Locul Si Rolul Dreptului in Societate [PDF]

Zitiervorschau

Locul si rolul dreptului in societate

Dreptul reprezinta ansamblul de norme juridice care reglementeaza relatiile sociale a caror respecate este garantata de forta de constrangere a statului. Ca stiinta despre societate, dreptul este totodata o stiinta social-umana, iar stiinta dreptului studiaza juridical in toate formele sale de manifestare, dimensionand astfel existena umana in functie de anumite conditii social-istorice. Dreptul apartine stiintelor juridice, studiaza legile existentei si dezvoltarea statului si dreptului, institutiile politice si cele juridice, formele lor de evolutie in trecut si in prezent, influentand societatea si activitatea umana. Dreptul are un statut specific intrucat analizeaza un anumit domeniu al relatiilor sociale si anume domeniul participarii oamenilor la circuitul juridic ca purtator de drepturi si obligatii juridice. Interventia dreptului in acest domeniu are menirea de a conduce si dirija comportamente umane impunandu-le reguli normative dar si progamand un anumit timp de actiuni cu respectarea formelor de manifestare individuala si colectiva. Dreptul impune un sistem de drepturi si obligatii, asigura legitimitatea relatiilor si actiunilor umane si construieste modele ideale de conduita, formate din reguli obligatorii si interzice faptele care contravin prescriptiilor legale, realizand ordinea sociala. Dreptul apare ca fiind cel mai specializat si organizat organism de control social, control care presupune interactiunea a 3 elemente fundamentale; un element ideal in domeniul valorilor, un element de putere, de influenta, si un element de organizare si planificare sociala. In acelasi timp, dreptul are un rol deosebit si in reglementarea relatiilor economice, tehnico-stiintifice si cultural, contribuind la favorizarea progresului social si la stabilirea unor conditii mai bune de viata in cadrul unei libertati mai mari

Izvoarele(sursele) dreptului

Prin izvor de drept se intelege actul juridic cu valoare normativa in care sunt cuprinse regulile de drept. Principalele izvoare de drept: A.Actul normativ-cel mai important izvor de drept este actul normative, care contine reguli cu caracter obligatoriu, investite cu forta juridica superioare altor izvoare ale dreptului. 1.Constitutia-este fundamental intregului sistem juridic aparand ca o suma de principia de baza, ca o stare de spirit care comanda si controleaza orice activitate de normare.Constitutia este, deci, ansamblul regulilor ce privesc instaurarea, exercitarea si mentinerea puterii de stat.Constitutia este un contract social intre natiune si putere prin care se determina atat drepturile pe care natiunea si le rezerva(drepturile omului si ale cetateanului), cat si prerogativele cu care tot natiunea mandateaza, in mod limitative, puterea sa le exercitein numele ei si pentru ea precum si modalitatea de a le exercita.In orice stat exista 3 puteri: a)puterea legislative-exercitata de catre reprezentanta nationala care este parlamentul. b)puterea executive-apartinand guvernului, care o exercita impreuna cu seful statului, la nivel central, si organelor administratiei publice locale, la nivel local. c)puterea judecatoreasca-apartinand instantelor de judecata. In ordine ierarhica crescatoare, instantele de judecata din tara noastra sunt:Judecatoriile, Tribunalele, Curtile de Apel si Inalta Curte de Casatie si Justitie . 2.Legea-in sens larg, se intelege orice act normative, iar in sens restrains este vorba doar de actele normative emise de parlament(organul legislative al statului).Legile se clasifica in legi constitutionale, legi organice si legi oridinare.Legile constitutionale sunt constitutia si legile de revizuire a acesteia.Legile organice dezvolta si detaliaza principiile fundamentale ale dreptului prevazute in Constitutie.Legile organice sunt adoptate cu votul majoritatii membrilor fiecarei Camera(majoritatea absoluta-jumatate puls 1 din nr total al membrilor), au forta juridical inferioara Constitutiei dar superioara tuturor celorlalte acte normative si legile ordinare sunt toate celelalte legi adoptate de Parlament si pot reglementa orice materie care nu tine de domeniul legilor constitutionale sau organice. Legile ordinare se adopta cu votul majoritatii membrilor prezenti in fiecare Camera(majoritate relative)

Legile organice sunt superioare celor ordinare, o lege ordinara care contrazice o lege organica va fi judecata ca fiind contrara constitutie. 3.Decrete-sunt izvoare de drept doar daca si in masura in care contin reguli de conduita generale si impersonale.De obicei, decretul presidential are caracter individual deoarece priveste reglementarea juridical a situatiei profesionale a unui subiect individual de drept(persoana fizica), o amnistie sau o gratiere individuala. 4. Ordonatele de guvern-conform Constitutiei, Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului roman si unica autoritate legiuitoare a tarii.In baza delegarii legislative, Guvernul emite ordonante, care sunt acte cu caracter legislative ce emana de la un organ al administratiei publice.Guvernul emite 2 feluri de ordonante:ordonante obisnuite si ordonante de urgenta.Ordonantele obisnuite presupun ca guvernul este imputernicit de Parlament, prin intermediul unei legi special de abilitare, se exercite functia legislativa.Ordonantele de urgent sunt adoptate de govern in cazuri exceptionale fara a mai fii necesara abilitarea parlamentara.Aceste ordonante nu pot privii domeniile rezevate legilor organice 5.Hotararile Guvernului-acestea sunt acte emise de obicei de Guvern pentru organizarea si clarificarea aplicarii unor legi adoptate de Parlament si au forta juridical inferioara Constitutiei, legilor organice si ordinare, dar superioara celorlaltor izvoare de drept. 6.Actele normative adoptate de catre conducatorii organelor central ale administratiei de stat si actele normative adoptate de organelle executive ale administratiei locale.Din aceasta categorie fac parte: -hotararile cu caracter normative adoptate de carte Consiliile Judetene si Consiliul General al Capitalei, Consilii Municipale, Orasenesti si Comunale, in limitele competentelor acestora; -ordinele si instructiunile ministrilor. Acestea au forta juridica inferioara tuturor celorlalte izvoare de drept, ceea ce inseamna ca reglementarile juridice pe care le contin trebuie sa fie conforme normelor de drept existente in legi si celelalte surse ale dreptului

Constitutia Legi organice Legi ordinare Ordonante si ordonante de urgent ale guvernului, hotarari ale guvernului Acte normative emise de autoritatile administratiei publice, centrale si locale

B.Cutuma-reprezinta un uzaj(obicei) social constant si uniform, constientizat ca fiind obligatoriu la nivelul grupului social.Convingerea juridical diferentiaza cutuma de simplul uzaj de fapt, care este o practica urmata in mod constant fara insa a se simti o obligatie in acest sens.De exemplu, obiceiul bacsisului nu este o cutuma, deoarece desi este adesea practicat, nu este constientizat ca o obligatie cu caracter juridic, dar asezarea arborilor la o anumita distant de hotar este o cutuma, pentru ca implica si o obligatie in acest sens. C.Jurisprudenta-s-au precedentul judiciar cuprinde deciziile judiciare pronuntate anterior in cazuri asemenatoare celui judecat.Precedentul sau practica judiciara nu are valoare de sursa efectiva a dreptului ci doar de sursa interpretativa iar judecatorul are dreptul de a se pronunta doar in mod particular asura cauzei, fara dispozitii generale sau cu caracter de reglementare in dreptul anglo-saxon, ca si in dreptul international jurisprudenta constituie izvor de drept alaturi de cutuma.In sistemul roman de drept, insa, care se incadreaza in cel romano-germanic, practica judiciara nu este sursa a dreptului. D.Doctrina de specialitate-nu constituie izvor al dreptului, dar, prin tezele teoretice prin care le elaboreaza si valoare argumentatiilor folosite, poate influenta si contribui la dezvoltarea dreptului si a surselor sale.