Studiul Pietei Turismului Intern in Republica Moldova [PDF]

Zitiervorschau

STUDIUL PIEŢEI TURISMULUI INTERN ÎN REPUBLICA MOLDOVA CAPITOLUL 1Studiul pieţei turismului intern în Republica Moldova CAPITOLUL 2Dimensiunile, structura şi prognoza cererii turistice interne CAPITOLUL 3Analiza cantitativă şi calitativă a ofertei turismului intern al Republicii Moldova Concluzie Bibliografie

CAPITOLUL 1 EVOLUŢIA CIRCULAŢIEI TURISTICE INTERNE Acceptînd importanţa, efectele, aportul şi impactul tangenţial al turismului intern ca ramură a economiei naţionale, convinşi fiind de necesitatea abordării dezvoltării acestuia prin optica marketingului strategic, am analizat evoluţia circulaţiei turistice în Republica Moldova. În Republica Moldova turismul intern se află la începutul afirmării sale ca sector al economiei naţionale. Perioada respectivă se caracterizează prin tendinţa de devansare a numărului de plecări raportat la numărul de sosiri ale vizitatorilor în ţară. În intervalul anilor 1996-1999, s-a produs o scădere a activităţii turistice interne într-un ritm mediu anual de aproximativ 20% pentru sosiri (volumul fizic în dinamică). Anul 2000 a fost caracterizat printr-o înviorare a volumului fizic cu 34,6%, comparativ cu anul precedent, dar în 2001 situaţia s-a modificat radical, constatîndu-se o scădere bruscă a sosirilor în republică aproximativ cu 17%. În intervalul anilor 2002-2004, creşterea stabilă a turismului intern s-a produs întrun ritm mediu anual de 18% ( dintre care în anul 2002- cu 28,5%; 2003- cu 17,4%; 200410,4%), tendinţa uşoară spre scădere a numărul de sosiri ale vizitatorilor străini în republică se observă în anii 2005 şi 2006. (vezi Anexa nr. 2.1. Activitatea turistică organizată de agenţiile de turism, în anii 1997-2006) În intervalul anilor 2002-2004, s-a constatat o creştere a ritmului mediu anual pentru plecările vizitatorilor moldoveni în străinătate cu 70,4% - în 2002, 30,5% - în 2003, 1% - în 2004, pe cînd anul 2005 înregistrează o scădere cu 15,6%, anul 2006 intervine cu o înviorare a ritmului mediu anual pentru plecările vizitatorilor moldoveni în străinătate cu circa 18%. Analiza circulaţiei turiştilor şi excursioniştilor, participanţi la acţiuni turistice interne denotă o creştere accentuată a ritmului mediu cu aproximativ 37% în perioada anilor 1999-2007 (dintre care 7,2%- în anul 1999; 93,7%- în anul 2000; 33,45- în anul 2001; 23,9%- în anul 2002; 41,7%- în anul 2003 şi 21,5%- în anul 2004), tendinţa uşoară

spre scădere a numărul turiştilor şi excursioniştilor participanţi la acţiunile de turism intern se observă în anii 2005 şi 2006. (vezi Anexa nr. 2.1.) În anul 2006 agenţii economici titulari de licenţe de turism au prestat servicii de turism la circa 133 mii turişti şi excursionişti, nivel mai inferior, decît cel realizat în anul 2005 cu 1,2%. Din numărul total de turişti străini care au vizitat Republica Moldova pe parcursul anilor 1996-2006 o pondere mai mare o deţin vizitatorii din ţările C.S.I. (vezi Anexa nr. 2.2.), o altă situaţie se observă în ceea ce priveşte structura plecărilor din Republica Moldova în străinătate.

Din informaţia prezentată în conchidem, că după ponderea în numărul total de sosiri ale cetăţenilor străini în Republica Moldova primul loc îi revine României (19,6%), după care urmează Turcia (11,8%), Ucraina (10,3%), Rusia (9,5%), Germania (4,7%), Italia (4,7%). Numărul de sosiri ale cetăţenilor străini în Republica Moldova în anul 2006, prin intermediul titularilor de licenţe de turism, a totalizat 14239 persoane, din care 52,3% au sosit în scopuri de afaceri şi profesionale, iar 43,3% - în scopuri de odihnă, recreere şi agrement (vezi Anexa nr.2..2. şi 2.4.). Numărul de plecări ale cetăţenilor moldoveni în străinătate, prin intermediul titularilor de licenţe de turism s-a cifrat la 67826 persoane, cu 18,5% mai mare, faţă de cel înregistrat în anul 2005. Majoritatea cetăţenilor moldoveni au plecat în străinătate în scopuri de odihnă, recreere, agrement şi tratament (90,8%), pe cînd în scopuri de afaceri şi profesionale - doar 7,3 (vezi Anexa nr. 2.3. şi 2.4.). Primele 7 ţări în care au preferat să călătorească cetăţenii moldoveni sînt: Bulgaria (27,5%), Turcia (20,3%), Ucraina (19,9%), România (13,5%), Rusia (6,7%), Ungaria (3,2%), Polonia (2,3%). (vezi Figura nr. 2.4.):

Un domeniu major care urmează a fi dezvoltat în mod prioritar este sectorul de cazare. Evoluţia potenţialului de cazare al Republicii Moldova reflectă atît o reducere a numărului unităţilor de cazare caracteristică anilor 1996-1999, actualmente înregistrînduse o înviorare lentă din anii 2000-2006, cît şi utilizarea insuficientă a potenţialului disponibil. (vezi Anexa nr. 2.5.) Structurile de cazare turistică colective în anul 2006 au fost frecventate de 312 mii turişti sau cu 3,4% mai mult faţă de anul 2005. (vezi Anexa nr. 2.6.). Indicele de utilizare a capacităţii de cazare, pentru anul 2006, constituie 30,9 % şi are o tendinţă uşoară de creştere (începînd cu anul 2003), dar, totodată, reflectă utilizarea insuficientă a potenţialului disponibil, ceea ce majorează costul relativ pe unitate de cazare. O cauză ar fi calitatea serviciilor prestate, mobilier învechit, imaginea clădirilor, preţul practicat etc. (vezi Figura nr. 2.5.).

Renovarea structurilor de cazare existente, precum şi construirea unor structuri noi moderne de cazare, impune evaluarea cererii reale şi potenţiale pe tipuri, categorii şi amplasarea teritorială a structurilor respective. Numărul structurilor de cazare turistică colective existente la 31 decembrie 2006 a fost de 211, din care 76 hoteluri şi structuri similare, 6 structuri de întremare şi 129 structuri de odihnă. Reţeaua hotelieră este destul de variată. Din numărul total de hoteluri şi structuri similare 10 aveau categoria de clasificare de 4 stele, 11 - de 3 stele, 7 - de 2 stele, 3 - de 1 stea, iar celelalte nu erau clasificate pe stele. În ultimii ani, o parte din hoteluri au fost supuse modernizării, au fost deschise un şir de hoteluri mici, în acelaşi timp funcţionează reţeaua eficientă de închiriere a apartamentelor private.

După modul de funcţionare, 43,3% din totalul camerelor sunt în structuri de cazare turistică colective permanente şi 56,7% - în structuri sezoniere. Structurile de cazare turistică colective dispuneau de posibilitatea prestării serviciilor, conform situaţiei de la sfîrşitul anului 2006, în 29 restaurante, 40 baruri şi cafenele, 2 cazinouri, 56 piscine şi saune, 84 săli şi terenuri de sport, 53 săli de conferinţe, 53 parcări auto, 52 spălătorii, 17 frizerii. Totodată, cota camerelor cu baie sau cu duş reprezintă 41,5% din totalul camerelor din structurile de cazare turistică colective. În anul 2006 cea mai mare parte a turiştilor străini (80%), înregistraţi în structurile de cazare turistică colective, provine din ţările europene. Ponderi semnificative au înregistrat turiştii străini sosiţi din România (21,0%), urmată de Ucraina (11,3%), Rusia (9,4%), Italia (6,0%), Germania (4,6%), Regatul Unit al Marii Britanii şi Irlandei de Nord (2,7%) etc. În structurile de cazare turistică colective în anul 2006 au fost înregistrate 1753 mii înnoptări (vezi Anexa nr. 2.7.), dintre care: •

1539 mii înnoptări ale cetăţenilor moldoveni (87,8% din totalul de înnoptări);

•

214 mii - ale nerezidenţilor (12,2%), practic înregistrînd rezultate similare faţa de perioadele corespunzătoare ale anului precedent. Indicele relativ redus al înnoptărilor înregistrate în unităţile de cazare în ţară se explică prin sporirea numărului de turişti străini care preferă spaţiile particulare, necuprinse în statisticile oficiale. Indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică în funcţiune în anul

2006 a fost de 44,5% la totalul de structuri de cazare turistică colective. (vezi Anexa nr. 2.8.) Analiza indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică pe tipuri de structuri de cazare turistică colective (vezi Figura nr. .):

8 0 7 0 6 0 5 0 4 0 3 0 2 0 1 0 0

Hoteluri şi Pensiuni Cămine de Tabere de 2005Structuri de Sate 2006 moteluri turistice şi pentru întremare vacanţă agroturistice vizitatori alte structuri pentru copii

vacanţă

Sursa: Departamentul Analize Statistice şi Sociologice al Republicii Moldova.

Figura nr. 2.6. Analiza indicelui de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică pe tipuri de structuri de cazare turistică colective

Durata medie de sejur la structurile de cazare turistică a fost de 6,6 zile, la hoteluri şi structuri similare - 3,9 zile, la structuri de întremare - 17,2 zile, la structuri de odihnă - 7,7 zile. În baza informaţiei prezentate în Figura nr. 2.6., se pot trage următoarele concluzii: >

cel mai mare indice de utilizare netă a capacităţii de cazare turistică îl au structuri de întremare (staţiunile balneo-climaterice)-77%. Din totalul de camere disponibile în structurile de întremare ale Republicii Moldova (1962 locuri), circa 77% sînt ocupate pe parcursul întregului an, ceea ce presupune existenţa cererii turistice în creştere pentru turismul intern curativ;

>

taberele de vacanţă pentru copii se plasează pe locul al doilea cu 12680 locuri şi indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare de circa 58%, fiind influenţat de caracterul sezonier al cererii turistice;

>

căminele pentru vizitatori deţin circa 66%, fiind accesibile după preţ şi amlplasate comod; 6

> indicele de utilizare netă a capacităţii de cazare în sate de vacanţă constituie circa 21% şi reflectă calitatea relativ joasă a serviciilor prestate; în hoteluri este de 23,4%, influenţat de fluctuaţia ridicată a cererii pentru turism intern, preţuri înalte comparativ cu calitatea prestată. Cea mai mare parte a vizitatorilor (66,4% din numărul total) au preferat să călătorească cu mijloacele de transport rutier, transportului aerian şi feroviar revenind respectiv 28,5% şi 5,1%. În acest context considerăm necesară dezvoltarea infrastructurii rutiere, îmbunătăţirea calităţii şi aspectului infrastructurii generale şi turistice (drumurile, gările etc.). În prezent problemele turismului intern sînt dirijate de Agenţia Naţională a Agenţiilor de Turism din Republica Moldova, care coordonează turismul pentru tineret, precum şi peste 150 organizaţii particulare şi firme specializate în domeniul turismului.

7

CAPITOLUL 2 Dimensiunile, structura şi prognoza cererii turistice interne Obiectivele de marketing în turism sînt reprezentate de pieţele-ţintă, de acele tipuri de turişti ce trebuie atraşi. Ţintele sînt exprimate în numărul aproximativ de turişti, încasările din turism, durata medie de sejur, destinaţii solicitate ale ţării de origine şi alte caracteristici. În vederea simplificării operaţiunilor de identificare şi dimensionare a cererii şi ofertei de servicii turistice, de concepere a strategiilor mixului de marketing, precum şi de eficientizare a cercetărilor de marketing în domeniu, este recomandată realizarea segmentării pieţei, pentru evitarea conflictelor între segmente şi pentru o conceptualizare eficientă a produsului turistic. Prin segmentarea pieţei turistice înţelegem procesul de divizare a acesteia, în baza unor criterii concrete, în anumite segmente distincte, bine individualizate, astfel încît fiecare dintre acestea să fie cît mai omogen, sub aspectul comportamental, deosebirile dintre ele devinind cît mai evidente. Pentru evaluarea cererii turistice interne, s-a efectuat un studiu transversal retrospectiv într-o fereastră de 3 luni (martie, aprilie, mai) în anul 2006, studiul s-a realizat pe un eşantion estimat la un număr de 450 persoane, populaţia de referinţă fiind reprezentată de tineri, vîrsta 15-34 ani. Acest segment a fost determinat ipotetic cel mai activ în consum turistic la moment şi pe viitor. Segmentul ţintă a fost ales din următoarele considerente: >

Tineretul constituie 34,08%1 (15-19 ani - 365221 persoane/10,12%; 20-24 ani -332990 persoane/9,23%; 25-29 ani - 298350 persoane/8,27%; 30-34ani -232918persoane/6,46%) din totalul populaţiei Republicii Moldova;

> Exigenţe relativ reduse faţa de calitatea serviciilor turistice prestate. >

Turismul este un instrument educativ pentru categoria dată de consumatori, deschizîndu-le noi orizonturi pentru activitatea intelectuală (cunoaşterea plalului natal, asistarea la diverse evenimente, vizitarea instituţiilor culturale şi a monumentelor istorice etc.) pentru a aprecia mai bine evenimentele şi dobîndirea cunoştinţelor multilaterale.

8

Anuarul statistic al Republicii Moldova, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Moldova, Ed. Statistica, 2005, p.39 >

Existenţa unui fond de timp liber disponibil mai mare în mai multe perioade ale anului decît la alte segmente de piaţă turistică.

>

Cererea consumatorilor tineri se orientează spre un turism dinamic: performanţe fizice şi sportive.

>

Tineretul este un segment de cerere stabil, interesant şi cu capacitate de

creştere. În copilărie, cererea turistică este influienţată preponderent de părinţi şi de şcoală (organizarea excursiilor cu tematică diferită), pe măsura maturizării tot mai mult se manifestă tendinţa spre independenţă, care este limitată de finanţe. Pentru culegerea datelor de la respondenţi, au fost elaborate chestionare. Scopul studiului a fost colectarea informaţiei privind cererea turistică internă a tinerilor şi identificarea soluţiilor de educare şi fidelizare a acestui segment de consumatori. Etapelor demersului logic al sondajului corespund fazele consumului turistic. Studiul în cauză este axat, în general, pe problema depistării particularităţilor cererii turistice potenţiale, a principalelor motivaţii care determină consumul turistic şi a destinaţiilor turistice preferate. Aceste informaţii pot fi aplicate în conceperea raţională a produsului turistic adaptat la motivaţiile specifice. Pentru tineret, în mod deosebit, turismul poate juca un rol fundamental, el permiţîndu-i să atingă un nivel ridicat de cultură autentică; turismul dă tineretului obişnuinţa dialogului, respectul reciproc, sensul comunităţii destinului umanităţii. Vacanţa oferă tineretului accesul la cultură şi la bucuria vieţii. Tinerilor trebuie să li se ofere programe de vacanţă care să le aducă contactul cu cultura, contactul cu lumea, contactul cu oamenii, activitatea sportivă, artistică şi culturală, colectivă sau individuală, adaptată vîrstei şi gustului lor. 9

Considerăm oportun de a recomanda structurilor naţionale în domeniul examinarea posibilităţilor organizării sondajelor naţionale periodice pentru studiul structurii motivaţionale pentru diferite forme de turism intern.

1. Decizia de călătorie Care

este

segmentul

ţintă? Vîrsta reprezintă unul dintre factorii personali de comportament, căruia prestatorii serviciilor turistice urmează să-i acorde importanţă crescîndă. Trecerea de la copilărie (cînd accentul se pune pe jocuri de agrement şi pe mişcare) la adolescenţă (cînd cele mai agreate sînt excursiile ieftine, drumeţiile, serviciile care ţin de turismul cultural cu aspect educativ), de la adolescenţă la prima tinereţe (în care preferinţele sînt orientate, preponderent, spre oferta turistică ce asigură dezvoltarea şi împlinirea personalităţii) etc.

Citat din Manifestul Turismului pentru tineret,lansat de Biroul Internaţional al Turismului Social,Bruxelles sînt etape care marchează schimbările comportamentului turistului vizavi de oferta de servicii turistice. Nu este surprinzător faptul că majoritatea respondenţilor sînt studenţi (70). Mai mult de 70% din respondenţi se iclud în limita de vîrstă de la 15 la 25, şi doar aproximativ 9% sînt după 30 de ani. Din studenţi, 89% sînt sub 25. În acelaşi timp, 61% din respondenţi sînt încadraţi în cîmpul muncii şi de asemenea se înscriu în limita de sub 25 ani. Determinarea interesului pentru turism intern

10

Rezultatul obţinut în vederea determinării interesului pentru turism intern denotă atractivitatea acestei activităţi, ceea ce presupune existenţa cererii turistice interne în creştere, înscriindu-se în limitele (+1 şi+2). S(scor) = (2 • 265 + 1 • 180 + 0 -1 • 5 - 2 • 0) / 450 = 1,562)

Determinarea activităţilor de bază practicate de respondenţi: în timpul său liber petrecut acasă; în timpul său liber petrecut în afara casei. Motivaţia reprezintă punctul de plecare în cadrul consumului turistic. De aceea este importantă cunoaşterea activităţilor de bază cu care se ocupă respondenţii în timpul lor liber petrecut în/afara casei. Aceasta creează oportunităţi prestatorilor serviciilor turistice în vederea asigurării flexibilităţii ofertei turistice, în aşa mod încît să fie uşor şi rapid adaptată la nevoile şi cererea tinerilor. În vederea identificării spectrului de ocupaţii caracteristice tinerilor în timpul lor liber petrecut acasă, respondenţilor li s-a solicitat să indice cele mai frecvente activităţi din lista propusă. (vezi Figura nr. 2.9.)

Strategia de marketing în vederea dezvoltării turismului intern nu se reduce la o simplă depistare a motivaţiei turistice, dar şi la crearea noilor motivaţii. În acest context am solicitat respondenţii să indice activităţile de bază desfăşurate săptămînal, lunar şi în timpul concediului anual în timpul său liber petrecut în afara casei Din rezultatele sondajului conchidem că ponderea mai mare în activităţi de bază ale respondenţilor desfăşurate săptămînal, lunar şi în timpul concediului anual în timpul lor liber petrecut în afara casei o deţin plimbările în oraş şi ieşirile la natură, la activităţi desfăşurate lunar se mai adaogă vizitarea locurilor de agrement (discoteci, cinematograf).

11

Cererea turistică se caracterizează prin variabilitatea în timp şi de regulă se concentrează în perioada concediilor.

Perioadă de timp preferată de respondenţi pentru organizarea călătoriei turistice în cadrul ţării Actualmente reducerea zilei, săptămînii, anului, precum şi a vieţei de muncă, a dus la crearea timpului liber destinat recreerii şi odihnei, turismul intern servind drept soluţie pentru satisfacerea acestor nevoi. Pentru majoritatea respondenţilor nu este important anume ce perioadă de timp este acordată practicării turismului intern, rezultatele divizîndu-se în următorul mod

În literatură de specialitate tinerii sînt adesea numiţi turişti la prima vizită, care doresc să vadă, în zona de destinaţie turistică, tot ceea ce ar prezenta interes pe timp de zi şi de noapte (ipoteză demonstrată de rezultatele sondajului). Luarea deciziei de cumpărare, precum şi durata sejurului influenţează sensibil comportamentul lor de consumator. Este viabilă următoarea ipoteză: cu cît durata sejurului într-o anumită zonă turistică este mai mare, turistul va manifesta unele exigenţe mai ridicate faţă de condiţiile de confort şi faţa de nivelul tarifelor, ceea ce nu se observă în cazul sejurului de scurtă durată. Rezultatele sondajului accentuează creşterea cererii turistice pentru vacanţe scurte şi pentru turismul de week-end, care presupun eforturi financiare mai reduse. Figura nr. 2.12. Durata optimă a sejurului pe teritoriul Republicii Moldova Aproape 70% din respondenţi consideră că durata optimă a sejurului pe teritoriul Republicii Moldova nu trebuie să depăşească 1-2 zile, şi doar 20% pledează pentru sejur de 2-7 zile.

12

De ce segmentul ţintă călătoreşte?

Literatura de specialitate sugerează o tipologie vastă a factorilor ce influenţează formarea, manifestarea şi evoluţia cererii turistice interne, care apare dintr-o necesitate specifică şi se transformă ulterior într-un consum specific. În vederea transformării cererii turistice în consum turistic, urmează să fie satisfăcute, cel puţin, următoarele condiţii de bază, cum ar fi, în primul rînd, motivaţie, venitul individual şi timpul liber disponibil.

Motivaţia de călătorie Tinerii care călătoresc deseori tind să combine mai multe activităţi, generate de diferite motivaţii turistice. Cu cît numărul motivaţiilor este mai mare, cu atît comportamentul turistului va fi mai complex. Raportate la turism, deosebim: • Motivaţii care se manifestă clar, deseori rezultate din experienţele anterioare ale turistului. •

Motivaţii inconştiente, care pot fi identificate prin metoda sondajelor. odihnă şi

recreere □ curiozitate, descoperire şi creaţie □ experienţe noi, educaţie şi dezvoltare □ regenerarea potenţialului psihic, eliberarea de stres □ dorinţa de evadare' şi revenire la natură □ vizitarea instituţiilor culturale, istorice □ schimbarea temporară a mediului, condi ţiilor şi ritmului de viaţă □ alte

motivaţii

'

'

13

Printre principalele motivaţii care caracterizează turismul intern contemporan, constatăm: 1. odihnă şi recreere; 2. curiozitate, descoperire şi creaţie; 3. dezvoltare continuă a personalităţii prin experienţe noi, educaţie şi dezvoltare, lărgirea sferei de cunoştinţe şi comunicare. În ceea ce priveşte relaţia dintre motivaţia turistică şi vîrsta respondenţilor, constatăm următoarele: • Nevoia de odihnă şi recreere, ca imbold de practicare a turismului este caracteristică grupei de vîrstă 25-30 ani (68%); • Nevoia de curiozitate, de descoperire şi de creaţie este caracteristică grupelor de vîrstă mai tinere, şi anume:

Dorinţa de evadare şi de revenire la natură şi regenerarea potenţialului fizic şi psihic atrag uniform toate grupele de vîrstă.

Factorii care influenţează segmentul ţintă în alegerea destinaţiei turistice pe teritoriul tării Analiza factorilor de bază care au determinat alegerea respondenţilor pentru destinaţii turistice în cadrul ţării influenţează produsul turistic, care poate deveni mai mult sau mai puţin atractiv, mărind sau diminuînd gradul de satisfacţie a turistului. (vezi Anexa nr. 2.11.) În baza studiului generalizăm următoarele concluzii: >

100% din respondenţi plasează pe primul plan, ca imbold de practicare a turismului intern, tarifele şi reducerile practicate la oferta turistică. Atragerea tineretului spre practicarea turismului intern întîmpină unele obstacole, cauzate de venituri 14

moderate, care influenţează semnificativ deciziile de cumpărare, dependente, în cea mai mare măsură, de nivelul preţurilor la oferta turistică. Venitul individual, caracteristic segmentului-ţintă, este relativ modest, ceea ce atribuie preţului o importanţă deosebită. În acest context, între nivelul calitativ al produsului turistic oferit şi nivelul costurilor şi tarifelor practicate poate fi acceptat un raport direct proporţional. >

Distanţa faţă de alte destinaţii turistice interesante (96%) se confirmă a fi un factor important, deoarece tinerii fiind consideraţi ca turişti la prima vizită, doresc să vadă tot ceea ce ar prezenta interes atît în zona turistică de referinţă, cît şi în alte destinaţii turistice din apropiere, pe timp de zi şi de noapte.

>

Densitatea şi varietatea reţelei comerciale din zona turistică de referinţă constituie un element important de atracţie pentru turişti, respondenţii acordînd 93%.

>

O importanţă deosebită, indicată de 78% din respondenţi, au condiţiile capacităţilor de primire (de cazare, de alimentare publică, de agrement etc.), în funcţie de care clientela poate fi deservită prompt, ferită de aglomeraţii şi protejată de stres. De asemenea deloc de ignorat nivelul de confort oferit pe parcursul călătoriei şi sejurului (87%).

>

Prestigiul destinaţiei turistice (87%), varietatea şi gradul de concentrare a obiectivelor turistice (82%), s-au dovedit a fi factorii semnificativi în alegerea destinaţiei turistice în cadrul ţării.

>

Nu în ultimul rînd, în alegerea destinaţiei turistice, se poziţionează frumuseţea peisajului (71%), accesibilitatea la obiective turistice (59%), puritatea aerului, temperatura şi precipitaţiile (52%). Cu cît relieful zonei turistice este mai variat şi mai atractiv, cu atît el se adaptează mai bine la drumeţii, sporturi de vară şi la jocuri; cu cît aerul este mai proaspăt, temperatura este mai uşor de suportat şi volumul precipitaţiilor este mai redus, cu atît turistul se va simţi mai bine, existînd mari şanse

15

să-şi repete cererea şi să transmită în mediul său social o influenţă favorabilă firmelor care au avut iniţiativa să valorifice toate aceste aspecte. >

Configuraţia traseului turistic şi programul vizitelor (56%), care depinde de durata călătoriei, varietatea peisajului şi obiectivele posibil de vizitat, astfel încît să aducă turistului satisfacţie în urma serviciilor turistice şi pentru a nu obosi şi plictisi pe cei care le consumă.

>

În cazul obiectivelor turistice antropice, o importanţă mare se acordă atractivităţii culturale (59%) şi istorice (52%) a obiectivelor turistice, arhitecturii clădirilor (79%), precum şi vechimii lor ( 84%, anul construcţiei), care, în ansamblu, reprezintă elemente deosebite de atracţie pentru fluxuri turistice reprezentative.

>

Nu poate fi ignorată bogăţia, varietatea şi atractivitatea folclorului şi artizanatului (36%), deoarece valorile artei populare naţionale pot deveni atît o importantă atracţie turistică, promovînd produsul turistic artizanal, cît şi o sursă de venit pentru meşteşugarii din zonele rurale, în cazul comercializării articolelor confecţionate. 5

Gherasim T., Gherasim D., Marketing turistic, Ed. Economică, Bucureşti, 1999, p.37 2. Planificarea călătoriei

16

Determinarea nivelului de acces la informaţii privind destinaţia turistică selectată

Părerea celor intervievaţi vizavi de nivelul de acces la informaţii privind destinaţiile turistice ale RepubliciiMoldova este mai puţin decît satisfăcătoare, scorul mediu plasîndu-se între limitele 2 şi 3. S(scorul) = (5 • 2 + 4 • 22 + 3 • 163 + 2 • 257 + 1 • 6) / 450 = 2,49 Produsele turistice includ servicii invizibile, care nu pot fi încercate, nu pot fi atinse, simţite, văzute pînă la prestaţie şi de aceea există discrepanţe între percepţiile şi aşteptările turiştilor la evaluarea produselor turistice. Mai mult, din motivul rigidităţii destinaţiilor turistice, turistul nu este capabil să evalueze calitatea acestora pînă nu ajunge la destinaţie

Pentru ce surse de informaţie pledează respondenţii în vederea planificării călătoriei Tinerii tind să fie bine informaţi, consultînd diferite surse înainte de călătorie. Distribuţia respondenţilor privind alegerea surselor de informare despre o viitoare călătorie se prezintă în Figura nr. 2.16.

□ surse publicitare □ surse personale □ surse comerciale □ propria experienţă

Sursa: Conform rezultatelor sondajului.

Figura nr. 2.16. Sursele de informare privind organizarea călătoriei

17

Cea mai mare pondere o deţin sursele publicitare, cu 49%, care sînt ierarhizate după cum urmează: •

Internetul - 43,65%. Pînă la apariţia Internetului, în special, pînă la utilizarea Webului, informaţia nu era imediat disponibilă turiştilor, unica posibilitate de a se informa, serveau sursele generale de informare a turiştilor şi consultaţiile reprezentanţilor agenţiilor turistice. Web-ul nu numai că furnizează informaţii în diferite forme ( text, foto, clipuri, vidio, audio, grafice), dar şi le primeşte dintr-o varietate de surse, în timp ce în sistemul clasic turiştii se bazau în principal pe broşuri, limitate ca număr şi disponibile doar la agenţiile de turism.

•

TV - 29,54%.

•

Presa - 20%.

•

Radioul - 6,81%. Prestatorii serviciilor turistice ar putea opta pentru publicitatea prin mijloacele

accesibile după preţ, în special prin Internet şi televiziune, e raţional a utiliza informaţii laconice convingătoare, cu specificarea elementelor principale, cum ar fi preţuri, servicii prestate. Considerăm necesară folosirea panourilor publicitar-informative în zone cu consumatori potenţiali de servicii turistice. Motivele de bază pentru alegerea de către respondenţi a surselor stipulate anterior sînt prezentate în Figura nr.2.17.:

□ sînt mai accesibile O sînt mai ample □ sînt mai sigure

O sînt mai credibile

O sînt mai ieftine

Sursa: Conform rezultatelor sondajului. Figura nr. 2.17. Motive de bază pentru alegerea surselor de informaţie 18

În concluzie, menţionăm că la crearea imaginii produsului turistic pot contribui canale de distribuţie, care pot influienţa decizia de cumpărare a consumatorului prin intermediul surselor de informare comerciale. Aceşti intermediari sînt consideraţi de consumatori drept experţi, capabili să ofere informaţii ample, complete, detaliate şi credibile, ceea ce se observă din rezultatele sondajului, respondenţii solicită informaţii accesibile şi ample.

Modul de organizare a călătoriei O tendinţă accentuată caracteristică segmentului-ţintă este renunţarea la practicarea turismului organizat, preferîndu-se călătoriile în grup semiorganizate sau individuale (pe cont propriu) fapt confirmat de rezultatele sondajului (vezi Figura nr. 2.18.):

19

□ obişnuinţa de a călători independent □ este prea costisitor □ preţul propus nu corespunde serviciilor prestate

Sursa: Conform rezultatelor sondajului. Figura nr. 2.19. Motivele de bază pentru refuzul la serviciile agenţiilor turistice

Însă, părerea celor 21,78% din respondenţi, faţă de nivelul estimat de satisfacere în urma apelării la serviciile agenţiei turistice este favorabilă, cu tendinţa spre foarte favorabilă (limitele 5 şi 4), determinată din scorul obţinut: S(scorul) = (5 • 37 + 4 • 48 + 3 -10 + 2 • 3 + 1) / 98 = 4,22

3. Consumul turistic Ce doreşte să viziteze segmentul ţintă Respondenţilor li s-a solicitat să indice destinaţiile în cadrul ţării vizitate de ei pe parcursul experienţei lor turistice anterioare. Cunoaşterea obiectivelor turistice pe care respondenţii deja le-au vizitat şi preferă să le viziteze pe viitor într-o călătorie pe teritoriul Republicii Moldova, creează posibilităţi prestatorilor serviciilor turistice să asambleze şi să ofere produsul turistic cel mai solicitat, fie ca destinaţia turistică independentă, fie ca o destinaţie turistică aliatoare dintr-o zonă turistică atractivă pentru turişti. Sporirea frecvenţei solicitării unui anumit produs turistic de către segmentul-ţintă este posibilă prin majorarea numărului ocaziilor cu care el este solicitat (aceeaşi zonă turistică fiind recomandată aceluiaşi turist nu numai pentru odihnă, dar şi pentru tratament, practicarea turismului cultural, istoric etc.)

Obiectivele turistice mai reprezentative alese de segmentul-ţintă pentru a fi vizitate în viitoarea călătorie sînt prezentate în Figura nr. 2.20.

Componentele pachetului turistic Beneficiarii au tendinţa de a reduce cererea de servicii turistice la strictul necesar. În opinia respondenţilor un pachet turistic ar trebui să includă următoarele componente: Chiar dacă cei mai mulţi respondenţi, circa 59% sînt de părerea că un pachet turistic ar trebui să includă totul, există turişti care sînt suficient de experimentaţi şi pledează pentru procurarea aranjamentului turistic parţial, urmînd ca unele componente ale pachetului turistic (organizarea tururilor şi excursiilor, agrement, serviciile ghidului etc.) să fie organizate individual.

Cu cine călătorim Avînd în vedere tendinţa de eliberare de sub tutela familiei, preocupările şi motivaţiile turistice specifice, călătoriile în familie atrag astăzi un număr redus de tineri. Acest segment de piaţă, avînd un salariu propriu, dar studenţii beneficiind de un venit din partea familiei sau din munca proprie, preferă să călătorească şi să aloce o parte din resursele financiare practicării turismului în mod independent. Reieşind din rezultatele sondajului am obţinut următoarea distribuţie a opiniilor respondenţilor în funcţie de modalitatea preferată de călătorie (vezi Figura nr. 2.22.).

□ cu prieteni grup

□ în cuplu

□ cu familia

□ în

Sursa: Conform rezultatelor sondajului. Figura nr. 2.22. Divizarea respondenţilor în funcţie de modalitatea de călătorie Voiajele colective, de obicei, avantajează în egală măsură firmele prestatoare de servicii turistice de transport, de cazare, de restaurare prin faptul că cifra lor de afaceri poate fi planificată şi are un ritm rapid de creştere.

Mijloacele de transport preferate de respondenţi pentru practicarea turismului intern Serviciile rutiere de transport se realizează cu ajutorul autoturismelor, autocarelor şi microbuzelor. Conform rezultatelor sondajului anume lor le revine prioritatea în derularea traficului turistic în cadrul ţării. Mijloacele de transport rutier sînt cel mai frecvent utilizate pentru practicarea turismului intern din mai multe considerente: sînt bine adaptate la turismul de grup la distanţe scurte, oferă mai multă flexibilitate, precum şi un costuri mici. Tinerii, ca segment al pieţei turistice interne, permit obţinerea coeficientului de utilizare a mijloacelor rutiere de transport apropiat de 100%, creînd posibilitatea practicării tarifelor foarte competitive. Rezultatele sondajului demonstrează că cele mai preferate în deplasările turistice sînt atoturismele, care de regulă, sînt în proprietatea turiştilor. Autocarele şi microbuzele sînt preponderent folosite în cadrul formelor organizate de turism şi pentru serviciile de transport colectiv.

În general, decizia în ceea ce priveşte alegerea unui anumit mijloc de transport depinde de mai mulţi factori, cum ar fi: distanţa călătoriei, numărul persoanelor din grup, disponibilităţile băneşti alocate, flexibilitatea tipului de transport, timpul necesar călătoriei spre o destinaţie turistică, confortul oferit etc. Cauzele principalele care au determinat respondenţii să pledeze pentru un anumit mijloc de transport se Alegerea mijlocului de transport (autoturism, autocar, microbuz), depinde, cum au arătat rezultatele sondajului, în primul rînd, de nivelul de confort (50%), urmat de preţurile la aceste servicii (33%), care sînt direct proporţionale nivelul veniturilor populaţiei tinere.

Preferinţele vis-a- vis de unităţile de cazare Dezvoltarea turismului intern este determinată cauzal de existenţa spaţiilor de cazare (volum şi structură), de gradul lor de dotare, de varietatea şi calitatea serviciilor prestate. În acelaşi timp, industria hotelieră se dezvoltă ca urmare a circulaţiei turistice în cadrul zonei respective. Este evident faptul că, pe măsura intensificării circulaţiei turistice interne şi a transformării turismului intern în fenomen de masă, ar trebui să crească numărul unităţilor de cazare amplasate în afara oraşelor în zone de interes turistic. Funcţia de bază a unităţilor de cazare respective este satisfacerea motivaţiilor posibile ale turiştilor. În acelaşi timp, industria hotelieră urmează să creeze condiţii optime pentru ca populaţia să beneficieze de posibilităţile organizării sfîrşitului de săptămînă (forma solicitată de turism) într-o zonă de destinaţie turistică.

Preferinţele vis-a-vis de unităţile de alimentaţie publică destinate consului turistic

În prezent, domeniul alimentaţiei este în plin avînt în Republica Moldova, însă accentul trebuie pus mai mult pe calitate (a deservirii şi a preparatelor) şi mai puţin pe cantitate. În viziunea majorităţii respondenţilor (52%) serviciile de alimentaţie publică se caracterizează printr-un nivel mediu, în ceea ce priveşte calitatea şi varietatea alimentelor, comportamentul şi deservirea personalului, ambianţa unităţii, raportate la preţul practicat în unităţile respective. Serviciile de alimentaţie publică privite ca o componentă de bază a produsului turistic global, influenţează atît calitatea prestaţiei turistice, cît şi atractivitatea ei, avînd amprente vizibile asupra fluxurilor turistice. În vederea asigurării calităţii superioare în deservire a turistului, serviciile de alimentaţie publică urmează să satisfacă următoarele cerinţe: •

asigurarea existenţei unei tipologii vaste a unităţilor de restaurare în funcţie de meniu, modalitatea deservirii, tipul ambianţei etc., precum şi amplasarea lor eficientă, care să corespundă cererii tuturor segmentelor de turişti;

• prezenţa preparatelor din bucătăria naţională şi internaţională, cerute atît de turiştii interni, cît şi cei externi. Tururile gastronomice constituie un element de referinţă în opţiunea pentru o anumită destinaţie turistică, drept exemplu pot servi tururile gastronomice pescăreşti şi vînătoreşti, care capătă o amploare tot mai mare. În prezent este simţită tendinţa de conferire mai multor funcţii alimentaţiei, alături de cea de bază - fiziologică, datorită faptului că turistul petrece circa 20 - 25% din timpul său în unităţile de restaurare, este nevoie să i se ofere ambianţa corespunzătoare, odihnă, agrement şi recreere. În general serviciile de alimentaţie sînt prezente practic în toate formulele de vacanţă, dar în special în formula totul inclus, ele reprezentînd nu mai puţin de 30% din cheltuielile de vacanţă.

Rezultatele studiului au pus în evidenţă o serie de caracteristici pentru diferite tipuri de unităţi de alimentaţie publică din ţară:

•

restaurantele clasice înregistrează o elasticitate ridicată a cererii în funcţie de venituri; vîrsta medie a clientelei este de 30 ani; principalele caracteristici în funcţie de care se alege un restaurant sînt diversitatea şi calitatea preparatelor culinare, ambianţa unităţii şi calitatea serviciilor prestate;

•

barurile şi terasele atrag o clientelă între 15-29 ani, majoritatea (78%) necăsătorită, cu venituri medii şi ridicate, constituie o atracţie pentru clienţi datorită preţurilor mai mici, comparativ cu cele din restaurante, meniului, atmosferei şi deservirii;

•

fast food-urile şi pizzeriile au o arie de atracţie comercială cu o rază de 5 km.; vîrsta medie a clientelei este de 25 ani, principalele motive pentru care frecventează fast food-urile sînt rapiditatea deservirii şi calitatea preparatelor culinare;

• o cerere sporită se înregistrează în cazul bucătăriei naţionale. În acest context, trebuie depuse eforturi deosebite trebuie atrase pentru revigorarea bucătăriei naţionale (bucate), care, reieşind din rezultatele sondajului (52%), sînt preparate individual. Considerăm că restaurantele cu bucătăria naţională pot reprezenta un factor cheie al atractivităţii ofertei turistice atît pentru turiştii interni, cît şi pentru cei străini.

Cheltuielile suportate Politica de preţuri se bazează pe premisa că un produs nu poate fi vîndut dacă nu este ajustat la posibilităţile financiare ale consumatorului. Analiza începe cu cercetarea volumului de cheltuieli suportate de un turist în vederea procurării produsului turistic intern de o anumită calitate şi cu un anumit conţinut. Apoi pe baza rezultatelor obţinute din acest studiu se oferă un produs turistic al cărui preţ să se încadreze în volumul de cheltuieli accesibil turistului.

Atragerea tineretului spre călătorii şi practicarea turismului este dificilă, fiind cauzată de disponibilităţile financiare reduse (venitul personal al tineretului se încadrează în limita de 500-700 lei/lunar). Venitul reprezintă baza materială a oricărui act de consum, nu se exclude şi practicarea turismului. Nivelul veniturilor se reflectă nu numai în gradul de participare a tinerilor la turism, dar şi în nivelul şi natura serviciilor turistice pentru care aceştia optează, deoarece preţul poate constitui un imbold de atracţie în alegerea destinaţiei turistice. Deoarece majoritatea respondenţilor alocă 10% din venitul anual practicării turismului intern, este necesar ca prestatorii serviciilor turistice să revizuiască politica de formare a preţurilor pentru oferta turistică internă în vederea reducerii ei, astfel adaptîndu-se la cererea segmentului-ţintă.

Preţul este un element important, după calitate, deoarece este considerat un determinant al ei. În concepţia fiecărui consumator turistic există două limite de preţ: preţul minim, sub care turistul manifestă neîncredere în calitatea produsului turistic oferit şi preţul maxim de la care produsul oferit se consideră a fi scump şi ca rezultat nu se procură. Conform rezultatelor obţinute, conchidem că respondenţii sînt sensibili la variaţiile de preţ care sînt mai uşor de perceput decît orice altă schimbare în structura produsului turistic oferit, ceea ce ne determină să analizăm diapazonul de preţ minim şi maxim. Evaluarea cheltuielilor zilnice pentru organizarea călătoriei spre destinaţia aleasă în Republica Moldova ne permite să deducem următoarele concluzii:

• 42% din respondenţi acceptă preţul minim pentru produsul turistic intern de 50 lei/zi, şi 32% sînt de acord să plătească 75 lei/zi;

Preţui minim acceptat

□ 50lei □ 70lei □ lOQlej

Sursa:

Conform

rezultatelor

sondajului. Figura nr. 2.28. • 60% din respondenţi pledează pentru ca preţul maxim al produsului turistic intern să nu depăşească limita de 150 lei/zi.

Pre ţul maximacceptat

_____

□150

lei □200

lei □300

lei □ mai mult de

400 lei ___________________________ Sursa:

Conform

rezultatelor

sondajului. Figura nr. 2.29. Ca rezultat, putem constata ca preţul pentru produsul turistic intern nu trebuie să depăşească limita de 150 lei/zi.

în avans □ în rate □ integral sondajului. după prestarea serviciilor turistice Sursa: □Conform rezultatelor

Figura nr. 2.30. Distribuţia respondenţilor în funcţie de comoditate în achitarea pentru serviciul turistic Respondenţii sînt dispuşi să plătească un preţ mai înalt pentru asigurarea calităţii şi confortului superior al serviciilor turistice prestate (programe speciale de vizitarea muzeelor, teatrelor, sălilor de concerte, expoziţiilor, organizarea programelor distractive). După părerea a 97,55% din respondenţi, R.Moldova poate deveni o destinaţie turistică dezvoltată, argumentînd răspunsul prin următoarele afirmaţii: • relieful deosebit; • calitatea bună a gustărilor şi a băuturilor (naturală); • producţia vinului de calitatea superioară; • potenţialul turistic natural şi antropic reprezentativ; • formele de turism practicate pe teritoriul Republicii Moldova nu au un caracter sezonier pronunţat, pot fi combinate şi completate reciproc pe tot parcursul anului.

Tendinţe înregistrate în dinamica şi structura cererii turistice interne 1. Rezultatul obţinut în vederea determinării interesului pentru turism intern denotă atractivitatea acestei activităţi, ceea ce presupune existenţa cererii turistice interne în creştere. 2. Luînd în consideraţie principalele nevoi, motivaţii, caracteristici socioculturale şi modalităţi de comportament pe parcursul călătoriilor, tinerii se pot încadra în categoria nomazilor. Cererea turistică internă poate fi caracterizată prin dinamism, care se datorează, în principal, motivaţiilor diverse, influenţei factorilor endogeni (psihologici, culturali, personali, sociali) şi exogeni (socio-economici, naturali etc.). 3.

Pentru majoritatea respondenţilor nu este important anume ce perioadă de

timp este dedicată practicării turismului intern. Rezultatele sondajului accentuează

creşterea cererii turistice pentru vacanţe scurte şi pentru turismul de weekend, care presupun eforturi financiare mai reduse. Circa 70% din respondenţi consideră că durata optimă a sejurului pentru practicarea turismului intern nu trebuie să depăşească 1-2 zile. În acest context tinerii pot fi numiţi turişti la prima vizită, care doresc să vadă, în zona de destinaţie turistică, tot ceea ce ar prezenta interes pe timp de zi şi de noapte (ipoteză demonstrată de rezultatele sondajului). 4. Tinerii care călătoresc deseori tind să combine mai multe activităţi, generate

de

diferite motivaţii turistice. Printre principalele motivaţii care caracterizează turismul intern contemporan, constatăm: 1. odihnă şi recreere; 2. curiozitate, descoperire şi creaţie; 3. dezvoltare continuă a personalităţii prin experienţe noi, educaţie şi dezvoltare, lărgirea sferei de cunoştinţe şi comunicare. 5. În opinia respondenţilor, factorii care îi influenţează în alegerea destinaţiei turistice pe teritoriul Republicii Moldova se ordonează, după cum urmează: •

100% din respondenţi plasează pe primul plan, ca imbold de practicare a turismului intern, tarifele şi reducerile practicate la oferta turistică, urmată de distanţa faţă de alte destinaţii turistice interesante (96%);

•

densitatea şi varietatea reţelei comerciale din zona turistică de referinţă constituie un element important de atracţie pentru 93% din respondenţi;

•

prestigiul destinaţiei turistice (87%), varietatea şi gradul de concentrare al obiectivelor turistice (82%), se consideră factori importanţi în alegerea destinaţiei turistice;

•

o importanţă deosebită, marcată cu 78%, au condiţiile capacităţilor de primire, precum şi, deloc de ignorat, nivelul de confort oferit pe parcursul călătoriei şi sejurului (87%).

Celorlalţi factori li se atribuie o importanţă mai mică. Factorii menţionaţi urmează 5

±

5

5

5 să fie consideraţi de prestatorii serviciilor turistice în asamblarea produsului turistic oferit. Rezultatele sondajului demonstrează că tinerii doresc să se afle cît mai mult în contact cu natura, sînt motivaţi sub aspect cultural, religios, cognitiv şi istoric. 6. Părerea celor intervievaţi vizavi de nivelul de acces la informaţii privind destinaţiile turistice ale Republicii Moldova este mai puţin decît satisfăcătoare. Tinerii tind să fie bine informaţi, consultînd diferite surse înainte de călătorie. Cea mai mare pondere o deţin sursele publicitare, cu 49% (Internetul - 43,65%, TV 29,54%, Presa - 20%, Radioul - 6,81%), urmate de sursele personale şi comerciale, respectiv cu 19% şi 18%. 7. O tendinţă accentuată caracteristică segmentului ţintă este renunţarea la practicarea

turismului

organizat,

preferîndu-se

călătoriile

în

grup

semiorganizate sau individuale, fapt confirmat de rezultatele sondajului: 78,22% din respondenţi niciodată nu au apelat la serviciile agenţiilor turistice. Motivele de bază menţionate sînt: obişnuinţa de a călători de sine stătător - 67% şi preţul exagerat al serviciilor turistice prestate -17%. În acelaşi timp, opinia celorlalţi vis-a-vis de nivelul estimat de satisfacere în urma apelării la serviciile agenţiei turistice este favorabilă. 8.

Beneficiarii au tendinţa de a restrînge cererea de servicii turistice la

strictul necesar. Circa 60% din respondenţi consideră că un pachet turistic ar trebui să includă totul, există turişti suficient de experimentaţi care pledează pentru procurarea aranjamentului turistic parţial, urmînd ca unele componente ale pachetului turistic (organizarea tururilor şi excursiilor, agrement, servicii auxiliare etc.) să fie organizate individual, la opţiunea solicitantului. 9. Călătoriile turistice în cadrul ţării se realizează, de regulă, sub forma de călătorii colective, oferite la un preţ forfetar.

10.

Turismul intern este favorizat, preponderent, prin faptul că se

organizează prin mijloace de transport auto cărora, conform rezultatelor sondajului, le revine prioritatea în derularea traficului turistic în cadrul ţării. Mijloacele de transport rutier sînt bine adaptate la turismul de grup la distanţe scurte, oferă mai multă flexibilitate, confort, precum şi costuri relativ mici. 11. În viziunea majorităţii respondenţilor (circa 50%), serviciile de alimentaţie publică destinate consumului turistic se caracterizează printr-un nivel mediu, chiar insuficient, în ceea ce priveşte calitatea şi varietatea alimentelor, comportamentul şi deservirea personalului, ambianţa unităţii, raportate la preţul practicat. În vederea asigurării calităţii mai bune în deservirea turistului, serviciile respective urmează să se conformeze următoarelor cerinţe: •

existenţa tipologiei vaste a unităţilor de restaurare, care să corespundă cererii tuturor segmentelor de turişti, precum şi amplasarea lor eficientă;

•

revigorarea bucătăriei naţionale, care poate reprezenta un factor cheie al atractivităţii ofertei turistice interne, ipoteză demonstrată de rezultatele sondajului. 12.

Piaţa turistică a Republicii Moldova are trăsături caracteristice unei pieţe

a turismului de masă, constituită, preponderent, din consumatori turistici cu venituri moderate, deciziile de cumpărare a cărora depind, în cea mai mare măsură, de nivelul preţurilor ofertei turistice. Deşi preţul pentru produsul turistic intern urmează să se ajusteze la limita de 150 lei/zi, respondenţii sînt dispuşi să plătească un preţ mai înalt pentru o calitate şi confort superior al serviciilor turistice prestate. 13. Pentru a satisface cererea turistică internă şi, ca rezultat, pentru reducerea importului de turism, este necesară constituirea unei oferte turistice proprii, atractive, competitive şi accesibile ca preţ. Prognoza cererii turistice interne (pe exemplul segmentului de tineri) Evaluarea cantitativă a cererii turistice interne presupune determinarea capacităţii pieţei turistice.

Capacitatea pieţei pentru turism intern: Total populaţia Republicii Moldova 3391700 locuitori, dintre care: 15-19 ani 365221 persoane / 10,12% 20-24 ani - 332990 persoane / 9,23% 25-29 ani - 298350 persoane / 8,27% 30-34ani - 232918 persoane / 6,46% Total tineretul constituie 34,08%4. Capacitatea pieţei turistice semnifică necesitatea, exprimată sau nu, pe o anumită piaţă, pentru un produs turistic, independent de nivelul preţurilor produsului şi al veniturilor consumatorului. [130, p. 76] Ea se calculează prin produsul dintre numărul consumatorilor potenţiali şi capacitatea medie de consum: C.p.t. =N.c.- K.c., unde: C.p.t .- capacitatea pieţei turistice; N.c. - numărul consumatorilor potenţiali; K.c. - capacitatea medie de consum. Capacitatea pieţei turistice exprimă volumul maxim al vînzărilor, numărul maxim de consumatori turistici, dimensiunile şi calitatea pieţei turistice interne. Turismul intern 88%, dintre care cele mai solicitate fiind următoarele forme: 1. turismul de sfîrşit de săptămînă 32% 2.

turismul cultural 26%

3. turismul religios 18% 4. alte forme de turism (turismul verde, turismul rural, turismul de circumstanţă) 12%. Anuarul statistic al Republicii Moldova, Biroul Naţional de Statistică al Republicii Total tineret: 3391700 locuitori • 34,08% =1.155.891 persoane Numărul consumatorilor potenţiali pentru turism intern: 1155891persoane • 88%=1.017.184 persoane 1. Cpt (turism intern) =Nc • Kc

Cpt (turism intern) =(1155891persoane • 0,88) • 2 zile= 2.034.362 zile/turist 2. Cpt (turism de sfîrşit de săptămînă) =Nc • Kc Cpt (turism de sfîrşit de săptămînă) =(1155891persoane • 0,32) • 2 zile= 739.770 zile/turist 3. Cpt (turism cultural) =Nc • Kc Cpt (turism cultural) =(1155891persoane • 0,26) • 1 zile= 300.531 zile/turist 4. Cpt (turism religios) =Nc • Kc Cpt (turism religios) =(1155891persoane • 0,18) • 1,5 zile= 312.090 zile/turist 5. Cpt (alte forme de turism) =Nc • Kc Cpt (alte forme de turism) =(1155891persoane • 0,12) • 2 zile=277.413 zile/turist X formelor solicitate de turism (Cpt (turism de sfîrşit de săptămînă), Cpt (turism cultural), Cpt (turism religios), Cpt (alte forme de turism)) =739.770 zile/turist + 300.531 zile/turist + 312.090 zile/turist + 277.413 zile/turist = 1.629.804 zile/turist Capacitatea pieţei turistice în funcţie de durata medie a sejurului şi cheltuielile suportate/zi 6. Cpt (turism intern) =Nc • Kc Cpt (turism intern) =(1155891persoane • 0,88) • 2 zile • 150lei/zi= 305.154.300 lei/turist 7. Cpt (turism de sfîrşit de săptămînă) =Nc • Kc Cpt (turism de sfîrşit de săptămînă) =(1155891persoane • 0,32) • 2 zile • 150lei/zi= 110.965.500 lei/turist 8. Cpt (turism cultural) =Nc • Kc Cpt (turism cultural) =(1155891persoane • 0,26) • 1 zile • 150lei/zi= 45.079.650 lei/turist 9. Cpt (turism religios) =Nc • Kc Cpt (turism religios) =(1155891persoane • 0,18) • 1,5 zile • 150lei/zi= 46.813.500 lei/turist 10.Cpt (alte forme de turism) =Nc • Kc

Cpt (alte forme de turism) =(1155891persoane • 0,12) • 2 zile • 150lei/zi= 41.611.950 lei/turist Ulterior vom determina capacitatea pieţei pentru cele mai solicitate forme de turism care pot fi practicate în cadrul ţării şi capacitatea pieţei pentru turismul intern.

CAPITOLUL III Analiza cantitativă şi calitativă a ofertei turismului intern al Republicii Moldova Potenţialul turistic natural şi antropic creează oportunităţi de dezvoltare a turismului intern sub variatele sale forme, dar trebuie recunoscut faptul că există un şir de factori, de diversă natură, care împiedică dezvoltarea sectorului turistic în republica noastră. Realizarea analizei SWOT a situaţiei turismului intern în Republica Moldova a permis identificarea următoarelor avantaje şi oportunităţi de dezvoltare a turismului intern. (vezi Anexa nr. 2.12.)

Realizarea analizei SWOT a situaţiei turismului intern în Republica Moldova a permis identificarea următoarelor puncte forte, după cum urmează: > Relieful deosebit. > Clima temperată favorabilă practicării turismului intern pe tot parcursul anului. > Flora specifică (rezervaţii ştiinţifice, peisagistice, naturale, parcuri naturale, monumente botanice, geologice şi paleontologice, Codrii renumiţi). > Factorii naturali şi resursele minerale recomandate în cura balneară (Călăraşi, Cahul). > Producţia vinului de calitate înaltă. > Diversitatea produselor agroalimentare ecologic pure şi calitatea bună a gustărilor şi a băuturilor propuse la preţuri accesibile. > Patrimoniul cultural-istoric atractiv (biserici din lemn şi din piatră, schituri şi mănăstiri basarabene, oraşe-cetăţi vechi părăsite etc.). > Varietatea folclorului, tradiţiilor, festivităţilor şi evenimentelor pe parcursul anului şi în toate zonele. > Diversificarea motivaţiilor şi preferinţelor turiştilor. > Creşterea rapidă a cererii pe piaţa turistică a ţării. > Aceste avantaje permit dezvoltarea turismului intern al ţării şi atragerea fluxurilor turistice importante. >

În vederea realizării acestui scop, urmează să fie identificate punctele slabe:

> Lipsa reţelei naţionale de centre de informare şi promovare a turismului intern. > Calitatea relativ joasă a deservirii în prestarea serviciilor turistice. > Influienţa negativă a factorilor de natură economică, fonduri insuficiente pentru promovarea turismului intern. > Şomajul şi migraţia forţei de muncă.

> Personalul

necalificat, mai ales în vederea cunoaşterii limbilor

străine. Oportunităţi: > Turismul intern contribuie la creşterea locurilor de muncă, direct în sectorul turistic şi în alte sectoare auxiliare de servicii. > Turismul intern valorifică potenţialul natural şi antropic al ţării. > Turismul intern contribuie la gestionarea resurselor locale. > Turismul intern stimulează activităţi naţionale rentabile (hotelărie, restaurante, transport, activităţi artizanale etc.). > Turismul intern diversifică economia locală (unde agricultura nu are posibilităţi de dezvoltare). > Stimulează economia rurală printr-o cerere suplimentară de produse agricole, încurajează utilizarea productivă a terenurilor slabe ca randament agricol, ce permite păstrarea intactă a suprafeţelor ocupate cu vegetaţie naturală. > Turismul intern favorizează înţelegerea interculturală şi comunicarea liberă, intensifică toleranţa turistică. > Turismul intern contribuie la ameliorarea infrastructurii locale cu avantaje pentru populaţia locală. Cu toate acestea există un şir de deficienţe şi constrîngeri, de diversă natură, care creează împedimente în dezvoltarea turismului intern în ţară: > Lipsa diversităţii produsului turistic oferit. > Reorientarea părţii majore a cererii turistice interne către destinaţii turistice externe. > Reducerea puterii de cumpărare a populaţiei, care afectează cererea de servicii turistice. > Majoritatea unităţilor de cazare nu corespund standardelor internaţionale (calitatea joasă la un preţ ridicat). > Infrastructura învechită. > Prezentarea superficială a atracţiilor culturale.

>

Accesul redus la informaţie (însemne pe drumuri, panouri stradale etc.).

Pentru elaborarea şi dezvoltarea strategiei de dezvoltare a turismului intern şi la efectuarea amenajărilor turistice recomandăm realizarea zonării turistice şi definirea atractivităţii turistice a teritoriului. În acest scop, propunem utilizarea metodei TECDEV, care determină forţa de atracţie pentru turism a fiecărei zone, în parte, şi a ţării, în ansamblul şi valoarea funcţională pentru utilizarea formelor specifice de turism. Metoda TECDEV (tecnique et developpement) permite determinarea strategiilor mixului de marketing, stabilirea unei ierarhii a resurselor turistice din punctul de vedere al atractivităţii acestora cu consecinţe evidente asupra strategiei de valorificare a acestora [35]. Metoda TECDEV presupune parcurgerea a două etape: 1. Determinarea caracteristicilor zonei turistice standard minim. De regulă, constituirea zonei turistice standard minim presupune utilizarea brainstormingului, însă în capitolul dat vom prezenta tipuri de zone turistice standard minim în calitate de exemplu (ghid), pentru a explica demersul utilizării acestei metode. În primul rînd, se determină destinaţia mediului turistic (staţiune balneară, de interes istoric, cultural), forma de turism ce se va practica preponderent în funcţie de oferta turistică naturală şi antropică caracteristică zonei turistice respective. Zona turistică standard minim (staţiunea turistică respectivă) se va descompune în elementele sale componente pînă la ultima separare posibilă: • fiecărei componente i se acordă o anumită importanţă (pondere) în funcţionarea ansamblului; •

aceloraşi componente li se acordă o notă, care cuantifică nivelul calitativ şi care variază între următoarele limite (0-2 insuficient; 2-5 suficient; 5-8 bine; 810 foarte bine);

•

se calculează produsul între nota acordată şi ponderea componentei respective, astfel obţinîndu-se coeficientul parţial de atractivitate, a cărui suma va determina dimensiunea atractivităţii totale a resurselor turistice. 2. Determinarea caracteristicilor zonei turistice reale. În cazul dat, se va păstra aceeaşi descompunere a elementelor ofertei şi

aceleaşi ponderi ale componentelor stabilite la zona turistică standard minim, însă nivelul calitativ va fi diferit în funcţie de situaţia reală a zonei turistice respective. Se determină indicele de atractivitate parţial şi total, determinîndu-se abaterile pozitive şi negative (ca diferenţa dintre indicele de atractivitate al zonei turistice reale şi al zonei turistice standard minim) pentru fiecare componentă în parte. Rezultatele urmează a fi tratate în următorul mod: •

indicele de atractivitate al zonei turistice reale este superior indicelui de atractivitate al zonei turistice standard minim, ceea ce confirmă faptul că zona reală este atractivă din punct de vedere turistic;

•

indicele de atractivitate al zonei turistice reale este mai mic decît indicele de atractivitate al zonei turistice standard minim, de unde concluzia că zona reală, la moment, nu este atractivă din punct de vedere turistic.

În final, urmează a fi elaborat un comentariu care se va axa pe următoarele aspecte: •

descrierea abaterilor obţinute, care pot fi considerate direcţii strategice în dezvoltarea turismului intern şi de amenajare turistică a teritoriului respectiv;

•

propuneri de ameliorare a punctajului obţinut de zona turistică respectivă. În primul rînd, constituirea zonei turistice standard minim presupune

utilizarea zonării turistice, care se manifestă prin delimitarea unui teritoriu în zone care conţin elemente omogene, din punctul de vedere al activităţii turistice. (vezi Tabelul nr. 2.2.) Tabelul nr. 2.2. Elementele ofertei turistice ale zonei turistice standard minim

Elemente ale ofertei Importanţa (ponderea Nivelul calitativ Indice

de

turistice

) elementelor ofertei al zonei turistice atractivitate al turistice, %

standard minim zonei turistice standard

1.Cadrul natural • Poziţia raportată

30 4

5

minim 124 20

la

bazinul cererii • Relief: originalitatea accesibilitatea diversitatea • Clima: temperatura medie precipitaţii Nr.de zile însorite curenţii de aer frecvenţa

8 3 2,5 2,5 3,5 1 0,5 1 0,5 0,5

4 5 3 4 2 3 2 3

32 12 12,5 7,5 10,5 4 1 3 1 1,5

fenomenelor negative • Hidrografie: 4 rîuri 1,5 lacuri 1,5 izvoare 1 • Flora: 4 diversitate 1 estetică 0,5 originalitate 1,5 frecvenţă 1 • Fauna: 3,5 originalitate 1,5 diversitate 1,5 grad de 0,5

5 4 4 4 4 5 4 4 3 2

17,5 7,5 6 4 17,5 4 2 7,5 4 11,5 6 4,5 1

periculozitate • Puritate: 3 15 aer 1 5 5 Elemente ale ofertei Importanţa (ponderea Nivelul calitativ Indice turistice

de

) elementelor ofertei al zonei turistice atractivitate al

turistice, %

standard minim zonei turistice standard

sol apa 1. 2.Structuri

1 1 2. 14

materiale • De cazare: -cantitate diversitate capacitate amplasare estetică -calitate • De restaurare: -calitate -cantitate diversitate specific capacitate amplasare • De transport: • De agrement: -de zi sportiv De divertisment -de noapte 3.Infrastructura • De acces: feroviar rutier aerian • De

6 3 0,5 1 1 0,5 3 3 1 2 0,5 0,5 0,5 0,5 1 4 2,5 1 1,5 1,5 13 5 2 3 0 8

5 5 3.

5 5 5 3 4 4 4 5 4 5 3 3 4 3 3 4 0

minim 5 5 4. 56,5 26 14 2,5 5 5 1,5 12 14 4 10 2 2,5 2 2,5 3 13,5 9 3 6 4,5 58 18 6 12 0 40

alimentare: apă 3 5 15 energie electrică 3 5 15 combustibil 2 5 10 Elemente ale ofertei Importanţa (ponderea Nivelul calitativ Indice turistice

de

) elementelor ofertei al zonei turistice atractivitate al turistice, %

standard minim zonei turistice

standard 4.Suprastructura • Generală : De organizare De pază • Turistică: De organizare De pază 5.Mediul

9 5 3 2 4 2,5 1,5 9

economico-social -Sectorul primar -Sectorul secundar -Sectorul terţiar:

1,5 1,5 6

> a. de producţie 2 b. de consum: 4 calificare 1,5 diversitate 2 Dimensiune 0,5 6.Cadrul antropic 25 • monumente istorice 10 şi de artă: catedrale biserici de lemn biserici de piatră mănăstiri conace şi castele • monumente arhitectură: cetăţi ruinate vestigiile

2 2 3 3

minim 22 10 6 4 12 7,5 4,5 24,5

2 1

3 1,5 20

3

6 14 6 6 2 78 36

4 3 4

2 2 2 2 2 de 4

3 4 3 4 4

6 8 6 8 8 14

2 2

4 3

8 6

fortificaţiilor romane • etnografie

şi 3

folclor: monumente de artă 1 plastică

8 2

2

Elemente ale ofertei turisticeIImportanţa (ponderea ) elementelor ofertei turistice, %Nivelul calitativ al zonei E t turistice standard minimIIndice de atractivitate al zonei turistice standard minimtehnică p populară 113333meşteşuguri. m 113333• locuri l istorice:4488case c memoriale222244muzee m 222244• baze b de odihnă şi recreere224488• s spectacole şi festivaluri222244

TOTAL

100

363

Sursa: Adaptare şi completare după [35].

Zonarea turistică a teritoriului reprezintă instrumentul de bază în strategia dezvoltării unitare şi prioritare a turismului în teritoriu. Propunem delimitarea zonelor turistice după criteriul geografic, care generează o delimitare desfăşurată, chiar şi în cazul unor teritorii cu potenţial turistic omogen şi permite sistematizarea potenţialului turistic şi valorificarea acestuia în urma dezvoltării diferitelor forme de turism. În delimitarea zonelor turistice ţinem seama de omogenitatea relativă a tuturor componentelor potenţialului natural şi antropic, de poziţia raportată la aria cererii şi de relaţii ce se stabilesc între dezvoltarea turismului intern şi celelalte domenii social - economice. Evaluarea zonelor turistice ale Republicii Moldova cuprinde principalele resurse ale potenţialului natural şi antropic din fiecare zonă şi anume: relief, clima, hidrografie, flora şi fauna, structuri materiale, infrastructura generală şi turistică, monumente istorice şi de artă, monumente de arhitectură, etnografie şi folclor etc. În acelaşi timp, la baza evaluării s-au studiat o serie de factori, precum atractivitatea, structura, volumul, diversitatea, concentrarea şi accesibilitatea, originalitatea resurselor turistice, precum şi posibilităţile de valorificare a acestora prin dezvoltarea turismului intern.

Sub aspect de componente relativ constante ale ofertei turistice, resursele turistice determină forţa de atracţie pentru turism a fiecărei zone, în parte, şi a ţării, în ansamblu, precum şi valoarea funcţională pentru utilizarea anumitor forme de turism. 1.1.

Relieful Republicii Moldova reprezintă o cîmpie deluroasă înclinată de la

nord-vest spre sud-est cu altitudinea medie de 150m. 1.2.

Clima temperat-continentală, moderată, cu regim termic reconfortant şi o

valoare terapeutică favorabilă practicării diverselor forme de turism. 1.3.

Reţeaua hidrografică a Republicii Moldova face parte din bazinul Mării

Negre şi curge de la nord - vest spre sud - est. Reţeaua hidrografică a republicii constă din sistemele rîurilor Nistru, Prut şi rîurile ce se varsă în lacurile dunărene şi lacurile din apropierea Mării Negre. Pe teritoriul Republicii Moldova curg 3085 de rîuri mari şi mici, pîraie permanente şi temporare, din ele 7 rîuri având circa 100 km, iar 247 - 10 km. Lacuri şi rezervoare de apă. Pe teritoriul Republicii Moldova, sunt 57 de lacuri cu suprafaţa totală a oglinzii apei de 62,2 km . Predomină lacurile mici cu o suprafaţă de circa 0,2 km . Cele mai mari lacuri de luncă se află pe cursul inferior al rîului Prut (Beleu 6, 26, Dracele - 2,65, Rotunda - 2,08, Fontan - 1,16 km ). În valea Nistrului, o parte din lacuri au fost lichidate în procesul lucrărilor de ameliorare. S-au păstrat lacul Bîc (în valea rîului 2

2

Bîc) - 3,72 km şi lacul Crasnoe (Roş) - 1,6 km . Pe cursul inferior al rîului, în dreapta văii Nistrului se află - "Nistrul Vechi" - 1,86 km , albie ocrotită de stat. Afară de lacuri naturale, Republica Moldova are circa 3 mii iazuri şi rezervoare de 3

2

acumulare cu un volum de 1,8 km şi suprafaţa oglinzii de apă - 333 km . Cele mai mari rezervoare de apă sunt construite pe rîul Prut în sectorul Stînca -Costeşti şi pe rîul Nistru lîngă municipiul Dubăsari. Există 82 de rezervoare de apă, din care 75 au capacitate de la 1 pînă la 5 milioane m .

În urma folosirii intensive a apei în scopuri gospodăreşti, rîurile de tranzit Nistru şi Prut, inclusiv rîurile mici ale Republicii Moldova, în decursul ultimilor 50 de ani au suferit schimbări ireversibile. Albiile unor rîuri au fost modificate şi îndreptate, practic transformate în canale de scurgere. Controlul ecologic şi întreţinerea lor nu se face în măsura cuvenită. Problema curăţirii rîurilor este actuală şi în vederea utilizării resurselor de apă în scopuri turistice. Apele minerale curative. Republica Moldova dispune de ape minerale de o compoziţie chimică variată, care pot fi folosite la tratarea multor afecţiuni. Resursele totale ale apelor sulfuroase constituie 8766,0 m de apă în 24 ore, însă ele sunt utilizate extrem de limitat. Judeţul Ungheni dispune de rezervele cele mai mari, unde funcţionează o clinică de hidroterapie care foloseşte ape cu hidrogen sulfurat. Mari rezerve de ape puternic mineralizate au fost depistate în sudul republicii, în judeţul Cahul. Ele conţin iod, brom, hidrogen şi alţi compuşi importanţi din punct de vedere balneologic. În acest scop, la Cahul a fost amenajată o staţiune balneologică. În partea de sud a republicii se găsesc ape iodate-bromate. Complexul acvifer sondat în satul Ciumai (comuna Vinogradovca, judeţul Cahul) reprezintă un interes balneologie Apele conţin pînă la 300 mg/l de brom şi 57 mg/l de iod. Printr-o concentraţie ridicată de brom sunt caracterizate mai ales apele din sondele comunei Goteşti (judeţul Cahul) (132 mg/l) şi cele din municipiul Ungheni (mai mult de 25 mg/l). Apele de salină pot fi folosite pentru băi, iar unele (prin diluare) şi pentru uz intern. Ape minerale potabile sunt considerate apele care nu conţin microelemente specifice sau gaze diluate şi uşor degajabile, dar mineralizarea cărora este de cel puţin 2,0 g/l. Apele termale. În procesul explorărilor apelor subterane şi în urma prospecţiunilor de petrol şi gaz, au fost obţinute unele date despre ape termale în regiunea Nistrului inferior şi de mijloc. Astfel, în judeţul Ungheni la adîncimea de 1020 1028 m a fost extrasă apă la o temperatură de 46 o

C, debitul la pompare a

constituit 20 m3 în 24 ore. În sudul republicii, în preajma comunei Chioselia, din judeţul Cahul, la adîncimea de 850 - 1100 0

3

m au fost explorate ape subterane la o temperatuă de 35 - 41 C, debitul nu depăşea 20 m în 24 ore. În apropierea comunei Valea Perjei, din judeţul Cahul, a fost obţinută apă de la adîncimea de 1300 - 1400 m la o temperatură de pînă la 400C. Cercetările suplimentare ar putea determina utilizarea acestor resurse de ape termenale în scopuri balneare. Actualmente sînt cunoscute circa 30 de puncte şi localităţi cu resurse minerale reprezentative pentru practicarea turismului balnear. 1.4.

Flora şi Fauna. Vegetaţia este specifică de stepă şi silvostepă în cîmpii şi Platoul Moldav din

nord, la care se alătură pădurile de stejar şi de fag de pe dealurile înalte. În Republica Moldova, terenurile silvice reprezintă circa 9% din suprafaţa totală cu un fond forestier de 379,1 mii ha, inclusiv 317, 6 mii ha păduri. Cu acest fond de pădure, Republica Moldova este una dintre cele mai puţin împădurite ţări din Europa. Repartizarea fondului forestier al Republicii Moldova, pe zone georgrafice şi pe unităţi administrative, este foarte neuniformă. Gradul mediu de împădurire al Zonei Turistice Nord este de 7,2 %. O situaţie mai bună se constată în Zona Turistică Centru cu un procent mediu de împădurire de 13,5% (Dealurile Codrului şi Dealurile Tigheci). Cea mai dezavantajată, din punct de vedere al gradului mediu de împădurire, este Zona Turistică Sud cu 6,7 %. Privitor la gradul de împădurire a municipiilor cel mai înverzit municipiu este Bălţi cu 5,9 %, urmat de municipiul Chişinău cu 3,3 %. Sînt protejate de lege 13 sectoare de pădure monumente ale naturii, cu o suprafaţă de 125, 2 ha. Cele mai reprezentative sunt: Pădurea Lipnic, Hîrjauca - Sipoteni, Cuhureşti, Caracuşeni, Rudi. Se remarcă arborii seculari. În total, în Republica Moldova, sunt 158 de arbori seculari. Mulţi dintre aceştia au o valoare sentimentală, fiind legaţi prin legende de anumite evenimente istorice, ca: "Stejarii lui Ştefan cel Mare şi Sfînt"

(unul - în satul Cobîlnea şi altul - în pădurea Căpriana), "Stejarul lui Petru" din pădurea Petruşeni, judeţul Bălţi. 1.5.

Formaţiuni geologice şi paleontologice. În republică, sunt protejate de stat

86 monumente geologice şi paleontologice, cu o suprafaţă totală de 2681, 8 ha: peşteri, grote, stînci, rîpe, recife, falii, cratere, pîlnii carstice şi alte obiective unice sau reprezentative din punct de vedere geologic şi paleontologic. Rezervaţii şi parcuri naturale reprezintă obiective naturale unice, cu o reală valoare ecologică, ştiinţifică, culturală, istorică şi estetică. Ariile protejate reprezintă spaţiile naturale, care sunt desemnate în scopul protecţiei şi conservării. În prezent, ariile protejate constituie 1,42% din teritoriul Republicii delimitate

Moldova,

fiind în

următoarele categorii: -

rezervaţii naturale de stat 0,58%;

- branişti 0,08 %; - sectoare reprezentative de landşaft 0,65 %; - monumente ale naturii 0,1 %; - monumente de ară horticolă, grădini botanice, parcuri dendrologice, parcuri zoologice 0,017 %. Monumente hidrologice: lacuri, rîuri, izvoare, albii vechi şi alte obiective unice sau reprezentative, din punct de vedere hidrologic. În total, sunt declarate monumente ale naturii 31 de obiective hidrologice, cu o suprafaţă de circa 100 ha. Rezervaţii ştiinţifice - reprezintă spaţii naturale (terestre sau acvatice) de importanţă naţională cu statut de instituţie de cercetări ştiinţifice, destinate menţinerii intacte a obiectivelor şi complexelor naturale. În limitele lor se exclude orice activitate antropică. Ele au un rol important în protecţia şi restabilirea speciilor de animale şi plante rare, a ecosistemelor cu valoare de unicat. În Republica Moldova sînt delimitate 5 rezervaţii ştiinţifice: Codru, Plaiul Fagului,

Iagorlîc, Prutul de Jos, Pădurea Domnească. Rezervaţii naturale - botanice reprezintă spaţii naturale, valoroase din punct de vedere ştiinţific, destinate păstrării şi restabilirii unuia sau mai multor componente ale naturii, pentru menţinerea echilibrului ecologic. Sînt protejate 13 sectoare de pădure, monumente ale naturii, cu o suprafaţă de 125,2 ha. Rezervaţiile naturale sunt de trei categorii: silvice, de plante medicinale şi mixte. În lista ariilor protejate se numără 51 de rezervaţii naturale silvice (cu o suprafaţă de 5001 ha). Din acestea vom nominaliza rezervaţiile: Sadova, Selişte Leu, Climăuţi, Stînca, Copanca, Leuntea, Flămânda, Condriţa, Şaptebani, Vadul lui Isac. Alte 9 sectoare naturale sunt rezervaţii de plante medicinale, plantele pot fi utilizate în tratamentul balnear în complexele sanatoriale: pădurea Rosoşeni, Cernoleuca, Logăneşti, Sărata Galbenă, Selişte s. a. Au fost organizate trei rezervaţii mixte: lunca inundabilă a Prutului, la sud de oraşul Cantemir, ecosistemul acvatic "Lebăda albă", la nord - vest de oraşul Leova, mlaştina Togai, în lunca Nistrului lângă comuna Crocmaz (jud. Tighina). Rezervaţii peisagiste constituie o categorie aparte, ce include 41 de rezervaţii de peisaje geografice cu o suprafaţă totală de 34200 ha., cele mai reprezentative fiind: Rudi-Arioneşti, Valea Adîncă, Saharna, La Castel, Feteşti, Suta de Movile, Trebujeni, Ţipova. Sectoarele naturale constituie doar 10 % din teritoriul republicii Moldova, însă majoritatea lor sunt dispersate în parcele mici, fiind supuse intens antropizării. Ariile protejate reprezintă doar o parte neînsemnată din fondul natural primar, iar protecţia lor se impune ca un imperativ major. Rezervaţiile, monumentele naturii, fondul forestier naţional reprezintă un eventual potenţial pentru dezvoltarea turismului în Republica Moldova. Punerea acestor zone în circuitul turistic planificat ar contribui la o valorificare şi o protejare mai complexă a potenţialului turistic natural.

În general, în Republica Moldova au fost identificate 144 monumente ale patrimoniului natural care reprezită un potenţial semnificativ pentru dezvoltarea turismuli intern. Potenţialul turistic antropic cuprinde elementele cultural - istorice, tehnico -economice şi social - demografice ale ţării, care prin valoarea lor interesează activitatea de turism şi pot genera anumite fluxuri turistice. Deoarece componentele potenţialului turistic antropic al Republicii Moldova sunt variate în cadrul studiului au fost evaluate cele mai reprezentative, care, cu condiţia unor amenajări adecvate, a acţiunilor de renovare şi de restaurare, pot fi valorificate în turism intern. Cetăţi antice şi medievale. O "cetate" naturală, transformată de către oameni în cetate adevărată, este înconjurată de malurile Răutului de lângă comuna Trebujeni (jud. Orhei). Prima cetate a fost ridicată de populaţia veche locală în sec. al X-lea - al XIII-lea, apoi a fost refăcută de către cotropitorii tataro - mongoli, care, în sec. al XIV-lea, au înfiinţat aici un oraş, pe ruinele căruia a luat naştere oraşul - cetate Orhei. Horodişti ridicate pe creste de promontorii au fost evidenţiate şi lîngă comunele Rudi, Slobozia - Cremene, Năpadova (jud. Soroca), Raşcov, Caterinovca (jud. Dubăsari), Hansca (jud. Chişinău), Olişcani, Rezina, Saharna, Ţareuca (jud. Orhei) şi lîngă alte localităţi din R. Moldova. Toate aceste vestigii, pe lîngă trăsăturile comune, au şi elemente caracteristice, individuale. Cetăţi mari şi bine păstrate, construite pe promontorii cu maluri priporoase, sunt lîngă comunele: Parcani (în locul numit La Scaune), Hligeni (în locul numit La Şanţ), Horodişte (în locul numit La Şanţ) din judeţul Orhei. Aceste fortăreţe au fost ridicate de către populaţia getică în sec. al IV-lea - al III-lea î.e.n. Oraşe vechi părăsite. Sunt două oraşe, înfiinţate de către tătaro - mongoli în sec. al XIV-lea şi două tîrguri, iniţiate ca puncte vamale: Tighina şi Lăpuşna. Oraşul medieval Tighina sau, mai bine zis, rămăşiţele lui se află sub cetatea actuală a Benderului. Din izvoarele istorice scrise, este cunoscut că Tighina a fost

cucerită de către turci în anul 1538 şi pe ruinele ei a fost fundat oraşul - cetate turcesc Bender. Tîrgul Lăpuşna este unul din cele mai vechi centre moldoveneşti, atestat documentar din 1429. Începînd cu anul 1454, Lăpuşna este pomenit ca punct vamal, iar din 1489 e atestat ca tîrg. În Republica Moldova, avem puţine monumente arheologice bine cunoscute de tip orăşenesc, care pot fi studiate ca documente ale epocii. Acestea sunt: Orheiul Vechi, Tighina, Lăpuşna şi Raşcov. În total au fost identificate 140 de monumente ale patrimoniului cultural care pot fi incluse în circuitul turistic intern. În funcţie de volumul şi valoarea potenţialului turistic pe teritoriul Republicii Moldova, după părerea noastră, se conturează 5 zone turistice (Zona turistică Centru, Nord, Sud, Sud-Est, Est), în cadrul cărora se disting diferite destinaţii turistice. Produsul turistic ales pentru a fi oferit pieţei turistice interne este Zona Turistică Centru, care conform estimărilor specialiştilor din domeniu, după valoarea resurselor turistice naturale şi antropice, se poziţionează pe primul loc. Zona Turistică Centru cuprinde podişul Moldovei Centrale, respectiv, Dealurile Codrului. Zona este străbătută de magistrale europene Cernăuţi-Odesa şi Leuşeni-Chişinău-Dubăsari. Relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, precum şi atractivităţile turistice naturale şi antropice a Zonei Turistice Centru cu subzonele ei sînt prezentate în Anexa nr. 2.13. Zona Turistică Nord se suprapune Cîmpiei Moldovei de Nord, cu un relief colinar, ce nu depăşeşte 230-250 metri, dipune de variate resurse turistice naturale şi antropice. În structura zonei, se evidenţiază următoarele subzone: Bălţi, Edineţ, Ocniţa, Donduşeni. Zona Turistică Nord dispune de o densă reţea rutieră, fiind străbătură de magistrala rutieră europeană Cernăuţi-Odesa, drumul republican ce leagă România de Ucraina prin Rîbniţa şi Soroca, alte drumuri, cale ferată, centrul vamal Costeşti.

Relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, precum şi atractivităţile turistice naturale şi antropice a Zonei Turistice Nord cu subzonele ei sînt prezentate în Anexa nr. 2.14. Zona Turistică Sud cu resurse turistice naturale şi antropice mai modeste, în general, dar cu resurse foarte importante pentru dezvoltarea turismului balnear şi rural, se suprapune cîmpiei Moldovei de Sud. Zona Turistică Sud beneficiază de o reţea densă de drumuri modernizate (noduri rutiere: Vulcăneşti, Comrat, Cimişlia, Căuşeni, reţele rutiere modernizate, de tranzit spre România (punct vamal: Giurgiuleşti) şi de o linie ferată ce o leagă de Tiraspol şi Chişinău. Centre turistice: Cahul, Leova,Vulcăneşti, Taraclia, Comrat, Cimişlia, Căinari. Relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, precum şi atractivităţile turistice naturale şi antropice a Zonei Turistice Sud cu subzonele ei sînt prezentate în Anexa nr. 2.15. Zona Cahul, deţine resurse modeste, în general, dar resurse foarte importante pentru dezvoltarea turismului balnear. Staţiunea balnio-climaterică situată în Cahul dispune de o vastă gamă de proceduri terapeutice, pe măsura varietăţii factorilor de cură, care stisface cererea turismului intern. Zona Turistică Sud-Est se suprapune bazinului inferior al Nistrului, cuprinzînd următoarele centre turistice: Căuşeni, Tiraspol, Tighina, Grigoriopol. Potenţialul turistic al Zonei Turistice Sud-Est se materializează în obiective cultural - istorice: biserici Căuşeni (XVIII), Taşlîc (XIX), Grigoriopol (XIX); cetate medievală (Tighina, Tiraspol); muzee şi case memoriale (Tighina, Tiraspol; Caragaş); etnografie şi folclor (Ursoaia, Olăneşti). Gradul de concentrare al resurselor turistice în Zona Turistică Sud şi Zona Turistică Sud-Est este relativ similar, fiind redus comparativ cu Zona Turistică Centru şi Nord a Republicii Moldova, din acest motiv gradul de atractivitate utilizînd metoda TECDEV îl vom prezenta pentru ambele zone turistice. Zona Turistice Est, ocupă aria colinară a Dealurilor Nistrului şi Dealurilor Podolice, incluzînd următoarele subzone: Soroca, Camenca, Rîbniţa, Rezina, Dubăsari.

Relieful, clima, hidrografia, flora, fauna, precum şi atractivităţile turistice naturale şi antropice a Zonei Turistice Est cu subzonele ei sînt prezentate în Anexa nr. 2.16. Aceste zone pot satisface diferite motivaţii turistice. Conform cercetărilor, zonele ţării sînt reprezentative în funcţie de varietatea şi complexitatea resurselor turistice naturale şi antropice (între care un loc important îl ocupă cele naturale) şi după funcţionalitatea turistică, unde, în perspectiva unor amenajări turistice adecvate, pot fi dezvoltate următoarele forme de turism: >

Ca un fenomen specific cu tendinţa de creştere apare cererea pentru turismul de sfîrşit de săptămînă în zonele preurbane ale ţării sau la reşedinţele secundare.

>

În Republica Moldova există staţiuni de recreere care oferă prestaţii şi servicii specifice în cadrul turismului de sănătate (odihnă şi recreere). Cele mai importante staţiuni de odihnă şi recreere: Victoria (Soroca), Albinuţa (Ungheni), Codru (Ungheni), Dumbrava Albă (Bălţi) etc. Cele mai solicitate staţiuni amplasate în perimetrul zonelor acvatice sînt Vadul lui Vodă, Ghidighici, Costeşti, unde există potenţial de dezvoltare pentru turismul intern.

>

Turismul muzeistic - muzeele ţării pot fi considerate drept depozite ale istoriei meleagului moldav, ale patrimoniului şi culturii locale, oferind posibilitatea turiştilor de a descoperi şi aprecia ţara şi de a contribui la ocrotirea şi menţinerea bogăţiilor naţionale. Aceste muzee prezintă colecţii arheologice, etnografice, de artă, istorice şi naturale sau sînt muzee comemorative. Circa 20 din cele 66 de muzee reprezintă interes pentru un număr mare de vizitatori.

>

O dezvoltare de perspectivă o are turismul de afaceri şi turismul urban, care poate fi concentrat în centrele urbane ale ţării: Chişinău, Bălţi, Soroca, Ocniţa, Ungheni, Tighina, Comrat, Cahul.

>

Potenţialul turistic cultural al Republicii Moldova include vestigiile şi monumentele istorice, monumentele de arhitectură şi de artă, instituţiile de

cultură şi artă, colectivele de creaţie etnografică şi de folclor, tehnica populară tradiţională, centrele artizanale şi meşteşugăreşti, manifestări populare tradiţionale etc., care, în ansamblu, pot fi valorificate cu succes în cadrul turismulul cultural, turismului istoric şi turismului cu valenţe cognitive. >

Zonele turistice ale ţării deţin un însemnat patrimoniu antropic cultural (bisericile de lemn, bisericile din piatră, mănăstirile, schiturile etc.), care reprezintă o motivaţie specială pentru pacticarea turismului religios.

>

Sanatoriile şi staţiunile de odihnă şi recreere oferă condiţii necesare practicării turismului de sănătate (balnear/de odihnă/tratament/profilactic). Izvoarele cu ape minerale curative reprezintă o sursă importantă pentru tratamentul balnear. Staţiunile balneo-climaterice ale ţării ar putea deveni o ofertă turistică atractivă cu condiţia unei infrastructuri adecvate.

>

Un potenţial important există pentru dezvoltarea şi promovarea turismului vitivinicol. Vinotecile, sălile de degustare, beciurile şi oraşele subterane de o arhitectură specifică, întreprinderile de prelucrare primară a vinului, diversitatea producţiei vinicole - constituie motivaţii fundamentale pentru practicarea acestei forme de turism.

>

Arealele de bază de pe teritoriul zonelor turistice ale ţării pot constitui, prin cadrul lor natural şi antropic, o ofertă atractică pentru practicarea turismului ecologic: Arealul Codrilor, Arealul Toltrele Prutului, Arealul Nistrului de Mijloc şi Inferior, Arealul Tigheci. >

Turismul rural dispune de un potenţial important, au fost identificate mai multe localităţi rurale amplasate în vecinătatea rezervaţiilor naturale, a monumentelor patrimoniului cultural şi natural şi a localităţilor vinicole.

>

În Republica Moldova există multe oportunităţi pentru promovarea şi dezvoltarea turismului de vînătoare şi de pescuit sportiv, turismul de circumstanţă (axat pe diferite motivaţii).

În cele din urmă, vom determina gradul de atractivitate al Zonelor Turistice menţionate anterior utilizînd metoda TECDEV, prezentate în Tabelul nr. 2.3. (vezi Anexa nr. 2.17., Anexa nr. 2.18., Anexa nr. 2.19., Anexa nr. 2.20.) Tabelul nr. 2.3. Elemente ale ofertei turistice a Zonelor Turistice ale Republicii Moldova (Centru, Nord, Sud şi Sud-Est şi Est)

Elemente Elemente ale ale ofertei ofertei turisticeImportanţa turisticeImportanţa (ponderea (ponderea )) elementelor elementelor ofertei ofertei turistice, turistice, %Indicele %Indicele de de atractivitate al al Zonei Zonei Turistice Turistice CentruIndicele CentruIndicele atractivitate de de atractivitate al al Zonei Zonei Turistice Turistice atractivitate NordIndicele NordIndicele de de atractivitate al Zonei Turistice Sud şi Sud-EstIndicele atractivitate al Zonei Turistice de Sud şi Sud-EstIndicele atractivitate alde Zonei Turistice Est1.Cadrul natural30182120,5105,5123•atractivitate Poziţia raportată la bazinul cererii4328816• Relief85031,52631,5• al Zonei Turistice Clima3,52720,52220,5• Hidrografie424212014• Flora42615817• Fauna3,5139,56,510• Puritate3101515142.Structuri Est• De acces518222225• De alimentare8543838384.Suprastructura918131318• Generală5105510• materiale1465,543,54444• De cazare62819,51924• De restaurare320,514,51111,5• De transport13333• Turistică488885.Mediul economico-social930,52222226.Cadrul antropic2515012177129• Monumente istorice De agrement4146,5115,53.Infrastructura1372606063 şi de artă1076644260• Monumente de arhitectură42220032• Etnografie şi folclor312111111• Locuri istorice430201020• Baze de odihnă şi recreere282122• Spectacole şi festivaluri24424TOTAL100518380321,5399

Sursa: Adaptare şi completare după [35].

Conform rezultatelor prezentate în Tabelul nr. 2.8., rezultă că Zona Turistică Centru are un coeficient de atractivitate 518, Zona Turistică Nord - 380, Zona Turistică Est - 399, superior zonei turistice standard minim - 363, şi doar Zonele

Turistice Sud şi Sud-Est deţin un coeficient de atractivitate 321,5, inferior zonei turistice standard minim. Comparînd punctajele atribuite pentru Zonele Turistice ale Republicii Moldova cu cele ale zonei turistice de referinţă s-au constatat o serie de decalaje. Pentru elaborarea programului de valorificare a ofertei turistice a zonelor ţării, accentul se va pune pe menţinerea şi creşterea variabililor pozitive şi la diminuarea variabilelor negative sau cu trend constant. Zonele turistice ale ţării deţin o ofertă valabilă pe durata întregului an calendaristic, ceea ce sugerează nevoie de promovare permanentă şi diversificată. Cercetarea a demonstrat că, practic, toate zonele se caracterizează prin potenţialul natural şi antropic atractiv, însă insuficient exploatat şi valorificat, cu accesibilitatea de consum redusă. Abateri esenţiale apar în cazul structurilor de cazare, de restaurare şi agrement, a infrastructurii şi suprastructurii generale şi turistice. Celelalte componente ale analizei TECDEV, şi în particular, infrastructura, mediul socio-economic, mediul cultural, au fost apreciate la un nivel mediu, fapt ce necesită o serie de îmbunătăţiri. În acest context se impune necesitatea realizării următoarelor demersuri: >

modernizarea infrastructurii tehnice (căi de comunicaţie, energie electrică, căldură, apă etc), precum şi a unităţilor de cazare, alimentaţie publică, transport în ceea ce priveşte diversitatea, specificul, capacitatea, şi, nu în ultimul rînd, calitatea fapt demonstrat în urma aplicării metodei TECDEV, care pot fi utilizate atît de populaţia locală, cît şi de turiştii interni şi străini;

>

constituirea, diversificarea, dezvoltarea şi modernizarea bazei tehnicomateriale a ofertei turistice, care este absolut dependentă de dimensiunea, valoarea şi atractivitatea resurselor turistice naturale ale ţării. Specialiştii în domeniul turistic au demonstrat că efortul investiţional este invers proporţional cu calitatea atractivităţilor turistice naturale ale zonei turistice respective. Lipsa resurselor naturale poate fi compensată prin investiţii imense în baza tehnico-materială;

>

amplasarea adecvată şi uniformă a unităţilor de cazare şi alimentaţie publică turistică pe tot teritoriul Republicii Moldova, luînd în considerare

potenţialul

turistic

disponibil

şi

aria

cererii

turistice

(atractivităţile turistice naturale şi antropice sînt concentrate neuniform în cadrul zonelor turistice ale republicii, iar baza de cazare, alimentaţie publică şi agrement sînt repartizate, de regulă, în centre urbane, înregistrînd astfel atît circulaţia de interes general, cît şi numărul călătorilor, de aceea este greu de precizat scopul adevărat al călătoriei); > adaptarea bazei tehnico-materiale aferente turismului la anumite segmente ale cererii turistice, ţinînd cont de aria cererii turistice, precum şi de direcţionarea ei; >

creşterea ponderii serviciilor suplimentare în totalul serviciilor turistice prestate, rolul cărora sporeşte vizibil atît prin individualizarea ofertei turistice, cît şi prin crearea produselor turistice specifice fiecărui segment de piaţă;

>

creşterea continuă a calităţii serviciilor prestate şi îmbunătăţirea programelor turistice, dezvoltarea şi diversificarea serviciilor de agrement specifice diferitor motivaţii turistice, deoarece studiul a demonstrat faptul că serviciile de agrement, la rîndul lor, se caracterizează printr-o ofertă turistică cu posibilităţi reduse de divertisment, ignorîndu-se motivaţiile posibile). În acelaşi timp, turistul nu se deplasează într-o anumită zonă exclusiv pentru serviciile de bază (cazarea, restaurarea, transportul), ci se bucură şi de servicii recreative, culturale, sportive sau de altă natură, cărora le acordă o importanţă mai mare. Republica Moldova ca destinaţie turistică, cu toate zonele sale, dispune de

un bogat potenţial natural şi antropic, tradiţii, istorie şi cultură bogată, diferite activităţi şi servicii, care formează componentă esenţială a imaginii turistice a ţării pe piaţa internă şi internaţională.

În rezultatul cercetării constatăm că oferta turistică a Republicii Moldova este eterogenă, dar puţine destinaţii din zonele turistice ale ţării au un caracter universal, care ar fi atractive pentru toţi consumatorii. În această ordine de idei, politicile de produs, de preţ, de distribuţie şi de promovare urmează a fi determinate în funcţie de condiţiile concrete ale ţării noastre şi de specificul resurselor din zonele turistice ale Republicii Moldova.

CONCLUZII ŞI RECOMANDĂRI Investigaţiile efectuate ne permit să concluzionăm: 1. În situaţia deficitului de timp liber şi a veniturilor relativ modeste, cererea pentru turism la distanţe mari şi în condiţii de confort înalt este relativ redusă. În acest sens, turismul intern devine o ofertă atractivă pentru turiştii autohtoni. Turismul intern în Republica Moldova este subapreciat comparativ cu turismul internaţional, mai bine conturat şi organizat, în ceea ce priveşte numărul de călătorii, sejururi şi valoarea totală a cheltuielilor suportate (conform statisticilor oficiale internaţionale, ponderea vizitatorilor interni devansează, cel puţin dublu, pe cea a vizitatorilor internaţionali). De asemenea turismul intern este mai puţin supus fluctuaţiilor economice şi politice internaţionale şi este specific cererii turistice de masă, o caracteristică generală a secolului curent.. 2.

Mixul de marketing aplicat la faza decizională de implementere a

strategiei include o serie de instrumente specifice: personalul, populaţia, evidenţele fizice, poziţionarea etc., care, fiind instrumentate corect, asigură cea mai mare parte de plusvaloare destinaţiilor turistice. Fiind conştienţi de universalitatea şi relativitatea mixului de marketing identificat, considerăm că particularităţile conceptuale şi structurale ale acestuia pot fi aplicate la condiţiile pieţei turistice interne. 3. Cercetările de ultimă oră denotă că turismul intern are un impact considerabil asupra economiilor, societăţilor şi culturilor diferitelor ţări de referinţă. O consecinţă esenţială a dezvoltării turismului intern o reprezintă

atragerea excedentului de forţă de muncă din alte sectoare şi, implicit, atenuarea şomajului, valorificîndu-se astfel rolul acestuia în economia naţională. Pe lîngă impactul economic, turismul intern are şi o profundă semnificaţie socio-culturală, efectele sale fiind resimţite pe diferite planuri: consumul, utilizarea timpului liber, instruirea şi educaţia populaţiei ţării de referinţă, ridicării calităţii mediului înconjurător, conservarea tradiţiilor şi culturilor locale, contribuind, în acelaşi timp, la intensificarea toleranţei şi înţelegerii turistice. Importanţa economică şi socială a turismului intern, contribuţia acestuia la cresterea calităţii vieţii denotă actualitatea cercetării şi necesitatea promovării sectorului turistic. 4.

În Republica Moldova turismul intern se află la începutul afirmării sale ca

sector al economiei naţionale. Perioada respectivă se caracterizează prin tendinţa de devansare a numărului de plecări raportat la numărul de sosiri ale vizitatorilor în ţară. Analiza circulaţiei turiştilor şi excursioniştilor participanţi la acţiuni turistice interne denotă o creştere accentuată a ritmului mediu cu aproximativ 37% în perioada anilor 1999-2007. 5. În sfera consumului de servicii, la general, şi a celor turistice, în particular, segmentarea pieţei este un instrument obligatoriu pentru atenuarea efectelor inseparabilităţii cererii turistice exprimate prin conflictele posibile dintre consumatorii cu diferite caractere şi aşteptări, care consumă simultan aceleaşi servicii turistice. În vederea simplificării operaţiunilor de identificare şi dimensionare a cererii şi ofertei de servicii turistice, de concepere a strategiilor mixului de marketing, precum şi de eficientizare a cercetărilor de marketing în domeniu, este recomandată realizarea segmentării pieţei, pentru evitarea conflictelor între segmente şi pentru o conceptualizare eficientă a produsului turistic. 6.

Realizarea analizei SWOT a situaţiei turismului intern în Republica

Moldova a permis identificarea următoarelor avantaje şi oportunităţi de dezvoltare a turismului intern:

• Relieful deosebit; clima temperată favorabilă practicării turismului intern pe parcursul anului; flora specifică; factorii naturali şi resursele minerale recomandate în cura balneară; diversitatea produselor agroalimentare ecologic pure şi calitatea bună a gustărilor şi a băuturilor propuse la preţuri accesibile; patrimoniul cultural-istoric atractiv; varietatea folclorului, tradiţiilor şi evenimentelor pe parcursul anului şi în toate zonele ţării, diversificarea motivaţiilor şi preferinţelor turiştilor; creşterea rapidă a cererii pe piaţa turistică a ţării etc.

Bibliografie

1.

Dumitrescu L., Marketingul serviciilor, Ed.Imago, Sibiu, 1998 Etchner C.M. and Ritchie J.R.B., The measurement of destination image: an

2.

empirical assessment, Journal of Travel Research, Vol. 31, Spring, 1993, pp. 3-13. 46. 3.

Florescu C., Marketing, Ed. Marketer, Bucureşti, 1992 47.

4.

Florescu C., Marketing, Ed.Independenţa Economică, Bucureşti,1997 48.

5.

Florescu C., Marketing, Editura didactică şi pedagogică, Bucureşti, 1971 49.

6.

Florescu C., Strategii în conducerea activităţii înterprinderii, Ed. Ştiinţifică şi Enciclopedică, Bucureşti, 1987

7.

G.Stănciulescu, Tehnica operaţiunilor de turism, Ed. All, Educational, 1998, p.6

8. Galiceanu I., Programul de comunicare şi promovare, Tribuna economică, Nr.26, 9. 2000, p.34.

12.

10.

Gherasim T., Elemente de marketing, Ed. Moldoviţa, Iaşi, 1995

11.

Gherasim T., Marketing turistic, Bucureşti, 1999

Ilbert D., Rural tourism and marketing: synthesis and new ways of working, 13.

Tourism Management, Vol.10, No1, 1989, pp. 39-50.

14.

Hanciuc N., Agroturism şi dezvoltarea durabilă, Piteşti, 2002 56.

15.

Hart N., Marketing industrial, Ed. CODEX, Bucureşti 1998

16. Haywood

M., Revizing and implementing the marketing concept as it

applies to tourism, Tourism Management, Vol.11, No3, 1990, pp. 164-172. 17. .Hinch

T.D., Cuban tourism industry. Its re-emergence and future, Tourism

Management, Vol.11, No3, 1990, pp. 214-226. 18.Horak S. and Weber S., Youth Tourism in Europe: Problems and Prospects, Tourism Hospitality Research, 2000, 4 pp. 19. .http://en.wikipedia.org/wiki/Tourist 20. http://stats.Oecd.org/

glossary/detail.asp?ID-1396

21. http://stats.Oecd.org/glossary/detail.asp?ID-1396,UNWTO/UnitedNations

22.

Recommendations on Tourism Statistics.

23.

http://www.iucn.org/bookstore/HTML-books/BP8-

sustainable 24. Studies,

A World Tourism Organization Publication, 1999 65.Inskeep

Edward, Seminar despre planificarea dezvoltării durabile a turismului în Moldova, PNUD, Chişinău, 1999, 45p. 25. International 26. 67.Istrate

Journal of Comparative Sociology 14 (1-2), pp. 89-103.

I., Bran F., Roşu A. G., Economia turismului şi mediul

înconjurător, Ed. 27. Economică,

1996, p.11. 68.Jay Ros, Marketingul cu costuri minime, Ed.

Teora, Bucureşti, 1997 69.Jefferson A., Demographics, Youth and Tourism. Tourism Management 12(1), 28. 1991,

pp. 73-75. July 2003 70.Jenner P. and Smith C., The Tourism Industry

and the Environment, Economic 29. 75.Livandovschi

R., Dimensiunea socială a turismului rural, Economica

nr.3-4, A.S.E.M., Chişinău, 2002, p.107-110 30. Livandovschi 31. Economica

R., Integrarea europeană prin intermediul turismului rural,

nr.5, A.S.E.M., Chişinău, 2002, p.95 77.Loker-Murphy L. and

Pearce P., Young Budget Travellers: Backpackers in

32. Australia,

Management 19 (6), 1995, pp. 611-615 78.Long P., and Nuckolls

J., Rural Tourism Development: Balancing Costs and 33. Benefits, 34. Lupu

Tourism Recreation Research, Vol. 18 (3),1992 79.

N., Strategia de concentrare a întreprinderilor de turism, Bucureşti,

2003 35. .Mann

Mark, The Community Tourism Guide, Earthscan Publications,

London,