51 1 186KB
Impactul economic al turismului internațional Studiu de caz - Spania
1
Cuprins 1. Aspecte generale ale turismului 2. Impactul global al turismului
3
4
2.1. Impactul turismului asupra activității economice 4 2.1.1.Efectele economice ale turismului
5
2.1.1.1. Efecte economice positive………………………………………………………………………………………………6 2.1.1.2. Efecte economice negative…………………………………………………………………………………………....9 3. Concluzii……………………………………………………………………………………………………………………………….10 4. Studiu de caz – Spania…………………………………………………………………………………………………………..11 4.1. Aspecte generale despre Spania………………………………………………………………………………………………11 4.2. Impactul turismului asupra activității economice a Spaniei.........................................................11 4.3. Efectele turismului asupra economiei în Spania, în vremea pandemiei.......................................13 5. Întrebări....................................................................................................................................14 Bibliografie.........................................................................................................................................16
1. Aspecte generale ale turismului
2
Turismul trebuie recunoscut ca un pilon cheie pentru construirea unui viitor mai bun în toate regiunile lumii. Recuperarile anterioare dovedesc că importanța sectorului nostru nu poate fi supraevaluată. De-a lungul deceniilor, turismul a cunoscut o creștere continuă și o adâncire a diversificării pentru a deveni unul dintre sectoarele economice cu cea mai rapidă creștere din lume. Turismul modern este strâns legat de dezvoltare și cuprinde un număr tot mai mare de noi destinații. Aceste dinamici au transformat turismul într-un motor cheie pentru progresul socio-economic. Astăzi, volumul de afaceri al turismului este egal sau chiar depășește cel al exporturilor de petrol, al produselor alimentare sau al automobilelor. Turismul a devenit unul dintre principalii actori ai comerțului internațional și reprezintă, în același timp, una dintre principalele surse de venit pentru multe țări în curs de dezvoltare. Această creștere merge mână în mână cu o diversificare și competiție crescândă între destinații. Această răspândire globală a turismului în statele industrializate și dezvoltate a produs avantaje economice și de ocupare a forței de muncă în multe sectoare conexe - de la construcții la agricultură sau telecomunicații. Turismul este un excelent potenţial fiind un catalizator pentru creşterea economică şi pentru aceasta este un sector cheie la nivel macro-economic. Industria este importantă pentru forţa de muncă şi o sursă importantă de venituri ale guvernului. Ca activitate economico-socială, turismul înregistrează, la nivel mondial, evoluții spectaculoase, devenind o dimendiune inerentă a vieții societății contemporane. Turismul are capabilitatea de a asigura o creștere economică importantă la nivelul regiunilor slab industrializate, dar cu importante resurse turistice naturale, devenind astfel un important factor de eliminare a dezechilibrelor dintre anumite zone/regiuni. Trebuie scos în evidență faptul că turismul este un mare consumator de forță de muncă, el putând reuși să absoarbă o mare parte din forța de muncă neocupată și datorită faptului că automatizarea din acest sector este relativ limitată. Astfel, putem spune că turismul are atât un efect direct, cât și un efect indirect asupra economiei. Efectul direct constă în creșterea veniturilor în sectorul turistic ca fect al cheltuielilor turiștilor în anumite perioade de timp. Efectul indirect îl reprezintă veniturile obținute de ramurile producătoare de bunuri de consum pe care industria turistică le utilizează pentru a da ofertei turistice un plus de vloare sau pentru a menține oferta turistică la parametrii competitivi. Un alt efect produs de acest sector, este manifestat asupra întregii economii și constă în reinvestirea profiturilor obținute atât în industria turismului, cât și în celelalte sectoare producătoare de bunuri de consum pentru ahiziționarea de alte bunuri și servicii necesare derulării activităților la un nivel competitiv.
2. Impactul global al turismului 3
Acest sector acționează ca un factor stimulator al sistemului economic global. Prin dezvoltarea turismului se obține un semnificativ sport de producție, aportul său la PIB fiind proporțional cu nivelul de dezvoltare al fiecărei țări. Contribuție directă a turismului în PIB reflectă cheltuielile „interne” pe turism – cheltuielile totale pe turism dintr-o țară, efectuate atât de rezidenți, cât și de nerezidenți în scopuri de afaceri și de agrement - , precum și cheltuielile directe efectuate de guvern pentru serviciile de turism legate de vizitatori: cele culturale (muzee) sau de recreere (parcuri naționale). Majoritatea specialiștilor susțin că turismul poate contribui la eliminare decalajului economic între țările dezvoltate, precum și pentru a asigura accelerarea constantă a dezvoltării economice și sociale, în special în țările în curs de dezvoltare.
2.1.Impactul turismului asupra activității economice
Turismul reprezită pentru foarte multe state, unul dintre sectoarele prioritare și care prin resursele pe care le antrenează și prin interconexiunile cu celelalte ramuri ale aconomiei, constituie un factor important pentru progresul economic. Din perspectivă economică, turismul presupune o serie de avantaje majore față de alte domenii de activitate, precum: Superioritatea acestui sector prin valoarea adăugată creată față de alte industrii, prin prisma faptului că importul de materii prime pentru turism este nesemnificativ; Deținerea unei cote însemnate din consumul intern antrenând, direct sau indirect, cantități semnificative de produse industriale; Poate duce la o dezvoltare echilibrată a tuturor zonelor unei țări, inclusiv a celor privite ca fiind lipsite de resurse naturale sau culturale atractive. Turismul se manifestă ca un mijloc de diversificare a structurii economiei unei țări, apărând astfel anumite activități specifice, precum: industria agrementului, transportul pe cablu, agențiile de voiaj, producția de artizanat, agricultura, industria alimentară, construcții, transporturi, servicii culturale. Prin intermediul acestui sector se pot valorifica în mod eficient elemente cum sunt: frumusețea peisajului, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, lacurile și nămolurile terapeutice, salinele, evenimentele cultural-artistice, monumente de artă, vestigii istorice, tradiția populară. Drept exemplu, conform World Travel & Tourism Council (WTTC), contribuția directă a turismului la PIB în 2014 a fost de 2,364.8 miliarde USD (3,1% din PIB). Această contribuție este prognozată să crească cu 3,7%, la 2,451.1 miliarde USD în 2015. În ceea ce privește contribuția totală a turismului la PIB, aceasta a fost de 7,580.9 miliarde USD în 2014 (9,8% din PIB).
4
Conform aceleiași surse, până în 2025, turismul și călătoriile vor reprezenta 130,694,000 de locuri de muncă, cu o creștere de 2,0% pe an în următorii zece ani.
2.1.1. Efectele economice ale turismului
a)
b) c)
d)
Din punctul de vedere al impactului pe care turismul îl are asupra economiei, literatura de specialitate a identificat existența a trei abordări: • subevaluarea locului și rolului turismului în economie, considerându-se nesemnificativă contribuția turismului la dezvoltarea economică; • supraevaluarea locului și rolului turismului în cadrul economiei, considerându-se că turismul este cea mai importantă ramură economică și singura capabilă de a asigura o revigorare economică și/sau o dezvoltare economică durabilă; • abordarea realistă – conform căreia turismul este o componentă importantă a sectorului terțiar al economiei, având efecte semnificative asupra economiei și asigurând o dezvoltare economică durabilă numai prin sinergie cu celelalte sectoare economice. Organizația Mondială a Turismului identifică trei categorii de efecte ale turismului și anume: Efecte globale – efecte asupra strategiei globale a dezvoltării unei țări sau zone; Efecte parțiale - asupra economiei naționale, respectiv asupra agenților și sectoarelor fundamentale ale economiei; Efecte externe – în domeniul socio-cultural, fizic și cel al resurselor umane. De asemenea, au fost identificate și efecte economico-sociale previzibile ale turismului. Dintre acestea, amintim pe cele mai importante: Turismul stimulează sistemul economic global, prin dezvoltarea sa, antrenează un important spor de producție. Aportul turismului la PIB diferă între statele lumii, în funcție de structura economiei acestora și de gradul de dezvoltare. Astfel, în țările mici, cota de participare este foarte mare – spre exemplu, în Maldive 84%; în țările cu economie dezvoltată și cu activitate turistică bogată, ponderea turismului se apropie de media mondială – în Spania 10,7%, în Elveția 7,7%; în țările în care turismul este slab dezvoltat, aportul său la PIB este modest; Turismul contribuie la realizarea valorii adăugate într-o proporție superioară ramurilor apropiate din punct de vedere al nivelului de dezvoltare; Turismul are rolul de mijloc de diversificare a structurii economice a țărilor, deoarece, necesitatea adaptării la cerințele turiștilor favorizează apariția unor ramuri specifice - precum industria agrementului, agențiile de voiaj – și imprimă noi dimensiuni ramurilor existente: agricultură, industria alimentară, construcții, transporturi: Turismul permite atenuarea dezechilibrelor interregionale, prin mutațiile pe care le produce în plan teritorial, reprezentând, astfel, o soluție pentru prosperitatea zonelor defavorizate, a localităților dezindustrializate;
5
e) Turismul contribuie la asigurarea unei circulații bănești echilibrate. Turismul intern, prin cheltuielile făcute de turiști, redă circulației o parte din veniturile obținute de aceștia; turismul internațional, prin încasările valutare, contribuie la atenuarea deficitului balanței de plăți, la consolidarea monedei naționale și a liberei convertibilități; f) Turismul este generator de noi locuri de muncă , atrăgând excedentul de forță de muncă din alte sectoare și astfel contribuind, implicit la atenuarea șomajului. Turismul influențează benefic utilizarea forței de muncă și în ramurile furnizoare ale sale, precum: agricultura, industria alimentară, construcții. Studiile arată că un loc de muncă direct din turism poate crea de la 1 la 3 locuri de muncă directe sau induse; g) Turismul contribuie la creșterea și diversificarea exporturilor, deoarece bunurile și serviciile pe care le consumă turiștii pe durata deplasării lor într-o țară pot fi asimilate, pentru țara vizitată cu un export. Unele din produsele și serviciile puse la dispoziția turiștilor au natură specifică și, în condiții clasice, fie nu se pot exporta, fie se exportă, dar cu eforturi și riscuri mari, astfel că turismul internațional reprezintă singura cale de a le valorifica, ca formă de export; h) Turismul acționează în direcția intensificării și diversificării legăturilor dintre națiuni, circulația internațională reprezentând o cale eficientă de contact, cu realitățile și popoarele din alte țări, tot mai importantă pe măsura creșterii numărului celor ce participă la această activitate.
2.1.1.1. Efecte economice pozitive Efecte asupra balanței comerciale și balanței de plăți Balanța comercială reprezintă un instrument de raportare și analiză la nivel macroeconomic în cadrul căruia se înregistrează importurile și exporturile unei economii, în valoare totală și, respectiv, pe grupe de mărfuri. În general, balanța comercială a unui stat este cel mai bine caracterizată prin soldul acesteia, adică prin diferența dintre valoarea exporturilor și cea a importurilor. Din acest punct de vedere, balanța comercială a unui stat poate fi: excedentară/pozitivă/activă (valoarea exporturilor o depășește pe cea a importurilor), deficitară/negativă/pasivă (valoarea importurilor o depășește pe cea a exporturilor) sau echilibrată (caz în care valoarea importurilor este relativ egală cu cea a exporturilor). Balanța de plăți reprezintă un alt instrument de raportare și analiză la nivel macroeconomic în cadrul căruia se înregistrează intrările și ieșirile de fluxuri financiare dintro economie (încasările și plățile efectuate de o țară, în urma relațiilor sale cu alte țări). La fel ca și în cazul balanței comerciale, balanța de plăți poate fi, la rândul ei: excedentară/pozitivă/activă (intrările/încasările sunt mai mari decât ieșirile/plățile), deficitară/ negativă/pasivă (intrările/încasările sunt mai mici decât ieșirile/plățile) sau echilibrată. Activitatea turistică, privită din punctul de vedere al unei anumite țări, poate genera importuri și, respectiv, exporturi, prin intermediul turismului internațional. Astfel, sunt generate exporturi prin intermediul turismului receptor (aici intrând cheltuielile realizate de 6
nerezidenți/străini în timpul vizitării țării respective) și, respectiv, importuri, prin intermediul turismului emitor, aici fiind incluse cheltuielile realizate de rezidenții țării respective pe parcursul vizitelor realizate în alte țări. Forma de turism care are un efect pozitiv asupra balanței comerciale și de plăți este turismul receptor (acesta generând exporturi), în timp ce turismul emitor (care generează importuri) are, per ansamblu, un efect negativ asupra balanței comerciale și de plăți. Totuși, lucrurile trebuie nuanțate: astfel, chiar dacă turismul receptor generează exporturi (încasări provenite de la nerezidenții care vizitează țara), el poate genera și o serie de importuri (cheltuieli realizate de către agenții economici din sectorul turistic din țară pentru achiziția de bunuri din alte țări necesare prestării serviciilor – de exemplu, achiziția de mobilier și produse electronice și electrocasnice pentru dotarea camerelor de hotel); totodată, chiar dacă turismul emitor generează importuri (cheltuieli realizate de rezidenții care vizitează alte țări), el poate genera și o unele exporturi (cheltuieli realizate de către agenții economici din sectorul turistic din țările vizitate pentru achiziția de bunuri din țara care emite turiști, bunuri necesare prestării serviciilor). Se poate însă considera că valoarea exporturilor generate de turismul receptor este, în general, semnificativ mai mare comparativ cu valoarea importurilor necesare servirii turiștilor (la fel cum valoarea importurilor generate de turismul emitor este, în general, semnificativ mai mare comparativ cu valoarea exporturilor generate). De exemplu, conform balanței de plăți a României, volumul cheltuielilor turistice efectuate de către străini în România, în 2016, s-a ridicat la 1,57 miliarde euro, în timp ce românii au cheltuit în străinătate, în același an, în scop turistic, 1,93 miliarde euro. Astfel, contul ”Turism-călătorii” a înregistrat un deficit de 362 milioane euro în 2016, România fiind mai degrabă o țară emițătoare decât receptoare de turiști în anul considerat. Astfel, se poate spune că turismul internațional al României a avut un efect negativ asupra balanței comerciale și de plăți în 2016. Efecte de stimulare a economiei în ansamblu Turismul, ca ramură a sectorului economic terțiar, are un caracter de interferență între domenii și sectoare, deoarece, în sectorul turistic, se utilizează, pe lângă produse și servicii specifice ramurilor/activităților turistice, și produse și servicii ale altor ramuri/activități economice. Astfel, turismul are efecte pozitive asupra economiei în ansamblu în două sensuri: contribuie la apariția și dezvoltarea unor noi activități economice specifice (agrement, transport pe cablu, producția de artizanat etc.) și, respectiv, asigură creșterea volumului de activitate în cadrul unor ramuri economice existente (agricultură, industrie alimentară, construcții, transporturi, servicii culturale etc.). În general, pot fi identificate trei tipuri de efecte pozitive pe care dezvoltarea turismului le are asupra economiei: (1) Efecte directe. Acestea se referă la impactul economic pozitiv pe care îl are creșterea cheltuielilor turiștilor asupra veniturilor organizațiilor turistice care îi deservesc (fie ele restaurante, hoteluri, companii de transport, parcuri de distracții sau comercianți de suveniruri). De exemplu, sosirea unui număr mai mare de turiști într-o destinație va genera vânzări suplimentare pentru restaurantele din zonă. 7
(2) Efecte indirecte. Aceste tipuri de efecte se referă la impactul economic pozitiv pe care îl are creșterea cheltuielilor organizațiilor turistice asupra altor ramuri ale economiei. În acest sens, putem vorbi despre un efect “în cascadă” al veniturilor din turism, acestea fiind folosite pentru: a. achitarea obligațiilor față de furnizori, legate de comenzile curente sau de investiții (produse alimentare, nealimentare, energie, echipamente, diverse servicii etc.); la rândul lor, pentru a satisface noile comenzi, acești furnizori vor emite, fiecare în parte, comenzi către proprii lor furnizori (de exemplu: un restaurant se va aproviziona lansând comenzi de băuturi către comercianți; la rândul lor, comercianții vor comanda băuturile de la producători; la rândul lor, producătorii vor comanda cantități suplimentare de materii prime ş.a.m.d.); b. plata datoriilor către stat; la rândul său, statul va putea investi în infrastructura generală, în menținerea și dezvoltarea potențialului turistic etc. (3). Efecte induse O parte din banii primiți de la turiști nu sunt direcționați către furnizori, ci sunt folosiți pentru a plăti salarii (angajaților) sau dividende (acționarilor/asociaților). Aceste sume reprezintă venituri care, la rândul lor, se întorc în economie sub forma cheltuielilor de consum ale gospodăriilor. Astfel, turistul nu dă de lucru doar angajaților unui hotel, ci și brutarilor de la care angajații respectivului hotel își cumpără pâinea, producătorilor de confecții de la care directorul hotelului își achiziționează un nou costum etc. Toate aceste persoane (angajații și proprietarii hotelului, brutăriei, croitoriei etc.) cheltuiesc veniturile suplimentare primite ca urmare a sosirii turiștilor în zonă, generând astfel efectele induse ale turismului. Efecte asupra creșterii veniturilor bugetare Principalele mijloace prin care turismul poate contribui la sporirea veniturilor bugetare ale administrațiilor sunt: - impozitul pe profitul firmelor din industria turistică; - impozitul pe venitul persoanelor care lucrează în industria turistică sau care câștigă dividende din turism; - taxa pe valoare adăugată (T.V.A.) aplicată produselor și serviciilor achiziționate de către turiști; - accizele aplicate produselor achiziționate de către turiști precum benzina, țigările, produsele de lux etc.; - taxe specifice sectorului (taxa hotelieră, taxe de aeroport, taxe de drum, taxe de acces etc.). Efecte de redistribuire a veniturilor Aceste efecte se explică prin faptul că un turist cheltuiește într-un loc (stat, regiune, localitate) sume câștigate, în prealabil, în alt loc, redistribuind, astfel, veniturile între teritorii. În plus, fiind o importantă sursă de venituri la bugetul de stat, turismul ajută administrațiile locale să deplaseze povara fiscală asupra nerezidenților.
8
De exemplu, volumul mare al veniturilor rezultate din impozitarea turismului este unul dintre motivele pentru care în anumite destinații turistice (de exemplu, Florida) localnicii sunt scutiți de anumite impozite sau taxe. Efecte de creștere a gradului de ocupare a forței de muncă Pe lângă impactul semnificativ asupra creșterii economice, turismul, prin natura sa bazată pe utilizarea intensivă a resursei umane, are și un impact semnificativ asupra pieței forței de muncă, impact care poate fi decelat la cel puțin următoarele niveluri: - comparativ cu alte sectoare, turismul reprezintă un sector cu un număr mare de angajați pe o unitate monetară încasată (utilizare intensivă a forței de muncă); ca urmare a acestui aspect, în multe regiuni turismul a fost văzut ca o modalitate de a reduce nivelul șomajului; - turismul oferă oportunități de angajare unui număr mare de persoane cu diferite niveluri de calificare și specializare, facilitând, în acest fel, accesul pe piața muncii a unei categorii foarte diversificate de persoane, inclusiv a celor din grupurile defavorizate.
2.1.1.2. Efecte economice negative Efectul inflaționist al turismului În locurile turistice consacrate, aglomerate de vizitatori, turismul concentrează în același spațiu și la același moment un număr ridicat de purtători ai cererii de bunuri și servicii, dintre care mulți dispun și de o putere de cumpărare mult peste nivelul celei a localnicilor. Astfel, oriunde în lume și în orice domeniu economic în care există o presiune ridicată din partea cererii, există și o reacție imediată a ofertanților – creșterea prețurilor. Ca atare, un efect colateral al turismului îl reprezintă inflația. Astfel, mai ales în plin sezon turistic, stațiunile turistice se confruntă cu prețuri mai mari decât în alte localități vecine, pentru marea majoritate a produselor (inclusiv pentru cele consumate de către localnici). Acest efect inflaționist al turismului este însă relativ: - pe de o parte, creșterea prețurilor afectează, cu precădere, o gamă redusă de produse, care prezintă interes deosebit pentru turiști, dar nu neapărat și pentru localnici – de exemplu, suveniruri, îmbrăcăminte specifică zonei, luarea mesei la restaurant, produse cosmetice adecvate sezonului etc.; - chiar și atunci când se extinde și asupra unor produse de larg consum, creșterea prețurilor este limitată în spațiu ca urmare a concentrării cererii turistice în anumite zone (străzi) ale destinației, fiind astfel posibilă atenuarea impactului asupra localnicilor prin opțiunea lor de a-și face cumpărăturile din alte magazine, situate în afara zonelor comerciale destinate vizitatorilor; - un exemplu particular adus în discuție aici îl reprezintă creșterea prețurilor la terenurile și clădirile din destinațiile turistice; dezvoltarea turismului va determina o creștere a cererii pentru terenuri și case din partea unor vizitatori (care intenționează să aibă aici reședințe secundare) și, implicit, o creștere a prețurilor acestora. Acest efect poate fi 9
considerat unul benefic (creșterea valorii proprietăților deținute), însă nu trebuie uitat faptul că aceste creșteri de preț reduc șansele tinerilor localnici de a-și întemeia propria gospodărie în zonă, în afara reședinței părinților. Efecte economice negative privind locurile de muncă În general, salariul mediu al personalului din turism este inferior salariului mediu din alte sectoare economice, deseori situându-se aproape de nivelul salariilor minime naționale, o mare parte a veniturilor acestui personal provenind din așa numitele „bacșișuri”. Aceste „bacșișuri” prezintă un dezavantaj major din punct de vedere economic, prin prisma faptului că, de cele mai multe ori, nu sunt evidențiate sau declarate oficial și nu generează creștere de PIB, de venituri bugetare etc., ci alimentează în schimb economia „subterană”. Literatura de specialitate evidențiază o serie de motive pentru care salariul mediu este mic în acest domeniu: - angajarea, în organizațiile turistice, cu predilecție a unor categorii de persoane ale căror pretenții salariale sunt scăzute – persoane slab calificate sau calificate parțial (de exemplu, studenți aflați la primul loc de muncă), muncitori sezonieri și temporari (adesea migratori, provenind din zone sărace), persoane angajate part-time; - lipsa unor alternative de angajare reale în destinațiile turistice, ceea ce face ca oferta de locuri de muncă să fie (mult) inferioară cererii – și, de aici, o scădere pe măsură a salariilor; - lipsa unei mișcări sindicale autentice în acest sector. În plus, datorită faptului că cererea și oferta turistică presupun concentrarea activității turistice în anumite zone geografice, la nivelul unei țări poate să apară fenomenul de migrație a forței de muncă spre destinațiile turistice, creând, astfel, un deficit de forță de muncă în celelalte zone. De obicei, acest flux migrator este orientat dinspre orașe și sate spre zonele de litoral sau munte, doar în puține cazuri turismul rural sau din orașe reușind să tempereze această tendință. În consecință, creșterea ofertei de forță de muncă în destinațiile turistice a reprezentat o cauză a menținerii salariilor din acest domeniu la un nivel scăzut (în general).
3. Concluzii Creșterea fluxurilor turistice poate aduce o serie de consecințe economice pozitive pentru țările gazdă, în special asupra PIB-ului, ocuparea forței de muncă și comerțul exterior. Totodată, turismul este o sabie cu două tăișuri, datorită faptului că este o industrie generatoare de venituri și un mod de dezvoltare a zonelor de destinație, dar poate fi și un segment extrem de costisitor pentru anumite comunități. Turismul durabil reprezintă o abordare pozitivă cu intenția de a reduce tensiunile create de complexitatea interacțiunilor dintre industria turistică, turiști, mediul natural și comunitățile locale ca și gazde ale turiștilor. În concluzie, din perspectivă macroeconomică, se poate considera că turismul poate avea un rol stabilizator asupra exporturilor, mai ales atunci sezonalitatea turistică nu este 10
pronunțată. Chiar și fluctuațiile posibile în activitatea turistică (ca urmare a sezonalității sau a altor factori), deși, în general, resimțite în mod negativ, au și efecte economice pozitive – astfel, încasările din turism, atunci când fluctuează, vor fi mai degrabă economisite decât consumate. În acest fel, cresc resursele disponibile pentru investiții, existând posibilitatea scăderii costului de finanțare. În plus, încasările din turism vor reduce presiunea asupra deprecierii monedelor naționale, compensând ieșirile de valută pentru importuri. În fine, încasările din turism pot fi folosite pentru a achiziționa bunuri de capital de pe piețele externe.
4. STUDIU DE CAZ – SPANIA 4.1.Aspecte generale despre Spania Pentru realizarea studiului de caz am ales drept model Spania – o țară plină de farmec și frumos, fiind a doua cea mai vizitată țară din lume. Spania este una dintre principalele destinații turistice din lume, datorită diverselor puncte de atracție pe care le are această țară. Cele mai populare destinații sunt metropolele Madrid și Barcelona, plus orașele Cordoba, Sevilla, Granada și Malaga în Andaluzia. În alte părți a țării, Toledo, Salamanca și Santiago de Compostela sunt vizitate. Spania este și o destinație populară de vară, cu Valencia, Insulele Canare și Insulele Baleare fiind foarte vizitate. Spania primește annual aproximativ 50 mil. de turiști.
4.2.Impactul turismului asupra activității economice a Spaniei Turismul în Spania este o contribuție majora la economia națională, contribuind cu 6,4% la PIB-ul acesteia. Una dintre principalele atracții din această țară interesantă este Marea Mediterană. Plajele luxuriante de nisip și atmosfera relaxantă pe care această atmosferă le creează captivante hoarde de iubitori de soare. În timpul vizitei, numeroasele fascinații ale Spaniei îi înclină pe vizitatori să exploreze bogata istorie a țării. Turiștii contribuie la economie într-o varietate de moduri, cum ar fi cheltuirea banilor în restaurante, hoteluri și magazine. Turismul a avut un impact atât de monumental asupra economiei Spaniei, încât, la un moment dat, economia Spaniei a fost considerată cea mai mare din lume. De la cluburi și stațiuni moderne până la situri și locații istorice, Spania are o multitudine de resurse și conexiuni care apelează la o multitudine de turiști. Turismul este cea mai puternică industrie din țară și a contribuit la susținerea unei extinderi rapide a economiei spaniole. Prin educație și ocuparea forței de muncă, PIB și schimb valutar și sectoarele import și export. Din ianuarie până în octombrie 2019 (ultimele cifre disponibile), acest indice a înregistrat o creștere anuală de 3,2%.
11
În 2018, încasările turistice totale au ajuns la 69 de miliarde de euro, conform balanței de plăți pregătite de Banca Spaniei. Prin urmare, acesta ar fi al zecelea an consecutiv de creștere pentru acest indice dacă numerele pentru noiembrie și decembrie sunt pozitive. Turismul a devenit industria care contribuie cel mai mult la economia spaniolă, cu un total de 176 miliarde de euro pe an, reprezentând 14,6% din PIB, precum și 2,8 milioane de locuri de muncă, potrivit unui raport elaborat de World Travel & Tourism Council ( WTTC) asociere de afaceri cu datele din 2018. Contribuția turismului la economia spaniolă este peste alte sectoare, precum construcțiile (14%), comerțul extern (12%) sau sănătatea (12%). În plus, încasările din turism internațional în Spania (aproape 69 de miliarde de euro), ar echivala cu 16,6% din exporturile din economia spaniolă, potrivit asociației. Spania se mentine lider mondial la competitivitate in turism, pentru al treilea an consecutiv, urmata de Franta si Germania, in timp ce Marea Britanie inregistreaza un usor regres, fiind depasita de Statele Unite ale Americii, conform datelor publicate miercuri de Forumul Economic Mondial (WEF), relateaza agentia EFE. Raportul elaborat de WEF, care are sediul la Geneva, include 140 de economii și ține cont de factori precum contribuția sectorului turistic la dezvoltarea sustenabilă și la competitivitatea țării. "Spania este economia cea mai competitivă din lume în ceea ce privește turismul. Este a doua cea mai vizitată țară din lume și a dezvoltat o economie focalizată pe turism, în care circa jumatate din cheltuielile interne din sector provin de la vizitatori străini", se menționează în raport, care situează Spania în fruntea clasamentului, începand din 2015. În ceea ce privește factorii care au menținut Spania ca lider în turism, raportul semnalează "excepționala infrastructură", cu referire la ridicata densitate de hoteluri și la calitatea transportului pe calea ferată, pe șosele și în porturi, acestea din urmă, foarte importante pentru dezvoltarea industriei de croazieră. Forumul Economic Mondial subliniază, în raportul său, că Spania este un important centru pentru organizarea de congrese internaționale și de evenimente sportive și că deține o mare forță în combinarea ofertei culturale cu situri de patrimoniu. Numărul turiștilor străini care au vizitat Spania a ajuns, în ianuarie 2019, la 4,2 milioane, în creștere cu 2,2% față de perioada similară din 2018. Cheltuielile acestora au urcat cu 3,6%, ajungând la 4,68 miliarde de euro, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistica. În ianuarie 2018, cei mai mulți turiști străini care au ajuns în Spania au venit din Marea Britanie (807.347, în creștere față de perioada similară din 2018), Germania (peste o jumatate de milion, un avans de 2,7%), în timp ce numărul turiștilor din Franța a scăzut cu 8,7%. Cele mai căutate destinații spaniole de către turiștii străini au fost Insulele Canare (1,2 milioane de vizitatori) si Catalunia (910.779). Strategia autoritatilor de la Madrid este de a încuraja majorarea cheltuielilor vizitatorilor străini, a declarat recent secretarul general al Consiliului de Turism al 12
Guvernului, German Porras: "Spania este decisă să-și transforme modelul său touristic, trecând de la un număr imens de vizitatori la majorarea cheltuielilor", a explicat acesta. Turismul a avut, in 2018, un aport de 14,9% la Produsul Intern Brut al Spaniei, conform datelor Consiliului Mondial al Turismului și Călătoriilor. Numărul vizitatorilor internaţionali în Spania a atins în 2019 nivelul record de 83,7 milioane - al şaptelea an consecutiv de creştere a numărului de turişti.
4.3.Efectele turismului asupra economiei în Spania, în vremea pandemiei Spania este una dintre ţările europene cel mai grav afectate de coronavirus. Yolanda Díaz, Ministrul Muncii din Spania, a declarat într-un interviu din 17 aprilie, că sectorul turistic din Spania - în valoare de 200 de miliarde de dolari și-ar putea reveni abia spre sfârșitul anului. Turismul a fost grav afectat în Spania din cauza pandemiei de COVID19. Economia spaniolă, dependentă de turism, s-ar putea contracta cu până la 12,4% în 2020. Banca Centrală avertizează că sectorul turismului va fi în mod special afectat de pandemie: "Contribuţia ridicată a turismului la PIB şi la piaţa forţei de muncă, în contextul în care aceste sectoare suferă în mod disproporţionat de pe urma consecinţelor pandemiei, contribuie la înrăutăţirea perspectivelor economiei spaniole". Fondul Monetar Internaţional (FMI) a avertizat că economia zonei euro ar putea înregistra o contracţie de 7,5% în acest an din cauza crizei provocate de pandemie, iar PIB-ul Spaniei ar putea înregistra un declin de 8%. De asemenea, Banca Spaniei estimează un deficit bugetar ca procent din PIB între 7,2% şi 11% în 2020, şi de 5,2% - 7,4% în 2020, în timp ce nivelul datoriei ar urma să crească la 122,3% din PIB anul acesta, în cel mai sever scenariu, de la 95,5% din PIB în 2019. Sectorul turistic al Spaniei contribuie, din 2018, cu peste 200 de miliarde de dolari la PIB. Estimată la aproximativ 15% din PIB, industria turistică este sursa de trai pentru mii de întreprinderi mici și mari. Ceea ce turismul spaniol a câștigat în primele zece săptămâni ale anului 2020, înainte de carantina din 17 martie, reprezintă doar o fracțiune din veniturile pe care le-ar fi adus sezonul de vârf. Cu 83 de milioane de turiști străini în 2019 (cei care au petrecut cel puțin o noapte), Spania a fost a doua cea mai îndrăgită destinație de călătorie de pe pământ – după Franța. În plus, în 2019, Spania a fost vizitată de alți 41 de milioane de turiști în timpul zilei, adică oameni care au poposit pe uscat din Portugalia sau din sudul Franței sau pasageri de croazieră care au debarcat în Valencia, în Barcelona sau în alte porturi. Ministrul de Externe, Arancha González Laya susține faptul că Spania este o țară care primește turiștii cu căldură, dar dorește ca acest lucru să fie făcut în cele mai bune condiții de siguranță. De aceea, Spania se va deschide treptat pentru turism, când va avea capacitatea de a garanta aceste condiții. Spania lucrează la acest aspect împreună cu partenerii din Uniunea Europeană și când va fi posibil, vor primi turiștii cu brațele deschise, așa cum e tradiția spaniolă. Astfel, Spania intenţionează să deschidă progresiv barurile, hotelurile şi restaurantele începând din 11 mai. Ţara mizează mult pe scoaterea din carantină a turismului, care 13
reprezintă 12% din PIB şi 13% din locurile de muncă, în condiţiile în care sectorul ar putea pierde 60% din cifra de afaceri anuală. La Almunecar, care se vrea un fel de oraş pilot, cluburile de scufundări lucrează la un protocol specific pentru a evita contaminările. De asemenea, oraşul propune să controleze afluenţa pe plaje cu ajutorul poliţiei municipale şi a protecţiei civile. În apropiere de Valencia, oraşul Gandia intenţionează să recruteze un număr suplimentar de persoane care să supravegheze plajele pentru a se asigura că turiştii nu se aşează la mai puţin de doi metri unul de altul. În plus, accesul pe anumite plaje ar putea fi interzis pentru copii în anumite ore pentru a evita întâlnirea cu persoane în vârstă mai vulnerabile. Igiena va fi extinsă în hoteluri, în special la Madrid, cel mai mare focar de infecţie, care lucrează la o etichetă "Hotel fără Covid". În hotelurile din lanţul RoomMate Hotels, clientul va fi întâmpinat cu rogojini impregnate cu gel pentru a dezinfecta roţile valizelor, după care îi va fi verificată temperatura şi va primi mască, mănuşi şi gel.
5. Întrebări 1. De ce este important turismul pentru economia unei țări? Turismul are un aport important în ceea ce privește prosperitatea unei țări, prin contribuția acestuia la crearea de noi locuri de muncă - în special în țările în care turismul reprezintă o pondere destul de semnificativă. De asemenea, turismul contribuie la echilibrarea balanțelor de plăți, prin faptul că turismul reprezintă o important sursă de devize, ca un mijloc de valorificare în condiții mult mai avantajoase în comparație cu formele clasice ale exporturilor, a resurselor interne care sunt cheltuite pentru producerea unor mărfuri destinate pieței internaționale. 2. Cum este stimulată economia prin efectele directe, indirecte și induse ale turismului, asupra statului respectiv? Efectele directe presupun creșterea cheltuielilor turiștilor asupra veniturilor organizațiilor turistice, precum restaurantele, hotelurile, companiile de transport, comercianți de suveniruri. Prin efectele indirecte se majorează cheltuielile organizațiilor turistice asupra altor ramuri ale economiei și anume pentru achitarea obligațiilor față de furnizori, în ceea ce privește comenzile pentru produsele alimentare și nealimantare, pentru energie, echipamente, diverse servicii. În această datorie se include și datoriile către stat, pentru ca acesta să poate investi în dezvoltarea potențialului turistic și dezvoltarea infrastructurii. Prin efectele induse, banii primiți de la turiști sunt folosiți pentru a plăti salariile angajaților.
14
3. De ce turismul presupune și anumite efecte negative asupra economiei? O primă cauză este efectul inflationist, care presupune creșterea prețurilor care prezintă un interes deosebit pentru turiști, dar nu și pentru localnici în mod special; spre exemplu suvenirurile, îmbrăcămintea specifică zonei. De asemenea, turismul determină și o creștere a cererii pentru terenuri și case din parte unor vizitatori, care își doresc să aibă în zona respectivă reședințe secundare, fapt ce diminuează șansele tinerilor localnici de ași întemeia propria gospodărie în zonă, în afara reședinței părinților. Un alt efect negative este reprezentat de faptul că salariul mediu al personalului din turism este inferior salarului mediu din cadrul altor sectoare economice, fapt ce favorizează apariția „bacșișului”, care reprezintă un dezavantaj mare din punct de vedere economic, deoarece acesta nu este declarat official și nu contribuie la o creștere a PIBului, ci alimentează economia „subterană”. 4. Ce se poate spune despre turism din perspectiva macroeconomică? Din perspectiva macroeconomică, turismul poate avea un rol stabilizator asupra exporturilor. Încasările din turism, atunci când fluctuează, sunt mai degrabă economisite decât consumate, astfel, se majorează resursele disponibile pentru investiții; încasările din turism pot reduce presiunea asupra deprecierii monedelor naționale, compensând ieșirile de valută pentru importuri. 5.
Care sunt, din perspectivă economică, avantajele turismului fațăde alte domenii de activitate? Unul dintre efecte este reprezentat de o dezvoltare echilibrată echilibrată a tuturor zonelor unei țări, inclusiv a celor privite ca fiind lipsite de resurse naturale sau culturale atractive. Un alt efect presupune deținerea unei cote însemnate din consumul intern antrenând, direct sau indirect, cantități semnificative de produse industriale. Prin intermediul acestui sector se pot valorifica în mod eficient elemente cum sunt: frumusețea peisajului, calitățile curative ale apelor minerale sau termale, lacurile și nămolurile terapeutice, salinele, evenimentele cultural-artistice, monumente de artă, vestigii istorice, tradiția populară.
15
BIBLIOGRAFIE
1. Conf. Univ. Dr. Pîrvu Ramona – Turism internațional, Editura Sitech Craiova, 2018 2. https://www.researchgate.net/publication/327750798_Economia_turismului_suport_de_c
urs 3. http://seaopenresearch.eu/Journals/articles/MI_34_16.pdf 4. http://www.utgjiu.ro/revista/ec/pdf/2009-01/6_XHILIOLA_AGARAJ.pdf 5. file:///C:/Users/Mada/Downloads/Econ_turismului_suport_de_curs_moisescu.pdf 6. https://www.statista.com/statistics/640440/travel-tourism-total-gdp-contribution-spain/ 7. https://www.ukessays.com/essays/tourism/importance-of-tourism-on-spains-
economy.php 8. https://www.tourism-review.com/tourism-receipts-reached-a-record-high-in-spain-
news11348 9. https://www.academia.edu/8198043/spania 10. https://business24.ro/turism/turism-europa/spania-se-mentine-in-pozitia-de-lider-
mondial-la-competitivitate-in-turism-1606104 11. https://business24.ro/articole/turism+spania 12. https://www.wall-street.ro/articol/Turism/239197/numarul-strainilor-care-au-vizitat-
spania-in-crestere-turismul-spaniol-15-pondere-in-pib.html#gref 16
13. https://www.economica.net/spania-a-inregistrat-un-numar-record-de-turisti-straini-in-
2019_178870.html 14. https://www.forbes.ro/spania-doua-cea-mai-vizitata-tara-din-lume-spera-la-o-revenire-
turismului-pana-la-sfarsitul-anului-2020-161254 15. https://www.bursa.ro/banca-spania-previzioneaza-un-declin-al-economiei-de-pana-la-12-
4-procente-in-2020-66334938 16. http://www.romania-
actualitati.ro/exclusiv_rra_spania_amana_deschiderea_frontierelor_pentru_turisti-138756
17