37 0 502KB
Furnizor de formare CASA CORPULUI DIDACTIC VASLUI
PORTOFOLIU Programul de formare
EDUCAȚIA INCLUZIVĂ ÎNTRE TEORIE ȘI PRACTICĂ Grupa 2 Vaslui
Cursant Educatoare, Pînzaru Camelia Școala Gimnazială ”Ștefan cel Mare”, sat Miclești
Formatori: Prof. Popa Irina Prof. Laic Daniela Prof. Ursanu Gica Prof. Tăune Pavelina
Evaluarea finală: 25.06.2017
OPIS/CUPRINS Teme realizate 1. Analiză comparativă între metodele tradiționale și metodele activparticipative 2. Proiect didactic – lecție ERR 3. Factorii interesați în relația cu școala, într-o comunitate 4. Reguli pentru o activitate eficientă cu părinții 5. Plan instituțional personalizat 6. Proiect Dezvoltarea educației incluzive
Temele printate Bibliografie
Tema nr. 1 ANALIZA COMPARATIVĂ ÎNTRE O METODĂ TRADIŢIONALĂ ŞI O METODĂ INTERACTIVĂ „Hai să socotim!” EXERCIŢIU- metodă tradițională Materiale didactice: jetoane, siluete, panou, scara numerică, simboluri aritmetice („-”, „+”, „=”), cifrele de la 1 la 10, buline colorate diferit, fişe de muncă individuală, instrumente de scris. Obiective: - să efectueze operaţii de adunare şi scădere în concentrul 1-10, în contexte variate; - să compună probleme prin raţionament ipotetico – deductiv, având ca suport o situaţie ilustrată; - să rezolve probleme ilustrate - să verbalizeze acţiunile realizate utilizând un limbaj matematic corespunzător Avantaje: Predarea se axează pe exerciţiul cadrului didactic şi al câtorva copii Atmosferă liniștită în sala de grupă; Se folosesc metode expozitive, verbaliste, receptive şi bazate pe memorie şi reproducere. Limite: Activitate frontală Activitate statică metode genereaza pasivitatea in randul copiilor Sunt antrenați puțini copii, se lucrează individual. Copiii işi pot pierde interesul Defavorizarea copiilor timizi CUBUL- metodă interactivă. Copiii vor fi împărţiţi în şase echipe, grupându-se în funcţie de bulinele colorate pe care le poartă în piept (roşu, verde, galben, portocaliu, albastru, violet) încă de la începutul activităţii. În faţa lor va fi aşezată o problemă ilustrată. Vor fi anunţaţi că se vor juca un joc numit „Cubul colorat” (care este expus şi prezentat). Cubul (cu feţele colorate diferit în culorile purtate în piept de echipe) va fi rostogolit de câte un membru al fiecărei echipe şi, în funcţie de culoarea care se va stabili după rostogolire, echipa aleasă va răspunde la câte o întrebare pregătită în plic după cum urmează: • Roşu – Descrie! „- Ce observăm în imaginea prezentată? ” • Verde – Compară! „- Comparaţi cele două grupe de obiecte/vieţuitoare!” • Galben – Asociază! „- Compuneţi o problemă!” • Portocaliu – Analizează! „- Prin ce operaţie putem afla câte obiecte sunt în total?” • Albastru – Aplică ! „- Adunaţi/scădeţi numerele şi aflaţi rezultatul!” • Violet – Argumentează!
„- Este corect rezultatul aflat? De ce?” Copiii vor rezolva în acest mod probleme ilustrate de adunare şi scădere. Avantaje: Copiii gândesc, răspund la întrebări, cooperează, comunică, fac asocieri, fac conexiuni, argumentează, completează; Centrată pe acţiune, pe învăţarea prin descoperire Copiii pot manipula materialul; Educă toleranţa şi înţelegerea faţă de opinia celuilalt; Dezvoltă gândirea şi operaţiile ei, limbajul, atenţia; Responsabilizarea şi valorizarea tuturor copiilor se realizează mai uşor prin acest tip de activităţi. Limite: Necesită mai mult material didactic; Copiii se manifestă mai zgomotos; Uneori se poate crea haos în sala de grupă.
Tema nr. 2
PROIECT DIDACTIC Unitatea de învăţământ – Şcoala Gimnaziala Miclesti Disciplina – Limba şi literatura română Subiectul – “Câinele” după Silvia Kerim Clasa – a IV-a Motivaţia: -
această lecţie este importantă deoarece ajută elevul
să înţeleagă relaţia dintre câine şi stăpânul său -
prin exerciţiile propuse se dezvoltă şi gândirea critică şi imaginaţia, calităţile gândirii şi se antrenează atenţia elevului.
-
lecţia deschide posibilităţi pentru formarea unei atitudini corespunzătoare faţă de animalele de companie.
Obiective de referinţă: 1.5
să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog
3.3
să citească conştient, corect, fluent şi expresiv texte cunoscute
4.6
să manifeste interes şi spirit critic faţă de redactarea diverselor texte
Obiective operaţionale: cognitive: OC.1 Să recunoască subiectul multiplu din propoziţii; OC.2 Să citească corect, coerent, fluent, în ritm propriu textul literar „Câinele” după Silvia Kerim, respectând semnele de punctuaţie; OC.3 Să identifice locul, timpul şi personajele acţiunii ; OC.4 Să răspundă la întrebări de conţinut; OC.5 Să recepteze mesajul textului literar; OC.6 Să alcătuiască noi enunţuri cu cuvintele cheie; OC.7 Să construiască un CVINTET respectând regulile de alcătuire; afective: O.A. 1 Dezvoltarea dragostei şi respectului faţă de natură şi vietăţi; O.A. 2. Să identifice sentimentele şi comportamentele oamenilor pentru natură şi animale; O.A. 3. Să manifeste atenţie şi toleranţă faţă de partenerul de dialog , curiozitate pentru mesajul ascultat
psiho-motrice: O.M.1. Să scrie corect, lizibil şi citeţ; O.M.2. Să stăpânească gama de mişcări adecvate scrierii literelor şi cuvintelor;
Strategii didactice:
-
Metode : brainstorming conversaţia explicaţia exerciţiul cvintetul Mijloace: jetoane, manual, caiete. Forme de organizare: frontal, individual, grupal. Resurse temporale: 45 minute Forme şi tehnici de evaluare: observarea sistematică, proba orală, tema de lucru în clasă.
Bibliografie: M.E.C. – „Programa şcolară pentru clasele a III-a şi a IV-a; Prof. Dr. Marian Barbu (coord.), ş.a. – „Metodica predării limbii şi literaturii române – învăţământul primar” – Editura Gheorghe Alexandru, Craiova, 2003; 3. Cucoş, Constantin – „Pedagogie”, Ed. Polirom, Iaşi, 2006; 4. Iordăchescu, Carmen – ”Să dezlegăm tainele textelor literare”, Ed. Carminis, Piteşti, 2006 5. Piţilă, T., Mihăilescu, C. – ”Limba şi literatura română – Manual pentru clasa a IV-a”, Ed. Aramis, Bucureşti, 2006 1. 2.
DESFĂŞURAREA LECŢIEI EVOCARE: Puzzle: Subiectul simplu şi multiplu Elevii sunt împărţiţi în 3 echipe. Fiecare echipă va primi un plic în care se află cartonaşe scrise cu cuvintele unei propoziţii. Elevii vor aşeza în ordine cuvintele încât să formeze o propoziţie. Vor identifica subiectul multiplu, vor pune semnele de punctuaţie potrivite, vor numi parte de vorbire prin care este exprimat subiectulmultiplu şi îl vor transforma în subiect simplu. Ex.
1. Mihai, Costel, Alina, Corina şi Oana sunt prieteni. Copiii sunt prieteni. 2. Ea şi el vor merge împreună la cursul de vioară. Ei vor merge împreună la cursul de vioară. 3. Măgarul, câinele, pisica şi cocoşul au plecat să se facă muzicanţi în Bremen. Animalele au plecat să se facă muzicanţi în Bremen.
Brainstorming: Câinele
Pe tablă este scris cuvântul „câine”. Elevii vor spune şi vor nota pe tablă toate cuvintele care consideră că au legătură cu acest cuvânt. REALIZAREA SENSULUI : Elevii sunt anunţaţi despre tema şi obiectivele lecţiei. Pentru început vor citi lecţia în gând. Citire în lanţ şi cu predarea ştafetei Elevii vor citi lecţia în lanţ iar apoi o vor citi predând ştafeta astfel urmărindu-se atenţia acordată textului. - Cum se numeşte lecţia de astăzi? Cine este autorul? Cine sunt principalele personaje ale acţiunii? Se va scrie la tablă şi în caiete titlul şi autorul. Citire selectivă Elevii vor căuta în text şi vor citi: - propoziţia care indică locul şi timpul acţiunii; - propoziţia în care aflăm numele prietenelor câinelui; - propoziţiile care indică nedumerirea vrăbiuţei; - propoziţia care arată descoperirea vrăbiuţei; Elevii vor căuta în text şi vor citi propoziţiile în care apar scrise cuvintele: tolănit, fidelitate şi fiare. Vor explica cuvintele şi vor alcătui propoziţii cu ele. Pornind de la cuvântul fiare vor alcătui două propoziţii cu sensuri diferite ale acestui cuvânt. Propoziţiile se vor scrie la tablă şi în caiete. REFLECŢIE: Elevii, în pereche cu colegul de bancă, vor construi un cvintet pornind de la cuvântul câine respectând paşii de alcătuire. Ex. CÂINELE CREDINCIOS, PRIETENOS ASCULTÂND, LĂTRÂND, IUBIND CEL MAI FIDEL PRIETEN DEVOTAT EXTINDERE: Elevii vor avea ca temă să-şi imagineze şi să scrie cum cred ei că ar putea continua povestea.
ÎNCHEIERE: Se apreciază activitatea desfăşurată de elevi : participarea la lecţie,răspunsurile oferite, modul în care au rezolvat sarcinile oferite ca activitate independentă, precum şi modul în care au cooperat atunci când au lucrat în perechi sau în echipă.
Tema nr. 3 Factori interesați în relația cu școala, în comunitate Parteneriatul educaţional se adresează în principal părinţilor şi profesorilor, şi se referă la a acţiona în acelaşi sens. Ceea ce hotărăşte familia, trebuie să fie în acord cu măsurile şcolare, şi ceea ce face un părinte, să nu fie negat de celălalt. Se ştie că educaţia, ca acţiune socială organizată, presupune mai mulţi factori: familia, şcoala şi comunitatea. Democratizarea educaţiei face necesară deplasarea centrului de interes de pe cunoştinţe impuse - pe obiective, de pe programe abstracte - pe nevoile curente ale elevului, astfel încât acesta să fie centrul de interes al tuturor. Orice program educativ poate deveni eficient în măsura angajării părţilor componente. În acest sens, vin în ajutor proiectele de parteneriat educaţionale care vizează întărirea relaţiilor dintre părinţi, elevi, dascăl şi comunitate, creşterea gradului de implicare a tuturor factorilor educaţionali. Asistenţa acordată părinţilor de către şcoală (ajutorul oferit familiilor pentru a crea un mediu propice învăţării prin programe de iniţiere a părinţilor); Voluntariatul (recrutarea dintre părinţi a unor grupuri de susţinere a activităţii şcolii, a profesorilor, a elevilor, a altor părinţi); Luarea deciziilor (includerea, cooptarea părinţilor în procesul de decizie la nivel de şcoală); Învăţarea acasă (transmiterea de informaţii către părinţi despre cum pot fi de folos elevilor în efectuarea sarcinilor şcolare, prin carnetul de mesaje zilnic între învăţător şi părinte cu informaţii referitoare la evenimente speciale organizate de şcoală/ teme/ lucrări pe care le-a făcut copilul/ mici temeri sau întrebări etc.); Factorii pe care școala în care lucrez i-ar dori mai implicați sunt: Cabinetul medical care a trebui să se implice permanent în asigurarea condițiilor de igienă școlară prevăzute de legislație, ar trebui să consilieze familiile din comunitate în vederea prevenirii unor boli și accidente sau în vederea planning-ului familial și ar putea ajuta cadrele didactice în susținerea unor activități pe teme de sănătate, educație sexuală. Poliția ar putea ține cursuri de educație rutieră pentru elevii școli, ar putea consilia comunitatea în cazurile de violență fizică, familială, verbală și ar putea negocia sau media unele conflicte apărute. Agenții economici ar putea îmbunătăți condițiile materiale ale școlii prin sponsorizări, ar putea participa la activități cultural – artistice dar și ca invitați la anumite lecții, ar putea promova imaginea școlii în diferite medii sociale și ar putea ajuta la orientarea opțiunilor școlare și profesionale.
Tema nr. 4 Reguli pentru a realiza o activitate eficientă cu părinții Pentru ca familia să-și exercite rolul educativ ea trebuie să îndeplinească atât condiții minimale (un anumit nivel intelectual, valori morale, autoritate, cadru material de viață) dar și să fie partener cu școala în procesul educațional respectând anumite reguli precum: 1. Punctualitate, atunci când participă la ședințele cu părinții sau la orice activitate. 2. Încredere, respect reciproc 3. Respectare și acceptarea opiniilor celorlalți 4. O bună relație de colaborare, de cooperare 5. Un parteneriat bazat pe colaborare și implicare totală. Conjuncția școală – familie este fundamentată pe finalități primordiale ( realizarea unei personalități armonioase, integrare socială, fericire individuală) și pe obiective comune ( cunoașterea / autocunoașterea copilului în vederea alegerii carierei și pentru optimizarea demersurilor educative; Formarea și exersarea unor convingeri și deprinderi privind munca, în general și învățătura în special; socializarea deplină; planificarea existenței personale.
Tema nr. 5 PROGRAM DE INTERVENŢIE PERSONALIZAT I.
II.
INFORMAŢII DE BAZĂ: Numele şi prenumele elevului : L. D. Data naşterii: 20.06.2009 Unitatea de învăţământ : Şcoala Gimnazială Ștefan cel Mare” Miclești ,clasa a-II-a; Domiciliul :Miclești / Vaslui Tata : L. V. Vârsta: 35 Profesia constructor ; Mama: L. R. Vârsta: 33, Profesia casnică
Alte date despre familie: Elevul mai are un frate care învaţă în aceeaşi şcoală dar care nu prezintă dificultăţi de învăţare. Familia manifestă o atitudine pozitivă faţă de activitatea şcolară, cere periodic informaţii despre evoluţia copilului şi este receptivă la sugestiile date de factorii educativi din şcoală . Cine intervine ?: învăţătorul de la clasă Alte persoane implicate in program: profesorul psiholog, familia, asistentul social; Data de elaborare a programului:03. 02. 2008 Durata de desfăşurarea a programului:11. 02. 2008 - 15. 06. 2008 II. STAREA ACTUALĂ A ELEVULUI Comportament cognitiv - limbaj şi comunicare: vocabular sărac, posibilităţi de exprimare reduse, vorbire rară, ezitantă, încetinită; nu recunoaşte toate literele; în scris apar omisiuni şi înlocuiri de grafisme, nu face analiza şi sinteza fonematică; face confuzii vizuale ale literelor simetrice ,,b-d’’,inversiuni de litere, confuzii între consoanele surde şi sonore,,p-b’’. - matematică : Nu are formate deprinderile de numeraţie corectă în concentrul 0-30, nu înţelege noţiunea de număr compus, nu poate efectua operaţii de adunare şi scădere neoperând cu conceptele matematice. Realizează în plan concret mulţimi de obiecte, dar nu înţelege corespondenţa mulţime de obiecte - număr, decât cu sprijin permanent. Autonomie personală şi socială: - aria de autoservire: elevul are formate deprinderile de igienă personală, cunoaşte mediul ambiant şi acţiunile din regimul zilnic ( mesele principale, activitatea şcolară, de joc, de odihnă).Prezintă carenţe în comportamentele motrice şi în gesturile social-utile de autogospodărire .Se îmbracă singur şi are grijă în mare măsură de de propria îmbrăcăminte. - aria de socializare: elevul are o atitudine prietenoasă, s-a acomodat destul de repede unor reguli şcolare de grup, dezvoltând relaţii interpersonale,însă în privinţa achiziţiilor cognitive, progresele au fost minime.Se deplasează singur de acasă la şcoală şi invers
deseori. Comunică cu colegii şi cu prietenii atăt cât să realizeze un climat de desfăşurare a activităţilor comune. Psihomotricitate: - elevul prezintă o coordonare şi o stabilitate a gesturilor şi mişcărilor sale corespunzătoare unei activităţi de învăţare eficientă, dar întâmpină dificultăţi în organizarea conduitelor şi structurilor perceptiv-motrice de spaţiu, lucru ce duce la slaba însuşire a citit-scrisului. Schema corporală este structurată parţial corect iar lateralitatea fixată. III. EVALUARE INIŢIALĂ Instrumente folosite în evaluare : fişa psihopedagogică, observaţia spontană şi dirijată,convorbirea individuală şi de grup, probe curiculare, matricele progresive Raven, testul Goodenongh e.t.c. Diagnostic: - medical: clinic sănătos; psihologic: intelect liminar, Raven-QI-75; Goodenongh- QI-80; deficit de atenţie, percepţie slabă, labilitate emoţională; psihopedagogic:dificultăţi de învăţare- dislexo-disgrafie, discalculie, dificultăţi de orientare, organizare şi structurare spaţială; pedagogic: nu face faţă cerinţelor educaţionale; adaptare inferioară la cerinţele programei şcolare pentru clasa a-II-a şi a curriculumului,citire – scriere-calcul. Capacităţi-competenţe- abilităţi- lacune- nevoi: - competenţe sporite în desfăşurarea activităţilor ludice (respectă cu stricteţe regulile jocului şi duce la capăt sarcina didactică la nivelul propriu); - capacităţi relativ bune de învăţare comportamentală prin imitaţie; - posibilităţi bune de comunicare orală,gestuală, expresivă; - nevoia de afecţiune, de integrare, de modele socio-umane şi de sprijin gradat; - toleranţă scăzută la frustrări,sociabilitate relativ bună; - feed- back pozitiv în situaţiile de individualizare a sarcinilor de învăţare; Intervenţii antecedente: elevul nu a mai beneficiat de un program de intervenţie personalizat anterior, în nici un domeniu al dezvoltării sale. IV . DERULAREA PROGRAMULUI DE INTERVENŢIE Domeniul de intervenţie: cognitiv, Limba Română,citire- scriere Motiv de referinţă: reducerea dificultăţilor de învăţare prin exersarea şi dezvoltarea capacităţilor instrumentale citit –scris Scopul programului de intervenţie: La sfârşitul programului,elevul va fi capabil să identifice,să discrimineze , să opereze cu consoanele b-d-p în activitatea de citit- scris fără a face confuzii între ele. Obiective pe termen scurt: 1. Formarea comportamentului de recunoaştere pe cale vizuală şi auditivă a locului sunetelor b-d- p, în cuvinte-11.02. 2008-11.03.2008;
2. Formarea capacităţii de fixare a sunetelor b-d-p prin citire şi sriere în spaţiul grafic,( izolat şi în cuvinte monosilabice, bisilabice e.t.c.) -16.03. 2008-16.05.2008; 3. Formarea comportamentului de operare cu consoanele b-d-p în activităţile de citit-scris, realizând o corelare deplină şi permanentă între ele;11.03.2008-16.06.2008; Nivelul de plecare: elevul cunoaşte majoritatea sunetelor, dar nu poate face analiza şi sinteza fonematică,confundă vizual literele simetrice, face inversiuni de litere. Datorită slabei organizări spaţiale, elevul întâmpină dificultăţi în perceperea grafemelor, aşadar în actul citirii şi cel al scrierii, nelegând simbolurile grafice fiind insuficient recunoscute. I. EVALUARE FINALĂ-CRITERIALĂ Criterii de evaluare minimale: - să identifice literele b,d,p prin recunoaşterea lor şi prin verbalizare; - să discrimineze forma grafemelor b,d,p în orice context ; - să citească silabe, cuvinte monosilabice, bisilabice; - să scrie după dictare cuvinte care conţin aceste litere; Criterii de evaluare maximale: - să citească propoziţii scurte formate din cuvinte care conţin literele b,d,p, în diferite poziţii; - să scrie după dictare texte scurte, formate din propoziţii care conţin cuvinte în care se află grafemele b,d,p ; - să citească un text scurt la prima vedere; Instrumente de evaluare : - fişe de lucru individuale; - probe curriculare; - teste criteriale cu itemi pentru fiecare obiectiv în parte; VI. CONCLUZII -În urma evaluării rezultatelor obţinute după derularea programului de intervenţie pe o perioadă de trei luni, s-a ajuns la concluzia că datorită exerciţiilor şi activităţilor simple,accesibile,desfăşurate în ritm propriu, elevul a depăşit în mare parte dificultăţile sale, dobândind o experienţă cognitivă superioară celei anterioare, înlăturând anumite bariere din calea dezvoltării sale. A fost nevoie în primul rând de formarea şi dezvoltarea structurii perceptiv-motrice de spaţiu, pentru ca apoi elevul să poată opera cu sunetele şi literele b,d,p. VII. RECOMANDĂRI -Se constată că abilitarea elevului pe palierul motric conduce la diminuarea dificultăţilor de învăţare,iar reluarea unor sarcini de învăţare şi a unor comportamente-ţintă sunt de un real folos în dezvoltarea deprinderilor de muncă independentă.
-Se recomandă stimularea pozitivă, întărirea motivaţiei şi a încrederii în propriile forţe, precum şi reluarea unor anumite activităţi în vederea consolidării achiziţiilor dobândite.
Tema nr. 6 Programul Dezvoltarea educaţiei incluzive Obiective 1. Asigurarea creșterii profesionale a colectivului didactic prin desfășurarea seminarelor metodologice cu tematica educației incluzive 2. Evaluarea psihopedagogică inițială a elevilor în vederea stabilirii copiilor cu CES 3. Elaborarea PIP în baza recomandărilor și a precizărilor în vigoare 4. Implementarea PIP, a curriculumului individualizat în cadrul activităților educaționale
Termene
Responsabili
De două ori Managerul instituției în semestru Diriginți
August
august
Permanent, conform orarului
5. Reevaluarea copiilor O dată în cu CES în scopul semestru stabilirii schimbărilor produse
Comisia expertiză
Indicatori de performanță 4 seminare metodologice desfășurate. Majoritatea cadrelor didactice dispuse să promoveze educația incluzivă în instituție
județeană
de Baza de date privind copiii cu CES. Fișe de evaluare psihopedagogică a copiilor cu CES Echipele constituite pentru PIP elaborate elaborarea PIP
Cadrul didactic de sprijin, coordonatorul Centrului de Resurse Cadrele didactice
Proiecte didactice elaborate / implementate în baza curricumului adaptat / modificat. Registrul CDS Registrul coordonatorului Centrului de Resurse
Comisia
Fișe de reevaluare a copiilor cu CES completate
Bibliografie -
-
-
-
Butuca, Anca (coord.), (2001) Including the excluded: meeting diversity în education. Example from Romania. Cerinţele speciale în clasă. Pachet de resurse pentru instruirea profesorilor, UNESCO, 1993, versiunea în limba română (1995) cu sprijinul UNICEF. Daniels, E,.R, Stanford, K., Formarea claselor integrate - Includerea copiilor cu nevoi speciale - Step by Step, Children’s Resources International, Editura Tehnică şi Ştiinţifică, CERMI, Iaşi, 2001. Declaraţia de la Salamanca şi direcţiile de acţiune în domeniul educaţiei speciale: Acces şi calitate, Salamanca, Spania, iunie 1994, tradusă şi publicată în limba română prin grija Reprezentanţei Speciale UNICEF în România, 1995 Dezvoltarea practicilor incluzive în şcoli. Ghid managerial, MEN şi UNICEF, Bucureşti, 1999. Dosar deschis al Educaţiei Incluzive, materiale-suport pentru directorii şi administratorii de şcoli (2002), UNESCO, traducere RENINCO cu sprijin UNICEF. Gherguţ, A. (2006), Psihopedagogia persoanelor cu cerinţe speciale. Strategii diferenţiate şi incluzive în educaţie. Iaşi: Polirom. Popovici, D. V. Orientări teoretice şi practice în educaţia integrata, (2007), Editura Universităţii Aurel Vlaicu, Arad. Strategia europeană 2010 -2020 pentru persoanele cu handicap: un angajament reînnoit pentru o Europă fără bariere, COMISIA EUROPEANĂ, Bruxelles, 15.11.2010, COM (2010) 636 final.