Criza Cuba - Referat [PDF]

Zitiervorschau

Criza rachetelor din Cuba (1962)

Criza rachetelor din Cuba a reprezentat momentul cel mai “fierbinte” din perioada Războiului Rece. Amplasarea rachetelor nucleare de catre URSS, în imediata apropiere a SUA era pe cale să declanșeze un nou conflict mondial, în care, de data aceasta, ambele tabere dispuneau de arme de distrugere în masă. Trimiterea celor aproximativ 80 de rachete în Cuba, a venit drept răspuns la amplasarea rachetelor Jupiter de catre americani în Turcia, în același an. Soluția găsită de americani pentru a preveni acest dezastru a fost instituirea unei blocade navale, care până la urmă se va dovedi un real succes. O consecința directă a acestui eveniment este formarea unei linii telefonice directe între Kremlin și Casa Alba, considerându-se că în acest mod se va depăși într-un fel, lipsa de comunicare dintre cele două.

I.Introducere În celebrul său ”Iron Curtain Speech” rostit la 5 martie 1946, Winston Churchill avertizează asupra Cortinei de Fier coborâte asupra Europei, cea care separa sfera de influen ță sovietică (Europa Centrală și de Est) de Europa Occidentală. Această zonă, enun ța premierul britanic, se afla, sub o formă sau alta, sub controlul Moscovei.1 Războiul Rece, ca și consecință a încheierii celui de Al Doilea Război Mondial, a reprezentat o perioadă de competiție Est-Vest între cele două blocuri militare ideologice, NATO – SUA și URSS – Rusia. Ambele vor cunoaşte o creştere de putere după 1945, rămânând singurele Puteri Mondiale şi angajându-se în Războiul Rece, conceput ca „o competiţie a stemelor”.2 Această etapă istorică a fost caracterizată de ostilități și concurență între cele două superputeri și de ”războaie proxi” – între aliații celor două tabere, alături de evitarea confruntării directe și de jocul cu sumă nulă. Motivul esențial e reprezentat de faptul că în a doua jumătate a secolului XX, cele două blocuri își procuraseră arme nucleare, astfel că începerea unui nou război ar fi putut însemna sfârșitul lumii.

1 Paul Halsall, http://www.fordham.edu/halsall/mod/churchill-iron.html accesat la 09.06.2016 2 Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie până în anul 2000, editura ALL EDUCATIONAL, 2002,2003

II.Hrusciov și politica sa La nivelul anului 1960 Hrusciov pune capat interzicerii neoficiale a testelor nucleare, întelegere respectata de ambele părți timp de trei ani. Ca urmare URSS declanșeaza o explozie monstruoasă de cincizeci de megatone.3 Date fiind aceste fapte Hrusciov va promova în perioada următoare o politică de aparare bazată pe rachetele nucleare și pe reducerea armamentului nenuclear. Deși Hrusciov era foarte încrezător în această politică, mulți dintre consilierii și colegii lui o consideră mult prea îndrazneață.4 SUA și URSS s-au complăcut să propună în schimb planuri ireale și profitabile vizând dezamarea generală și totală și au pierdut mult timp vorbind despre ele. Propunerile sovietice sau concentrat asupra unora dintre obiectivele favorite, ca de pildă retragerea trupelor și a bazelor străine, în loc să prefere problem mai puțin spectaculoase de tipul celor privind acceptarea controlului și verificărilor, de care erau foarte preocupați negociatorii britanici și americani. Planul sovietic, prezentat Adunării Generale a ONU de către Hrusciov, a fost urmat în martie și iunie 1960 de două propuneri americane. Americanii și rușii au cazut de acord asupra unui set de principii, dar nu au reușit sa cadă de acord asupra unei propuneri americane privind controlul; ambele parți au redactat proiecte de tratate pe tema dezarmării generale și totale (proiectul sovietic era o revizuire a unui proiect anterior) în vederea sesiunii de toamna a Adunării Generale a ONU.5 Hrusciov încearcă să iasă din impasul cauzat la nivel European în ceea ce privește criza Berlinului și se angajează în dezastruoasa aventură de a plasa rachete în Cuba, ceea ce nu face decât să arate ca trebuie marită miza înainte ca puterea militara sa afecteze diploma ția. 6 Acesta hotarăște în 1962 să amplaseze în Cuba rachete sol-aer, urmate de avioane de vânătoare mig 21, de bombardiere cu reacție Il28 ăi de rachete nucleare sol-sol, ca răspuns la amplasarea rachetelor

3 Henry Kissinger , Diplomția , traducere din limba engleză: Mircea Ștefăncu, Radu Paraschivescu , București, 1998, editura ALL, pag 508 4 Peter Calvocoressi, Politica mondiala dupa 1945 , Bucuresti, 2000, editura ALLFA, pag 28 5 ibidem, pag 36 6 Henry Kissinger, Diplomatia, traducere din limba engleză: Mircea Ștefăncu, Radu Paraschivescu , București, 1998, editura ALL, pag 511

Jupiter pe teritoriul Turciei, în același an, rachete care puneau ăn pericol integritatea cetățenilor și a orașelor din URSS.7 Înțelegerea între cele două țări comuniste privind amplasarea rachetelor nucleare rusești în Cuba este facilitată și de faptul cș guvernul SUA a încercat să răstoarne sistemul condus de Fidel Castro, în nenumarate rânduri , cele mai bune exemple fiind invazia din Golful Porcilor din 1961 și operațiunea Mangusta, din 1962 prin care se încerca inițierea unei revolte populare împotriva lui Castro.8

III.Criza propriu-zisă La început nu se știa exact dacă URSS încearcă să amenințe SUA prin amplasarea acestor rachete sau doar sa apere Cuba în cazul unui atac american. Sovieticii au dat asigurări Washingtonului că operațiunea vizează strict apararea Cubei și că nu au intenții ofensive, și deși afirmațiile lor contraziceau pe cele ale refugiaților, până la jumatatea lui octombrie americanii nu aveau nici un fel de dovezi. După imaginile suprinse la acea vreme era vorba de un numar de circa 36-42 de rachete cu rază de acțiune medie , instalate de armata sovietică din totalul celor 96 ajunse pe insulă. Aceste rachete erau capabile să lovească la distanțe de aproximativ 2000 de kilometri, în raza lor intrand principalele orașe din centrul și estul SUA. Intensitatea cu care puteau lovi acestea era deasemenea considerabilă, ele având o putere de circa 60 de ori mai mare decat bomba de la Hiroshima.9 In data de 14 octombrie sunt descoperite bazele nucleare de către un avion de spionaj american de tip U2. Drept urmare a acestei descoperiri, președintele american, Kennedy, comandă instituirea unei blocade navale în apropierea Cubei. Acțiunea americană a fost privită ca un act de război și a fost întampinată cu proteste de către comuniști. Hrușciov afirma la acea dată că blocada este un act de agresiune care va duce la un război nuclear în cazul în care 7 Peter Calvocoressi, Politica mondială după 1945, București, 2000, editura ALLFA, pag 31 8 http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nucleardocumentar-1075831 , accesat la data de 09.06.1016 9 http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/imagini-memorabile-cu-kennedyhrusciov-si-castro-in-criza-din-1962-galerie-foto-1197448 , accesat la data de 09.06.2016

americanii vor ataca Cuba sau vasele sovietice. În noaptea de 22 octombrie, Kennedy anun ța public descoperirea rachetelor sovietice și blocada navală din Cuba, pentru a preveni un atac. Concentrarea trupelor americane cuprindea zeci de nave de război, submarine și avioane. Bombardierele americane erau pregatite pentru a lansa un contraatac nuclear împotriva sovieticilor, rachetele intercontinentale așteptand doar semnalul de atac pentru a fi lansate. În cazul în care SUA ar fi atacat navele rusești încărcate cu rachete nucleare, americanii aveau ăn plan și invadarea Cubei șncepand cu 28 octombrie pentru a distruge restul rachetelor și a pentru a-l înlatura pe Fidel Castro de la conducerea țării. La 27 octombrie 1962, membrii NATO au fost anuntați de un eventual conflict ce va urma. În aceeași zi, CIA îl informeaza pe Kennedy că rachetele sunt funcționabile și gata de lansare. Tot atunci un avion de spionaj U2 este doborât deasupra Cubei de către sovietici , iar un altul a fost detectat în timp ce facea un zbor neautorizat asupra graniței estice a Uniunii Sovietice, fapt care a accentuat și mai mult tensiunea existentă în acea perioadă.10 Torpilele nucleare cu care erau dotate submarinele sovietice nu puteau fi lansate decât în urma unui ordin codificat de la Kremlin. Dar, în ceea ce privește torpilele convenționale, ordinul de lansare putea fi dat chiar de comandatul flotilei. Cu toate acestea, torpilele nucleare nu erau dotate cu niciun fel de încuietoare specială care să prevină utilizarea neautorizată, astfel ca decizia de lansare a acestora rămânea la latitudinea ofițerului însărcinat cu acestea și capitanului submarinului.11 Procurorul general al lui Kennedy s-a întalnit in secret cu ambasadorul sovietic pe 27 octombrie. Mesajul a fost clar: Washingtonul respinge orice invazie în Cuba și Hrusciov să î și retrage rachetele.12 Hrusciov își anunță capitularea într-o scrisoare adresata lui Kennedy în care sus ținea din nou că furnizarea de arme către Cuba fost o măsura defensivă; el mai declara că s-a pus capăt acestei acțiuni și că , dacă SUA ar promite că nu invadează Cuba și ar ridica blocada, URSS nu 10 http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nucleardocumentar-1075831 , accesat la data de 09.06.2016 11 http://www.descopera.ro/cultura/9141763-vasili-arhipov-omul-care-a-salvat-omenirea-de-laun-razboi-nuclear , accesat la data de 11.06.2016 12 http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul-armageddonului-in-crizadin-cuba-1195839, accesat la data de 11.06.1016

va mai considera necesară prezența sa în Cuba. Aceasta era, de fapt o recunoaștere a Doctrinei Monroe, recunoaștere dorită de americani.13 Un mare merit pentru neizbucnirea unui conflict armat îi revine lui Vasili Arkhipov, aflat la aceea data la bordul submarinului B59. Acesta s-a opus vehement lansării rachetelor în momentul în care au aflat de blocada americană instituită, prevenind astfel, izbucnirea unui al treilea război mondial.

III.Modul în care criza a influențat România În perioada în care a avut loc această criză, România era condusă de Gheorghe Ghiorghiu-Dej având un regim comunist. România avea o alin ță cu URSS-ul. În momentul in care criza rachetelor din Cuba își atinsese apogeul, au aflat si ceilalți lideri politici din „ țările socialiste frățeși”. Toată lumea devenise un fel de ostatic în urma conflictelor politicie, militare, diplomatice și psihologice pe care le-a marcat acest eveniment din octombrie 1962. Țările mici sunt atrase cu o ușurință foarte mare in astfel de conflicte, punându-le în situații limită. Conducătorul României se întorcea dintr-o vizită oficiala în afara granițelor țării, aflânduse la bordul avionului în momentul aflării veștii. Comentariul său „Uite în ce era să ne bage ă știa fără să știm nimic!” a fost reacția de moment de față cu to ți membrii delega ției si ziari știlor ce se aflau cu el. Analiștii politici susțin ca datorită acestui fapt petrecut în anul 1962, a început în acea perioadă pregătire declarației din aprilie 1964 prin care România devenea independent față de URSS. Dintr-un alt punct de vedere, nu toate țările care fac parte dintr-o alian ță acceptă prezen ța armelor nucleare pe teritoriul lor. Cuba, in acea perioadă, nu a avut un rol major în ceea ce privește amplasarea rachetelor pe teritoriul lor, totul făcându-se din intenții rusești.14

13 Peter Calvocoressi , Politica mondială după 1945, București, 2000, editura ALLFA pag 32 14 http://www.cotidianul.ro/criza-rachetelor-din-cuba-si-invatamintele-ei-pentru-romania198591, accesat la 11.06.2016

IV.Consecințe În cadrul negocierilor care au avut loc, Kennedy nu a cazut pradă consilierilor săi și nu a cedat nimic in fața Moscovei. Au urmat o serie de întalniri diplomatice cu reprezentan ți sovietici, dar și a altor țări europene, de la aceste întâlniri nelipsind și secretarul general al ONU. 15 Conflictul în problema Cubei i-a pus din nou față în față pe protagoniștii Războiului Rece, reușindu-se ca nici de această dată să nu se tragă nici un foc de armă. Tentativa lui Hrusciov de a ajunge pe picior de egalitate cu americanii a eșuat pentru că era nesabuită, iar el a fost ănlaturat, în mod pașnic, de către proprii colegi. SUA, după incidentul din august din golful Tonkin, s-au implicat tot mai mult în războiul din Vietnam. De la jumatatea anilor ’60, Războiul Rece a redevenit o situație statică , tulburată superficial de evenimente periferice (în Ethiopia, în Afganistan) și menținută de cursa inarmărilor.16 Printre consecințele imediate ale acestei crize se numară și instituirea “telefonului-ro șu”, prin care se face legatura directă între Kremlin și Casa Alba. Acesta era un lucru necesar pentru a preveni izbucnirea unui război mondial, deoarece prin intermediul acestuia comunicarea între cele doua tabere va deveni mult mai eficientă. O alta consecință imediată a acestei crize este reprezentată și de concesia facută de americani în cazul rachetelor amplasate în Turcia. Dupa retragerea submarinelor sovietice care se îndreptau spre Cuba, SUA se angajează să-și retraga rachetele amplasate în imediata vecinatate a URSS-ului, evenimentul fiind ținut secret pentru ceva timp. La 40 de ani după aceasta criză, în 2002, cu ocazia unei conferințe la Havana, dedicată crizei din 1962, Robert McNamara a recunoscut că lumea s-a aflat mai aproape de prapastie decât se credea. Tot atunci Thomas Blanton de la Arhivele Naționale de Securitate ale Statelor Unite a declarat ca „un barbat pe nume Vasili Arkhipov a salvat lumea”17

15 http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul-armageddonului-in-crizadin-cuba-1195839 , accesat la data de 11.06.2016 16 Peter Calvocoressi , Politica mondială după 19 , București, 2000, editura ALLFA, pag 36 17 http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustul-nucleardocumentar-1075831 , accesat la data de 09.06.2016

Bibliografie

1. Paul Halsall, http://www.fordham.edu/halsall/mod/churchill-iron.html accesat la 09.06.2016 2. Imanuel Geiss, Istoria lumii din preistorie până în anul 2000, editura ALL EDUCATIONAL, 2002,2003 3. Henry Kissinger , Diplomatia , traducere din limba engleza: Mircea Ștefăncu, Radu Paraschivescu, București, 1998, editura ALL 4. Peter Calvocoressi, Politica mondiala dupa 1945 , București, 2000, editura ALLFA, 5. http://www.ziare.com/cultura/documentar/omul-care-a-salvat-lumea-de-holocaustulnuclear-documentar-1075831, accesat la data de 09.06.2016 6. http://www.ziare.com/cultura/istoria-culturii-si-civilizatiei/imagini-memorabile-cukennedy-hrusciov-si-castro-in-criza-din-1962-galerie-foto-1197448, accesat la data de 09.06.2016 7. Marius Comper, http://www.descopera.ro/cultura/9141763-vasili-arhipov-omul-care-asalvat-omenirea-de-la-un-razboi-nuclear, accesat la data de 11.06.2016 8. Dumitru Constantin, http://www.cotidianul.ro/criza-rachetelor-din-cuba-si-invataminteleei-pentru-romania-198591, accesat la 11.06.2016 9. http://www.ziare.com/international/america/sua-si-urss-in-pragul-armageddonului-incriza-din-cuba-1195839, accesat la data de 11.06.2016 10. Andreea Lupșor , http://www.historia.ro/exclusiv_web/general/articol/criza-rachetelorcuba, accesat la data de 11.06.2016