Prezentarea Rezultatelor Cercetarii [PDF]

Zitiervorschau

Prezentarea rezultatelor cercetării științifice Prof.dr. Alexandra Horobeţ ASE București

Structura unei lucrări de cercetare Titlul Abstract Introducere Recenzia literaturii

Metodologia de cercetare Rezultatele Discuțiile Concluziile 2

TITLUL

Titlul proiectului de cercetare Titlul ar trebui să ofere o indicație clară a abordării propuse de cercetare sau a întrebării cheie Titlul rezumă ideea principală sau ideile studiului Un titlu bun conține cele mai puține cuvinte posibile care descriu în mod adecvat conținutul și / sau scopul lucrării de cercetare 4

Titlul proiectului de cercetare Titlul este fără îndoială partea unei lucrări care este citită cel mai mult și, de obicei, este citită mai întâi Dacă titlul este prea lung, de obicei conține prea multe cuvinte inutile

Un titlu prea scurt folosește adesea cuvinte care sunt prea generale

De exemplu: "Un studiu pentru a investiga ...."

De exemplu: „Politica bancară” ar putea fi titlul unei cărți, dar nu oferă nicio informație asupra obiectului unei lucrări de cercetare 5

Un titlu eficient Indică foarte clar subiectul și domeniul de aplicare al studiului

Nu include prescurtări Folosește cuvinte care creează o impresie pozitivă și stimulează interesul cititorului Folosește nomenclatura actuală din domeniul de studiu Identifică elementele cheie ale cercetării

6

ABSTRACTUL

Când scriem abstracte? Când trimitem articole către reviste academice

Când scriem o propunere pentru o lucrare de conferință

Când scriem o propunere de carte

Când solicităm subvenții pentru cercetare

Când finalizăm dizertația sau teza de doctorat

Când scriem o propunere pentru un capitol de carte 8

Ce este un abstract al unei lucrări? ● Un abstract rezumă, de obicei într-un paragraf de 300 de cuvinte sau mai puțin, aspectele majore ale întregii lucrări într-o secvență predefinită ● Include: 1.

Scopul general al studiului și problema (problemele) de cercetare pe care le-ați investigat

2.

Proiectarea generală a studiului

3.

Constatări majore găsite în urma analizei

4.

O scurtă apreciere a interpretărilor și concluziilor la care ați ajuns

9

Abstract versus Introducere – să nu le confundăm! Abstractul

Introducerea

• Prezintă esența lucrării • Acoperă următoarele elemente: cadru de analiză, scop, metode, rezultate, concluzii, recomandări sau implicații, noutate/originalitate • Rezumă întreaga lucrare, inclusiv concluziile

• Introduce lucrarea • Acoperă următoarele elemente: cadru de cercetare, scop, întrebarea de cercetare, structura lucrării • Oferă informațiile necesare pentru discuție 10

Tipuri de abstracte Abstractul critic Oferă, pe lângă descrierea generală a studiului și a principalelor constatări, o judecată sau un comentariu despre validitatea, fiabilitatea sau completitudinea studiului Cercetătorul își evaluează lucrarea și deseori o compară cu alte lucrări pe același subiect Are, în general, o lungime de 400-500 de cuvinte, datorită comentariului interpretativ suplimentar Aceste tipuri de abstracte sunt utilizate rar (sunt întâlnite sub forma abstractelor extinse cerute pentru participarea la conferințe internaționale)

Abstractul descriptiv Indică tipul de informații găsite în lucrare, fără a face nicio apreciere cu privire la lucrare Nu prezintă rezultate sau concluzii ale cercetării Include cuvinte cheie, dar și scopul, metodele și domeniul de aplicare al cercetării

În esență, abstractul descriptiv descrie doar lucrarea care este rezumată Abstractele descriptive sunt, de obicei, foarte scurte, cu 100 de cuvinte sau mai puțin 11

Tipuri de abstracte Abstractul informativ

Abstractul de evidențiere

Majoritatea rezumatelor au caracter informativ

Este scris în mod special pentru a atrage atenția cititorului asupra studiului

Nu critică sau evaluează o lucrare, dar reprezintă mai mult decât o descriere

Nu are pretenția unei imagini echilibrate sau complete asupra lucrării

Cercetătorul prezintă și explică toate argumentele principale, rezultatele și dovezile importante din lucrare

De regulă, cercetătorul face mențiuni destinate stârnirii interesul cititorului

Include informațiile care pot fi găsite într-un abstract descriptiv [scop, metode, domeniu de aplicare], dar și rezultatele și concluziile cercetării și recomandările autorului

Este rar folosit în lucrările academice

Nu are, de obicei, mai mult de 300 de cuvinte 12

Ce tip de abstract să folosim? ● Cele mai frecvent întâlnite tipuri de abstracte în literatura academică sunt descriptive și informative ● Dacă nu știți ce tip de abstract să scrieți, consultați instrucțiunile furnizate de universitate (pentru lucrările de disertație, teza de doctorat, etc.), editorul revistei sau discutați cu coordonatorul studiului (dacă nu sunteți dvs.) ● De asemenea, puteți să vă raportați la lungimea permisă a abstractului ○

100-120 de cuvinte = descriptiv

○

250+ cuvinte = informativ

13

Exemplu de abstract descriptiv

14

Exemplu de abstract informativ

15

Exemplu de abstract informativ

Sursa: Chen, C., Zhan, Y., Yi, C., Li, X. and Wu, Y.J. (2020), "Psychic distance and outward foreign direct investment: the moderating effect of firm heterogeneity", Management Decision, Vol. 58 No. 7, pp. 1497-1515.

16

Cum să scriem un abstract bun? ● Stilul de scriere ○

Utilizați diateza activă atunci când este posibil, dar rețineți că o mare parte din abstract poate necesita construcții pasive de propoziții ■

Folosiți construcții de genul „Am studiat„ și mai puțin de genul „Au fost studiate„

○

Scrieți abstractul folosind propoziții concise, dar complete

○

Ajungeți repede la elementul cheie

○

Folosiți mereu timpul trecut, deoarece raportați rezultatele unui studiu finalizat 17

Cum să scriem un abstract bun? ● Formatarea ○

Abstractul trebuie să fie cuprins într-un singur paragraf, fără indentări

○

În cele mai multe cazuri, abstractul urmează imediat după titlu

○

Propozițiile finale ale unui rezumat rezumă concis concluziile, implicațiile sau aplicațiile rezultatelor și concluziilor

○

Dacă este cazul, pot fi urmate de afirmarea nevoii de cercetare suplimentară dezvăluită de concluzii

18

Cum să scriem un abstract bun? ● Structura abstractului ○

Deși este prima secțiune a lucrării, abstractul ar trebui să fie scris ultimul, deoarece va rezuma conținutul întregii lucrări

○

O strategie bună pentru a începe scrierea abstractului este să luați propoziții întregi sau fraze cheie din fiecare secțiune a lucrării și să le puneți într-o secvență care să rezume conținutul

■

Apoi revizuiți sau adăugați fraze sau cuvinte de legătură pentru a face ca narațiunea să curgă clar și fără probleme

○

Înainte de a preda lucrarea finală, verificați că informațiile din abstract sunt în totalitate conform cu ceea ce ați scris în lucrare!

○

Gândiți-vă la abstract ca la un set succesiv de propoziții complete care descrie cele mai importante informații referitoare la studiu folosind cele mai puține cuvinte necesare

19

Ce să nu includem în abstract Descrieri ale cadrului cercetării sau informații contextuale

Expresii redundante, adverbe și adjective inutile și informații repetitive

Acronime sau prescurtări

Referințe la literatură (puteți spune, în schimb, că „cercetările actuale arată că ...” sau „studiile au indicat ...”

Folosirea de eliptice (propoziții care de termină cu „...”) sau propoziții incomplete

Jargon sau termeni care pot fi confuzi pentru cititor

Citări din alte lucrări

Orice fel de imagine, ilustrare, figură sau tabel sau referiri la acestea 20

INTRODUCEREA

Importanța Introducerii și Concluziilor ● Introducerea și Concluziile sunt două piese de rezistență ale oricărei lucrări ○

De multe ori, singura parte a unei lucrări care este citită este reprezentată de Concluzii ☺ ■

○

Dacă ele nu sunt bine conturate și pertinente, cititorul va renunța să mai citească lucrarea

Introducerea este poarta de intrare în lucrare, care setează tonul pentru întregul demers științific ■

Dacă poarta nu e curată, e posibil să nu intre mulți cititori prin ea ☺

● Gândiți-vă la Introducere și Concluzii ca la un „Bună ziua„ și un „La revedere„ dintr-o întâlnire!

22

Ce este Introducerea? Introducerea prezintă cititorului drumul de la un domeniu de interes general la un anumit subiect de cercetare Stabilește domeniul de aplicare, contextul și semnificația cercetării desfășurate prin •Rezumarea informațiilor de fond și actuale despre cercetare •Precizarea scopului lucrării sub forma problemei/întrebării de cercetare susținute de o ipoteză sau de un set de întrebări •Explicarea pe scurt a abordării metodologice folosite pentru investigarea problemei de cercetare •Evidențierea rezultatelor potențiale pe care cercetarea le poate descoperi •Evidențierea structurii și organizării rămase a lucrării 23

Introducerea ca foaie de parcurs Gândiți-vă la introducere ca la o foaie de parcurs mentală care trebuie să răspundă pentru cititor la patru întrebări:

Ce se studiază?

De ce este important să fie investigat acest subiect?

Ce se știa despre acest subiect înainte ca acest studiu să fie realizat?

Cum va oferi acest studiu noi cunoștințe sau noi modalități de înțelegere a subiectului cercetat?

24

Structură și abordare în Introducere Aspecte mai generale ale subiectului investigat

Informații de actualitate mai specifice care oferă context

Problema de cercetare și motivația studierii ei 25

Etape generale ale scrierii Introducerii

Delimitarea ariei de cercetare

Identificarea unei nișe de cercetare

Plasarea cercetării proprii în nișa identificată anterior

Evidențierea importanței subiectului și / sau

Contrazicerea unui rezultat sau presupuneri existent(e) și / sau

Menționarea intenției studiului

Efectuarea de declarații generale despre subiect și / sau

Identificarea unei lipse în cercetarea existentă și / sau

Prezentarea unei imagini de ansamblu asupra cercetărilor curente pe acest subiect

Formularea unei întrebări sau probleme de cercetare

Prezentarea caracteristicilor cheie ale studiului Descrierea rezultatelor importante Prezentarea generală a structurii lucrării

Atragerea atenției cititorului

27

Atragerea atenției cititorului Deschideți cu o poveste convingătoare

Includeți un citat puternic sau o anecdotă, poate neașteptată

Descrieți un scenariu care nedumerește

Puneți o întrebare provocatoare sau care îndeamnă la reflecție

Citați un exemplu sau un studiu de caz care ilustrează de ce problema de cercetare este importantă 28

Câteva exemple de atragere a atenției “Business is more than just an exchange of funds for services or goods.”

“Everyone has heard the old saying “Time flies,” but I never expected the truth to be so literal.”

“The playwright George Bernard Shaw provided us with the memorable definition ‘Those who can, do. Those who can’t, teach.’ The film director Woody Allen took the definition one step further: ‘Those who can’t teach, teach gym’.”

“Of about 3 million youth that are injured every year playing sports or participating in recreational activities, only 25% are treated in hospital emergency rooms.”

Câteva exemple de atragere a atenției “Most people think that writing is something that only those with a born talent can ever do well.”

“I am Korean-Canadian; but the hyphen often snaps in two, obliging me to choose to act as either a Korean or a Canadian, depending on where I am and who I am with”

“Students don’t always remember what they were told at orientation.”

“Have you ever stayed up all night to study for an exam, only to sleep through your exam the next morning?”

Delimitarea studiului ● Delimitările se referă la acele caracteristici care limitează domeniul de aplicare și definesc limitele conceptuale ale cercetării

● Este determinată de deciziile de excludere și includere deliberate pe care le luați cu privire la modul de investigare a problemei de cercetare ● Atenție! Nu numai că trebuie să spuneți cititorului ce studiați și de ce, dar trebuie să recunoașteți și de ce ați respins abordări alternative care ar fi putut fi folosite pentru a examina subiectul

31

Delimitarea studiului ● Primul element de limitare este alegerea problemei de cercetare în sine ● Implicit, sunt alte probleme conexe care ar fi putut fi alese, dar au fost respinse ○

Ele trebuie menționate în încheierea introducerii

○

Exemplu: „Deși mulți factori au impact asupra probabilității apariției unei pandemii, acest studiu se va concentra pe factori demografici specifici Europei Centrale și de Est”

○

Atenție!

Nu este nevoie să menționați fiecare factor de delimitare posibil, ci să evidențiați de ce problema de cercetare propusă de dvs. nu a fost anterior abordată sau a fost abordată într-o măsură mai mică 32

Posibile modalități de delimitare

Scopurile și obiectivele cheie ale studiului

Variabilele de interes, factorii și caracteristicile fenomenului studiat

Întrebările de cercetare pe care le adresați

Perioada de timp acoperită de studiu

Metoda (metodele) de investigare

Orice cadre teoretice alternative relevante care ar fi putut fi adoptate 33

Delimitarea studiului ● Nu priviți afirmațiile care delimitează cercetarea ca semnalând deficiențe inerente în cercetarea dvs. ○

Ele sunt un element acceptat al scrierii academice menit să păstreze cititorul concentrat pe problema cercetării, prin definirea explicită a limitelor conceptuale și a obiectului studiului dvs.

○

Ele adresează toate întrebările critice din mintea cititorului: „De ce nu a examinat autorul asta?”

34

Identificarea nișei de cercetare (research gap) ● Ca cercetător, este simplu să observați că interesul dvs. se învârte în jurul anumitor subiecte de cercetare, uneori legate de interesul mentorului și/sau al colegilor cu care lucrați ● Mulți oameni de știință ajung să-și continue moștenirea academică în timpul carierei lor profesionale, scriind despre propriile experiențe practice în domeniu și adaptând metodologiile clasice la un context actual ● Cu toate acestea, fiecare cercetător visează să fie pionier într-un subiect într-o zi, descoperind un subiect care nu a fost abordat până acum de niciun alt om de știință  NIȘA (LACUNA) DE CERCETARE 35

Căi de identificare a nișei de cercetare Selectați un subiect sau o întrebare care vă motivează

Cercetarea poate dura mult timp și cu siguranță va presupune o cantitate mare de efort fizic, intelectual și emoțional, prin urmare alegeți un subiect care vă poate menține motivat pe tot parcursul procesului.

Găsiți cuvinte cheie și termeni înrudiți cu subiectul selectat

Pe lângă sintetizarea subiectului în esența sa , vă va ajuta în pasul următor

Utilizați cuvintele cheie identificate pentru a căuta în literatură

Identificați publicațiile relevante

Identificați literatura citată prezentă în publicațiile relevante marcate în pasul de mai sus

Căutați subiecte sau probleme care lipsesc sau nu sunt abordate în (sau legate de) subiectul dvs. principal

Citiți recenziile sistematice

Aceste surse analizează profund literatura științifică și identifică tendințele și schimbările de paradigmă în domeniile de studio

Uneori dezvăluie domenii sau subiecte care necesită mai multă atenție din partea cercetătorilor

36

Recenzii sistematice versus meta-analize Literatura în domeniu Recenzia sistematică Toate studiile

Criterii specifice

Meta-analiza

Identificarea factorilor care explică heterogeneitatea rezultatelor

Analiza statistică a rezultatelor studiilor

37

Exemplu de recenzie sistematică

38

Exemplu de meta-analiză

39

Fluxul narativ al Introducerii Identificarea clară a domeniului de interes

Stabilirea contextului

Enunțați clar ipoteza investigată

Explicați motivația

cercetării

Folosiți cuvinte cheie din titlul lucrării în primele propoziții ale introducerii. Acest lucru vă va ajuta să concentrați introducerea pe subiect la nivel corespunzător și vă va asigura că ajungeți repede la subiect fără să pierdeți atenția sau să discutați despre informații care sunt prea generale. Redactați o trecere în revistă scurtă și echilibrată a literaturii disponibile pe tema de cercetare. Scopul este de a sintetiza pentru cititor ce se știe despre problema specifică de cercetare înainte de a face analiza

Folosiți afirmații de genul: „Scopul acestui studiu a fost să…” sau „Am investigat trei mecanisme posibile pentru a explica .. ..“

Spuneți foarte clar care este justificarea abordării dvs. cu privire la problema studiată 40

Un sfat! Încheiați cu o foaie de parcurs ● Paragraful sau propozițiile finale ale introducerii dvs. ar trebui să includă principalele argumente și concluzii și să furnizeze o scurtă descriere a restului lucrării [„foaia de parcurs”] ○

Cititorul trebuie să știe unde mergeți și la ce să se aștepte

● O foaie de parcurs este importantă deoarece ajută cititorul să plaseze problema de cercetare în contextul propriilor perspective despre subiect

● Încheierea introducerii cu o foaie de parcurs explicată spune cititorului că aveți o înțelegere clară a scopului lucrării ○

Foaia de parcurs acționează ca un tip de promisiune pentru cititori că veți urma o abordare consecventă și coerentă pentru abordarea cercetării 41

Un sfat! ● Adesea este util să revizuiți introducerea mai târziu, pe parcursul scrierii lucrării ○

Rezultatele sunt necunoscute până la finalizarea studiului

● După terminarea scrierii corpului lucrării, mergeți înapoi și examinați modul în care ați descris în Introducere structura lucrării, metodele de cercetare, raportarea și analiza rezultatelor și concluziile ○

Revizuiți și, dacă este necesar, rescrieți introducerea pentru ca ea să se potrivească structurii generale a lucrării finale

42

RECENZIA LITERATURII (LITERATURE REVIEW)

Ce este revizuirea/recenzia literaturii? Examinează cărți, articole academice și orice alte surse relevante pentru o anumită problemă, domeniu de cercetare sau teorie

Oferă o descriere, un rezumat și o evaluare critică a acestor lucrări în raport cu problema de cercetare investigată

Oferă o imagine de ansamblu asupra surselor pe care le-ați explorat în timp ce cercetați un anumit subiect și pentru a demonstra încadrarea cercetării dvs. întrun domeniu mai mare de studiu

Importanța unei recenzii bune ● O revizuire a literaturii poate consta dintr-un simplu rezumat al surselor cheie ● În științele sociale, o revizuire a literaturii este o componentă bine organizată a lucrării ○

Combină atât rezumatul, cât și sinteza, adesea în cadrul unor categorii conceptuale specifice

○

Un rezumat este o recapitulare a informațiilor importante ale sursei

○

O sinteză este o reorganizare a informațiilor într-un mod care oferă informații asupra modului în care intenționați să investigați o problemă de cercetare

45

Caracteristicile analitice ale recenziei literaturii 1

Oferă o nouă interpretare a studiilor mai vechi sau combină o interpretare nouă cu interpretări mai vechi

2

3 4

Urmărește evoluția intelectuală a domeniului, inclusiv dezbaterile majore asupra temei cercetate

În funcție de situație, evaluează sursele și informează cititorul cu privire la cele mai pertinente sau relevante cercetări

De obicei, la încheierea unei recenzii, se arată unde există lacune în modul în care a fost cercetată o problemă până în prezent

Tipuri de recenzie a literaturii Recenzia argumentativă • Examinează literatura în mod selectiv pentru a susține sau respinge un argument, o idee larg promovată sau o problemă deja stabilită în literatură • Scop: dezvoltarea unui corp de literatură care să stabilească un punct de vedere contrar • Poate genera probleme de părtinire atunci când sunt utilizate pentru a face afirmații sumare și insuficient fundamentate

• Trece în revistă, critică și sintetizează literatura reprezentativă pe un subiect într-un mod integrat, astfel încât sunt generate noi perspective asupra temei • Literatura prezentată include toate studiile importante care abordează ipoteze și cercetări similare sau identice • Aceasta este cea mai frecventă formă de recenzie a literaturii în științele sociale

Recenzia integrativă 47

Tipuri de recenzie a literaturii Recenzia metodologică • Nu este concentrată pe CE a spus un autor, ci pe CUM a ajuns la ceea ce spune • Recenzia metodelor de analiză oferă un cadru de înțelegere a temei la diferite niveluri (teorie, abordări de cercetare, tehnici de colectare și analiză a datelor) • Evidențiază evoluția modului în care cercetătorii au ajuns la setul actual de cunoștințe (de la nivel conceptual la cercetări calitative și cantitative, interviuri, colectări de date, etc.)

• Examinează corpul de teorie care s-a acumulat în ceea ce privește o problemă, concept, teorie, fenomene • Ajută la stabilirea teoriilor existente, a relațiilor dintre ele, la măsura în care teoriile au fost investigate și la dezvoltarea de noi ipoteze care trebuie testate • Este folosită pentru a ajuta la stabilirea lipsei de teorii adecvate pentru explicarea unui fenomen sau a unei realități

Recenzia teoretică 48

Tipuri de recenzie a literaturii Recenzia sistematică • Oferă o imagine de ansamblu a dovezilor existente pertinente pentru o întrebare de cercetare clar formulată • Folosește metode prestabilite și standardizate pentru identificarea și evaluarea critică a cercetării relevante, precum și pentru colectarea, raportarea și analizarea datelor din studiile incluse în recenzie • Scop: documentare, evaluare critică și rezumare științifică a tuturor cercetărilor despre o problemă de cercetare clar definită • De obicei, se concentrează pe o întrebare empirică foarte specifică, adesea pusă într-o formă cauză-efect, cum ar fi „În ce măsură contribuie A la B?” • Este aplicată în studiile de medicină clinică și sănătate, dar este utilizată din ce în ce mai mult în științele sociale 49

Structura recenziei de literatură 1. Imagine de ansamblu a subiectului, problemei sau teoriei analizate, împreună cu obiectivele revizuirii literaturii 2. Împărțirea lucrărilor incluse în recenzie pe teme sau categorii [de ex. lucrări care susțin o anumită poziție, cele împotriva și cele care oferă abordări alternative]

3. Explicarea modului în care fiecare lucrare este asemănătoare și diferită de celelalte 4. Concluzii cu privire la cele mai bine argumentate și convingătoare elemente de literatură, ca și la cele care aduc cea mai mare contribuție la înțelegerea și dezvoltarea domeniului de cercetare 50

Criterii de includere a unei lucrări în recenzie Proveniență

Cine este autorul? Sunt argumentele lui susținute de dovezi [informații primare, studii de caz, statistici, constatări științifice recente]?

Metodologie

Au fost tehnicile utilizate pentru identificarea, colectarea și analizarea datelor adecvate pentru abordarea problemei de cercetare? Dimensiunea eșantionului a fost adecvată? Au fost corect interpretate și raportate rezultatele?

Obiectivitate

Este perspectiva autorului echitabilă sau părtinitoare? Sunt luate în considerare informații contrare? Sunt ignorate anumite informații pertinente pentru a demonstra punctul de vedere al autorului?

Convingere Valoare

Care dintre afirmațiile autorului sunt cele mai convingătoare sau cel mai puțin convingătoare? Sunt argumentele și concluziile autorului solide? Lucrarea contribuie într-un mod semnificativ la o mai bună înțelegere a subiectului? 51

Câteva recomandări înainte de a scrie recenzia Clarificați-vă!

Găsiți modele!

• Câte surse ar trebui să includ? • Ce tipuri de surse ar trebui să trec în revistă (cărți, site-uri web; cercetări, surse populare)? • Ar trebui să rezum, să sintetizez sau să critic surse? • Ar trebui să evaluez sursele? • Ar trebui să furnizez alte informații de fond, cum ar fi definiții și / sau un istoric al dezvoltării temei?

• Observați modul în care autorii consultați și-au compus secțiunile de revizuire a literaturii • Citiți-le pentru a înțelege tipurile de teme pe care poate doriți să le căutați în propriile cercetări sau pentru a identifica modalități de a vă organiza recenzia finală • De regulă, bibliografia surselor parcurse este un punct de plecare excelent în propria cercetare 52

Câteva recomandări înainte de a scrie recenzia Îngustați domeniul!

Relevanța noutății

• Cu cât subiectul dvs. este mai restrâns, cu atât va fi mai ușor să limitați numărul de surse pe care trebuie să le citiți pentru a obține o recenzie bună • Nu vă așteptați să puteți să citiți tot ce este disponibil în legătură cu subiectul • Vă veți face munca mai ușoară dacă limitați mai întâi sfera de cercetare

• O înțelegere completă a problemei de cercetare necesită să examinați modul în care cunoștințele și perspectivele s-au schimbat în timp • Parcurgeți alte recenzii pentru a înțelege cum a evoluat domeniul dvs. Observați care sunt „subiectele fierbinți” și „subiectele la modă”

53

Scriind recenzia – de ținut minte! Folosiți dovezi! Interpretarea surselor trebuie să fie susținută cu dovezi (referințe) care să demonstreze validitatea celor afirmate.

Fiți selectivi! Includeți numai cele mai importante surse pentru tema abordată. Toate celelalte pot fi menționate pe scurt.

Folosiți puține texte preluate din literatură! Parafrazați și interpretați literatura. Nu folosiți aceste texte pentru a înlocui propria interpretare.

Rezumați și sintetizați! Nu uitați să faceți asta pentru fiecare paragraf sau câteva paragrafe. Recapitulați cele mai importante concluzii și sintetizațile prin reformulare și adaptare la cercetarea dvs.

Prezentați-vă propriile opinii și păreri!

Fiți atenți la parafrazări! Atunci când parafrazați un autor, asigurațivă că opinia prezentată este cea corectă.

Cele mai frecvente greșeli Sursele din literatura de specialitate nu se referă în mod clar la problema cercetării Recenzia se bazează exclusiv pe surse analitice secundare, în loc să includă studii sau date relevante de cercetare Se acceptă în mod necritic concluziile și interpretările unui alt cercetător ca fiind valabile, în loc să se examineze critic toate aspectele proiectării și analizei cercetării

Nu vă luați suficient timp pentru a defini și identifica sursele cele mai relevante Recenzia nu descrie procedurile de căutare care au fost utilizate în identificarea literaturii

Raportează rezultate statistice izolate în loc să le sintetizeze Include doar cercetări care validează ipotezele și nu consideră constatările contrare și interpretările alternative din literatura de specialitate

METODA DE CERCETARE

Structura părții de metode de cercetare Dacă metoda este nouă pentru domeniul dvs., oferiți o justificare a modului în care ea abordează în mod specific problema cercetării în moduri neutilizate în studiile anterioare Încadrarea metodelor pe care leați folosit în „tradiția” generală a domeniului de studiu și în planul de cercetare ales pentru a studia problema

Scurtă prezentare a problemei/întrebării de cercetare și a ipotezelor care stau la baza studiului

Modul de selectare a datelor pe care le-ați analizat sau, în cazul cercetării calitative, subiectele și setările de cercetare folosite

Instrumentele și metodele utilizate pentru identificarea și colectarea informațiilor și modul în care ați identificat variabile relevante

Modalitățile în care ați procesat datele și tehnicile specifice folosite pentru a analiza aceste date

Instrumentele sau strategiile specifice de cercetare pe care leați utilizat pentru a investiga ipoteza de bază și întrebările de cercetare

Fiți atenți la următoarele! ● Introducerea abordării problemei de cercetare

metodologice

generale

pentru

investigarea

○

Studiul dvs. este calitativ, cantitativ sau o combinație a ambelor (metoda mixtă)?

○

Veți avea o abordare specială sau una neutră?

● Indicați modul în care abordarea se potrivește proiectării generale a cercetării ○

Metodele de culegere a datelor folosite ar trebui să aibă o legătură clară cu problema

○

Una dintre cele mai frecvente deficiențe este aceea că metodologia propusă nu este potrivită pentru atingerea obiectivului declarat al lucrării

58

Fiți atenți la următoarele! ● Descrieți metodele specifice de colectare a datelor ○

De exemplu: date colectate din baze de date, sondaje, interviuri, chestionare, observație, etc.

○

Asigurați-vă că explicați de ce datele mai vechi sunt încă relevante pentru investigarea problemei actuale de cercetare (dacă este cazul)

● Explicați cum intenționați să analizați rezultatele ○

Veți folosi analize statistice și econometrice?

○

Veți folosi perspective teoretice pentru a analiza un text sau pentru a explica anumite comportamente observate?

○

Descrieți cum intenționați să obțineți o evaluare a relațiilor, modelelor, tendințelor, distribuțiilor și a posibilelor contradicții găsite în date

59

Fiți atenți la următoarele! ● Oferiți fundamentele și justificarea necesară pentru metodologii care nu sunt cunoscute ○

Foarte des în științele sociale, problemele de cercetare și metodele de investigare a acestora necesită mai multe explicații decât regulile larg acceptate care reglementează științele naturale și științele exacte

○

Fiți clari și conciși în explicații!

● Oferiți o justificare pentru selectarea datelor ○

Exemplu: Dacă veți realiza interviuri, cum intenționați să selectați populația din eșantion? Dacă analizați texte, ce texte ați ales și de ce? Dacă utilizați metode statistice, de ce ați utilizat un anumit set de date? Dacă există alte surse de date, explicați de ce datele pe care le-ați ales sunt cele mai potrivite pentru a aborda problema de cercetare. 60

Fiți atenți la următoarele! ● Oferiți o justificare pentru selectarea studiului de caz ○

Studiile de caz se pot referi la o persoană (sau grup de persoane), un loc, un eveniment, un fenomen sau un alt tip de subiect care este examinat ca subiect singular sau ca multiple subiecte studiate în scopul comparării

○

Indiferent de tipul de studiu de caz, trebuie să explicați de ce au fost alese și cum se raportează în mod specific la problema cercetării

● Descrieți limitările potențiale ○

Există limitări practice care ar putea afecta colectarea dvs. de date?

○

Cum veți încerca să controlați potențialele erori?

61

Câteva sfaturi! ● După ce ați acoperit toate părțile secțiunii de metode de cercetare, revizuirile ulterioare ar trebui să se axeze pe modul lor de prezentare ○

Este bine ca modul de prezentare să fie cât mai clar și logic posibil

● Dacă trebuie să prezentați multe detalii, informațiile trebuie prezentate în sub-secțiuni, în funcție de subiect ○

Dacă este necesar, puteți utiliza anexe pentru date brute

● Nu includeți NICIODATĂ în lucrare seturile de date cu care lucrați, ci numai o descriere a lor, cu evidențierea celor mai importante caracteristici!

62

Câteva sfaturi! Detalii irelevante •Secțiunea de metodologie trebuie să fie detaliată, dar concisă •Nu furnizați informații de fond care nu ajută în mod direct cititorul să înțeleagă de ce a fost aleasă o anumită metodă, cum au fost colectate sau obținute datele și cum au fost analizate datele în legătură cu problema de cercetare •Lungimea secțiunii de metode de cercetare este cea mai mică din lucrare, cu excepția celei de Concluzii

Explicații nenecesare ale procedurilor de bază •Plecați de la ipoteza că cititorii au o înțelegere de bază a modului de investigare a problemei de cercetare •Nu trebuie să oferiți o multitudine de detalii despre procedurile sau tehnicile specifice •Concentrați-vă pe modul în care ați aplicat o metodă, nu pe detaliile tehnice ale metodelor •O excepție: dacă aveți o abordare metodologică neconvențională, asigurați-vă că explicați de ce a fost aleasă și cum îmbunătățește rezultatele 63

Câteva sfaturi Nu ascundeți problemele!

Faceți o recenzie a literaturii

•Aproape întotdeauna veți întâmpina probleme atunci când colectați sau generați bazele de date de care aveți nevoie •Nu ignorați aceste probleme și nu vă prefaceți că nu au apărut •Arătați modul în care ați rezolvat problemele •Aceasta demonstrează cititorului că puteți oferi o justificare coerentă a deciziilor pe care le-ați luat pentru a reduce impactul problemelor apărute

•Secțiunea de metodologie trebuie să citeze sursele din care care v-ați informat atunci când ați ales să folosiți anumite metode și tehnici de cercetare •Exemplu: alegerea unei metode econometrice ar trebui să facă referire la studiile care au dezvoltat metoda și la studiile anterioare care au aplicat-o (mai ales dacă ele aparțin domeniului de studiu în care derulați cercetarea)

64

REZULTATELE CERCETĂRII

Rezultatele cercetării ● Secțiunea de rezultate este locul în care sunt raportate rezultatele studiului dvs. pe baza metodologiei/ metodologiilor pe care le-ați aplicat pentru a colecta informații ● Secțiunea de rezultate trebuie să indice rezultatele cercetării aranjate într-o secvență logică, fără părtinire sau interpretare ● O secțiune care descrie rezultatele este necesară mai ales dacă lucrarea dvs. include date generate din propriile cercetări

66

Prezentați un rezumat al rezultatelor, urmat de o explicație a rezultatelor cheie Poate fi utilizată pentru a evidenția concluziile importante

Abordarea 2

Abordarea 1

Organizarea secțiunii de rezultate Prezentați pe rând rezultatele și apoi faceți un rezumat al lor Este abordarea cea mai bună dacă aveți rezultate multiple cu semnificație relativ egală

De exemplu, este posibil să fi observat o corelație neobișnuită între două variabile în timpul analizei

Se recomandă folosirea ei mai ales în lucrările mai lungi, deoarece ajută cititorul să înțeleagă mai bine fiecare rezultat

•Este necesar să se evidențieze acest lucru în secțiunea de rezultate •Totuși, discutarea acestui rezultat aparține secțiunii de discuții

Este util să oferiți o scurtă concluzie care leagă rezultatele și oferă o punte narativă spre secțiunea de discuții 67

Un sfat! ● Organizați-vă rezultatele sub teme cheie legate de abordarea problemei de cercetare ○

La fel, revizuirea literaturii este organizată în categorii conceptuale, nu pe descrierea sistematică a fiecărei surse

● Acest lucru se poate face în oricare din cele două abordări prezentate anterior

68

Conținutul secțiunii de rezultate Context introductiv pentru înțelegerea rezultatelor

•Reluați problema de cercetare care stă la baza studiului •Astfel, veți reorienta atenția cititorului către problema cercetării și îl pregătiți pentru explicațiile despre instrumentele și metodele de analiză a datelor folosite

Includeți elemente non-textuale (grafice, tabele, hărți, imagini, etc.)

•Prezentarea vizuală a rezultatelor este un mod util de a condensa multe date într-un singur loc la care se poate face referire în text •Luați în considerare referirea la Anexe dacă există o mulțime de elemente non-textuale (grafice, tabele, hărți, histograme, desene, etc.)

Descrierea sistematică a rezultatelor

•Evidențiați cele mai relevante rezultate pentru subiectul investigat •Nu toate rezultatele merită raportate •Nu confundați observațiile cu interpretările 69

Conținutul secțiunii de rezultate

Lungimea secțiunii de rezultate

•Este dată de cantitatea și tipurile de date care trebuie raportate •Concentrați-vă pe rezultatele care sunt importante și strict legate de abordarea problemei de cercetare •Este posibil să apară rezultate neanticipate care nu sunt relevante pentru a răspunde la întrebarea de cercetare •Faceți referire la ele ca cercetări viitoare sugerate și nu le alocați spațiu suplimentar, doarece el restrânge spațiul alocat rezultatelor importante

Paragraf de sinteză la sfârșit

•Evidențiați cele mai importante rezultate pe care doriți să și le amintească cititorii când trec la secțiunea de discuții •Este cu atât mai important dacă există multe rezultate de raportat sau dacă rezultatele sunt complicate sau neanticipate

Stil

•Utilizați mereu timpul trecut când faceți referire la rezultate •Referirea la rezultate trebuie întotdeauna descrisă ca fiind deja întâmplată 70

Folosirea elementelor non-textuale O imagine valorează o mie de cuvinte! Elementele non-textuale pot aduce un plus de claritate unui studiu, oferind un mod simplu și concis de raportare a rezultatelor care, altfel, ar fi cuprinse în multe (și plictisitoare) paragrafe

Sunt instrumente utile pentru rezumarea informațiilor, mai ales atunci când aveți o mulțime de date de prezentat.

Vă ajută să evidențiați informații importante fără a rupe fluxul narativ al studiului.

Ajută cititorul să înțeleagă rapid și în mod ordonat o cantitate mare de date

Pot fi utilizate ca referință rapidă la informații pentru evidențierea problemelor cheie găsite în text.

Sunt captivante vizual. Pot ajuta la îmbunătățirea prezentării generale a cercetării și pot stimula interesul cititorului pentru studiu

Ajută la compararea mai ușoară a rezultatelor. Oferă o modalitate rapidă de a compara valorile și de a urmări tendințele 71

Cum facem alegerea între text, tabele și figuri? Ce date trebuie să prezentați? •Când trebuie să prezentați multe valori numerice precise și alte date într-un spațiu mic

•Când trebuie să prezentați tendințe, tipare de evoluție și relații între valori și seturi de date

•Când nu aveți date multe și/sau complexe de prezentat și puteți transmite informația ca text

Tabel

Figură

Text 72

Cum facem alegerea între text, tabele și figuri? Pe ce vreți să se concentreze cititorii? •Pe valori/date numerice, și nu pe tendințe sau tipare de evoluție în setul de date

•Pe tipare generale, și nu pe valorile efective

•Pe informație cheie, fără tabele și figuri

Tabel

Figură

Text 73

Cum facem alegerea între text, tabele și figuri? Care este scopul prezentării datelor? • Vreți să comparați valori sau caracteristici între elemente care au legătură între ele sau care au aceleași caracteristici

• Vreți să rezumați rezultatele cercetării (folosiți diagrame, imagini, fotografii, hărți)

• Dacă tabelul rezultat ar avea puține linii și coloane, atunci folosiți text

Tabel

Figură

Text 74

Cum facem alegerea între text, tabele și figuri? Ce doriți să demonstrați prin respectivele date? • Vreți să demonstrați prezența sau absența unor caracteristici specifice ale unor variabile sau a unor efecte asupra variabilelor

• Vreți să prezentați vizual o secvență de proceduri, evenimente, elemente geografice, caracteristici fizice

• Vreți să prezentați informații care sunt marginale sau irelevante pentru principalele rezultate ale studiului

Tabel

Figură

Text

75

Folosirea elementelor non-textuale - reguli Fiecare element non-textual trebuie să aibă un titlu scurt, descriptiv, numerotat consecutiv Exemplu: Tabelul 1. Prețul acțiunilor companiei Apple, 20152020

Decideți un format adecvat de caractere și de legendă

Folosiți-l în mod constant în întreaga lucrare

Plasați figurile, tabelele, diagramele etc. în textul principal sau în anexe

NICIODATĂ nu trebuie să le plasați în AMBELE locuri

Faceți referire în mod explicit la tabele, grafice etc. în text

Plasați elementele non-textuale cât mai aproape de locul în care sunt menționate pentru prima dată în text

Exemplu: „Tabelul 6 arată ...”

Evitați expresiile de genul „din graficul de pe pagina următoare” sau „din tabelul de mai jos”

76

Folosirea elementelor non-textuale - reguli ● Dacă plasați elemente non-textuale într-o anexă, asigurați-vă că cititorul poate face în mod clar diferența între ele și datele brute

● Fiecare element non-textual trebuie comentat, iar importanța și semnificația acestuia trebuie explicate prin raportare la problema de cercetare

● Dacă elementul non-textual nu este adaptat dintr-o altă sursă, ci este creație proprie, spuneți asta! ○

În caz contrar, trebuie să menționați unde ați găsit datele

○

Trebuie să citați sursa chiar dacă reorganizați sau rearanjați datele [de exemplu, „Graficul 2 este adaptat din ...”]

● Puteți face referire la elemente non-textuale folosind paranteze cu sau fără verbul „a vedea” (adică „a se vedea tabelul 1”) ○

Este important să fiți consecvenți cu orice alegere pe care o faceți 77

Folosirea elementelor non-textuale – 2 observații 1. NU abuzați de elementele non-textuale ○

Includeți-le puțin și doar dacă sunt un mijloc eficient pentru îmbunătățirea și/sau completarea informațiilor descrise deja în lucrare

○

Folosirea prea multor elemente non-textuale perturbă fluxul narativ al lucrării, ceea ce face mai dificil pentru cititor să sintetizeze și să interpreteze cercetarea

○

Încercați să nu includeți mai mult de 2 elemente non-textuale pe pagină

○

Dacă trebuie să utilizați multe elemente non-textuale, luați în considerare organizarea lor într-o anexă

78

Folosirea elementelor non-textuale – 2 observații

2. Excel-ul, PowerPoint-ul și alte softuri pot crea elemente non-textuale foarte elaborate, colorate și cu aspect dramatic ○

Aveți grijă să nu lăsați estetica și arta să copleșească mesajul pe care încercați să îl transmiteți cititorului

○

Utilizați capacitățile acestor softuri numai pentru a ajuta la îmbunătățirea înțelegerii lucrării și rezultatelor

79

DISCUTAREA REZULTATELOR

De ce să nu scriem o singură secțiune de Rezultate și discuții? ● Nu este neobișnuit în articolele din științele sociale să găsim o combinare a descrierii rezultatelor cu o discuție care explică implicațiile lor

● Puteți face acest lucru! DAR ○

Dacă aveți mai puțină experiență în scrierea de lucrări de cercetare este bine să luați în considerare crearea a două secțiuni distincte - Rezultate și Discuții

○

Este o modalitate de a vă organiza mai bine gândurile și, prin extensie, lucrarea

○

Gândiți-vă la secțiunea de rezultate ca la locul în care raportați ce a găsit studiul și la secțiunea de discuții ca la locul în care vă interpretați datele și răspundeți la întrebările de cercetare

○

Pe măsură ce veți deveniți mai pricepuți în scrierea de lucrări de cercetare, puteți realiza o singură secțiune de rezultate și discuții 81

Discutarea rezultatelor ● Scopul acestei secțiuni este acela: ○

De a interpreta și descrie importanța rezultatelor prin raportare la rezultatele anterioare din literatură

○

De a explica orice perspectivă nouă apărută ca urmare a studierii problemei de cercetare

● Această secțiune va fi întotdeauna conectată la Introducere, la întrebările/obiectivele de cercetare propuse și la literatura trecută în revistă ○

Atenție! Discuția rezultatelor nu repetă sau rearanjează primele părți ale lucrării, ci explică modul în care studiul conduce la îmbunătățirea înțelegerii cititorului despre problema de cercetare

82

De ce e bine să avem o secțiune de Discuții bine scrisă? Secțiunea de discuții este adesea considerată cea mai importantă parte a lucrării de cercetare, deoarece: • Demonstrează cel mai bine capacitatea dvs. de a gândi critic, de a dezvolta soluții creative bazate pe o sinteză logică a rezultatelor și de a furniza o înțelegere mai profundă a problemei de cercetare • Prezintă principalul sens al cercetării, marchează implicațiile posibile pentru alte domenii de studiu și explorează posibile îmbunătățiri care pot fi făcute pentru a dezvolta cercetarea • Subliniază importanța studiului și modul în care acesta poate contribui la înțelegerea problemei de cercetare • Arată cum reușesc rezultatele studiului să identifice și să completeze lacune în literatura, care nu au fost prezentate sau descrise anterior în mod adecvat • Invită cititorul să gândească critic față de problema de cercetare și rezultate 83

Discuția – Conținut Explicarea rezultatelor •Comentați dacă rezultatele au fost așteptate sau nu pentru fiecare set de rezultate • Aprofundați explicarea rezultatelor neașteptate •Observați orice tipare sau tendințe neobișnuite sau neanticipate care au rezultat și explicați-le semnificația în legătură cu problema de cercetare

Referiri la studiile anterioare

Deducții

Ipoteze noi

•Comparați rezultatele cu rezultatele obținute din alte studii sau utilizați aceste studii pentru a vă susține părerile •Uneori este mai interesant să folosiți anumite studii anterioare direct în secțiunea de discuții, în loc să le menționați în recenzia literaturii

•Emiteți păreri cu privire la modul în care rezultatele pot fi aplicate mai general •De exemplu, menționați cum pot ajuta rezultatele la îmbunătățirea deciziilor firmei, a celor macroeconomice, la formarea de bune practici etc.

•Formulați o ipoteză generală sau o posibilă concluzie care este evidențiată de rezultate, care poate fi dovedită sau respinsă în cercetări ulterioare •Puteți formula noi întrebări de cercetare care au apărut ca urmare a studiului

84

Discuția - Structură 1. Menționați pe scurt problema de cercetare pe care ați investigat-o și răspundeți la toate întrebările de cercetare care stau la baza problemei prezentate în introducere

2. Descrieți tiparele, principiile și relațiile identificate pentru fiecare rezultat important ○

○

Secvența acestor informații este importantă: 1.

Răspunsul dat de cercetare

2.

Rezultatele relevante

3.

Citați alte lucrări

Dacă este cazul, folosiți o figură sau tabel pentru a prezenta informațiile (în text sau anexă) 85

Discuția - Structură 3. Includeți analiza eventualelor rezultate neașteptate ○

Începeți cu o scurtă descriere a rezultatului, urmată de explicarea motivului pentru care credeți că a apărut și, dacă este necesar, posibila sa semnificație în raport cu studiul

○

Dacă aveți mai multe rezultate neașteptate, descrieți-le pe fiecare în ordinea în care au apărut pe măsură ce ați adunat sau ați analizat datele

4. Identificați limitele și punctele slabe, dacă nu intenționați să o faceți în concluziile lucrării ○

Comentați importanța lor relativă în legătură cu interpretarea rezultatelor

○

Explicați cum pot afecta validitatea rezultatelor obținute

○

Nu vă cereți scuze pentru aceste limite și puncte slabe, dar fiți sincer și autocritic

86

Discuția - Structură 5. Încheiați cu un rezumat concis al implicațiilor principale ale rezultatelor ○

Explicați pe scurt de ce credeți că rezultatele la care ați ajuns sunt importante și modul în care ele sprijină dezvoltarea cercetării în domeniul studiat

○

Puteți formula recomandări pentru cercetări suplimentare

○

Atenție! Nu oferiți recomandări care ar fi putut fi ușor abordate în cadrul studiului  acest lucru ar demonstra cititorului că ați examinat și interpretat în mod inadecvat datele

87

Discuția – De evitat! Nu pierdeți timp reexplicând rezultatele

Nu introduceți rezultate noi

Folosiți prima persoană singular în scrierea discuției

Nu suprainterpretați rezultatele

Nu scrieți două secțiuni de rezultate

Nu faceți speculații nefondate 88

CONCLUZIILE

Ce sunt Concluziile? ● Concluzia este menită să ajute cititorul să înțeleagă de ce ar trebui să conteze cercetarea dvs. după ce a terminat de citit lucrarea ● O concluzie nu este doar un rezumat al principalelor subiecte abordate sau o reafirmare a problemei de cercetare, ci o sinteză a punctelor cheie și, dacă este cazul, o recomandare de noi direcții pentru cercetările viitoare

90

Importanța unor Concluzii bine scrise ● O concluzie bine scrisă vă oferă oportunități importante de a demonstra cititorilor că ați înțeles problema de cercetare ☺ 1.

Prezentarea «ultimului cuvânt» cu privire la problemele pe care le-ați ridicat în lucrare

2.

Rezumarea ideilor și transmiterea unei semnificații mai largi a studiului realizat

3.

Identificarea modului în care a fost soluționată o lipsă în literatura de specialitate

4.

Demonstrarea importanței ideilor dvs.

5.

Introducerea unor moduri noi sau diferite de studiu sau de abordare a problemei de cercetare

91

De ce scriem concluzii? ● Scopul concluziei unei lucrării este de a reda argumentul principal al cercetării ○

Aceasta reamintește cititorului punctele forte ale argumentului sau argumentelor principale și reiterează cele mai importante dovezi care susțin acele argumente

○

Precizați clar contextul și necesitatea urmăririi problemei de cercetare pe care ați investigat-o!

○

Asigurați-vă, totuși, că concluzia dvs. nu este pur și simplu un rezumat repetitiv al constatărilor ■

Acest lucru reduce impactul argumentului (argumentelor) pe care le-ați dezvoltat în lucrare 92

Reguli de scriere a Concluziilor Scrieți concluziile într-un limbaj clar, simplu

Reintroduceți scopul cercetării și indicați cum diferă rezultatele dvs. de cele anterioare sau în ce măsură le confirmă

Nu reiterați pur și simplu rezultatele sau discuțiile despre rezultatele dvs.

Oferiți o sinteză a argumentelor prezentate în lucrare pentru a arăta cum converg acestea pentru a aborda problema de cercetare și obiectivele generale ale studiului

Indicați oportunitățile de cercetare viitoare, dacă nu ați făcut-o deja în secțiunea de discuții a lucrării

Acest lucru oferă cititorului dovezi că aveți o înțelegere aprofundată a problemei de cercetare.

Precizați care au fost contribuțiile unice sau noi ale studiului dvs. pentru cercetarea despre subiectul dvs. 93

Strategii de scriere a unor concluzii bune Dacă studiul dvs. tratează o problemă curentă, avertizați-i pe cititori despre consecințele posibile ale neabordării acestei probleme

Recomandați o direcție (sau mai multe) de acțiune care, dacă sunt adoptate, ar putea aborda o problemă specifică în practică sau ar conduce la dezvoltarea de noi cunoștințe

Citați un citat relevant sau o opinie de specialitate deja consemnată în lucrarea dvs. pentru a da autoritate concluziei la care ați ajuns

Explicați consecințele cercetării dvs. într-un mod care duce la acțiune sau demonstrează urgență în căutarea schimbării

Reintroduceți o statistică, un fapt sau o imagine vizuală cheie pentru a sublinia elementul central al lucrării

Oferiți un mesaj sub forma unei afirmații puternice și succinte pe care doriți ca cititorul să și-o amintească despre studiul dvs

94

Atenție! Nu sunteți concis! •Fiți conciși și la obiect •Concluziile prea lungi au adesea informații inutile în ele •Concluzia nu este locul pentru detalii despre metodologie sau rezultate •Deși oferă un rezumat al elementelor de învățat sau de reținut din cercetare, acest rezumat ar trebui să fie relativ succint, întrucât accentul din concluzie este pus pe implicații, evaluări, perspective și alte forme de analiză pe care le faceți

Nu aduceți în discuție probleme mai mari și/sau mai importante •În Introducere, sarcina dvs. a fost să treceți de la general (domeniul de studiu) la specific (problema de cercetare) •În concluzie, sarcina dvs. este să treceți de la o discuție specifică (problema dvs. de cercetare) la o discuție generală (adică, modul în care cercetarea dvs. contribuie la o nouă înțelegere sau umple un gol în literatura de specialitate) •Plasați-vă cercetarea într-un context mai larg, subliniind implicațiile și semnificația studiului 95

Atenție! Nu identificați probleme și rezultate negative/nedorite! •Aspectele negative ale procesului de cercetare nu trebuie niciodată ignorate •Problemele și provocările întâmpinate în timpul cercetării trebuie rezumate ca o modalitate de a susține concluziile generale •Dacă ați întâlnit rezultate negative sau neașteptate trebuie să le raportați în secțiunea de Rezultate și să discutați implicațiile lor în secțiunea de Discuții •În concluzie, folosiți rezumatul rezultatelor negative ca o oportunitate pentru a explica importanța posibilă a acestora și / sau cum pot constitui baza pentru cercetări viitoare

Nu rezumați cele învățate din cercetare! •Pentru a putea discuta modul în care cercetarea dvs. se încadrează în domeniul de studiu, trebuie să rezumați pe scurt și succint cum contribuie ea la obținerea de noi cunoștințe sau la o nouă înțelegere a problemei de cercetare •Această componentă a Concluziilor poate avea doar câteva propoziții

96

Atenție! Nu respectați obiectivele cercetării! •Adesea, obiectivele cercetării se schimbă în timp ce cercetarea este efectuată •Aceasta nu este o problemă decât dacă uitați să vă întoarceți și să revizuiți obiectivele inițiale din Introducere •Pe măsură ce apar astfel de schimbări, ele trebuie documentate, astfel încât să reflecte exact ceea ce încercați să realizați în cercetarea dvs. și nu ceea ce credeați că puteți realiza atunci când ați început

Vă cereți scuze! •Este de așteptat să știți multe despre problema de cercetare pe care o studiați •Cu toate acestea, până când ați terminat de scris, este posibil să aveți anumite îndoieli cu privire la ceea ce ați produs •Reprimați aceste îndoieli! •Nu vă subminați autoritatea spunând ceva de genul: „Aceasta este doar o singură abordare pentru examinarea acestei probleme; pot exista și alte abordări mult mai bune care ...” •Tonul general al Concluziilor trebuie să transmită încredere cititorului 97

Un sfat! ● Evitați frazele de genul „în concluzie ...”, „în rezumat…” sau „în încheiere…” ● Aceste expresii pot fi utile, chiar binevenite, în prezentările orale ○

Însă cititorii își dau seama când o lucrare urmează să se termine

● Nu vă iritați cititorii arătându-le ceea ce este evident!

98

Încă un sfat! ● Nu surprindeți cititorul cu informații noi în Concluzii, care nu se regăsesc în altă parte a lucrării ● Dacă aveți informații noi de prezentat, adăugați-le în secțiunea de Discuții sau în altă secțiune corespunzătoare a lucrării ● Deși nu introduc informații noi, Concluziile și Discuțiile sunt locurile unde oferiți cele mai importante/semnificative contribuții în lucrare ○

Concluzia este locul în care descrieți valoarea cercetării dvs., demonstrați că înțelegeți materialul pe care l-ați prezentat și îl încadrați în contextul mai larg al temei

99

SUCCES! 100