42 2 346KB
Cuprins CAPITOLUL 1. MOTIVAREA ALEGERII DESTINAȚIEI TURISTICE ................................................................................... 2 CAPITOLUL 2. PREZENTAREA CONTEXTULUI ECONOMIC LOCAL .......................................................................................... 3 2.1 AȘEZARE GEOGRAFICĂ ........................................................... 3 2.2 ECONOMIA ............................................................................. 4 2.3 CĂI DE ACCES ......................................................................... 4 2.4 PROIECTE ........................... ERROR! BOOKMARK NOT DEFINED. CAPITOLUL 3.POTEȚIALUL TURISTIC AL DESTINAȚIEI ........ 7 3.1 ISTORIC .................................................................................. 7 3.2 RELIEF, FAUNA ȘI FLORĂ ......................................................... 8 3.3 ANALIZA SWOT ..................................................................... 9 CAPITOLUL 4.PREZENTAREA INFRASTRUCTURII TURISTICE ................................................................................. 11 4.1 OBIECTIVE TURISTICE ........................................................... 11 4.2 OBICEIURI ȘI TRADIȚII ............................................................ 14 4.3 UNITĂȚI DE CAZARE ȘI ALIMENTAȚIE ....................................... 16 CAPITOLUL 5. PROPUNERI PENTRU DEZVOLTAREA TURISMULUI RURAL ÎN SĂPÂNȚA ......................................... 17 CAPITOLUL 6.BIBLIOGRAFIE .................................................. 19
1
Capitolul 1. Motivarea alegerii destinației turistice Teritoriul ţării noastre prezintă o mare varietate de valori cultural istorice, artă populară, etnografie, folclor, tradiţie, vestigii istorice, un cadru armonios îmbinat, cu un fond peisagistic variat şi pitoresc. Toate acestea se constituie într-un valoros potenţial turistic rural. Apărute şi dezvoltate pe cele mai variate forme de relief, aşezările rurale româneşti au păstrat şi mai păstrează în mare măsura datinile şi obiceiurile străvechi, un bogat şi variat folclor, ce pot fi valorificate turistic. Am ales ca temă turismul rural în comuna Săpânța , deoarece consider că este locaţia perfectă pentru turism rural, cu obiective turistice unice în Europa, precum Cimitirul Vesel și Mănăstirea Peri cea mai mare construcție din lemn din Europa, și cu o natură de o frumuseţe excepţională. Pricipalul motiv care m-a făcut sa abordez această temă, este acela că s-au păstrat obiceiurile locului foarte bine, localnicii sunt oameni simpli, parcă din alte timpuri, ceea ce oferă turiştilor posibilitatea de a se încărca cu energie pozitivă. Această parte a Maramureșului care este plină de viață și de bucurie. Cine a fost în Sapanța poate spune cu mâna pe inimă că s-a simțit ca și acasă sau mult mai bine chiar. Miile de turiști pot confirma aceste vorbe în toată lumea, Săpânța nu este doar un loc ci este un spirit al creștinătății, deoarece aici găsim oameni cu frică de Dumnezeu, ca în nici o altă zonă a Maramureșului. Marturie stă Mănăstrirea Săpânța Peri care este un monument al locului și unic în lume. Localitatea Săpânţa este situată în județul Maramureş, la poalele munților Gutâi, la confluența râului Săpânţa cu Tisa, la 18 km de Sighetul Marmaţiei. Localitatea Săpânţa este atestată documentar din 1373. În prezent are aproximativ 3300 locuitori. Pe teritoriul său există izvoare minerale bicarbonatate, sodice, calcice, clorurate cu o concentrație ridicată de ioni bicarbonici. Localnici utilizează aceste ape în tratarea gastritelor, a bolilor gastro-duodenale și a colecistitelor.1 Localnicii din Săpânţa sunt cunoscuți în zonă pentru obiectele artizanale ce sunt produse aici, pentru costumele populare și cergile realizate.
1
http://www.sapantaturism.ro
2
Capitolul 2. Prezentarea contextului economic local 2.1 Așezare geografică În nordul extrem al României, în Țara Maramureșului, comuna Săpânța este așezată pe malul drept al Tisei în dreptul Văii Tărășăului, aproape de confluența râurilor Săpânța și Tisa. Pe D.N. 19, localitatea este situată la aproximativ 18 km distanță de municipiul Sighetul Marmației. Săpânța este una din comunele mari ale Maramureșului. Comuna are hotar cu municipiul Baia Mare și localitățile Certeze (județul Satu Mare), Remeți,Câmpulung la Tisa, Sărășău, Sighetu Marmației, Giulești, și Ocna Sugatag. La nord Săpânța este mărginită de râul Tisa, care desparte aici România de Ucraina. Suprafața comunei este de aproximativ 150 de kilometri pătrați și cuprinde lunci, terase, dealuri și munți. Terenurile cultivate ocupă o suprafață de aproximativ 600 de hectare. Peste 417 de hectare sunt ocupate cu livezi, 5561de hectare cu fanețe și 7530 de hectare cu păduri de foioase și conifere.2 Așezarea
este
dominată
de
Piatra
Săpânței,
o
formațiune
vulcanică
impresionantă de râul Săpânța, care izvorâse de sub vârful Rotundu (1500m altitudine), printre stâncile nordice ale Munților Ignișului și se varsă în Tisa la 228m altitudine. Cursul râului este de circa 20 km, destul de abrupt și traversează o zonă impădurită. Albia râului este plină de bolovani mari. Cascada, frumusețea peisajului, accesibilitatea traseului (drum forestier modernizat), cât și posibilitatea de a practica pescuitul sportiv (pastrav, lipan) permit practicarea multor forme de turism. Câteva repere turistice sunt: Piatra Săpânței (941 m), Vf. Rotunzilor (1240m), cascada, izvoarele cu ape minerale, păstravăria, parcul dendrologic (ce inconjoară Mănăstirea Săpânța-Peri). Casele săpânțenilor sunt construite de-a lungul drumului și al străzilor și văilor laterale (Valea Săpânței). Gospodăriile au grădini mari cu pomi fructiferi. Imense grămezi de mere roșii stivuite toamna pe verdele crud al ierbii din grădini, oferă privitorului un adevărat spectacol de culoare.
2
http://www.sapanta.ro/maramures/
3
2.2 Economia Principalele activităţi economice ale săpânţenilor au fost creşterea animalelor şi cultivarea pământului, activităţi care marchează înca viaţa comunei. Comuna Săpânța are o suprafață de 13917 ha, inravilan:336 ha, extravilan 13581 ha, populația este de 3350 persoane, are 1241 gospodării, 1241de locuințe, 2 grădinițe și o școală.3 Activitățile specifice zonei sunt agricultura, prestări servicii, comerț, agroturism, meșteșugul artizanal, țesutul cergilor și covoarelor din lână și pictatul icoanelor pe sticlă.
2.3 Căi de acces Pentru a ajunge în comuna Săpânța avem urmatoarele trei opțiuni. Cu autoturismul - prin DN19 de la Sighetul Marmaţiei sau de la Satu Mare (prin Negreşti-Oaş). Cu trenul - prin gara Sighetul Marmaţiei și de acolo cu mijloace auto. Cu avionul - prin aeroporturile din Satu Mare și Baia Mare iar de acolo cu mijloace auto.
2.4 Proiecte Comuna Săpânța are urmatoarele proiecte:
Proiectul Maramureș-Transcarpatia Info-Tour
Proiectul se numește Maramureș-Transcarpatia Info-Tour4, beneficiarul proiectului fiind Primăria Săpânța. Acţiunea se încadrează în cadrul Programului Hungary-SlovakiaRomania-Ukraine ENPI CBC 2007-2013, la Prioritatea 1. Promovarea dezvoltării economice şi sociale; Măsura 1.1.: Dezvoltarea armonizată a turismului. Proiectul are o valoare totală de 205.828 EURO din care 185.225 (89,99%) constituie contributia nerambursabila ENPI și se va desfășura pe o perioadă de 18 luni. Proiectul a fost depus si a fost aprobat spre finantare în cadrul celui de-al doilea apel de depunere de
3 4
http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-SAPANTA/174331 http://www.primaria-sapanta.ro/sapanta_proiectul%20maramure%C8%99-transcarpatia%20info-tour-106.html
4
proiecte a Programului Transfrontalier de Finanțare Ungaria-Slovacia-Romania-Ucraina ENPI.
Microhidrocentrală pe râul Săpânța
Banca Comerciala Romana 5(BCR) a acordat un credit de 17 milioane euro companiei Espe Energia pentru construcția unei microhidrocentrale pe râul Săpânța, județul Maramureș. Microhidrocentrala de pe Săpânța va avea 4 turbine cu o putere instalată de 9,88 MW și va fi în măsură să furnizeze energie pentru nevoile a mai mult de 10.000 de familii. Microhidrocentrala presupune o investiție de peste 23 de milioane de euro finanțate integral cu capital privat pe baza de finanțare de proiect (project finance) în colaborare cu BCR și beneficiind de consultanță tehnică din partea Studio Frosio din Brescia.
Proiectul „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”
„Nu poți grăbi Maramureșul!”6 („You can’t rush Maramureș!”). Acesta este mesajul transmis de Peter Huxley, irlandezul îndrăgostit iremedial de satul românesc cu privire la proiectul cu finanțare europeană „Drumul Lung spre Cimitirul Vesel”. Proiectul beneficiază de fonduri nerambursabile prin Regio - Programul Operațional Regional 2007-2013 și își propune să promoveze satul românesc într-o manieră inedită. Proiectul prevede desfășurarea unui festival care va reuni la Săpânța muzicieni români și irlandezi, dar și meșteri populari, pentru a sărbători valorile satului maramureșean și pentru atrage turiști în zonă. Proiectul sprijinit de comunitatea locală din Săpânța îi invită pe români, mai ales pe orășeni, pe cei cu copii, pe cei dornici să descopere tradiții vii, muzică și obiceiuri străvechi, să vină la Săpânța pentru a trăi bucuriile sufletești oferite de satul românesc”, au anunţat organizatorii.
Proiect de reabilitare a drumului Seini – Săpânța – Sighet
În planul de reabilitare a drumurilor naționale din Maramureș7, Consiliul Județean (CJ) a prins și tronsonul care face legătura între Seini și Săpânța (important punct turistic din județ) și Sighetu Marmației. Despre starea drumului, importanța refacerii lui și intenția de reabilitare, Mircea Man, președintele CJ, a discutat cu cei abilitați să sprijine 5
http://www.asociatiamhc.ro/microhidrocentrala-pe-raul-sapanta http://citynews.ro/eveniment/sapanta-drumul-lung-spre-cimitirul-vesel-un-proiect-derulat-cu-bani-europeni1236802 7 http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/proiect-de-reabilitare-a-drumului-seini-sapanta-sighet 6
5
realizarea acestei investiții în infrastructura rutieră. S-a vorbit despre importanța reabilitării sale atât ca legătură între Satu Mare și Maramureș, cu continuare spre Suceava, pe la Borșa și Iacobeni, cât și din punct de vedere al promovării turismului, Cimitirul Vesel de la Săpânța fiind un obiectiv turistic important al județului.
6
Capitolul 3.Potețialul turistic al destinației 3.1 Istoric Prezenţa omului pe meleagurile săpânţene a lăsat urme încă din epoca bronzului. Muzeul din Sighetul Marmaţiei păstreaza vestigii arheologice din această perioadă, descoperite pe teritoriul comunei. Comuna Săpânţa este una dintre cele mai vechi şi mai importante localităţi din Maramureş. Primele atestări ale prezenţei umane pe teritoriul comunei datează din era neolitică, din epoca bronzului. La Muzeul din Sighet sunt păstrate vestigii arheologice din această perioadă. Cea mai veche atestare documentară este de la 30 Octombrie 1373. 8 Numele localităţii (Zapancha), este menţionat în legătură cu un conflict legat de proprietăţi, între boierii locali şi coloniştii saşi şi maghiari aduşi de regatul maghiar. În acea diplomă se stabileşte
limita
dintre
teritoriul
acordat
coloniştilor
(care
formeazş
hotarul
Câmpulungului) şi hotarul Săpânţei. Conflictul a durat mai mult timp şi este menţionat în mai multe diplome maramureşene (Ioan Mihalyi de Apsa). Boierii din Săpânţa au luptat şi în alte rânduri pentru a-şi păstra moşiile şi unii dintre ei aveau moşii şi în alte aşezări din Maramureş. Vechile diplome maramureşene înregistrează o mulţime de familii nobile din această localitate. Dintre acestea amintim familiile: Stan, Gherhes, Tivadar, Bosa, Finta, Giurgi, Nan, Pop, Steţcu, Săpânţan, Tite, Holdis, Turda, Banc şi alţii. Încă din acea perioadă, Săpânţa era o localitate importantă. Ioan Mihalyi de Apsa face referire în Diplomele maramureşene, la puterea economică a localităţii, amintind despre existenţa mai multor mori de apă pentru măcinatul cerealelor. Un document din 1404 aminteşte o moară pusă în mişcare de apele râului Săpânţa, despre care Tit Bud precizează că avea două roţi şi aparţinea Mănăstirii Sfântul Arhanghel Mihail din Peri. Istoria localităţii este strâns legată de activitatea Bisericii, preoţii având întotdeauna un rol de maximă importanţă în viaţa comunităţii. Amănunte despre acest subiect vor putea fi regăsite pe paginile acestui site în secţiunea de istorie a paginii dedicată Mănăstirii Săpânţa-Peri. De-a lungul timpului, principalele activităţi economice 8
http://www.primaria-sapanta.ro/sapanta_istoricul%20localit%C4%83%C5%A3ii-44.html
7
ale săpânţenilor au fost creşterea animalelor şi cultivarea pământului, activităţi care marchează înca viaţa comunei.
3.2 Relief, fauna și floră Comuna Săpânța este așezată în partea nord-vestică a județului. Se află la 36 Km față de capitala județului, pe direcția nord. Și se află la o distanță de 435 Km față de capitala României.9 Comuna Săpânța este așezată în segmentul nordic al Carpaților Orientali. Comuna este așezată în extremitatea nord-vestică a Grupei de Nord a Carpaților Orientali la o altitudine de 264 m. În județul Maramureș au fost invenrariae următoarele specii de flora si faună:10
258 specii de floră (7 specii din încrengătura Briophyta, 18 specii din încrengătura Pteridophyta, 11 specii din încrengatura Gymnospermatophyta și 222 specii din încrengătura Angiospermatophyta);
354 specii de fauna (40 specii din clasa Pisces, 14 din clasa Amphibia, 11 din clasa Reptilia, 230 specii din clasa Aves și 59 specii din clasa Mammalia). De asemenea au fost identificate:
189 de specii de flora și fauna de interes comunitar (15 specii de flora, 6 specii de pești, 13 specii de amfibieni, 8 specii de reptile, 120 specii de păsări, 24 specii de mamifere și 3 specii de nevertebrate).
68 de specii de interes national (4 specii de flora, 3 specii de pești, 4 specii de amfibieni, 2 specii de reptile, 40 specii de păsări și 15 specii de mamifere).
Flora spontană este bine reprezentată pe întreaga suprafață a județului, având o mare varietate de specii, unele fiind endemice.
9
http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Maramures/Sapanta/*/
10
http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053/RASM_2006/06_Cap05_2006.p df
8
3.3 Analiza SWOT Această analiză cuprinde punctele tari, punctele slabe, oportunitățile și amenințările Comunei Săpânța. Puncte tari:
populaţie eterogenă (români);
localnici ospitalieri;
zonă cu potenţial turistic dezvoltat;
reţea de telefonie şi internet;
un mediu curat, datorită situări într-o zonă nepoluată;
peisaje atractive (Cascada Șipot);
Cimitirul Vesel și Mănăstirea Peri cea mai înaltă din Europa;
vechile tradiții care nu se pierd;
brand local horica (pălinca de Maramureș);
Puncte slabe:
buget local insuficient pentru întreţinere şi dezvoltarea infrastrucutrii
activitate redusă de marketing
absenţa unei strategii locale pentru zona de agrement
structuri de promovare și informare puține (lipsa unor centre de informare, panouri plasate în fața monumentelor, panouri de informare);
nivel scăzut de specializare a forței de muncă (puține cursuri turistice, persoanele specializate pleacă spre alte țări, lipsa cunoașterii limbilor străine); Oportunităţi:
promovarea produselor trdiţionale;
valorificarea potenţialului turistic;
amenjarea unor case de vacanţă;
înfiinţarea de pensiuni agroturistice; 9
Ameninţări:
imaginea nefavorabilă a României în străinătate;
slaba dezvoltare a infrastructurii rutiere, feroviare, sprijin insuficient pentru dezvoltare;
concurența altor regiuni care și-au conturat deja strategii turistice și atrag turiști;
crearea unor imagini negative asupra obiectivelor;
criza economică;
10
Capitolul 4.Prezentarea infrastructurii turistice 4.1 Obiective turistice Din Sighetu Marmației, spre Vest, pe Drumul Județean 183, se ajunge în celebra comună Săpânța, veche așezare de oieri, unde turiștii pot admira și alege renumitele cergi maramureșene, căciuli bărbătești, costume populare, și pot vizita vestitul "Cimitir Vesel", dar și alte obiective turistice.
Cimitirul Vesel Cimitirul Vesel de la Săpânța11 împreună cu alte cimitire faimoase din lume,
lucrarea inițiată de Stan Ioan Pastras, cimitirul Vesel de la Săpânța, a fost fost inclus în topul cimitirelor unice din lume. Acesta este un altfel de cimitir. Aici totul este vesel, iar moartea este luată să spunem, "peste picior". Dacă în aproape toate culturile lumii, moartea este un moment solemn și trist, la Săpânța, epitafurile de pe cruci stârnesc deseori râsete. În 1935, Stan Ioan Pătraș, pe atunci un sculptor anonim, a cioplit primul epitaf pe o cruce din cimitir. De atunci, au fost adăugate peste 800 de cruci de stejar care păstrează sculptate în lemn poveștile despre viețile săpânțenilor. După moartea inițiatorului, activitatea a fost continuată de ucenicul său Dumitru Pop Tincu, iar fratele continuatorului, Viorel Pop Tincu, pe care îl întâlniți la casa de bilete de la intrarea în cimitir. Nu ezitați să-l întrebați și să va îndrume spre crucile cele mai hazlii. Crucile cimitirului sunt realizate din lemn de stejar. În partea superioară este sculptată o scenă din viață decedatului, surprinzând un moment relevant pentru trecutul acestuia. Sculptura este deseori naivă, copilărească din punct de vedere tehnic, dar interesantă și ingenioasă în context. Sunt surprinse femei torcând, tesând covoare, facând pâine sau bărbați care ară, cânta. Sub această sculptură, de obicei, sunt scrise câteva versuri, având nuanțe umoristice, în care sunt amintite persoanele respective. Toate crucile sunt pictate folosindu-se culori puternice, vii, vibrante, precum: roșu, verde, galben și alb. Pentru fundal se utilizează un albastru, cunoscut ca ”Albastru de Săpânța”.
11
http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Cimitirul-vesel-Sapanta-Maramures-89-p.html
11
Dumitru Pop e singurul meșter lemnar din comuna Săpânța care reproduce crucile din lemn așa cum a învățat de la creatorul Cimitirului Vesel, deși în sat mai lucreaza și alți meșteri lemnari. Artizanii populari din Săpânța, dar și preotul ortodox Grigore Lutai, sunt nemulțumiți de faptul ca OSIM a acordat drept de utilizare unei singure persoane asupra unui bun care aparține comunității. Proprietarii micilor magazine turistice situate chiar lângă Cimitrul Vesel ar trebui, pe viitor, să plătescă dreptul de utilizare a mărcii actualului proprietar, meșterul Dumitru Pop.12
Mănăstirea Săpânța-Peri
Manastirea Sapânta-Peri,13 așezată pe malul românesc al râului Tisa, în Parcul Dendrologic Livada, în imediata apropiere a graniței cu Ucraina, a fost construită în amintirea vechii mănastiri Peri, distrusă în anul 1761 de către trupele generalului austriac Bukow, din cauza faptului că românii refuzau să treacă la catolicism. Soarta manastirii Peri a fost împartașită și de alte lăcașe de cult din Maramureș, din aceeași perioadă. Propriu-zis, mănăstirea Peri a functionat dincolo de râul Tisa, dar după al doilea război mondial, odată cu reașezarea granițelor, România a pierdut o mare parte din teritoriul său, implicit și cetățenii săi pe care istoria avea să-i lase pe vecie în brațele unei țări străine. Astfel, lăcașul de cult a rămas pe vecie al ucrainenilor. Mănastirea Peri-Sapânța are hramul Sfântul Mihail si Gavril, iar în anul 1391 a devenit stavropighie (locaș de rang patriarhal), având egumen cu îndatoriri episcopale. Actuala construcție a mănăstirii este tipică bisericilor din lemn maramureșene, însa are câteva caracteristici deosebite: pridvor în formă pentagonală, demisol și un etaj în trei trepte ce ajunge la înalțimea de 56 de metri. Aici a fost construită cea mai înaltă biserică de lemn din lume, biserica ce poartă hramul Sfântul Arhanghel Mihail, înaltă de 78 de metri (mai înalta decât Statuia Libertații din New York). Crucea poate fi vazută de la mare distanță, inclusiv din Ucraina.
Casa Memorială Stan Ioan Patraș
12
http://www.ziare.com/baia-mare/biserica/crucea-din-cimitirul-vesel-din-sapanta-a-ajuns-marca-inregistrata862912 13 http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Manastirea-Sapanta-Peri-Maramures-90-p.html
12
Casa Memorială Stan Ioan Patraș14 este situată în, judetul Maramures și a fost amenajată în casa în care s-a născut și a trăit Stan Ioan Patraș (1908-1977). Acesta este meșterul care a realizat faimoasele cruci din Cimitirul Vesel de la Săpânța. Casa memorială este situată la cca 200-250 m de Cimitirul Vesel, pe o straduță laterală și este formată dintr-o casă cu pridvor cu două camere și curte în care se află atelierul de sculptură și pictură al meșterului. Aici sunt expuse și cruci realizate de acesta. Muzeul memorial expune un numar impresionant de sculpturi în basorelief, pictate în stil pestriț, picturi pe sticlă, fotografii din viața artistului și articole din ziarele vremii. Casa Memorială Stan Ioan Patraș din Săpânța este un obiectiv turistic ce nu trebuie să lipsească de pe lista turiștilor ce explorează Țara Maramureșului.
Cimitirul Evreiesc
O altă atracție din Săpânța este Cimitirul Evreiesc15 care din păcate este lăsat în paragină deși sunt câteva demersuri de punere în valoare și imprejmuire corespunzătoare. Rabinul congregatiei Sapinka din Brooklyn, Nuta Horowitz, a solicitat autorităților maramureșene să fie sprijinit în demersurile de reabilitare a vechilor morminte din renumita localitate maramureșeană. Acesta intenționeaz să reamenajeze cu fonduri proprii cimitirul și să îl împrejmuiască, însa se lovește de refuzul constant al localnicilor care au case în apropiere, chiar dacă a promis compensații pentru lucrările care vor avea loc.16
Casacada Șipot
Cascada Șipot s-a format pe pârâul Nadosa, afluent de stânga al râului Săpânța, în sectorul de defileu.17 De la o înalțime de 10 m, Cascada Șipot prezintă o spectaculoasă cădere de apă, având un debit foarte mare. Peisajul oferit de căderea de apă este completat de lacul învolburat format de aceasta, rezultat prin eroziune. Accesul la Cascada Șipot se face cu ușurință, cu mașina dinspre localitatea Săpânța sau pe jos dinspre Pasul Huța. Cascada Șipot este unul dintre cele mai importante
14
http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Casa-memoriala-STAN-IOAN-PATRAS-SapantaMaramures-86-p.html 15 http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Cimitirul-Evreiesc-Sapanta-Maramures-87-p.html 16 http://www.sighet-online.ro/ 17 http://www.infopensiuni.ro/cazare-sapanta/obiective-turistice-sapanta/cascada-sipot_4481
13
obiective turistice din MaramureȘ, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere.
Parcul Dendrologic Livada
Parcul Dendrologic Livada din cadrul localitatii Săpâța18 se întinde pe o suprafață de 21 ha. În cadrul său sunt plantate peste 40 de specii de arbori și arbuști, o atracție deosebită constituind-o stejarii seculari (Quercus robur) cu diametre impesionante. Aici se află și Mănăstirea Peri din Săpânța. Pe lângă vizitarea acestor obiective turistice se mai pot face vizite și la artizanii locali unde turiști pot invăța sa sculpteze, să țeasă, să modeleze lutul sau multe alte obiceiuri ale locului.
4.2 Obiceiuri și tradiții Toate satele maramureșene reprezintă o imensă galerie de artă populară, iar Cimitirul Vesel nu face excepție. În zilele de sărbătoare, acest decor este completat de costumele localnicilor, puternic colorate, cusute cu migală și fantezie. De altfel, felul în care săpânțenii și-au păstrat obiceiurile poate fi, pentru cei care vizitează aceste locuri, o adevarată demonstrație de artă populară.19 Vestitele porți maramureșene - cum este și cea a cimitirului - sunt adevărate "carți de vizită" ale sculpturii în lemn. Măiestrit lucrate, ele au ca ornament elementul tradițional pentru Țara Maramureșului - semnul soarelui, simbolul vieții. Dar cea mai reprezentativă caracteristică a comunei Săpânța sunt bisericile cu clopotnița înalta și cu acoperiș de șindrilă. Foarte dezvoltat este și mesteșugul brodatului costumelor tradiționale. În după-amiezele de duminică, atât bărbații, cât și femeile își etalează costumele și dansează, așa cum se face de veacuri. Femeile poartă basmale colorate, fuste înflorate și cojoace negre de oaie. Bărbații poartă pantaloni negri și cojoace albe. De la un sat la altul, în Maramureș există diferențe în ceea ce privește costumele, cea mai buna ocazie pentru a le admira fiind festivalurile care au loc de Paști sau în luna 18 19
http://www.infopensiuni.ro/cazare-sapanta/obiective-turistice-sapanta/parcul-dendrologic-livada--sapanta_8490 http://paulierco.ro/sites/aurelia/traditii_si_obiceiuri.html
14
decembrie, când au loc paradele costumate și săpânțenii poartă măști reprezentând diferite animale. Săpânța găzduiește festivalul de cantece și dansuri tradiționale Stan Ioan Pătraș.20 În perioada 15-17 august, pe o pajişte verde din satul Săpânţa, are loc festivalul de cântece şi dansuri tradiţionale „Stan Ioan Pătraş”, în onoarea creatorului Cimitirului Vesel. În cele trei zile de festival, turiştii vor putea asista la concerte de muzică tradiţională maramureşeană, spectacole de teatru comunitar, ateliere ţinute de meşteşugari locali, dar şi la un concert în premieră oferit de un grup de muzicieni străini, care au petrecut o săptămână în Maramureş pentru a compune melodii inspiraţi de tradiţiile româneşti. În fiecare zi de festival, turiştii pot învaţa cum se cos costumele populare, cum se pictează icoane pe sticlă, cum se găteşte după datina străbună la ateliere susţinute de meşteşugari din Săpânţa. Atelierul de olărit este găzduit de un meşter din Săcel, unul dintre ultimii artizani din Maramureş care foloseşte o tehnică de pe vremea dacilor.
20
http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/evenimente/festival-de-cantece-si-dansuri-traditionale-la-sapanta309888.html
15
4.3 Unități de cazare și alimentație Oferta de cazare cuprinde 38 de pensiuni,dar se poate locui și în casele unor săteni. Nu se cunoaşte nivelul calităţii lor şi nu sunt făcute publice toate punctele de cazare. Servirea mesei este în general legată de locurile de cazare, la pensiune sau în casele sătenilor. Penisiuni:21
Pensiunea Montana - Săpânța, Str. Principală, Nr. 910, tel. 0744208112, 0723911953, persoană de contact: Pop Vasile;
Pensiunea Adi (2 margarete) - Săpânța, Str. Principală, Nr. 174, tel. 0742136606, 0262372063;
Pensiunea Todor - Săpânța, Str. Principală, Nr. 1132, tel. 0751520592;
Pensiunea Săpânța (3 margarete) - Săpânța, Str. Săpânța, Nr. 635/A, tel. 0728629282, fax. 0262372276;
Pensiunea Adriana -
Săpânța, Str. Principală, Nr. 205, tel. 0724527192,
0755725449;
Pensiunea Anca (3 margarete) -
Săpânța, Str. Principală, Nr. 106, tel.
0746145012;
21
Pensiunea Ioana - Săpânța, Str. Principală, Nr. 195, tel. 0747864394;
Pensiunea Cris și Mona (3 margarete) - Săpânța, Str. Principală, Nr. 243;
Pensiunea Istvan - Săpânța, Str. Principală, Nr.630, tel. 0751626406;
Pensiunea Poieni (2 margarete) - Săpânța Str. Păstrăvăriei, Nr. 638;
http://www.turistinfo.ro/sapanta/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-sapanta.html
16
Capitolul 5. Propuneri pentru dezvoltarea turismului rural în Săpânța Dezvoltarea turismului rural necesită producerea unor mutaţii importante în arealul satelor, cu deosebire a celor ce dispun de o ofertă turistică importantă, ceea ce înseamnă implementarea unor elemente noi care să capteze interesul turiştilor. Turismul rural din comuna Săpânța este promiţător cu condiţia să existe o mai mare conştientizare a autorităţilor publice, consumatorilor cu privire la capacitatea turismului rural de a contribui la conservarea patromoniului natural și cultural din zonă. Trebuie să ţină cont de următoarele acţiuni:
Amenajarea unor puncte de informare.
Înfiinţarea unor centre locale de informare şi promovare turistică.
Realizarea unor trasee specifice prevăzute cu locuri de popas, panouri de informare şi interpretare, săgeţi de orientare.
Contactul cu ghizi.
Încasarea taxelor de vizitare a caselor tradiţionale.
Hărţi, broşuri, albume, pliante, suveniruri.
Elaborarea unor planuri de arhitectură, realizate cu ajutorul unor arhitecti vountari, prin intermediul cărora pot fi create modele de construcţii cu specific tradiţional.
Se pot creea centre destinate valorificări obiectelor tradiţionale, ansambluri de dansuri populare,orchestre de muzică populare, grupuri de colindători şi vaorificarea unor meşteşuguri tradiţionale.
Dezvoltarea unui slogan și al unui logo, elemente ce vor fi folosite pentru toate activităţile promoţionale.
Realizarea unor cupoane prin intermediul cărora se va oferi posibilitatea unor intrări mai ieftine în funcție de vârstă, pentru accesul la muzee sau alte obiective turistice.
Crearea unor produse rurale, iar în cadru acestor produse, pot fi valorificate toate pachetele turisticice oferite de destinatari.
Să se organizeze vizite la locanici unde turişti pot experimenta activităţi din viaţa rurală. 17
Să se organizeze activități prin care turiștii pot învăţa a ţese la război și să îşi facă propriile ţesături, pot sculpta sau olării, pot învăţa cum să hrăneasca, îngrijească animale.
Turişti să aibă posibilitatea de a vedea sau de a participa la coptul pâini, la gătitul unor preparate specifice.
La finalul vizitei turiştii să poată achiziţiona oricare din aceste produse făcute de ei, sub îndrumarea sătenilor meșteșugari.
Organizarea de cursuri de dans și muzică populară.
Organizarea de șezători specifice locului la care turiștii sa poată lua parte.
Organizarea anumitor obiceiuri, spre exemplu simularea unei nunți, pentru ca turiștii să vadă care sunt tradițiile specifice.
Iarna să se poată lua parte la tăiere porcului, împodobirea bradului.
În preajma sărbatorilor pascale turiștii să poată lua parte la încondeierea oualelor și chiar ei să poată să își încondeieze propriile ouă.
Transportul turiştilor între obiective să se realizeze cu ajutorul căruțelor trase de cai frumos împodobiţi vara şi iarna cu ajutorul săniilor.
Ghizii sau oameni ce prezintă turiștilor obiectivele turistice să fie îmbracați în costume populare specifice locului.
Realizarea unui portal online de booking.
Reactualizarea periodică a site-ului comunei precum și îmbunătățirea lui pentru atragere curiozității turiștilor.
18
Capitolul 6.Bibliografie
http://www.sapantaturism.ro
http://www.ghidulprimariilor.ro/list/cityHallDetails/PRIMARIA-SAPANTA/174331
http://www.primaria-sapanta.ro/sapanta_proiectul%20maramure%C8%99transcarpatia%20info-tour-106.html
http://www.asociatiamhc.ro/microhidrocentrala-pe-raul-sapanta
http://citynews.ro/eveniment/sapanta-drumul-lung-spre-cimitirul-vesel-un-proiectderulat-cu-bani-europeni-1236802
http://www.informatia-zilei.ro/mm/actualitatea/proiect-de-reabilitare-a-drumuluiseini-sapanta-sighet
http://www.ro-geo.ro/info-localitate/Maramures/Sapanta/*/
http://apmmm.anpm.ro/files/APM_Maramures/Starea_Mediului_in_RO/Pag_3053 /RASM_2006/06_Cap05_2006.pdf
http://www.ghidvideoturistic.ro/ghid-turistic/Atractii-Turistice-Cimitirul-veselSapanta-Maramures-89-p.html
http://www.ziare.com/baia-mare/biserica/crucea-din-cimitirul-vesel-din-sapanta-aajuns-marca-inregistrata-862912
http://www.sighet-online.ro/
http://www.infopensiuni.ro/cazare-sapanta/obiective-turistice-sapanta/cascadasipot_4481
http://paulierco.ro/sites/aurelia/traditii_si_obiceiuri.html
http://www.romanialibera.ro/timpul-liber/evenimente/festival-de-cantece-sidansuri-traditionale-la-sapanta-309888.html
http://www.turistinfo.ro/sapanta/cazare-hoteluri-vile-pensiuni-sapanta.html
19