Rolul Și Locul Agențiilor de Presă [PDF]

Zitiervorschau

Rolul și locul agențiilor de presă Mass-media are o responsabilitate uriașă față de societate. Nivelul de influență pe care îl are presa, și cu atât mai mult agențiile de presă care diseminează știri la nivel internațional, trebuie avut întotdeauna în vedere, atât la nivel de management de presă, cât și la nivelul publicului. Presa modelează societatea și trebuie să fim conștienți că și copiii noștri vor trăi în societatea modelată de noi Funcţiile pe care sistemul mass-media le oferă la nivel social consolidează, deci, stabilitatea sa şi, atâta vreme cît societatea le reclamă drept necesare, cuoricâte shimbări tehnologice ale unor mijloace, cu oricâte modificări impuse de noi realităţi ştiinţificededicate comunicării, sistemul mediatic va supravieţui.Semnificaţia, locul şi funcţiile mass-media în societate sunt studiate cu minuţie, fiind proiectatenoi teorii ale comunicării, seducătoare şi pline de reflecţii inteligente. Specialiştii noului teritoriu au partede un statut privilegiat: “celor ce se consacră profesional comunicării mediatice, celor ce se situeazăconstant atât de aproape de izvoarele actualităţii, mass-media le conferă un soi de aură sau de autoritate Inventarea agențiilor de știri a fost un act de cea mai mare importanță în dezvoltarea industriei presei din anii 1880, la fel de semnificativă ca și presa rotativă, consider Anthony Smith. Primele agenții, HAVAS, REUTERS și WOLFF și-au împărțit lumea în sfere de activitate în mod similar cu diviziunea operată de marile imperii multinaționale în timpul celui de-al doilea război mondial la nivelul teritoriilor. Agențiile de presă au apărut din nevoia de a raționaliza și concentra informațiile. Ele sunt întreprinderile de presă ale căror scopuri fundamentale sunt colectarea informațiilor, redactarea și distribuirea completă și imparțială a documentelor de actualitate. Pentru a avea statut de agenție mondială, aceasta trebuie să dispună de o rețea de colectare a informației în întreaga lume, precum și de o rețea de abonați din lumea întreagă. Pe de alta parte, chiar și cele patru agenții mondiale sunt în primul rând, agenții naționale: colectează informația din propria țară și o distribuie în țară, și colectează informațiile din lume pentru mass-media naționale. Ele devin agenții mondiale prin transmiterea informației din țările lor în lumea întreagă; și prin culegerea informațiilor din lume, pentru abonații lor din întreaga lume. O trasatura de baza a publicisticii de agentie este concretetea, caracterul factual al textelor elaborate, ceea ce inseamna reflectarea obiectiva a realitatii (fara speculatii, presupuneri, probabilitati). Valoarea informativ-cognitiva a stirilor ar fi egala cu zero daca nu se intretine o legatura serioasa cu realitatea, daca nu ar fi redate fapte concrete, evenimente care au avut loc cu putin timp inainte de difuzarea relatarilor referitoare la acestea. Informatiile trebuie sa fie nu

numai factuale, concrete ci si autentice, consemnand locul unde se petrece evenimentul, data la care a fost transmis si ce agentie a efectuat transmisia. Agentia de presa asigura si informeaza informatii pe tot parcursul zilei, transmite stiri despre fiecare eveniment cu maximum de operativitate. De aceea, nu e de mirare ca sunt situatii in care, pentru a-si lua toate masurile de siguranta, agentia trebuie sa scrie astazi informatii despre evenimentele cae se vor petrece maine. De cele mai multe ori, ziaristii de agentie scriu informatiile lor in regim de contra-cronometru. Si aceasta pentru ca printre principalii beneficiari ai agentiei se numara radioteleviziunea care are ore fixe de transmitere a informatiilor (orele la care sunt programate radio si telejurnalele). Agentia de presa difuzeaza in raport de aceste ore fixe informatiile de la evenimentele importante. Metodele cele mai des folosite sunt flash-ul si acoperirea seriala a evenimentului cu ajutorul stirilor scurte. Flash-ul (stirea de cateva randuri) nu asteapta epuizarea evenimentului, ci este transmis operativ, avand rolul de prim anunt, de semnal. Lucrarile unei consfatuiri sau ale unui congres, desfasurarea unei vizite sunt prezentate serial, relatandu-se momentele mai importante sau la sfarsitul zilei, ziaristul de agentie pregateste o stire globala pentru presa de a doua zi, de fapt este o sinteza a tuturor flash-urilor transmise. Alaturi de rapiditate, si la fel de imperios, i se cere unei agentii obiectivitatea cea mai mare cu putinta. Si aici este vorba despre o calitate generala care i se pretinde presei, dar la un nivel si mai ridicat. La ziare, prezenta personala a ziaristului se face inevitabil simtita de-a lungul explicatiilor pe care trebuie sa le adauge relatarii seci a evenimentului. Agentia in schimb, furnizeaza elementele brute ale informatiei. Un ziar are mereu o anume orientare cunoscuta si acceptata de cititorii sai. Telegrama unei agentii de presa trebuie sa poata fi reprodusa atat de un ziar monarhist, cat si de unul comunist, daca amandoua fac parte dintre abonati. Aceasta inseamna ca redactorii sefi ai ziarelor sunt cenzori vesnici in alerta ai obiectivitatii agentiilor. In cele din urma, serviciul unei agentii trebuie sa fie complet. Nici un ziar nu poate reproduce totalitatea informatiilor unei agentii mondiale care ar umple un text mai mult de o suta de pagini de cotidian, fara titluri, fara ilustratii si fara publicitate. De altfel, acest lucru ar fi neinteresant, caci ar insemna neglijarea selectiei prin raportare la public. La fiecare ziar se arunca zilnic un mare numar de telegrame si majoritatea sunt scurtate. Dar difera de la un ziar la altul ceea ce se arunca sau se scurteaza. Daca o telegrama nu a fost preluata de nici un abonat al

agentiei imseamna ca aceasta a gresit transmitand-o, dar situatia este rara. O agentie trebuie sa difuzeze tot ceea ce poate interesa fie si o mica minoritate dintre clientii sai. Finalitatea tuturor acestor trasaturi ale ziaristicii de agentie (concretete, concizie, exactitate, claritate, obiectivitate, autenticitate, sobrietate, operativitate) este obtinerea unei maxime eficiente a intregii activitati. Sistemul comunicatiilor de masa, atat pe plan national, cat si international, este astazi de neconceput fara o institutie specializata in obtinerea, redactarea si raspandirea stirilor: agentia de presa. In reteaua surselor de informare a presei scrise sau audio-vizuale ea detine un loc central, justificat prin faptul ca, an de an, dezvoltandu-si neincetat activitatea, a ajuns sa furnizeze cea mai mare parte din volumul zilnic de stiri si informatii tiparite, radiodifuzate si televizate. Traim intr-o era a comunicarii generalizate, multilaterale, scrise si orale, care solicita slujitorilor presei un efort constant pentru a asigura o circulatie optima a informatiei – conditie sine qua non a dezvoltarii vietii sociale. Rapiditatea si chiar instantaneitatea comunicarii si difuzarii sunt preocupari de maxima importanta pentru fiecare ziar, post de radio sau de televiziune in lupta pentru castigarea primului loc in transmisia evenimentului, a noutatii. In acest cadru, agentia de presa detine un rol cheie in colectarea, prelucrarea si transmiterea stirilor, fiind cel mai important producator de informatii, precum si principalul intermediar intre piata informatiei si presa. Ce a determinat aparitia si dezvoltarea acestui mijloc specializat al comunicarii de masa? Desigur, un mijloc tehnic nou raspunde unei nevoi colective noi de comunicare. Cerinta mereu crescanda pentru cresterea vitezei de furnizare a unor stiri importante impune in mod automat necesitatea concentrarii si specializarii in domeniul difuzarii stirilor de actualitate. De asemenea, mondializarea informatiei, datorita dezvoltarii echipamentelor tehnice, a tehnologiilor perfectionate de difuzare, au facut necesara impartirea rolurilor intre mijloacele de comunicare, agentia de presa primind sarcina de a fi prima sursa de informare pentru toate celelalte media. Niciodata un ziar, un post de radio sau de televiziune nu va putea sa-si asigure cu un aparat tehnic si redactional propriu o informatie rapida, continua, abundenta, universala. O agentie de presa este un important pool al ziaristilor, aflata la dispozitia unui mare numar de media. Acestea din urma participa la finantarea ei, fie sub forma aderarii la o cooperativa, fie varsand o redeventa sub forma unui abonament.

Spre deosebire de situatia ziarlor, aceste abonamente nu sunt la pret fix, ci, in general, in functie de tirajul ziarelor si de audienta canalelor de radio sau de televiziune. Trebuie realizate de serviciile publice si de intreprinderile industriale sau comerciale constituie, pentru agentiile de presa, un supliment de finantare, cel mai adesea indispensabil. Asadar, un ziar asteapta de la o agentie sa-i aduca imediat la cunostinta tot ceea ce ii poate interesa pe cititorii sai din evenimentele care se petrec in zona acoperita de respectiva agentie. Principalele agentii au pus la punct mecanisme atat de bine adaptate incat isi indeplinesc perfect aceasta sarcina, cel putin in emisfera nordica. Si, chiar daca in atributiile reporterilor si ale corespondentilor angajati ai unui ziar intra obligatia de a incerca sa depaseasca in viteza agentiile anuntand o stire inaintea lor, rareori ajung in aceasta situatie, in ciuda eforturilor lor. Agentiile participa activ la schimbul mondial de informatii, fiecare insa in raport de amploare si capacitate tehnica si financiara a sistemului sau de colectare, prelucrare si transmitere a stirilor la scara mondiala. Pentru ca, in timp ce agentiile nationale isi circumscriu activitatea in limitele frontierelor tarilor lor, transmitand pentru strainatate numai informatii nationale, o serie de agentii desfasoara o activitate avand caracter international: culeg informatii de pe intreg globul si le raspandesc in toate tarile care sunt dispuse sa le primeasca si cu care au fost incheiate acorduri in acest sens. Aproape toate agentiile nationale sunt abonate sau au aranjamente de schimb de informatii cu una sau un mai multe agentii internationale, pentru a primi stiri din strainatate si a furniza stiri interne. La fel se procedeaza si intre agentiile nationale, care practica schimbul de informatii pe baza de acorduri bilaterale. O tedinta ce devine tot mai evidenta este cresterea cooperarii regionale intre agentiile din tarile mici sau in curs de dezvoltare, determinata de intensificarea preocuparilor tuturor statelor pentru, precum si de necesitatea contracararii procesului de concentrare a informatiei in mainile unor mari agentii, ceea ce provoaca disfunctionalitati si dezechilibru in fluxul informatiei. Intre agentiile de presa existente pe glob exista mari deosebiri in ceea ce priveste structura. “Unele sunt organizate, se consemneaza intr-un document UNESCO, potrivit regulilor dupa care se conduc intreprinderile obisnuite comerciale si dupa practica intreprinderilor obisnuite comerciale si dupa practica intreprinderilor nationale sau transnationale; altele sunt organizate pe baza de cooperare, fara a urmari profit si sunt controlate si finantate de ziare si de societati de radioteleviziune; in multe tari, agentiile de presa sunt controlate sau conduse de stat; ele sunt corporatii publice create de stat sau proprietate particulara”. Evolutii tehnice spectaculoase au avut loc in ceea ce priveste metodele de culegere, de editare si transmitere din ce in ce mai rapida a unor importante cantitati de stiri. In prezent, este posibil, utilizand o aparatura perfectionata sa scrii, sa corectezi si sa transmiti imediat stiri. Au fost sporite capacitatea, aria de actiune, rapiditatea, calitatea transmiterii de stiri si fotografii. Exista sisteme imbunatatite si extinse de cablu, telefon si telex, ca si circuite de radio in cadrul unei tari si intre tari si continente si, in unele situatii, s-a ajuns sa fie inlocuite circuitele clasice prin sateliti. Pe plan tehnic, stiri si reportaje pot fi transmise la randul lor, pot difuza mesajele in mod instantaneu prin sisteme speciale catre agentii.