Locul Turismului in Cuba [PDF]

Zitiervorschau

Anghelescu Iulia Maria MTC, Grupa 201

Cap. I Prezentare generala Cuba, cu o suprafata de 110.860 kmp. si o populatie de aproximativ 12 milioane de locuitori, este un stat situat in partea de nord a Americii Centrale, pe cea mai mare insula din Antile, invecinata cu SUA si Bahamas la nord, Mexic la vest, Jamaica si insulele Cayman la vest si Haiti la sud. Cuba ocupa intreaga insula plus inca cateva insule mai mici invecinate precum Isla de la Juventud, cunoscuta si sub denumirea de Insula Pinilor si Cayo Coco Island. Relieful insulei este format din campii intinse si usor valurite, dealuri abrupte si munti in principal in partea de sus. Cel mai inalt varf este Pico Real del Turquino, cu o altitudine de 2.005 m. Clima este tropicala cu vanturi regulate, aici existand doua sezoane principale: unul uscat, ce dureaza din noiembrie pana in aprilie si altul ploios din mai pana in octombrie. Cuba este impartita in 14 provincii cu 169 de municipalitati si o municipalitate cu caracter special - Isla de la Juventud. Tabloul turistic al Cubei este format din plaje situate langa ape limpezi si o briza tropicala, plantatii de mango si guava, orase aglomerate cu o arhitectura coloniala spaniola, cu piete mari si masini clasice, tara fiind renumita dealtfel si pentru romul si trabucurile faimoase in intreaga lume, dar si pentru traditia revolutionara si mai ales pentru figura lui Fidel Castro. Havana este capitala si cel mai mare oras al tarii, cu o populatie de circa 2,5 milioane de locuitori. Alte orase importante sunt: Santiago de Cuba si Camagüey. Printre cele mai cunoscute orase mici se afla Baracoa - prima asezare spaniola din Cuba, Trinidad si Bayamo. Cuba si mai ales capitala Havana, se numara printre cele mai cautate destinatii turistice din zona Caraibelor, apoi Varadero, cea mai importanta statiune turistica a tarii, unde se afla si cea mai frumoasa plaja, sau Santiago de Cuba, un oras impresionant si vechi aflat in estul tarii. Alte orase importante sunt Santiago de Cuba, Camaguey, Santa Clara, Holguin, Guantanamo, Matanzas, Cienfuegos si Pinar del Rio. Printre obiectivele turistice care nu trebuiesc ratate de catre turisti, sunt: HAVANA - Plaza de Armas, City’s Museum “Palacio de los Capitanes Generales”, Plaza de la Catedral, La Bodeguita del Medio, Parcul Militar Morro-Cabana, Universitatea din Havana. TRINIDAD - un oras declarat de UNESCO “Patrimoniu al Umanitatii” VARADERO - cu o arhitectura veche coloniala, este deosebit prin viata de noapte agitata, in cabarete, cluburi si cinematografe. 1.1 Asezare geografica Republica Cuba este o țară insulară în nordul Americii centrale, situat pe cea mai mare insulă din Antile, care se află la confluența Mării Caraibelor, al Golfului Mexic și Oceanului Atlantic. La nord se află SUA și Bahamas, la vest Mexic, la sud Insulele Cayman și Jamaica, iar la sudest Haiti. Insula alungită Cuba este cea mai mare insulă din Caraibe și este mărginită la nord de Strâmtoarea Florida și de Oceanul Atlantic de Nord, la nord-vest de Golful Mexic, la vest de Canalul Yucatan, la sud de Marea Caraibelor iar la est de Strâmtoarea Windward. Cuba ocupă întreaga insulă și alte insulițe învecinate (în total mai mult de 4000), precum Isla de la Juventud, cunoscută și sub numele de Insula Pinilor. Excepție face Golful Guantanamo, o bază navală care a fost închiriată de Statele Unite încă din1903. Insula principală La Isla grande este a 15-a după mărime din lume cu o lungime de circa 1250 km și o lățime de la 35 la 145 km.

Havana este cel mai mare oraș al țării și capitala. Alte orașe importante sunt: Santiago de Cuba și Camagüey. Printre cele mai cunoscute orașe mici se numără Baracoa (prima așezare spaniolă din Cuba), Trinidad și Bayamo. In afara de cea mai mare insula din Caraibe, Cuba mai cuprinde alte circa 4195 insule si insuliţe, având o suprafaţa totala de 110 922 kmp. Insula principala are o lungime de 1200 km. Cele mai apropiate zone de uscat de Cuba sunt: la Est, Haiti (77 km.); la Vest, Peninsula Yucatán (210 km.); la Nord, Peninsula Florida (180 km.); la Sud, Jamaica (140 km.) Teritoriul este împărţit in 14 provincii si 169 de municipii, dintre care Isla de la Juventud (Insula Tinereţii) are un regim special, fiind administrata direct de catre puterea centrala. Provinciile sunt: Pinar del Río, La Habana, Ciudad de la Habana, Matanzas, Cienfuegos, Villa Clara, Sancti Espíritus, Ciego de Avila, Camagüey, Las Tunas, Holguín, Granma, Santiago de Cuba y Guantánamo. 1.2 Mediul natural Relieful insulei e variat: câmpii întinse până la cele ușor vălurite, dealuri abrupte și munți în principal în partea de nord. Cel mai înalt vârf este Pico Real del Turquino (1.974 m). Cuba este caracterizata de o clima tropicala, avand un specific de savana cu ierni uscate, fiind foarte mult influentata de pozitia sa la sud de Tropicul Racului. Temperaturile medii variaza intre 28°C vara si 22°C iarna. Tranzitia de la un anotimp la celalalt se face simtita mai ales prin prezenta ploilor. Iernile sunt relativ uscate, mai putin atunci cand sufla vanturile nortes (vanturi de nord), care aduc un aer umed si racoros. Sezonul umed se desfasoara intre iunie si octombrie, tunci cand cantitatea de precipitatii atinge valori de 1000 - 1500 mm. Uneori, in aceasta perioada, umezeala din aer atinge valori foarte mari, devenind chiar insuportabila. Vara tarziu si toamna isi pot face aparitia cicloanele tropcale, care pot fi devastatoare pentru partea de vest a insulei. Pe tot parcursul anului, alizeele nordice aduc ploaie pe versantii muntosi cu expunere nordica. Perioada optima de vizitare este in sezonul uscat, din noiembrie pana in aprilie. 1.3 Mediul demografic Capitala: Havana Suprafata: 110 860 kmp. Tara are o lungime maxima de 1250 km si o latime cuprinsa intre 30 km si 145 km. Lungimea totala a coastelor este de aproximativ 4000 km. Locuitori:11,4milioane Densitate: 103 loc./kmp Exista 10 orase cu populaţie de peste 100 000 de locuitori. Pe primul loc se afla Havana (nume oficial La Habana), capitala tarii, cu cca.2,3milioane locuitori, urmata in ordine de Santiago de Cuba, Camagüey, Holguín, Santa Clara, Guantánamo, Pinar del Río, Matanzas, Cienfuegos y Bayamo. Populaţia Cubei numara aprox. 11 300 000 locuitori, 59% in asezari urbane. Densitatea demografica este de 99 locuitori pe kmp. Albi - 37%; mulatri si metisi - 51%, negri - 12%; chinezi1% .

1.4 Mediul istoric

Populațiile originale amerindiene (Taino, Siboney și Guanajatabey) au căzut sub dominația Spaniei în secolul al XVI-lea. În mai puțin de 200 de ani, populația indigenă a fost practic exterminată total. Lupta coloniei pentru independență a început în 1868și a continut de-a lungul secolului al XIX-lea până la Războiul spaniolo-american din1898. Statele Unite au ocupat insula până când i s-a recunoscut independența în1902, limitată totuși de Amendamentul Platt (revocat în 1934), SUA continuând să aibă o influență majoră în politica cubaneză. Che Guevara, Fidel Castro Ruz, Camilo Cienfuegos, Raúl Castro Ruz și armata lor de rebeli a fost unul dintre grupurile numeroase de gherilă care se opuneau dictatoruluiFulgencio Batista. 'Mișcarea 26 iulie' a lui Castro a absorbit rapid toate aceste mișcări și a cucerit puterea, formând guvernul în 1959, după victoria împotriva forțelor militare loiale lui Batista. În momentul în care Batista a fost alungat de la putere, 75% din terenul cultivabil era proprietatea cetățenilor străini și companiilor străine (în special nord-americane). Noul guvern revoluționar a adoptat reforma agrară și a confiscat cea mai mare parte a proprietăților agricole ale companiilor străine. În scurtă vreme, relațiile cu SUA s-au deteriorat. La început, Castro nu dorea să discute planurile sale de viitor, dar în cele din urmă s-a declarat comunist, explicând că încearcă să construiască socialismul în Cuba. Au fost stabilite relații deplomatice cu Uniunea Sovietică. Un guvern nou, condus de renăscutul Partid Comunist Cubanez, a început să pună în practică reformele economice promise de Castro. Printre alte lucruri,asistența medicală și învătământul au devenit gratuite pentru toți cubanezii pentru prima oară. Cu o oarecare întârziere, o constituție de inspirație sovietică a fost adoptată în 1976. Pentru mai multe decenii, Cuba a primit un ajutor (subvenție) masiv din partea URSS, în schimbul zahărului cubanez, sovieticii livrând petrol. O parte din cantitatea aceasta de petrol era consumată în Cuba, iar restul era vândut pe piața mondială pentru un profit de câteva miliarde de dolari. În schimbul acestei subvenții sovietice, Cuba sprijinea mișcărle comuniste din toată America Latină (printre altele: Nicaragua, El Salvador, Guatemala, Columbia și Chile) și din Africa (Angola, Mozambic și Etiopia). Numai în Angola existau peste 50.000 de militari cubanezi. Colapsul Uniunii Sovieticedin 1991 i-a dat o lovitură economică grea Cubei, iar când sovieticii au încetat acordarea ajutorului anual de 6 miliarde de dolari , guvernul comunist a chemat populația la "perioadă specială" de refacere. În ciuda faptului că i-a fost interzis accesul la împrumuturile de la FMI și Banca Mondială, deoarece Cuba este în zona debitorilor Clubului de la Paris cu sute de milioane de dolari, economia țării nu s-a prăbușit, deși venitul pe cap de locuitor este încă mai mic decât era în 1989 (dar în creștere lentă). Economia cubaneză are ca ramuri importante agricultura (tutun, zahăr, citrice), mineritul (nichel) și turismul. În 1996, administrația Clinton a emis Legea Helms-Burton. Această lege stabilește, printre altele, că orice companie străină care "face în mod conștient operațiuni comerciale în Cuba cu proprietăti ale cetățenilor SUA confiscate fără compensație" va intra în litigiu cu statul american, iar conducătorilor respectivelor companii li se va interzice accesul în Statele Unite. Sancțiuni pot fi aplicate companiilor din afara SUA, care fac comerț cu Cuba. Această legislație a fost aplicată după doborârea a două avioane civile de către armata cubaneză. . Această legislație extrateritorială este considerată foarte controversată, iar embargoul SUA a fost condamnată pentru a 13-a oară în cadrul Adunării Generale a ONU din 2004 de 179 de state. Mai mult, membri ai Congresului SUA din amândouă partidele au criticat în mod deschis creșterea cheltuielilor pentru întărirea embargoului. Cei mai importanți parteneri comerciali ai Cubei sunt: Spania, Canada, Franța, Italia, Anglia și Japonia. Embargoul SUA împotriva Cubei se aplică

tuturor bunurilor, cu excepția produselor medicale și a mărfurilor agricole, care sunt autorizate de lege. Companiile agricole americane sunt libere să exporte în Cuba, cu condiția plății în avans în bani gheată. Călătoriile cetățenilor americani sunt în mare parte interzise prin lege. Totuși, unii cetățeni americani vizitează în mod ilegal Cuba, călătorind prin Mexic, Canada sau Bahamas, ei fiind mai apoi pasibili de plata unor amenzi mari dacă sunt puși sub acuzare. Însă, autoritățile americane nu sunt foarte stricte cu turiștii obișnuiți care nu sunt implicați în activități criminale. Declinul puterii lui Fidel Castro În iulie 2006, datorită unor probleme de sănătate, Fidel Castro predă provizoriu puterea fratelui său, Raúl. În februarie 2008, Fidel anunță că, după 50 de ani de putere, renunță la președenția Cubei. Raúl Castro, care se pare că va fi succesorul, anunță reforme economice, având ca obiectiv, printre altele: sistemul de salarizare, susținerea proprietății private asupra locuințelor, a ternurilor agricole și alte drepturi și libertăți (care anterior erau interzise de către regimul dictatorial al lui Fidel Castro), cum ar fi dreptul de a cumpăra și deține un telefon mobil, un calculator. 1.5 Mediul politic Cuba este un stat socialist, sau o republică parlamentară condusă de un partid comunist care deține monopolul puterii politice. (Toate partidele de opoziție sunt considerate ilegale de constituția cubaneză care afirmă că "Partidul Comunist Cubanez ... este forța supremă călăuzitoare a societății și a statului"). Fidel Castro a fost șeful statului și șef al guvernului din 1959 până în 2008, la început ca prim-ministruși după desființarea acestei funcții în 1976, ca președinte al Consiliului de Stat și de Miniștri. Este de asemenea membru al Adunării Naționale a Puterii Populare din partea municipalității orașului Santiago de Cuba din 1976, Prim Secretar al Partidului Comunist Cubanez șicomandant suprem al forțelor armate. Din motive de sănătate, în august 2006 Fidel Castro a transferat toate prerogativele sale fratelui său,Raúl Castro, care în februarie 2008 este numit președinte al Cubei. Parlamentul unicameral cubanez este Asamblea Nacional del Poder Popular (Adunarea Națională a Puterii Populare). Cei 609 membri sunt aleși pentru un mandat de cinci ani și nu există opoziție. Candidații, care pot fi sau nu pot fi membri ai Partidului Comunist, sunt nominalizați de organizațiile politice și sociale proguvernamentale. Partidul Comunist Cubanez este recunoscut ca singurul partid politic legal, dar îi este interzis prin lege să nominalizeze candidați. Totuși, nici un oponent al guvernului nu a mai fost ales în parlament de la victoria revoluției. În 2001 Oswaldo Payá Sardiñas și membrii Proiectului Varela au încercat să facă un plebiscit folosind prevederile Constituției Cubaneze care permite inițiativa cetățenească. Dacă ar fi fost acceptată de guvern și aprobată de votul popular, amendamentele ar fi stabilit noi libertăți precum cele de asociere, a cuvântului, a presei, ca și libertatea de a începe o afacere privată. Petiția a fost până la urmă respinsă de Adunarea Națională, iar măsurile luate ulterior au dus la întemnițarea a 75 de prizonieri politici cu condamnări de până la 28 de ani pentru învinuiri de colaborare și primire de fonduri de la guvernul SUA. În august 2009 Cuba avea 208 de prizonieri politici.[8] 1.6 Mediul economic

Economia Cubei este una a proprietății de stat, cu câteva mici întreprinderi private. Turismul a devenit principala sursă de venituri, iar între1993 și 2004, dolarul SUA devenise monedă oficială (economia folosea un sistem cu două valute). Economia Cubaneză a fost greu lovită de colapsul Uniunii Sovietice și al CAER-ului, cu statele căruia făcea comerț în principal. Printre problemele mai recente se numără prețul ridicat al țițeiului, recesiunea piețelor principalelor sale produse de export, zahărul și nichelul, distrugerile provocate de uragane, (uraganul Charley a făcut pagube de aproximativ 1 miliard de dolari), recesiunea în turism și condițiile nesigure din economia mondială. La sfârșitul lui 2003 și începutul lui 2004, atât turismul cât și prețul nichelului au avut creșteri. Un factor important al restabilirii economiei cubaneze sunt banii expediați de americanii de origine cubaneză (care reprezintă aproximativ 3% din economia tării, după unele estimări). Cuba face comerț cu aproape toate țările lumii, inclusiv cu SUA. Totuși, Cuba datorează miliarde de dolari țărilor Clubului de la Paris precum Franța, Japonia și Germania. Cuba remarcată pentru inițiativa națională de practicare a agriculturii organice pentru a hrăni populația amenințată de foamete. După prăbușirea Uniunii Sovietice, Cuba a pierdut peste 70% din importurile chimicalelor necesare agriculturii, peste 50% dintre importurile alimentare și cea mai mare parte a importurilor de petrol. Sectorul agricol, bazat pe un model puternic mecanizat și chimizat a fost imediat distrus. Prin restructurarea industriilor agricole, prin eforturi științifice pentru găsirea de soluții organice, Cuba a reușit rapid să convertească cu succes toată agricultura la producția organică. În ziua de azi, numai agricultura organică este permisă de lege. 1.7 Infrastructura Are o infrastructura industriala de tip extensiv si mana de lucru relativ calificata, dar ineficienta datorita sistemului birocratic, si unei planificari centralizate, ca si tehnologiilor depasite si lipsei de stimulente. 1.8 Mediul cultural Cultura cubaneza reprezinta un amestec complex de factori si influente diferite, deseori contrastante. In mod traditional Cuba reprezinta un punct de intalnire al culturilor Europeana, Africana, Amerindiana si Nord Americana. Cu toate acestea Cuba are o cultura si traditii proprii usor de recunoscut oriunde in lume, de exemplu muzica specific cubaneza este usor recunoscuta in intreaga lume. Muzica cubaneza isi are principalele radacini in Spania si Africa de Vest car in timp a primit diverse influente din diferite tari printre care cele mai importante sunt Franta, USA si Jamaica. In mod compensatoriu muzica cubaneza a avut o imensa influenta asupra stilurilor din alte tari contribuind nu numai la dezvoltarea actuala a jazz-ului si salsei, dar si a tangoului argentinian, afrobeat-ului vest african si a "noului flamenco" din Spania. Bucataria cubaneza reprezinta o fuziune intre bucatariile spaniola, africana si caraibiana. In zona Havanei se resimte si o influenta chinezeasca. Ceea ce e de obicei surprinzator pentru turisti este faptul ca bucataria cubaneza nu are aproape nimic in comun cu bucataria mexicana. Un element specific tarii este cafeaua care este de calitate superioara, insa care este produsa de obicei pentru export astfel incat cafeaua care se bea in mod obisnuit in Cuba este importata din Africa. 1.9 Mediul religios

Peisajul religios al Cubei este marcat puternic de sincretismele de diferite tipuri. În era postrevolutionară, religia a fost descurajată, iar din 1962 până în 1992, Cuba a fost în mod oficial un stat ateu. După această dată, prin amendarea constitutiei, Cuba a devenit formal un stat secular. Desi vizita Papei Ioan Paul al II-lea a revigorat catolicismul oficial, cubanezii sunt de mai multe confesiuni, de la catolicismul popular la peste 50 de versiuni ale protestantismului sau la spiritism sau credinte originare din Africa. Cele mai importante curente necrestine suntRegla de Ocha (cunoscută si ca Santería), care derivă din credita Yoruba, Regla de Palo Monte, care derivă din credinte locale Congoleze, si Sociedad Secreta Abakuá, care derivă din credintele societătilor secrete masculine din regiunea Calabar, din sud-estul Nigeriei. Alte credinte sunt bisericile Penticostale. Se crede că Santeria si catolicismul popular sunt cele mai larg răspândite religii în Cuba, desi nu este neobisnuit ca indivizii să aibă mai multe credinte în acelasi timp si să fie mebri al Partidului Comunist în acelasi timp. De asemenea credinta penticostală se dezvoltă rapid. Cuba avea odată o comunitate evreiască mică dar activă, în Havana mai sunt una sau două sinagogi în functiune. În Cuba, ziua de 6 ianuarie este ziua "Dia de los Reyes Magos", ("Ziua celor trei magi ") si comemorează ziua când în care cei trei magi au venit să se închine lui Iisus, după cum este scris în Evanghelii. Ca în cele mai multe tari latino-americane si în Spania, această zi este sărbătorită împreună sau în locul Crăciunului. Alte sărbători religioase importante sunt cele ale "Virgen de la Caridad del Cobre" (Fecioarei din Cobre, sfântul patron al Cubei, sincretizat cuOchún al Santeriei) din 8 septembrie si san Lázaro (Lazăr) (sincretizat cu Babalu Ayé), pe 17 decembrie.

Cap.II Descrierea cererii si ofertei

A. Cererea turistica A.1 Numar sosiri internationale A.2 Continentele emitatoare

2004 2004

2005 2005

2006 2006

2007 2007

2008 2008

2009 2009

Africa Total America Turisti Europa Excursionisti Asia de est si Pacific in Persoane tranzit Asia de sud

6 2049 1026 2017 977 32 34 5

6 2319 1216 2261 1048 58 42 17

7 2221 1149 2150 1014 71 44 30

7 2152 1173 2119 924 33 42 7

8 2348 1380 2316 909 32 44 5

9 2430 1536 2405 838 25 41 4

4

5

5

4

5

4

Oriental Mijlociu

2

2

2

2

2

2

A.3 Numarul turistilor cazati la diferitele unitati 2004

2005

2006

2007

2008

2009

Total

2 914 665

3,088,029

2,928,246

3,005,644

3,243,722

3,215,193

Hoteluri

2 635 128

2,822,166

2,746,662

2,839,514

3,080,511

3,045,876

5 Stele

706 813

816,460

829,418

913,097

1,052,684

1,058,342

4 Stele

1 223 211

1,239,869

1,242,496

1,310,804

1,377,538

1,334,526

3 Stele

479 951

526,398

484,204

418,636

430,992

464,684

2 Stele

198 290

202,629

169,596

184,618

209,704

179,573

1 Stea

26 863

36,810

20,948

12,359

9,593

8,751

Moteluri

60 122

55,765

30,522

6,454

2,463

2,019

Hoteluri- Apartament

14 105

12,036

7,383

2,353

2,017

3,408

Hosteluri

22 596

20,964

23,615

23,907

22,971

22,217

Campinguri

13 431

11,668

12,339

12,038

13,770

12,127

Case si cabane

2 966

2,205

1,700

3,530

2,206

2,583

Tabere

576

632

550

1,809

2,254

1,960

Altele

165 741

162,593

105,475

116,039

117,530

125,003

Vile turistice

165 610

160,693

98,230

110,909

115,679

120,026

A.4 Numar de innoptari in functie de tipul unitatii de cazare 2004

2005

2006

2007

2008

2009

Total

14 196 353

15,400,987

15,235,204

15,037,897

16,320,990

16,276,86 5

Hoteluri

13 170 770

14,386,345

14,457,194

14,405,069

15,711,831

15,662,34 3

5 Stele

3 329 820

4,026,783

4,063,394

4,544,260

5,413,366

5,579,983

4 Stele

7 346 875

7,760,526

7,800,436

7,632,446

7,975,151

7,750,948

3 Stele

1 894 310

1,894,468

1,992,332

1,729,350

1,814,024

1,820,034

2 Stele

550 019

652,316

561,046

479,926

496,134

495,935

1 Stea

49 746

52,252

39,986

19,087

13,156

15,443

Moteluri

9 841

5,739

3,250

6,492

2,514

1,565

Hoteluri-Apartament

131 698

127,288

112,240

72,532

27,784

34,179

Hostel

45 597

52,614

60,956

60,138

56,764

53,409

Campinguri

35 298

26,238

27,374

23,641

26,473

26,781

Case si cabane

18 112

14,726

13,715

37,813

33,186

28,994

Tabere

1 881

1,972

1,143

2,466

3,158

4,081

Altele

783 156

786,065

559,332

429,746

459,280

465,513

Vile turistice

774 224

779,064

546,707

418,152

449,273

441,939

A.5 Numar de innoptari al turistilor autohtoni

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Total

6,812,845

7,124,915

7,592,048

7,912,100

8,296,916

8,175,347

Hoteluri

2,067,311

2,247,218

2,721,495

2,759,643

3,088,369

3,147,360

5 Stele

25,930

46,180

42,224

72,823

75,190

77,511

4 Stele

200,140

292,796

386,975

413,433

411,513

412,540

3 Stele

660,563

567,186

950,232

1,088,356

1,254,262

1,269,061

2 Stele

538,889

397,115

580,828

656,156

936,309

944,016

1 Stea

641,789

943,941

761,236

528,875

411,095

444,232

Moteluri

417,707

255,368

267,153

257,648

222,410

233,869

Hoteluri-Apartament

32,926

33,723

34,431

28,936

23,567

20,107

Hostel

11,078

11,370

10,119

5,630

3,690

3,072

Campinguri

2,530,233

2,367,438

2,654,057

2,714,824

2,713,638

2,495,667

Case si cabane

1,042,032

1,518,638

1,236,167

1,427,736

1,272,931

1,298,430

Tabere

36,981

37,142

31,125

20,100

12,050

11,238

Altele

674,577

654,018

637,501

697,583

960,261

965,604

Vile turistice

674,577

613,299

598,993

630,224

855,136

874,465

A.6 Motivatiile calatoriilor 2004

2005

2006

2007

2008

2009

Vacante si recreere

1830

1982

1931

1989

2190

2289

Calatorii in scop professional

11

12

13

12

12

12

Altele

176

267

206

118

114

109

A.7 Numarul turistilor plecati

Anul

2004

2005

2006

2007

2008

2009

124

162

199

194

202

206

B.Oferta turistica B.1 Unitati de cazare 2004

2005

2006

2007

2008

2009

Total

637

618

594

580

539

548

Hoteluri si moteluri

453

450

437

435

414

425

Vile turistice

90

80

70

65

60

60

Case si cabane turistice

39

39

38

38

33

32

Apartamente

1

1

1

1

1

1

Hoteluri-apartament

1

1

1

1

1

1

Hosteluri

11

12

12

12

11

11

Cabane de vanatoare

7

7

7

7

7

7

Campinguri

2

2

1

1

1

1

Pensiuni

27

19

17

10

5

5

Altele

6

7

10

10

6

5

Total

55,593

56,196

55,229

55,656

56,970

60,606

Hoteluri si moteluri

44,570

45,999

46,197

46,862

48,638

52,294

Vile turistice

7,094

6,306

5,518

5,224

3,886

3,892

Case si cabane tuistice

2,602

2,615

2,291

2,472

3,190

3,154

Apartamente turistice

140

140

140

100

83

103

Hoteluri-apartament

247

247

247

247

247

247

Hosteluri

224

240

227

161

126

130

Cabane de vanatoare

105

105

105

105

105

105

Campinguri

175

175

90

70

42

42

B.2 Numarul de camere

Pensiuni

302

213

164

105

69

69

Altele

134

156

250

310

584

570

Total de plazas

107,684

107,532

107,344

107,349

109,703

116,077

Hoteluri si moteluri

84,491

86,106

88,168

88,796

91,825

98,238

Vile turistice

14,884

13,230

11,686

10,658

8,098

8,112

Case si cabane turistice

5,312

5,386

5,231

5,834

7,755

7,685

Apartamente turistice

270

270

270

196

101

136

Hoteluri-apartament

494

494

494

494

494

494

Hosteluri

350

382

370

352

252

264

Cabane de vanatoare

194

194

194

194

194

194

Campinguri

519

519

250

200

124

124

Pensiuni

896

631

328

210

138

138

Altele

274

320

353

415

722

692

Numar de unitati

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Cinematografe 35MM

88 786

58,395

46,556

34,551

25,164

17,625

Cinematografe 16 MM

52 558

43,169

40,046

27,057

19,963

13,575

Sali video

80 136

71,450

73,550

72,773

71,577

92,056

Sali de muzica

74 815

77,441

76,208

75,045

86,397

74,431

Sali de spectacole

1 610

1,988

3,462

3,726

3,555

2,407

Sali de teatru

16 101

19,546

21,057

20,049

17,129

17,353

Sali de dans

3 641

4,355

5,133

4,688

4,974

3,674

Circ

2 290

1,480

1,825

2,189

2,097

1,252

Expozitii ( din care)

2 548

2,763

4,635

2,967

2,184

2,024

Galerii de arte

1 670

1,605

2,320

1,667

1,341

1,357

Biblioteci

16 266.4

16,373.4

18,030.7

19,276.8

21,866.0

15,380.9

Muzee

255

251

260

262

263

226

B.3 Numarul de locuri de cazare

B.4 Oferta culturala

B.5 Principalele golfuri naturale

Andancimi maxime Dimensiuni

Lungime

Canal

Latime

Puncte de ancorare

Intrare

(km)

Docuri

(m)

Bahía Honda - Pinar del Río

6.0

5.5

8.8

11.8

9.1

Cabañas - Pinar del Río

2.8

7.8

6.7

6.4

6.4

Mariel - La Habana La Habana - Ciudad de La Habana

4.5

3.7

10.0

9.1

9.1

4.5

4.6

13.1

10.0

12.8

Matanzas - Matanzas

14.0

7.0

185.0

27.4

10.3

Cienfuegos - Cienfuegos

20.0

6.4

13.1

12.8

9.1

Nuevitas - Camagüey

24.8

13.5

11.5

9.7

10.6

Puerto Padre - Las Tunas

2.0

4.0

8.2

7.9

7.9

Gibara - Holguín

3.0

3.3

14.3

7.0

3.9

Banes - Holguín

11.0

9.0

9.1

9.1

7.6

Nipe - Holguín Santiago de Cuba Santiago de Cuba

21.7

14.2

71.3

14.6

10.3

8.5

2.4

13.7

9.1

8.8

Guantánamo - Guantánamo

20.0

9.0

22.5

8.3

7.3

B.6 Principalele rauri

Directia de curgere

Lun gime (k m)

Ajiconal - Pinar del Río

Sud

83.0

71.0

Mayabeque - La Habana

Sud

52.9

Nord

30.5

Hanábana - Cienfuegos

Sud

111.0

Canímar - Matanzas

Nord

43.0

Arimao - Cienfuegos

Sud

87.0

Sagua la Grande - Villa Clara

Nord

163.0

Caunao - Cienfuegos

Sud

79.0

Sagua la Chica - Villa Clara

Nord

91.0

Sud

155.0

Chambas - Ciego de Ávila

Nord

68.3

Sud

122.0

Caonao - Camagüey

Nord

154.0

Zaza - Sancti Spíritus Agabama - Manatí - Sancti Spíritus Jatibonico del Sur - Sancti Spíritus

Sud

119.5

Chaparra - Las Tunas

Nord

51.0

Majagua - Ciego de Ávila

Sud

72.0

Mayarí - Holguín

Nord

110.0

San Pedro - Camagüey

Sud

134.0

Sagua de Tánamo - Holguín

Nord

89.0

Las Yeguas - Camagüey

Sud

117.0

Nipe - Holguín

Nord

62.0

Tana - Las Tunas

Sud

74.0

Contramaestre - Santiago de Cuba

Nord

61.0

Jobabo - Las Tunas

Sud

66.1

Directia de curgere

Lungi me (km)

Almendares - Ciudad de La Habana

Nord

49.8

La Palma - Matanzas

Nord

San Juan - Matanzas

Toa - Guantánamo

Nord

116.2

Cauto - Granma

Sud

343.0

Las Nuevas - Isla de la Juventud

Nord

28.0

Bayamo - Granma

Sud

115.0

Del Medio - Isla de la Juventud

Nord

18.0

Sud

74.4

Nord

14.5

Sud

33.0

Cuyaguateje - Pinar del Río

Sud

112.0

Cautillo - Granma Baconao - Santiago de Cuba Guantánamo Guantánamo

Las Casas - Isla de la Juventud

Sud

105.0

Hondo - Pinar del Río

Sud

98.4

Yateras - Guantánamo

Sud

78.1

B.7 Arii protejate

Total

Importanta National Local

Suprafata (km²) Total Terestru

Marin

Cuba

45

29

16

10,023.8

6,267.6

3,756.2

Pinar del Río

6

5

1

572.4

412.9

159.5

La Habana

2

1

1

11.8

11.8

-

Ciudad de La Habana

2

-

2

13.6

2.9

10.6

Matanzas

4

2

2

4,235.7

2,859.1

1,376.6

Villa Clara

7

6

1

1,884.1

382.2

1,501.9

Cienfuegos

1

-

1

30.4

13.8

16.6

Sancti Spíritus

5

1

4

318.9

191.7

127.2

Ciego de Ávila

2

1

1

273.3

92.1

181.2

Camagüey

5

3

2

350.6

198.2

152.4

Las Tunas

1

1

-

14.9

14.9

-

Holguín

2

2

-

270.3

270.3

-

Granma

3

3

-

1,221.6

1,032.2

189.4

Santiago de Cuba

2

2

-

49.2

39.7

9.5

Guantánamo

2

2

-

769.5

738.2

31.3

Isla de la Juventud

1

-

1

7.7

7.7

-

B.8 Activitati fizice, sporturi Total national

Piscine

Sali sportive

Complex uri sportive

6 036

Terenuri in aer liber 4 198

103

730

1 005

Pinar del Río

664

545

15

98

6

La Habana

329

128

3

16

182

Ciudad de La Habana

506

203

17

84

202

Matanzas

428

351

9

42

26

Villa Clara

524

357

6

53

108

Cienfuegos

390

319

8

38

25

Sancti Spíritus

417

325

4

73

15

Ciego de Ávila

567

466

9

51

41

Camagüey

517

305

7

57

148

Las Tunas

280

204

2

21

53

Holguín

545

435

14

86

10

Granma

261

171

3

40

47

Santiago de Cuba

208

106

3

24

75

Guantánamo

321

213

2

42

64

79

70

1

5

3

2006

2007

Cuba

Isla de la Juventud

B. 9 Areale naturale ( /1000mp) 2004

2005

2008

2009

270,368. 4

283,759. 8

290,575.9

292,121. 1

268,175. 6

276,899.1

Pinar del Río

14,462.6

14,590.0

14,836.2

14,916.8

15,114.7

15,226.3

La Habana

13,966.9

13,989.8

14,010.2

14,064.9

14,114.8

14,190.3

Ciudad de La Habana

27,408.0

35,084.7

35,280.6

33,780.9

34,082.3

34,626.6

Matanzas

15,970.0

16,789.2

17,177.9

18,841.1

19,339.5

19,344.3

Villa Clara

53,374.8

54,924.0

55,103.1

54,030.2

30,366.9

31,749.7

Cienfuegos

9,117.3

9,277.8

9,423.9

9,507.6

9,618.5

9,634.1

Sancti Spíritus

12,706.3

12,810.2

12,945.7

13,085.3

13,291.0

13,369.3

Ciego de Ávila

14,556.3

15,028.1

16,180.5

16,778.7

17,235.1

22,249.9

Camagüey

22,482.7

24,378.1

26,147.7

26,741.4

24,830.2

25,317.2

Las Tunas

8,286.7

8,107.4

10,561.5

10,593.8

10,789.9

10,814.6

Holguín

25,352.6

25,929.1

26,406.8

26,779.7

27,161.5

27,501.5

Granma

14,571.8

14,605.9

14,526.2

14,777.1

14,986.2

15,242.0

Santiago de Cuba

24,609.5

24,695.9

24,375.4

24,911.8

25,037.6

25,175.3

9,694.3

9,741.0

9,791.6

9,503.2

8,183.4

8,218.6

3,808.6

3,808.6

3,808.6

3,808.6

4,024.0

4,239.4

Cuba

Guantánamo Isla de la Juventud

Cap.III Forme de turism practicate • Turismul e favorizat de apropierea geografica a Cubei de S.U.A. (suprasaturarea peninsulei Florida) de unde provine un număr relativ mare de turişti din cei sosiţi aici, precum si de infrastructura adecvata: porturi, aeroporturiinternaţionale, plus hotelurile pentru cele mai diverse categorii de turişti,cazinouri, terenuri de sport, dotări pentru sporturile nautice. Se aduga unele curiozitati naturale precum „blue holes” (găurile negre) in fapt peşteri scufundate.

• Patrimoniul turistic e bogat, celui natural ( exotismul si bogatia florei, faunei)adaugandu-i-se cel antropic, de la vestigii ale civilizaţiei taino sau mayase lamonumente istorice, de arta coloniala, muzee si construcţii moderne. • Factorii determinanti ai dezvoltării turismului insular tin de geografie, istorie,cultura a locului. Factorii naturali- clima, plajele întinse cu nisipuri fine,vegetaţie specifica, favorizează o activitate turistica pe aproape tot parcursul anului. • Se observa interferenta formelor de turism:-semiorganizat -turism cultural si de agrement -turism de litoral ( helio-marin) • In ceea ce priveşte turismul semiorganizat, turistul isi poate angaja prinintermediul unei agenţii de turism, in prealabil, prin contract, o parte din servicii,cum ar fi: servicii de transport, de exemplu zboruri de tip „charter”, de cazare simasa comandate cu anticipaţie, de tipul „Package-Tour”, iar altele urmând a fiobţinute direct pe măsura derulării calatoriei. Astfel se pot îmbina armonios preferinţele individualizate ale turiştilor, prin alegerea unor itinerariidiversificate, având in vedere peisajele minunate si atracţiile numeroase aleoraşului si ale provinciei, cu avantajele pe care le oferă călătoriile organizate. Posibilitatile de cazare, de restauraţie sunt multiple, datorita reţelei dense dehoteluri, vile, restaurante, baruri, la fel si posibilitatile de agrement. Atrageindeosebi grupa tanara si persoanele cu venituri mari. •Turismul cultural presupune vizitarea obiectivelor patrimoniului istoric, amuzeelor sau participarea la evenimente culturale. Menirea acestui tip de turismeste complexa: in primul rând este instruirea prin imbogatirea cunoaşterii, in al doilea rând este recrearea simţita pe plan spiritual prin cunoaşterea unor fenomene noi. •Trăsăturile sale sunt: -selectarea la nivelul participanţilor, prin practicarea sa de către anumitecategorii ale populaţiei, de exemplu, intelectuali;-antrenează populaţia urbana;-majoritatea excursiilor destinate cunoaşterii au o durata medie de 7 zile;-distanta variază in limite largi, in funcţie de cererea si poziţia in spaţiu a produsului turistic. • Astfel, patrimoniul natural al oraşelor este completat de cel antropic reprezentat de vestigii arheologice ale civilizaţiei taino, muzee, edificii religioase saumonumente de arta coloniala care alcătuiesc oferta culturala a oraşului. •Turismul de recreere si agrement interferează cu turismul cultural, oferind unbun prilej de a cunoaşte locuri si oameni noi, istoria si cbiceiurile lor. Scopul fundamental al practicării sale este si satisfacerea nevoilor recreative ale populaţiei antrenata in munci solicitante, cu mare consum de energie fizica si psihica. • Principale caracteristici sunt :-antrenează cel mai bine un număr de persoane, majoritatea provenind din tarile puternic urbanizate si dezvoltate;-ponderea decisiva se recrutează din rândul populaţiei urbane si este practicat detoate grupele de vârsta, in special tineret si populaţiei matura;-oferă posibilitatea cunoasterii de locuri si oameni noi, cultura lor;-distanta de deplasare si durata actului recreativ variază in funcţie de posibilitatileturiştilor;-eficienta economica a turismului de recreare si de agrement este destul de ridicata; presupune realizarea unei infrastructuri proprii, in care unitatilor de cazare sialimentaţie publica li se adaugă dotări specifice de agrement: piscine, terenuri de sport, săli de jocuri diverse etc. • Natura bogata si variata a provinciei Matanzas, plus peisajele minunate, încântadin prima clipa privirile turiştilor. De aceea, posibilitatile de agrement sunt multiple • Poţi face o plimbare pe jos sau pe unul din numeroasele poduri cu care e împânzit oraşul Matanzas, supranumit „oraşul podurilor”, fiind asemuit cuVenetia, pentru admira a atracţiile minunate ale locului, sau poţi face o plimbare cu barca, pe râul Canimar, de exemplu, cu ape liniştite si vegetaţie luxurianta,care omagiază farmecul oraşului Matanzas

• Elementele afro-cubaneze „inradacinate” aici, ale folclorului insular, frumuseţeadansurilor si cântecelor sale se pot regăsi in diversele festivaluri ce au loc inMatanzas in colaborare cu Havana (de exemplu festivalul tobelor care are loc inoctombrie). •Turismul de litoral in special cel balnear- maritim , practicat pentru curaheliomarina, bai de mare, cura climaterica, este favorizat de zestrea turistica: plaje renumite cu nisipuri fine si vegetaţie exuberanta, clima plăcuta a provincieiMatanzas, si de agrement de excepţie.regiunea se caracterizează printr-un lanţ de staţiuni turistice cu diverse forme de cazare, de la pensiuni la hoteluri de lux, cuinfrastructura adecvata: porturi, aeroporturi internaţionale, cu o varietate de servicii si posibilitati de agrement, cazinouri, terenuri de sport, dotări pentru sporturi nautice. • Plaja Varaderoeste cea mai cunoscuta si ceruta pe piata internaţionala.Varadero este un oraş-staţiune in provincia Matanzas si este una din cele maiîntinse staţiuni din Caraibe. Varadero este numita si Playa Azul. Este situata in peninsula Hicacos, de-a lungul coastei de nord, intre Golful Cardenas siStrâmtoarea Florida, circa 140 km est de Havana. •Aeroportul internaţional Juan Gualberto Gomez, in partea de vest a peninsulei,est aeroportul staţiunii Varadero, fiind al doilea aeroport ca importanta al Cubei si oferă servicii de zbor intern si internaţional • Orasul Varadero oferă condiţii excepţionale pentru scuba diving, pescuit, yachting si pentru practicarea altor sporturi nautice. • Din 2006, Varadero e in principal vizitat de europeni si canadieni. Împreuna cuoraşul Havana primeşte circa 70% din numărul total de turişti sosiţi in Cuba,având o solida si diversificata infrastructura hoteliera. Casa Du Pont e o atracţieturistica si un restaurant renumit in Varadero. Turismul helio-marin îmbina beneficiile unui sejur minunat petrecut intr-odestinaţie exotica, cu cele ale turismului medical, datorita climei plăcute si„zestrei” turistice bogate: vegetaţie luxurianta, plaje cu nisipuri fine, si deagrement de excepţie, putând fi funcţional aproape tot timpul anului .

Cap IV Principalii indicatori Gradul de ocupare %

2004

2005

2006

2007

2008

2009

Total

63.5

63.6

61.3

60.9

60.1

59.8

Hoteluri

63.3

63.5

61.3

60.9

60.2

58.9

5 Stele

63.1

65.0

64.0

64.1

64.5

62.9

4 Stele

62.8

64.3

63.0

62.5

62.5

60.6

3 Stele

64.3

60.2

57.0

56.3

55.0

53.7

2 Stele

63.7

61.3

55.2

53.2

54.2

50.4

1 Stea

77.6

68.0

49.6

48.2

52.5

50.8

Altele

61.1

63.3

48.7

46.7

51.3

50.2

Indicatorul modificarii cererii turisticereceptoare 2004-> 2005 : 2319/2049 * 100 = 113.17% 2005-> 2006 : 2221/2319 * 100 = 95.77%

Obervam ca in anul 2005 fata de 2004 cererea turistica receptoare a crescut cu 13.17 % insa a scazut in urmatorii doi ani (2006, 2007), urmand o crestere semnificatica in anii 2008 si 2009.

2006-> 2007 : 2152/2221 * 100 = 96.89% 2007-> 2008 : 2348/2152 * 100 = 109.10% 2008 -> 2009: 2430/2348 * 100 = 103.49% Indicatorul modificarii cererii turistice 2004-2005 : 3088029 / 2914665*100 = 105.94% 2005-2006 : 2928246 / 3088029*100 = 94.82% 2006-2007 : 3005644 / 2928246*100 = 102.64% 2007-2008 : 3243722 / 3005644*100 = 107.92% 2008-2009 : 3215193 / 3243722*100 = 99.12% Indicatorul evolutiei innoptarilor 2004->2005:15400987 / 14196353*100 = 108.48% 2005->2006: 15235204 / 15400987*100 = 98.92% 2006->2007: 15037897 / 15235204*100 = 98.70% 2007->2008: 16320990 / 15037897*100 = 108.53% Indicatorul densitatii turistice 2004: 2914665/110860 = 26.29 2005: 3088029/110860 = 27.85 2006: 2928246/110860 = 26.41 2007: 3005644/110860 = 27.11 2008: 3243722/110860 = 29.25

Observam ca in anul 2005 fata de 2004 cererea turistica generala a crescut cu aproximativ 6 procente, in 2006 a scazut cu aproximativ 5 procente, urmand sa creasca pana in 2009 cand are loc o scadere

2008->2009: 16276865 / 16320990*100 = 99.72% Observam ca indicatorul evolutiei innoptarilor fluctueaza semnificativ, avand un nivel ridicat in anii 2005 si 2008 si relative scazut in 2006,2007 si 2009.

2009: 3215193/110860 = 29.00 Densiatatea turistica calculate in functie de suprafata tarii nu fluctuat in mod semnificativ, mentinandu-se intre 26.29 ( minimul inregistrat in 2004) si 29.25 ( maximul inregistrat in 2008). Cap.V Relatia Cubei cu Romania Romania mentine relatii amicale nu Cuba, chiar daca, in prezent, nu se afla printre cei mai importanti parteneri de afaceri Comertul dintre Romania si Cuba a scazut in mod considerabil dupa 1990 si mai ales dupa 1997, cand s-au incheiat livrarile de echipamente si utilaje romanesti pentru Combinatul "Las Camariocas", livrari efectuate in conditii de credit, a caror valoare de cca.107 milioane ruble transferabile nu a fost inca recuperata si nici perspective apropiate nu se intrevad. Inainte de 1990, exporturile romanesti in Cuba se faceau pe baza unor linii de credit guvernamentale, credite a caror valoare totala plus dobanzile trec astazi de 1 miliard ruble transferabile, recuperarea lor constituind o problema dificil de solutionat. Autoritatile cubaneze nu au nici o intentie de a accepta abordarea temei datoriei si identificarii de alternative sau solutii pentru rezolvarea acestei probleme. Astazi, relatiile economice bilaterale dintre Romania si Cuba urmeaza strict legile pietei si comertului international. Datorita faptului ca piata cubaneza nu ofera conditii de achizitii decat cu plata la termen, a neincrederii exportatorilor nostri in posibilitatea de recuperare a contravalorii exporturilor, a gradului real de risc, etc., mare parte a exporturilor romanesti in Cuba se face prin intermediari straini, cu putere sau sprijin financiar, care cumpara in Romania cu plata la livrare si revand in Cuba cu plata la termen. Incepand din anul 2002 si aceasta schema a inceput sa functioneze mai greu, datorita inmultirii cazurilor de neincasari a contravalorii marfurilor vandute, inregistrate de respectivele firme intermediare, fapt ce le-a determinat sa se retraga sau sa isi limiteze operatiunile pe piata cubaneza. Valoarea schimburilor bilaterale difera dupa statisticile din cele doua tari. Statisticile romanesti indica o valoare a exporturilor noastre, in anul 2005, de 2,58 milioane dolari (produse chimice, ingrasaminte, piese de schimb, laminate de otel),iar a importurilor de 6,76 milioane dolari (in principal zahar), cu un sold al balantei comerciale favorabil Cubei cu 4,18 mil.dolari. Pentru a intra in Cuba, vizitatorii romani au nevoie de viza pentru toate tipurile de pasapoarte. Viza se obtine de la Ambasada Cubei la Bucuresti. Este recomandabil ca, o data intrat in Cuba, cetateanul roman sa respecte cu strictete normele si legile acestei tari, precum si tipul de activitate pentru care a fost emisa viza, caz contrar existand riscul retinerii de catre autoritati, sau al expulzarii si stabilirii de interdictii de a mai reveni in aceasta tara. Cap VI. Elemente care definesc Cuba la nivel international De vazut, de vizitat in Havana 1.Catedrala, Plaza de Armas, Parcul Central, exemple de arhitectura coloniala, Paseo del Prado, o promenada spaniola din sec al 19 lea si zeci de cafenele si baruri. 2. O plimare intr-o masina veche din anii 50 pe El Malecon, bulevardul de-a lungul marii. 3. Vizitati Piata Revolutiei, inima orasului si a lui Fidel Castro

4. Cayo Santa Maria - insula mica, coralifera, 13 km lungime si 2 km latime cu 12 km de plaja superba, in nordul insulei, regiunea Villa Clara. Legatura cu insulele mici se face pe poduri peste apa iar drumul de la Remedios la Cayo Santa Maria este absolut superb. 5. Trinidad - situat pe coasta de sud a insulei, in regiunea Sancti Spiritus, oras intrat in patrimoniul UNESCO- hotelul din oferta este la 12 km de oras. De facut in Cuba 1. Savurati cea mai buna tigara de foi din lume, din tutun de Vuelta Abajo, cultivat in regiunea Pinar del Rio. 2. Beti Mojito, un cockail cubanez traditional preparat din rom cubanez, soda, zahar nerafinat, suc de lamaie, gheata si frunze proaspete de menta. Este o bautura traditionala slab alcoolica, cel mai bine preparata in Bodequita del Medio. Mojito este inspirata din bautura Draquecito, numita dupa numele faimosului pirat Sir Francisc Drake ascuns in Isla de la Juventud. 3. Dansati salsa. InCuba, nu foloseste acest cuvant. Cubanezi afirma ca danseaza casino pe muzica son. 4. Faceti snorkeling sau scuba diving Unele din cele mai frumoase recife de corali din apele planetei se gasesc in jurul Insulei Cuba. O destinatie aparte oentru iubitorii de scuba diving este Isla de la Juventud. 5. Inchiriati o masina din anii 60 dar nu va indeparati prea departe de Havana. In Havana circula masini vechi, considerata de colectie in multe tari din lume. Pentru excursii in afara orasului, inchiriati masini noi ca sa fiti mai siguri ca nu ramaneti in pana