţios, amenajat cu toate utilităţile necesare, recent

reabilitat. Şcoala deţine autoriza1ie de funcţionare. •

Baza materială este bună şi in continuă modernizare.

Manualele şcolare sunt asigurate in proporţie de 96(1/(1. •

S-a realizat conectarea la Internet a unui calculator .

•

Starea de functionare a unităţii este menţinută prin activităli de imrelinere şi reparaţii

periodice. Şcoala realizează mici venituri din sponsorizări şi donatii.

•

PU�CTE SLABE Se constată lipsa cabinetelor metodice. a unei săli de festivităli. a unor laboratoare. a

•

unui punct de infonnare (COl). a unui laborator AEL. dotat cu mijloacele TIC necesare şi conectare la Internet. Materialul didactic este de multe ori depăşit sau insuficient. •

Nu există proiecte pentru finanţare. in scopul modernizării bazei materiale.

•

Nu se realizează o evidenţă in vederea rccuperarii pagubelor realizate de către elevi.

•

Unele cadre didactice nu îşi asumă responsabilitatea gestionării şi intrelinerii bunurilor

din sala de clasă. Utilizarea utilitălilor de către elevi este dc multe ori incorectă. •

Nu se realizează venituri extrabugetare din inchirieri de spatii sau alte activităti.

•

Cadrele didactice nu sunt motivate in domeniul dezvoltării bazei materiale.

OPORTUNITĂTI •

Descentralizarea finanlării şi autonomia institulională pennit o gestionare mai

eficientă a fondurilor. •

Programele na1ionale de dotări cu material didactic pentru laboratoare. săli de spon şi

cu carte şcolară pentru biblioteci. au pennis asigurarea unor minime materiale in acest sens. AMENINŢĂRI •

Nu există suficient mobilier modernizat pentru utilizarca acestuia in lectii cu metode

interactive. •

Elevii şi părinlii nu sunt motivali suficiem, iar unii nu au posibilitatea să comribuie

la sporirea fondurilor destinate modcrnizării resurselor. •

Bugetul comunitălii locale cste limitat, in raport cu nevoile şcolii. ceea ce conduce la

imposibilitatea achizilionării de material didactic. •

Lipsa resurselor financiare pentru stimularea cadrelor didactice şi a elevilor cu

rezultate deosebite. conduce la lipsa de motivare a acestora. •

Nu există sprijin suficient din partea Consiliului Reprezentativ al Părinlilor pentru

rezolvarea problemelor materiale curente. •

Există un vid legislativ in ce priveşte inchirierea spatiilor şcolare. ceea ce conduce la

imposibilitatea realizării de venituri din asemenea surse.

4.3. Curriculum PUNCTE TARI •

in şcoala noastră există documente curriculare oficiale: planuri-cadru, programe

şcolare, metodologii de aplicare a programelor, ghiduri şi standarde de evaluare. •

Cadrele didactice manifestă, În general, preocupări În direcţia predArii cunoştinţelor

prin introducerea unor strategii moderne de predare -invăţare. •

Şcoala dispune de anumite surse informalionale: manuale. că.,i in bibliotecă,

Internet. •

Planului de şcolarizare s-a fundamentat pe rezultatele Înregistrate la recensământ.

•

Cadrele didactice au Întocmite documente de planificare anuală şi secvenlială de

calitate, in concordantA cu Curriculum-ul naţional şi resursele disponibile. Proiectarea activitătii didactice se realizează corect, cu accent pe competente. Evaluarea se realizează formativ şi sumativ prin metode alternative. Se utilizează auxiliare curriculare moderne - fişe de lucru, portofolii ale elevilor. Conform planului managerial, se susţin lecţii demonstrative in anumite comisii şi catedre. folosind metode activ-participative. PUNCTE SLABE •

Curriculum-ul la decizia şcolii nu este diversificat, nu satisface În totalitate nevoile

educaţionale ale elevilor şi nu constituie Întotdeauna o activitate atractivă pentru aceştia. •

Accesul la sursele de infonnare este limitat, iar circulaţia infonnaţiei nu se

realizează totdeauna in ambele sensuri şi la nivel optim, aşa cum o i mpun schimbările majore prin care trece invăţământul românesc. •

Sursele informaţionale nu sunt suficiente şi chiar nu sunt actualizate.

•

Nu există o paietă largă de auxiliare curriculare in scopul sporirii randamentului

invăIArii. •

EvaluAriie prin examenele de ieşire din sistem fac dovada unei pregătiri insuficiente,

comparativ cu cerinţele standardelor educaţionale. •

Colectivul de cadre didactice, nu cuantifică, prin intermediul rezultatelor evaluărilor,

progresul şcolar şi nu iau in considerare acest aspect la evaluarea activităţii didactice. •

Strategiile didactice continuă să fie majoritar tradiţionale, bazate pe activitatea

preponderentă a profesorului.

•

Nu intotdeauna se oferă elevilor activităli diferenliate raportate la nevoile şi nivclul lor

de dezvoltare. •

in majoritatea cazurilor elevii nu sunt implicali în propria lor dezvoltare, nu se

folosesc metode de autoreglare, de auto · sau coevaluare. OPORTUNITĂŢI •

Există , la nivel de inspectorat şcolar şi CCD. posibilitatea participării cadrelor

didactice la programe de fonnare continuă şi de dezvoltare a invăIămânrului - Socrates, Comenius etc. •

M. E.CT.S. asigură accesul liber al cadrelor didactice la elaborarea de manuale.

•

Majoritatea părinlilor colaborează cu cadrele didactice in vederea procurării de

auxiliare la anumite discipline de învăIământ. •

Spre deosebire de alte unităli de invăţământ. in şcoala noastră au fost asigurate în

proporţie de 96% manualele şcolare pentru elevi. •

În ultimii ani s-a constatat o creştere a exigentei părintilor fală de serviciile pc care le

oferă şcoala. AMENINŢĂRI •

În invăIămânrul românesc se constată un ritm accelerat al schimbărilor. fără a se line

seama de realitatea şcolară. •

O raportare pennanentă in evaluare la standardele de evaluare existente este practic

imposibil de realizat. •

Volumul mare de cunoştinţe prevăzute de programele şcolare şi supraincărcarea

acestora, conduc spre riscul acumulării parţiale a cunoştin1elor de către elevi. •

Oferta de manuale este centrată pc anumite edituri,ceea ce face imposibilă selec1ia

riguroasă a acestora . in scopul achizilionării. •

Nu tOli elevii au posibilitatea să-şi procure auxiliare şcolare.

•

Există un număr mare de părinţi care nu manifestă disponibilitate pentru colaborarea

cu şcoala. •

intre programele şcolare de la invă1ământui primar şi cele de la invăţământul

gimnazial, există unele necorelalii. neconcordan1e. •

Starea fizică a manualelor şcolare la unele obiecte este precara.

4.4. Relatii comunitare şi de parteneriat PU�CTE TARI

economici din zonă •

Relalii de paneneriat cu Consiliul Reprezentativ al Părinlilor

•

Relalii bune de colaborare cu comitetele de părinli pe clase

PUNCTE SLABE Număr mic de proiecte de parteneriat cu alte institulii •

Inconsecvenlă in promovarea imaginii şcolii in comunitate Relinere privind promovarea unor proiecte

•

Lipsa experienlei in elaborarea unor programe de parteneriat şcolar la nivel judelean.

nalional şi european OPORTUNITĂTI •

Paietă largă de ofene pentru proiectele de parteneriat

•

Asistenjă de specialitate din partea I.S.1. in realizarea de proiecte de paneneriat

•

Abilitate din panea echipei manageriale in menlinerea unor relalii de colaborare cu

O.N.G.- urile AMENINTĂRI Timpul limitat al părinlilor conduce la o slabă implicare a acestora in viala şcolii •

Perceperea eronată de către o pane a comunitălii a problematicii vaste din activitatea

şcolii Lipsa de deschiderea spre colaborare a instilUliilor şi a organizaliilor din comunitatea locală •

Elevii şi intregul corp profesoral nu pot beneficia de alternative in procesul

educalional •

Lipsa pal1ială a fondurilor in demararea unor proiecte.

III. APLICAREA METODEI AMDEC PENTRU AMELIORAREA REZULTATELOR ŞCOLARE

ŞI EXTRAŞCOLARE, iN SCOPUL iMBUNĂTĂTIRII IMAGINII

ŞCOLII SALCIA

CONSIDERA ŢII GENERALE AM DEC este o metodă inductivă care pennite studiul sistematic al cauzelor şi al efectelor defecliunilor care au inOuenlă negativă asupra componentelor unui sistem (produs. maşină. procedeu).

Metoda analizează În mod sistematic diversele deficienle pc care sistemul respectiv le arc in cursul utilizarii sale. Este deci o metodă calitativă de fiabilitate [ 1 8J. care permite evaluarea consecinlelor defecliunilor şi stabilirea cauzelor care au condus la ele. Metoda are ca obiectiv principal obtinerea calităţii optime de către un sistem. Pentru aceasta trebuie examinate În mod sistematic defeqiunile. punctele critice, evaluată gravitatea consecinţelor lor şi declanşate actiunile corective În func1ie de gradul lor de criticitate. Metoda AMDEC este o metodă de analiză care pune În comun compcten\ele grupurilor de muncă dintr-o unitate, in vederea elaborării unui plan de măsuri ce are ca scop creşterea nivelului calitativ al produselor . proceselor de muncă şi mijloacelor de produc\ie [ 1 9J. Derularea AMDEC constă in inventarierea modului de detectare a disfuneliuni lorl slăbiciunilor eomponentelor[20J şi evaluarea efectelor asupra ansamblului de funcliuni ale sistemului şi de a-i analiza cauzele . Aplicabilitatea metodei nu se rezumă numai la domeniile tehnice; se pot realiza studii AMDEC adaptate managementului resurselor umane, financiare sau materiale. Dacă sistemul analizat are sau va avea disfuneliuni, atunci AMDEC va aplica aCliuni corective pentru a le inlătura. OBIECT/VELE AMDEC Fiind o metodă de analiză critiCă, AM DEC are obiective extrem de clare [ 1 9], orientate spre: •

determinarea punctelor slabe ale unui sistem tehnic

•

căutarea cauzelor iniţiatoare ale disfunclionalitălii componentelor analiza eonsecinlelor asupra mediului, siguranlei de funclionare prevederea unor aCliuni corective de inlăturare a cauzelor de aparilie a defectelor prevederea unui plan de ameliorare, de aCliuni corective creşterea nivelului de comunicare intre companimente de muncă, persoane, nivele ierarhice.

Deci, obiectivul principal al metodei AMDEC este de a obtine calitatea optimă pentru un produsJprocesJmediulsistem studiat. Exhaustivitatea AMDEC constă in faptul că, pentru un sistem analizat. se vor identifica toate defecliunile. existente sau potenliale, analizând atât cauzele, cât şi efectele. Se va proceda apoi la o ierarhizare a cauzelor [ 1 9J. iar un grafic specific va pennite o analiză in cele mai mici detalii. Dacă sistemul analizat are sau va avea disfuncliuni[2 1 ], arunci AMDEC va aplica aCliuni corective pentru a le inlătura.

Dis(uncţiunile pot fi multiple şi, din acest motiv, există mai multe variante clasice ale metodei, adaptate la tipul de sistem analizat. Ca unnare, AMDEC clasic este orientat către: -produs - proiect -produs - proces -mijloc de muncă-utilaj (22 l. in cadrul unei intreprinderi/instituţii orientate către client, trebuie introdusă o nouă variantă, produs-client Este şi cazul instituţiilor de Învăţământ, care fumizează clienţilor servicii educaţionale. in această situaţie, AM DEC va avea ca obiectiv ameliorarea satisfacţiei clienţilor, ca unnare a prestării serviciilor educative de către şcoală, aspect ce va contribui la creşterea prestigiului instituţiei şcolare in cauZă. ExistA cazuri in care se poate aplica A MDEC economic, AMDEC organizaţianal sau AMDEC resurse umane. in cazul Şcolii Salcia, prin această metodă se va unnări analiza dis(uncţiilor care apar in instituţie şi care generează. slabe rezultate la Învăţătură, reflectate in procentul de promovabilitate la sÎarşit de an şcolar, in rezultatele obţinute la evaluările de sfărşit de ciclu gimnazial, În participarea la diverse concursuri şcolare. Studierea rezultatelor şcolare se realizeaZă periodic, in intruniri le Consiliului Profesoral. cele ale Consiliului de Administraţie, in catedre şi comisii. De altfel. organigrama şcolii la care facem referire este unnătoarea :

ORGANIGRAMA ŞCOLII SALCIA

PERSONAL DIDACTIC AUXILIAR! PERSONAL NEDIDACTIC

Comisia ÎnvăIălori

•

Comisia educatoare

Comisia diriginti

Comisia Ib. româna

Comisia şliinle

Comisia lb. moder-

Comi sia om şi societate

Alte· comisii

Ahe comisii: Comisia pemru curriculum. Comisia de evaluare a calitătii invăIământului,

Comisia paritară. Comisia de casare. Comisia de protecţie a muncii şi pentru paza şi stingerea incendiilor. Comisia de sănătate şi securitate in muncă. in uma analizei efectuate. am realizat unnătoarea schemă a tripletei CAUZĂ -MOD­ EFECT, repanizate pe niveluri de descompunere a sistemului institutional şcolar:

TRIPLETA CAUZĂ - MOD - EFECT CONSECINŢE

disciplinelor respective

NIVEL 4 Modul de desflşurare a actului didactic şi a altor activităţi extraşcolare

Rezultate slabe în procesul de realizare a competcnlelor

NIVEL 5 Utilizarea strategiilor didactice inadecvate

Nereuşită în asimilarea cunoştinţelor. în formarea abiiitălilor şi competenlelor

NIVEL 6 Tendinlă reticentă fală de metodele moderne, activ-participative

Lipsa de motivare a elevilor pentru participarea activă la lecţii şi pt. pregătirea lor

AMDEC NlVEL 4

Un bun manager (23). care realizează o astfel de triple�, va şti să depisteze la timp cauza unei disfunqiuni. fără să confunde, cum se poate Întâmpla cu uşurinlă, cele trei nOliuni: cauză. mod, efecl. Succesul metodei AMDEC depinde de buna delimitare a nivelului de analiză ( 1 9). nivel ce nu trebuie să conducă la confuzii intre cele trei nOliuni amintite mai sus. in cazul analizei noastre, de tip AM DEC SERVICIU-CLIENT. nivelul de analiză va corespunde analizei strategiilor legate de creşterea satisfactiei c1ienlilor. in analizarea disfuncliilor unui sistemlprodus/proceslservicii există mai multe puncte de vedere, mai multe moduri de percepere a problemei respective şi de interpretare a ei: -orice sistem se poate descompune in subsisteme -modul devine efect pe un nivel de descompunere superior -modul se poate confunda uşor cu o cauză sau cu un efect. Studiul poate implica, În afara managerului. membrii Consiliului de administraţie, pc cei ai Catedrei de limba şi literatura română şi matematică, din şcoală. in cazul şcolii noastre, in urma unei analize atente a procesului instructiv-educativ. s-au urmărit câteva aspecte esentiale : -rezultatele elevilor la evaluările periodice ; -nivelul de pregătire al elevilor pentru lectii ; -modul de desfăşurare a demersului didactic ; -activităli complementare ce vizea7.ă atingerea standardelor educationale la disciplinele urmărite ; -prestigiul ! imaginea şcolii În cadrul comunitălii. În urma analizei s-a concluzionat : disfunclii1e generează neconcordanle Între prevederile cumculare şi nivelul de cunoştinle şi eompetenle pe care elevii trebuie să le demonstreze. Prin studiul AMDEC se urmăreşte deci

creşterea calitălii procesului instructiv-educativ şi

creşterea prestigiului şcolii În cadrul comunitătii. Pentru a realiza o analiză AMDEC, este necesar să fie bine cunoscută functionarea sistemului considerat ( 1 9), sau să se dispună de mijloacele potrivite pentru a procura informaliile necesare de la cei care le delin. Mai mult, unele etape presupun aplicarea unor alte metode de management, În vederea obtinerii unor rezultate partiale. pane integrantă insă a analizei structurate A MDEC. Pentru aceasta, metoda se aplică in 6 etape (2 1 ) : 1 . l nilializare 2.Analiza funclională

3.Analiza disfunc\iilor 4.COlarea criticilălii şi Întocmirea fişelor AMDEC 5.Analiza fişelor AMDEC - critica situatiei existente 6.Elaborarea planului de aCJiuni corective. ETAPA 1: INITIALIZARE Această etapă işi propune ca obiective principale să idemifice procesul (produsul sau mediul) studiat şi să constituie echipa de analiza AMDEC. Chiar dacă, teoretic, se poate analiza orice prin această metodă, nu este nici economuc, nici de dorit, ca analiza să capete o amploare prea mare; metoda este doosebit de eficientă În momentul in care cuprinde elementele-cheie, activitălile - cheie ale desllşurării procesului manageria!. Ea trebuie să vizeze orice domeniu În care o disfuncliune poate conduce la pierderi imponante pentru institulia/intreprinderea respectivă. De asemenea, metoda este rentabilă dacă se aplică, pe căt posibil, cât mai in amonte, potrivit principiului: mai bine să previi. decât să combati !( 1 9) . in aceaslă etapă, o mare imponanlă o are ş i constituirea grupului d e analiză: s e face apel l a persoane bine pregătite, cu experienlă şi care vor asambla toate infonnaliile, lucrând i n echipă. Munca in echipă este un criteriu esenlial al reuşitei. Echipa de lucru in cazul de fală, a fost alcătuită din: .:. Inifialor - profesorul coordonator de proiecte şi programe educative. Această persoană a declanşat studiul şi a ales subiectul analizei, sesizând problemele apărute. Este profesor de limba şi literatura română. :. Deddent - managerul (directorul) şcolii. Este persoana cu responsabilitate in institulie

•

şi care a luat deciziile finale. :. Animator - profesorul de matematică. Persona aceasta este un I;lun cunoscător al

•

metodei. S·a ocupat cu organizarea şi animarea activitălii grupului: a organizat şi condus intâlnirile de lucru, precizând ordinea de zi a intâlnirilor, asigurând secretariatul şi unnărirea avansului studiului. Animatorul trebuie să fie un bun generalist, un bun cunoscător şi profesionist, să pregătească şi să analizeze corect, să folosească oameni corecli, punctuali. De asemenea, trebuie să ştie să asculte, să fie capabili să ghideze analiza către obiectivul impus, să nu dramatizeze sau să nu genereze situatii de conflict. .:. Grup de analiză - 3 profesori din şcoală. Aceştia sunt persoane responsabile şi competente, cu bune cunoştinle despre sistemul studiat şi care au putut aduce infonnalii necesare analizei (nu se poate discuta decât despre ceea ce se cunoaşte bine). Studiul a fost inSOlit, pe intreaga desBşurare, de o fişă de animalie.

FIŞĂ DE ANIMAŢIE AMDEC Institutia: Şcoala cu Clasele I·VIII Salcia Aria curricularl: limbă şi comunicare ; Ştiiole Catedra de limbă română şi Catedra de matematică Cauza care a condus la d«lanşarea analizei AMDEC : rezuhatele slabe oblinutc de elevi la evaluările de sfărşit de ciclu gimnazial şi la evaluărilc sumative, care au condus la nemulţUmiri in rândul părinJilor şi al cadrelor didactice Obiectivele studiului: delenninarea punctelor slabe in derularea procesului educaţional -analiza cauzelor obiective şi subiective ale cestora -stabilirea uni plan de intervenlie cu măsuri ameJiorative concrete, care să conducă in final la creşterea satisfactiei beneficiarilor procesului de invă1ământ. Data dedanşirii studiului : 1 .03.20 1 0 Planificarea reuniunilor (R):

Echipa AMDEC:

R 1 Data: 1 .03.20 I O

Animator: prof.

Tema: Declanşarea studiului. Inilializare

matematică

Realizat: Da

Iniliator: coordonator de

R2 Data: 5.03.20 1 0

proiecte şi programe

Tema: Analiza SWOT

OccidenT: directorul

Realizat:Da

Membri: 3 profesori

R3 Data: 1 0.03.20 1 0 Tema: Analiza funclională Realizat: Da R4 DaTa: 1 5.03.20 1 0 Tema: Analiza disfuncliilor Realizat: Da RS DaTa: 25.03.20 1 0 Tema: Întocmirea fişelor AMOEC Realizat: Da R6 Data: 30.03.20 1 0 Tema: Analiza fişelor AMOEC RealizaT: Da R7 Data: 1 .04.20 1 0

Tema: Intocmirea planului ameliorativ Realizat: Da

Oala: 2.04.20 1 0

Data: 5.04.20 1 0

Oata:6.04.20 1 0

Criticitate maximă: 40

Criticitate maximă: 50

Criticitate maximă: 75

Cauze tratate:

Cauze tratate:

Cauze tratate:

Sistem pennisiv de

Lipsa de fonduri proprii

Atmosferă

monitorizare a procesului

necesare achizitionli.rii de

familială defavorabilli. pregătirii

instructiv-educativ, la

mijloace de invătământ şi

pentru leclii

nivelul institutiei

material didactic

Data: 7.04.2 0 1 0

Data: 8.04.20 1 0

Data: 9.04.20 1 0

Data: 1 1 .04.20 1 0

Criticitate

Criticitate maximă: 40

Criticitatc maximă: 40

Criticitate

maximli.:75

Cauze tratate:

Cauze tratate:

maxirnă: 50

Cauze tratate:

Lipsa unui program

Lipsa resurselor

Cauze tratate:

Venituri reduse ale

riguros de studiu

financiare ale

Dezinteres

părintilor şi lipsa de

individual

părintilor, necesare

manifestat de

preocupare din

procurArii de materiale

unele familii şi de

panea acestora

auxiliare (culegeri,

organismele

caiete speciale etc.)

abilitate in acest

ETAPA 2 : ANALIZA FUNCTIONALĂ i n această etapli. se realizează o analiză care descrie functiile relativ la care se definesc disfuncliunile (pentru a analiza cauzele şi modurile de disfuncliune prin AMDEC). Analiza funclionalli. este aeliunea de cercetare, ordonare şi caracterizare sau valorizare a funcliilor unui produs, proces sau utilaj (24). Analiza fimclională externă (sau metoda caracatitei )( 1 9) unnăreşte definirea funcliilor procesului( produsului sau utilaj ului ) şi a dependenlelor dintre ele. pornind de la legăturile existente intre acestea şi mediul exterior. i n cazul de fală, s-a cercetat la ce serveşte procesul de invli.tământ. ce scopuri şi obiective unnăreşte. S-a realizat astfel, in unna analizei functionale externe, unnătoarea schemă:

Elevi cu nivel de pregătire confonn standardelor educaţionale

Cunoştinle. competente.oferite şi fonnate de personalul didactic

in unna analizei disfuncliilor. functia principală AMDEC s-a definit astfel: FP . furnizorul de servicii educaţionale trebuie să desflşoare un proces educalional care să vizeze fonnarea şi pregătirea elevilor . corespunzător standardelor de calitate. prin crearea de competente confonne descriptorilor de perfonnanlă. Funcliile restrictive pentru realizarea FP ar fi unnAtoarele : FR I - suslinerea şi să crearea de condilii materiale şi financiare de către mediul extern. pentru reuşita atingerii perfonnanlelor educalionale FR2 · asigurarea necesarului de manuale pentru tOli elevii FR3

•

achizilionarea de mijloace şi materiale didactice necesare desflşurării procesului

instructiv-educativ FR5 - sprijinirea actului educational. prin diverse aCliuni şi programe din mass-media FR6 · organizarea riguroasă a programului de studiu pentru şcolari FR7

•

conceperea atentă a planului de invăIământ. a programelor şcolare. a tuturor

regulamentelor şi legislatiei in domeniul educational FR8 - planificarea materiei de studiu confonn cerinlelor MECTS FR9 - pregătirea cu responsabilitate a scenariilor didactice. de către fiecare cadru didactic F R 1 0 - conceperea şi desflşurarea unor activităli extT3şcolare. in scopul atingerii obiectivelor educationale FR I I - buna relalionare a şcolii cu tOli factorii implicali in actul educaJional (famile. comunitate locală. biserică. autorităli publice, organizaJii • organisme. instituţii abilitate etc.). Studiul a continuat ,·u AF internă. care a pennis vizualizarea elementelor şi a funcliilor sistemului analizat. S- a realizat reprezentarea schematică de mai jos:

Volum de cunoştinţe Iransmise

Competente create

�

programă şcolară manuale planificAri

standarde cumculare

limitele

.. ..

//

......•....... .

.

Utilizarea strategiilor didactice

�

sistemului melode mijloace (onne de organizare

Managerul unităţii Organizarea şi desflşurarea scenariului didactic

\" ••.•...

Desflşurarea procesului de evaluare

Elevi pregătiti corespunzător

ETAPA 3 : ANALIZA DlSFUf'iCTIlLOR

Obiectivul acestei etape este de a analiza abaterile de la parametrajul optim al funcţiilor. pentru a obţine ulterior o cuantificare capabilă să clasifice disfuncliunile. La începUI se identifică loate cauzele posibile care duc la efecte nedorite (analiză in sens negativ), sau toţi factorii care pOl contribui la Îndeplinirea obiectivelor (analiză în sens pozitiv). Astfel. în urma analizei , s-a Întocmit o diagramili Ishikawa:

----1" Actiuni mass-media Climat motivan Cadru legal În concordantă cu interesele de viitor

+---

Surse de informare

Forme de evaluare

După aceasta. analiză calitativă, se trece la analiza camitativă. Metoda AMDEC este originală prin posibilitatea ierarhizării disfuncliuni10r În fuoClie de frecvenlă În aparitie, gravitate şi posibilitatea detectării lor. J.FreclIen(a În IJpiI,iţie (F) este dată de probabilitatea de aparitie a unei disfuncliuni, dată la

râodul ci de probabilitatea de aparitie a unei cauze [25].

in cazul de fală. este vorba despre discrepanla dinlre standardele educalionale şi nivelul cunoştinlelor (asimilate de către elevi )şi al competenlelor a căror dovadă o fac aceştia. Echipa de lucru a apreciat acest criteriu astfel: FRECVENŢA DE APARIŢIE A DEFECTELOR ( F ) Descrierea criteriului

Coeficient de apreciere ( F )

1 . Disfunctie apărută cel mult O dată pe pe lună 2. Disfuncţie apărută cel mult o dată pe săptămână 3. Disfunclie apărută cel mult de două ori pe săptămână 4. Disn..mc lie apărută o dată pe zi 5. Disfunclie apărută de mai multe pe zi

2.GTllvillllell (G ) reprezintă o evaluare a unnărilor defecliunii, resimlită de utilizatorul

procesului I produsului respectiv. Se exprimă in functie de timpul necesar inlăturării disfuncliunii (cu cât acest timp este mai mare. cu atât disfunctiunea este mai gravă). Pentru acest criteriu, in cazul studiat, s-a Întocmit unnătorul tabel: GRAV/TA TEA DEFECTELOR { G ) Descrierea criteriului

Coeficient de apreciere ( G )

1 . Timp de remediere: aprox. o zi 2. Timp de remediere: aprox. 3-4 zile 3 . Timp de remediere: o săptămână 4. Timp de remediere: o lună 5. Timp de remediere: mai mult de o lună

J./nj1uen(1I asUPTII SQ(;s!lIcliei beneJicillTului IIclului educllţÎonlll ($)

Calitatea serviciilor este definită in standardul lSO 9000 (26) ca fiind dată de

••

un

ansamblu de proprietăli şi caracteristici ale unui serviciu care conferă acestora aptitudinea de a satisface nevoile exprimate sau implicite ale clientilor" Spre deosebire de calitatea bunurilor materiale, calitatea serviciilor implică o comparalie intre serviciul furnizat de prestator şi aşteptările clientilor. Calitatea serviciilor din educatie este mai greu de realizat decât calitatea bunurilor materiale, nivelul calitălii serviciilor fiind dificil de detenninat În momentul În care serviciile sunt produse. in general, el este cunoscut mai târziu, fiind influentat şi de o serie de factori externi. independenti de prestator.

Lăsând la o pane inf1uenla factorilor externi. in asigurarea calitălii serviciilor. rolul principal revine factorilor interni ce lin de prestatorul de servicii. adic� de şcoală. cu toate aspectele ce lin de managementul sAu şi de personalul ce oferă servicii beneficiarilor educatiei. Pentru studiul nostru, s-a căzut de acord asupra unnătoarelor aprecieri: INFLUENŢA ASUPRA SA TISFACŢIEI BENEFICIARULUI ACTULUI EDUCA ŢlONALISj

Coeficient de apreciere ( G )

Descrierea criteriului Disfuncliuni care nu afectează beneficiarul Beneficiar lejer deranjat Beneficiar deranjat vizibil Beneficiar nemultumit in proPOl1ie de peste 500!o de calitatea serviciilor educative Beneficiar total nemultumit

ETAPA 4, COTAREA CRITICITĂTII ŞI ÎNTOCMIREA FIŞELOR AMDEC Criticitatea disfuncliunilor se calculeaza cu ajutorul fonnulei: C = F J: G J: S (27], (28). Rezultatele acestei etape sunt prezentate in Fişele AMDEC Nr. 1 . 2. 3. 4, şi 5 . de mai jos :

FIŞA AMDEC

NR. l Cauza care a condus la declanşarea analizei AMDEC :

obtinerea de către elevi a unor rezultate slabe cu prilejul evaluării de la sfârşitul clasei a VIII-a şi l a testările

Unitatea : Şcoala cu Clasele

sumative de pe parcursul anului şeolar

I-VIII $alcia Catedra

de

limba

română

Catedra de matematică

şi

Obiccti"clc studiului : ameliorarea situaţiei existente, prin

realizarea unui procent de promovabilitate la Evaluarea Natională de peste 88% Data declanşării studiului : 1 .03. 2 0 1 0

Disfuncliunea

A. Privitor la personalul didactic

Cauza

Efectul

G

c

Actiuni corcctivc

DiscUlii ale conducerii Cauze A I . Pregătirea

subiective

superficială

ţin de fiecare

a leeliilor

cadru didactic in

parte

Improvizalii in

şcolii cu

desfăşurarea

respectivele

scenariilor

cadre didactice

didactice

şi monitorizarea atentă a acestora Organizarea unor activităli

Elevii nu inteleg A2.Aspecte

Lipsa

negative de

d.

pn:gătire şi de

ordin metodic

expcriertll

sesizate in

a

cadre

desfăşurarea

didactice

lecţiilor

toate explicaţiile

în cadrul

şi nu reuşcsc să

catedrelor, in

scrie după dictare, atunci

12

scopul dezbaterii

când schema

neajunsuri lor

lecliei nu se scrie

constatate,

pe tablă

pentru inlăturarea lor Căutarea unor

A3.Lipsa

de

motivatie a unor cadre

didactice

pentru desîaşurarea unor

activităti

atractive

Lipsa

motivante.din

Activitătile

panea

desfăşurate sunt

conducerii

neinteresante,

şcolii

ş;

a

organismelor

managerul institutiei şi 36

plictisitoare, pentru elevi

cadrelor didactice

A4.Tendinţă

Participare la

Lectii neatractive

tradilionalism, m anifestată de

lipsa

adminis1ralie,

stimularea

superioare

spre

Consiliul de

pentru

ierarhic

elevii

uneori

solutii de către

mAsuri/metod e

de

perfectionare

şi cunoştinţe greu de asimilat dc către elevi

cursuri de 20

perfecţionare a cadrelor didactice

cadrele didactice

A 5 .Lipsă

de

Sistem

responsabilitate

permisiv

in

monitorizare a

programului

programului

procesului

şcolar (intârzieri

şcolar.

instructiv-

respectarea

manifestată către

de

unele

cadre didactice

FIŞA AMDEC

educativ,

de

Monitorizarea

Nerespectarea

atemă din partea 40

la ore, disculii la

nivelul

managerului şi a CA. a

inutile cu elevii

respectării

etc.)

orarului şcolii

instituţiei

NR. 2 Cauza care a condus la declanşarea analizei AMDEC :

obtinerea de către elevi a unor rezultate slabe cu prilejul Unitatea : Şcoala cu Clasele

evaluării de la sfârşitul clasei a VIII-a şi la testări le

I-VIII Salcia

sumative de pe parcursul anului şcolar

Catedra de limba română şi

Obiectivele studiului : ameliorarea situaţiei existente,

Catedra de matematică

prin realizarea unui procem de promovabilitate la Evaluarea Naţională de peste 88% Data declanşării studiului : 1 .03. 2 0 1 0

Disfunctiunea

Cauza

Efectul

F

G

S

C

Acti u n i corective

B. Privitor la condiţiile materiale din şcoală

B I Lipsa unor cabinete dotate corespunzător

Amenajarea de

Lipsa mijloacelor

Scenarii didactice

financiare

lipsite de eficientă

cabinete dotate cu 5

5

I

25

mijloacele materiale

Lipsa de B2.Existenta unor mijloace de învăţământ şi materiale didactice necorespunzătoare, depăşite moral şi fizic

fonduri Desfăşurarea unor

proprii

acţiuni care au ca achiziţionării

Improvizaţii

de mijloace

utilizate în leclii

5

5

2

50

scop atragerea de

de

financiare(donalii,

invIţământ

sponsorizări)

şi material didactic

Buget propnu insuficient 83Lipsa resurselor

realizat doar

financiare pentru

prin

derularea unor

implicarea

activităti

unui număr

cxtraşcolare

mic de părinţi

Desfăşurarea unor

Imposibilitatea

aCliuni care au ca

derulării unor activităli(concursuri, participări la

I

5

I

5

scop atragerea de

schimburi de

financiare(donalii,

experienţă etc.)

sponsorizări)

Propunerea de

84.Lipsa

măsuri

resursclor financiare pentru

Legislaţie

Lipsa motivării

stimularea cadrelor

defectuoasă

cadrelor didactice

1

5

l

5

stimulative alternative ,in

didactice cu

Planul managerial

rezultale deosebite

al şcolii

42

FIŞA AM DEC NR. 3 Cauza care a condus la declanşarea analizei AMDEC

: oblÎnerea de către elevi a unor rezultate slabe cu Unitatea : Şcoala cu Clasele

prilejul evaluării de la sfărşitul clasei a V I II-a şi la

[ - V I I I Sa1cia

tCS1ările sumative de pe parcursul anului şcolar

Catedra de limba romană şi Catedra

Obiectivele studiului : ameliorarea situaJiei existente,

de matematică

prin reali7..area unui procent de promovabilitate la Evaluarea Naţională de peste 88% Data declanşării studiului : 1 .03. 2 0 1 0

Cauza

Disfuncţiunea

Efectul

F

G

S

C

ACţiuni corective

CPrivitor la elevi

C I . Lipsa

Atmosferă

Nepregătirea

familială

lcqiilor conduce la

motivaţiei pentru

defavorabilă

imposibilitatea

invătare

pregătirii pentru

atingerii

lecţii

�tandardelor

Organizarea de [cetorate, vizite la domiciliul 5

5

3

75

clevilor, consilicrea părinţilor,

curriculare

activităţi de remediere şcolară

Organizarea

C2.Conditii de studiu inadecvate

Venittui reduse

Imposibilitatea

unor acţiuni În

existente în unele

ale părinţilor şi

prcgătirii

partenenat cu

familii

lipsa de

corespunzătoare a

preocupare din

elevilor pcntru

partea acestora

lecţii

5

5

3

75

reprezantanţl al comunităţii locale(vizite la domiciliu, proiecte de

ajutor social) şi menţmerea Icgăturii strânsc cu familia Monitorizarea situaţiilor elevilor proveniţi din familii cu -Lipsuri C 3 . Lipsa rechizit'clor necesare elevilor

financiare in unele familii -Dezinteres din

partea elevilor!părintilor

venituri foane

Imposibilitatea

reduse şi

desfăşurării În condiţii nomlalc a

4

3

2

24

scenariilor

integrarea lor într-un plan de măsuri de sprijin

didactice

financiar - Luarea unor măsuri de către diriginţi în sprijinul elevilor dezinteresaţi. Dezbaterea unor

Acumularea unor C4.Neacordarea unui timp suficient pregătirii lecliilor de către elevi

leme legate de

neajunsuri în Lipsa unui

asimilarca

program riguros

cunoştinţclor şi

de studiu

imposibilitatca

individual

aplicării acestora în lcmele pentru acasă

limpul liber în orele de 5

4

2

40

consiliere, consilierea părinţilor, lectorate pe aceeaşi lcmă

Lipsa resurselor financiare ale părinţilor, C5.Lipsa auxiliarclor

procurării de

didactice

materiale auxiliare (culegeri,caiete speciale etc.)

Imposibilitatea desfilşumrii unor activităli În scopul atingerii

Găsirea de

standardelor

4

educaţionale şi a

2

5

soluţii

40

altemative de către profesori

lucrului diferen{iat,cu elevii capabili de pcrfonnan{ă

FIŞA AMDEC NR. 4

Cauza care a condus la declanşarea analizei AMDEC :

obtinerea de către elevi a unor rezultate slabe cu prilejul Unitatea : Şcoala cu Clasele

evaluării de la sra�itul clasei a V[[J-a şi la teslările

l-Vlll Salcia

sumative de pe parcursul anului şcolar

Catedra de limba română şi

Obiectivele studiului : ameliorarea situaţiei existente,

Catedra de matematică

prin realizarea unui procent de promovabilitate la Evaluarea Naţională de peste 88% Data declanşării studiului : 1 .03. 2 0 1 0

Disfullctiullca

Cauza

Efcctul

F

G

S

C

Acţi u n i corccth'c

O.Privitor l a mediu Improvizarea Oerularea lectii lor

unor cabinete În

O I .Lipsa

Lipsa

în mod tradiţional,

sălile de clasă, cu

cabinetelor pe

spaţiului şi a

uneori cu

mijloacele

discipline de

dOIărilor

improvizaţii şi film

învăţământ

utilizarea strategiilor didactice adecvate

financiare 5

5

l

25

existente şi atragerea de surse de finanţare

- Organizarea de

Dezinteres

activităţi

manirestat

extraşcolare cu

D 2 . Lipsa unui

de unele

climat motivant

familii ş i de

pentru Învăţare

organismele abilitate

Lipsa adevăratelor modele pentru elevi

5

5

2

50

- Tcmatica orc1or

in

de consiliere şi

...., scos D3.Lipsa unui cadru legislativ in concordanlă cu intcrese1e de viilOr ale clevilor şi ale familiilor lor

orientare . Neconcordanţă intre

DezinlCres din

partea

programele şcolare şi cerinţele integrării

organismelor

pe piata muncii şi

abilitate in

oferta redusă de

aces' sens

I

5

4

20

locuri de muncă pentru tineri Elevii nu sunt

D4.Lipsa unor activităţi extraşcolare atractive, motivan!c

caracter didactic.

Activitate

motivaţi suficient să

managcrialA

participe la viaţa

defectuoasil

şcolii şi , implicit,

din acest

să-şi consolideze

punct de

cunoştinţele şi

vecleo