Digitalizarea Turismului [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA CREȘTINĂ “DIMITRIE CANTEMIR” BUCUREŞTI FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ȘI COMERCIAL

DIGITALI ZAREA AFACERI LOR ÎN TURISM

NIȚU ALEXANDRA-ADRIANA

CIUCĂ RUXANDRA

CUPRINS

Contents CUPRINS...........................................................................................................................................2 CAPITOLUL 1....................................................................................................................................3 1.1.

Ce înseamnă digitalizarea turistică a unui oraș? Cum și când s-a născut această idee?..3

1.2.

Turismul virtual: cum arată călătoriile în timp de pandemie........................................3

1.3. Soluții de tehnologizare și digitalizare post-COVID-19 pentru afacerile de turism din România.......................................................................................................................................4 1.3.1.

Soluții de tehnologizare pentru aeroporturi/companii aeriene................................4

1.3.2.

Soluții de tehnologizare pentru unitățile de cazare..................................................5

1.3.3.

Soluții de tehnologizare pentru restaurante.............................................................5

1.3.4.

Soluții de tehnologizare pentru agențiile de turism..................................................6

Bibliografie.......................................................................................................................................8

CAPITOLUL 1 1.1. Ce înseamnă digitalizarea turistică a unui oraș? Cum și când s-a născut această idee?

Trecerea de la turismul clasic la e-turism a apărut de ani de zile în țările vecine sau în cele din vest, dar noi, românii, tindem să împrumutăm cu totul altceva decât acele lucruri care ne-ar putea aduce beneficii substanțiale. E-turismul se face cu hărți digitale interactive, cu plăcuțe de informare turistică multilingve, cu cod Q.R. și multe altele. Turismul trebuie să fie făcut, în egală măsură, la fața locului, în regiunea X, dar trebuie să fie facut și de pe canapeaua de acasă. Spre exemplu, China și-a făcut un tur VR al Marelui Zid. Orice om care are o pereche de ochelari de realitate virtuală poate sta pe canapeaua de acasă și să călătorească de-a lungul zidului. Despre asta este turismul digital. Dacă pe vremea părinților noștri nu existau multe dintre lucrurile care compun turismul acum, în prezent întâlnim termeni precum Instagram spots, virtual tour guide, 3D guide, totul realizându-se cu telefonul mobil, un dispozitiv pe care oricine îl are. Digitalizarea turistică a unui oraș înseamnă „mutarea“ acelui oraș, a potențialului turistic, cultural și istoric al acestuia, în sfera on-line, în digital și distribuirea lui la nivel global, ca toată lumea să-l poată vedea și cunoaște de acasă, de pe canapea. Există ghizi în România, dar nu suficienți pentru fiecare obiectiv și monument istoric. Mai mult decât atât, marcarea monumentelor istorice este deficitară, iar a obiectivelor turistice lipsește cu desăvârșire. Atunci, cum putem noi să oferim turiștilor un minim de cunoaștere despre ceea ce are România? Cum putem face ca România să fie a mea, a ta, a tuturor românilor și să le-o prezentăm străinilor așa cum trebuie să fie prezentată? Răspunsul la aceste întrebări este reprezentat de plăcuțele de semnalizare, cu cod Q.R. care spun povestea locului respectiv pentru toți turiștii, indiferent de limbă, în locul unui ghid.

1.2.

Turismul virtual: cum arată călătoriile în timp de pandemie

Odată cu pandemia, turismul a trebuit să se reorienteze și să se plieze în funcție de noua normalitate, astfel apărând conceptul de turism virtual. Gigantul american Amazon a lansat o nouă platformă, numită Amazon Explore, ce promovează ideea de turism virtual. Acolo, oamenii au acces la tururi virtuale în direct, conduse de ghizi și experți în domeniul, după cum arată Geekwire, citat de Libertatea. Totodată, turiștii virtuali au posibilitatea de a cumpăra de la distanță suvenire. Amazon a lucrat la proiectul de față încă dinainte de pandemie. Patroana firmei canadiene HQ Tourism Services, Hongying Tang, a povestit cum a fost contactat de Amazon în noiembrie 2019 de cei de la Amazon. Pe atunci nu vedea justificarea acestui serviciu. După ce a văzut impactul pandemiei asupra afacerii, a devenit interesată de Amazon Explore. O sesiune turistică pe această paltformă durează între 35 de minute și o oră, costurile variind între 10 și 200 de dolari. Filmările sunt făcute de persoana care ghidează transmisiunea, dar vor urma și tururi de realitate virtuală. Dacă un turist virtual vrea să vadă o anumită clădire în timpul turului, ei trebuie doar să dea click pe ea. Totodată, ei pot declanșa și o cameră,

pentru a face poze, conform Libertatea.

1.3. Soluții de tehnologizare și digitalizare post-COVID-19 pentru afacerile de turism din România Mamaia, de pildă, devine prima staţiune care poate fi vizitată de acasă, graţie unor ochelari virtuali. Tot cu ajutorul tehnologiei poate fi vizitat şi Clujul, iar unele muzee pun la dispoziţia curioşilor anumite tururi. Mamaia a fost recreată pe baza unor imagini suprinse de mai multe drone şi de o cameră video cu şase obiective. Tehnologiile noi vă pot ajuta atunci când alegeţi staţiunea şi hotelul în care vreţi să vă petreceţi vacanţă. De exemplu, toată staţiunea Mamaia poate fi explorată virtual. Din faţa calculatorului vedeţi cu exactitate cât de departe se afla hotelul de plajă, dar şi ce parcări sau atracţii aveţi în zona aleasă de dumneavoastră. Răzvan Dobre, manager hotel: “Poţi să te plimbi prin absolut toate spaţiile, accesând toate camerele, restaurantul, piscine terasă şi apartamentul acesta.” În acelaşi mod turiştii se pot plimba cu un balon deasupra Clujului, ori pot vizita anumite locuri din oraş dintr-un roller-coaster. Codruța Hornai, director marketing companie IT: “Au şansa să experimenteze pe viu o destinaţie turistică chiar dacă nu sunt acolo. Pe principiul aş vrea să testez înainte să cumpăr.” Şi multe muzee din ţară pot fi vizitate cu ajutorul tururilor virtuale. Unul dintre ele, este ASTRA din Sibiu. Reprezentanţii muzeului spun că realitatea virtuală i-a ajutat să îşi sporească numărul vizitatorilor reali până la 600 de mii în 2018.

1.3.1. Soluții de tehnologizare pentru aeroporturi/companii aeriene Deși călătoriile în afara granițelor țării posibil să întârzie ceva timp pe motiv de restricții încă active atât în țara de plecare, cât și în țara de destinație, aeroporturile de pe teritoriul României trebuie să investească în tehnologie diversă, de la scanere pentru verificarea temperaturii, la ghișee de preluare automată a bagajelor și la aparate de check-in, la porți de îmbarcare automate și puncte de control automatizate, unde contactul direct al mâinilor cu suprafețele să fie cât mai redus. Acum ar fi momentul oportun ca aeroporturile care au investit în proiecte de îmbarcare pe bază de recunoaștere facială să le folosească pe o scară mai largă. Se poate merge până într-acolo unde tururile virtuale sunt gamificate, iar turiștii sunt puși în postura în care trebuie să plătească pentru a debloca anumite tururi. Și dacă credeți că acest lucru necesită investiții ce nu-și au rostul în această perioadă, poate reconsiderați

abordarea după ce aruncați o privire peste ce pot face niște aplicații mobile care au inovat deja în acest domeniu, precum Questo. Ce pot face furnizorii de experiențe? La fel ca în cazul asociațiilor de promovare, aceștia trebuie să se reorienteze către virtualizarea experiențelor, targetarea și pregătirea acestora pentru comunitățile locale. Dar organizatorii de evenimente? Cu siguranță aceștia vor fi afectați drastic de măsurile ce vor fi luate, în special legat de numărul de participanți, și nu vor mai reuși să mobilizeze companii aeriene, agenții de turism și unități de cazare, motiv pentru care se vor reorienta către servicii conexe (recrutări de resurse umane, servicii de catering, servicii de consultanță etc.

1.3.2. Soluții de tehnologizare pentru unitățile de cazare Dacă pentru luna ianuarie 2020 Institutul Național de Statistică anunța o creștere a sosirilor în structurile de primire turistică cu 5% și o creștere cu 12.7% a sosirilor turiștilor străini în România față de aceeași lună din 2019, la jumătatea lui martie 2020 hotelierii înregistrau scăderi de până la 44% în veniturile din cazări, iar pentru începutul lui aprilie acestea sunt estimate până la 75%. Fără doar și poate, alături de agențiile de turism, unitățile de cazare sunt cele mai impactate de măsurile luate pentru a preveni răspândirea COVID-19. Trecând peste măsurile imediate ce trebuie luate în plină pandemie, acestea trebuie să facă noi proceduri de lucru pentru perioada ce urmează după încheierea stării de urgență și diminuarea răspândirii virusului, dar, la fel de bine, să-și analizeze clientela din ultimii 2-3 ani și să anticipeze ce segmente de clientelă vor continua să frecventeze hotelurile. Atât specialiștii recunoscuți la nivel internațional, cât și cei locali pun mare accent pe dezvoltarea turismului local. Așadar, cei ce se bazau mult pe incoming trebuie să se reprofileze pe turismul intern. Structurile de cazare cu multe camere vor avea, cu siguranță, de suferit din cauza restricțiilor de operare referitoare la numărul maxim de persoane ce pot fi cazate în același loc, poate chiar și în aceeași cameră. PMS-urile vor trebui adaptate de așa natură încât să știe să facă check-in-uri automate, direct de pe telefoanele clienților, să ofere acces în camere pe bază de coduri de acces generate tot de pe telefoanele clienților, să facă planificări pentru tipurile de masă incluse în pachetul de cazare, pentru accesul la spa și la sălile de sport din cadrul unităților de cazare, astfel încât să se respecte o capacitate maximă agreată de autorități etc. Poate că acum ideea de a fi listate în ofertele agențiilor de turism online nu mai e așa de rea. Vor avea de câștigat structurile de cazare de tip apartament, vilă, pensiune, case de oaspeți. Asta în cazul în care vă întrebați de ce platforme precum TravLocals trag tare pe promovare în plină pandemie. De unde putem deduce că vor fi la mare căutare, din nou,

cataloagele cu unități de cazare, dar și site-urile de rezervări ce se focusează pe unități de cazare ce nu pot caza mai mult de 4-5 de persoane (ex. Airbnb). Și cel mai important, orice rezervare trebui să se poată face cu plata cu cardul, online sau la POS la recepția unității de cazare. Ceea ce ar putea genera o criză și mai acută în acest domeniu e majorarea prețurilor pentru acest tip de unități de cazare.

1.3.3. Soluții de tehnologizare pentru restaurante Conform unui raport de mobilitate făcut public de către Google, până la începutul lunii aprilie frecventarea restaurantelor și a altor locuri de petrecere a timpului liber a scăzut cu până la 67% în România, ca urmare a masurilor de precauție impuse de autorități odată cu intrarea în vigoare a Ordonanței Militare Nr. 1, pe 18 martie. Pentru a rămâne în business aceștia ar trebui să își automatizeze cât mai mult procesul de rezervare a unei mese, procesul de apelare a chelnerului și plasare a comenzii, precum și procesul de plată. Asta pe lângă măsurile fizice ce vor fi impuse de autorități pentru a preveni răspândirea/reapariția virusului COVID-19. Soluții ce păreau un moft sau neprofitabile acum câțiva ani, precum meniurile direct pe telefoanele clienților, mesele interactive etc. pot salva afacerile. Da, dacă până acum o lună se vorbea de interacțiunea cu personalul, de acum încolo se va vorbi din ce în ce mai mult de soluții de distanțare dintre clienți și personalul restaurantelor. Comenzi cu livrare la domiciliu O altă măsură, pe care mulți au adoptat-o deja, e preluarea de comenzi cu livrare la domiciliu, activitate ce ar trebui integrată în softurile de gestiune restaurant. Pe partea operațională a acestui proces s-au făcut deja schimbări în soluțiile de ride-sharing, astfel încât acestea să se alinieze unor servicii de livrare mâncare precum Glovo, Uber Eats etc. Proprietarii de flote de mașini ce operau servicii de car sharing sau rent-a-car, precum VMS, BlackCab sau MementoGreen s-au reorientat spre acest serviciu. Comenzi on the go De asemenea, restaurantele vor trebuie să-și adapteze softurile de gestiune de restaurant pentru a putea prelua comenzi cu ridicare personală (on the go). Soluții sunt deja în piață.

1.3.4. Soluții de tehnologizare pentru agențiile de turism De la anunțarea stării de urgență națională și până la finalul lunii martie, încasările agențiilor de turism au ajuns la 0 sau la aproape 0, singura creștere fiind înregistrată pe numărul de cereri de rambursare. Pentru agențiile de turism e momentul potrivit să-și reevalueze soluțiile informatice cu care lucrează (CRM-uri, booking engines, programe de gestiune etc.), astfel încât, pe viitor, să poată gestiona situații cu impact asupra afacerii (cereri de anulare, rambursări, reprogramări, emiterea de vouchere valorice pentru folosire ulterioară etc.). Situația actuală a generat cele mai bune use cases pentru majoritatea soluțiilor pe care le folosesc. Iar ce se întâmplă acum e testarea supremă. În luna martie, afacerile din turism au înregistrat scăderi cu până la 33% în căutările online și cu până la 84% în traficul față de aceeași perioadă de referință din 2019, arată o analiză a agenției de marketing online Moloso. Acum ar trebui să își dea seama dacă strategia SEO pe care (nu) au implementat-o a fost o alegere bună sau nu. Și pentru că am amintit despre asta, acum când e liniște în afacere e momentul potrivit pentru revizuit conținut, de la inventar la descrierile lui și la descrierile de destinații sau la adăugat ghiduri turistice pe site. În mod normal, în plină activitate, acțiunile acestea mănâncă timp și resurse care se focusează pe cu totul altceva. Dintr-o analiză a agenției de marketing online MoLoSo pentru luna martie 2020 reiese faptul că afacerile de turism pe care le gestionează au înregistrat scăderi cu 65% a ratei de click pe reclame, rata de conversie scăzând cu 74.42%. Agențiile de turism, laolaltă cu hotelurile, au înregistrat o scădere a veniturilor cu 70% față de aceeași lună din 2019. Odată cu scăderea interesului românilor pentru reclamele afacerilor din turism s-a înregistrat o scădere cu 39.41% a costului pe click. Cu toate acestea, românii (cu bani) își cumpără încă vacanțe, doar că într-un orizont mai îndepărtat de timp, coșul mediu fiind de 1.000 de euro. Acum e momentul potrivit pentru agențiile de turism să-și revizuiască canalele de vânzare (site, newsletter, marketplace-uri, reclame online pe Google și canale social media), să se uite peste cifre, peste leaduri și să ajusteze sau să modifice complet elementele care cer call to action, să se focuseze pe canalul de vânzare care pare cel mai promițător. Orice modificare în strategia de promovare online a afacerilor din turism trebuie să fie chibzuită în această perioadă, ea putând duce fie la creșterea afacerii, fie la falimentul acesteia. Din păcate, indiferent de cât de multe date s-ar analiza și câte scenarii s-ar face, piața nu mai este previzibilă, așa cum era până în februarie 2020. La fel ca și în cazul hotelurilor, nu sunt excluse majorări tarifare pentru pachetele vândute de agențiile din turism, acest lucru fiind influențat și de regiunea geografică în care se găsește destinația ofertată.

Rămâne de văzut dacă va crește cererea pentru destinațiile interne, având în vedere că și pentru voucherele de vacanță ce expirau în aceast le-a fost prelungită valabilitatea până pe 31 mai 2021. Depinde foarte mult și de evoluția pandemiei la nivel internațional – dacă țările cu tradiție în turism își vor deschide granițele, deși puțin probabil – a se vedea cazul Cehiei, nu va mai exista acest trend prevăzut acum de specialiști, trend de altfel crescător în ultimii ani. Turistii cauta un mod de plata cat mai rapid Calatoria este un mare proces de achizitie de bilete, iar consumatorii se asteapta ca procesul de plata sa fie perfect, rapid si sigur. Exista mai mult de 300 de moduri diferite de plata a calatoriilor. Un motiv din spatele extinderii globale a Uber este faptul ca aplicatia serveste ca portofel digital de facto pentru transport atunci cand utilizatorii sunt plecati de acasa. Mai mult de jumatate dintre turisti doresc o singura aplicatie pentru toate nevoile de calatorie Dintr-un numar de 12.500 de calatori din aproape 30 de tari, 57% au declarat pentru Booking.com ca doresc „o singura aplicatie pentru toate nevoile de planificare, rezervare si calatorie”. In acest sens/ Pentru deservirea nevoilor clientilor, Amazon a dezvoltat Alexa for Hospitality, adresat marilor lanturi hoteliere si de inchiriere de spatii de vacanta. Acesta simplifica sarcinile pentru oaspeti, precum redarea de muzica, comandarea de prosoape, controlul temperaturii sau al iluminatului in camera, gasirea restaurantelor si atractiilor locale, apelarea telefonica si chiar operatiunile de check-out. Influenta schimbarilor climatice in rezervarea calatoriilor Booking.com Sustainable Travel Report 2019 a relevat faptul ca 55% din esantionul sau global de respondenti a devenit mult mai preocupat in ultimele douasprezece luni de impactul calatoriei lor asupra mediului. Multi clienti cred ca a calatori este daunator pentru planeta. Amadeus este lider in furnizarea de solutii de tehnologie si de distributie pentru industria de turism. Grupurile de clienti includ furnizori de turism (de exemplu, companii aeriene, hoteluri, operatori de transport feroviar, linii de feribot, etc.), vanzatori din turism (agentii de turism si site-uri specializate) si clienti finali (corporatii si companii de management al turismului). Grupul Amadeus are în jur de 15.000 de angajați la nivel global, în sediile centrale din Madrid (sediul central corporativ), Nisa (dezvoltare) și Erding (operațiuni), precum și în cele 70 de reprezentanțe Amadeus la nivel global.

Bibliografie    

https://adamodigital.com/blog/how-digital-transformation-affect-the-traveland-tourism-industry/ https://ro.wikipedia.org/wiki/Turism_electronic https://adamodigital.com/blog/leisure-travel-insight-it-is-time-for-the-traveland-hospitality-industry-to-recover/ https://www.wall-street.ro/articol/Turism/249010/cum-transforma-realitateavirtuala-calatoriile-in-2020.html#gref