Subiecte Economia Turismului Rezolvari [PDF]

Zitiervorschau

1.Definiti turistul si turismul international Turist - acea persoana care calatoreste spre un alt loc, altul decat domiciliul sau obisnuit pt mai putin de 12 luni dar mai mult de 24h , scopul calatoriei fiind altul decat exercitarea unei activitati lucrative si remunerate. Categorii de turist: 24h – 12 luni • Persoanele care se deplaseaza pt vacante la mare, la munte. • Persoanele care se deplaseaza in statiuni balneo-climaterice in scopul tratamentelor sau imbunatatirii starii de sanatate. • Persoanele care se deplaseaza on alte localitati in scopul de a participa/asista la competitii sportive. • Persoanele care calatoresc in scopuri profesionale (conferinte internationale, congrese). • Persoane ca se deplaseaza in scopuri culturale ( cerbul de aur). • Persoane care calatoresc in scop de afaceri. • Elevi si studenti care locuiesc partial in strainatate. Turimul international – activitatea turistica practicata in afara granitei rezidentilor. Turismul international are 2 componente: • Turism receptor - totalitatea primirilor sau sosirilor. • Turismul emitator – totalitatea plecarilor. 2. Factorii psihologici, educativi si de civilizatie care influenteaza dezvoltarea turismului. - preferintele, motivatiile individuale sau de grup - nevoia – stresul - evadare mediu nepoluat - sensibilitatea la calitatea serviciilor - nivelul de instruire – setea de cunoastere, cultura - caracteristicile si temperamentul individului - relatiile etnice si religioase - moda in turism 3. Indicatori care definesc locul si rolul turismului in cadrul economiei nationale. - ponderea cheltuielilor turistice in tabelul de consum - raportul incasarilor din turism - ponderea personalului folosit in sectorul turistic fata de tabelul populatiei active - aportul incasarilor din turism in exportul de mf - pondereacheltuielilor turistice in importul de mf - aportul incasarilor valutare - indicele participarii turismului la incasarile valutare - indicele de acoperire a importurilor totale din incasarile valutare din turism international 4.Principalele atractii turistice naturale ale Romaniei. A. Carpatii romanesti – ocupa 36% din suprafata tarii si se caracterizeaza prin diversitate de aspecte peisagistice, alternarea unitatilor montane, submontane, depresionare, colinare, culuare si vai. 1. Potential speologic – 10900 ded pesteri, locul 3 in Europa 2. Domeniu schiabil – 800 – 2200 m 3. Centre de alpinism – Busteni, Sibiu, 450 de trasee 4. Oglinzile de ape naturale – Bucura, Balea (lacuri glaciare) B. Dealurile si podisurile – lacuri cu apa sarata in domeniul balnear C. Conditiile ded clima – climatoterapie D. Vegetatia si Fauna E. Fondul de factori de cura: mofete, factori terapeutici pe litoral, ape minerale, namoluri, salinele 1

F. Dunarea si Delta Dunarii – turism stiintific, de cunoastere, vanatoare 5.Agrementul turistic. Conţinut, funcţii şi tipologia serviciilor de agrement (litoral, munte, balneo, oraşe-trasee). Agrementul vizeaza: -destinderea si reconfortarea fizica -divertismentul si dezvoltarea capacitatilor turistului -satisfactia psihica prin activ cultural distractive si instructiv educative -amuzamentul, comunicarea si sporirea vol de cunostinte Functiunile vizeaza in principal: -odihna in ambianta unui sejur agreabil, de buna dispozitie, realiz cu precadere in combinatie cu destinderea activa, dinamica, ceea ce constituie remedii contra oboselii pshice si a tensiunii nervoase -distractia si divertismentul: sport, muzica, folclor, discotecile, videotecile activ in aer liber -dezv personalitatii umane ca urmare a fct cultural-educative, in masura in care prog de agrement vor stimula capacitatile psihice si spirituale ale participantilor Agrementul in zonele montane:principalele zone -Brasov-Poiana Brasov; Predeal, Sinaia, Busteni -Paltinis, Balea; Muntele Mic- Semenic -Vatra dormei; Borsa, Baisoara, Parang 6.Indicatori ai eficienţei activităţii de alimentaţie.Căi de creştere a eficienţei acestei activităţi. Cei mai importanti indicatori de eficienta sunt: -Productivitatea muncii D/Np - beneficiul mediu pe lucrator B/Np - ch de circulatie la 1000 lei desfacere Ch/D*1000 -rata rentabilitatii B/D*100; B/Ch*100; B/Fd*100 -val desfacerii pe loc la masa Vd=D/Nloc -Incasarea medie pe consumator Ic=D/Ncons -afluxul de consumator la masa A=Ncons/Nloc -nr cons pe lucrator operativ C=Nc/Nlucr D-desfacerea de mf prin unit de alim publik Ch-cheltuieli totale 7. Definiţi turistul internaţional şi turismul interior. Turistul international este orice persoana ce viziteaza o alta tara, ala decat aceea unde are domiciliul sau obisnuit,pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata si efectueaza un sejur de cel putin 24h cu innoptare. Turismul interior este activitatea turistica practicata in interiorul unei tari de catre rezidentii aceleiasi tari care viziteaza propria lor tara. 8. Factorii economici care influenţează dezvoltarea turismului. Factorii economici • veniturile , preturile, tarifele, oferta turistica • progres tehnic - cresterea productivitatii muncii - reducerea duratei zilei de munca - reducerea sapt de lucru ( la 4-5 zile) - diversificarea si perfectionarea mijloacelor de transport - realizarea de autostrazi, aeroporturi, cai ferate - sporirea si diversificarea bazei tehnico materiala a turismului, realizarii de hoteluri, vile.

2

9. Metode de înregistrare a circulaţiei turistice. - controlul sau inregistrarea la frontiera: sosiri si plecari de turisti - inregistrarea hoteliera - metoda sondajelor sau anchetelor: sosiri, innoptari, nr turisti - informatiile obtinute de la institutiile bancare si de asigura 10.Conţinutul şi caracteristicile pieţei turistice. Trasaturile caracteristice ale pietei turistice: in vederea conceperii aranjamentelor si serviciilor turistice oferite, ag de tur si prestatorii de serv trebuie sa cunoasca prod turistice solicitate, ponderea pe care trebuie sa o aiba serv componente, caract calitative si cantitative minime necesar a fi intrunite de aceste prod pt a fi acceptate, volumul si nivelul cererii probabile pt prod respective, tendintele preturilor si tarifelor practicate de firmele competitoare pt prod turistice cu un continut similar. In cazul turismul international prezinta importanta, in egala masura, si cunoasterea legislatiei privind acordarea vizelor, fluctuatiile cursului de schimb la valutei nationale, precum si a altor aspecte conjuncturale caracteristice pt piata analizata emitenta de turisti. 11.Clasificarea serviciilor turistice. - in fct de etapele desf unei calatorii: a)serv de organizare realiz de catre tour-operator si ag care efectueaza publicitate, informare, canceperea prod turistice, facilitati de plata in fct de sezonalitate b)servicii de sejur, cazare, agrement si primire in hotel, servirea mesei in restaurant - in fct de importanta in consum si motivatia cererii a)serv de baza: transp, cazare, alimentatie publik b)serv suplimentare: curatirea hainelor, corespondenta, - in fct de forma de manifestare a cererii si modul de formulare al deciziei de cumparare: a)serv ferme: trasnp si cazare precumparate b)serv spontane: solicitate in mom contactului cu forma ofertei - in fct de modalitatile de plata a)serv cu plata: anterioara, simultana, ulterioara consumatiei, serv cu plata in rate b)serv gratuite: informare, facilitatile -in fct de provenienta turistilor a)serv pt turisti interni b)serv pt turisti externi -in fct de natura serv a)serv specifice: cazare, alim publik, transport, agrement, ghid b)serv nespecifice: transport in comun, telecomunicatiile, asistenta medicala - dupa gradul de urgenta al manifestarii solicitate a)serv de urgenta -dupa aria de localizare a prestatiei: a)serv specifice turismului balnear b)serv specifice tur litoral c)turism urban 12.Eficienţa socială a activităţilor de turism. Turismul genereaza eficienta economica si sociala si se constituie intr-un important factor al cresterii economice, al progresului si civilizatiei, al cresterii calitatii vietii. Eficienta sociala: - aportul la petrecerea placuta si utila a timpului liber - turism de tratament - turism legat de cultura, civilizatie 3

- turism, climat al pacii Eficienta se reflecta in nivelul ded servire al turistilor (ambianta, comportamentul, posibilitati de aprovizionare cu marfuri, diversificarea serviciilor): - nr unitati la 10000 turisti - nr lucratori la 10000 turisti - ponderea incasarilor din servicii suplimentare - structura capacitatii de ecazare si alimentaie publica pe categorii dee confort 13.Definiţi turistul intern şi turismul naţional. Turistul intern este orice persoana ce viziteaza un loc, altul decat acela unde are domiciliul sau obisnuit,in interiorul tarii sale de resedinta, pentru orice alt motiv decat acela de a exercita o activitate remunerata si efectueaza un sejur de cel putin 24h cu innoptare. Turismul national este reprezentat de turismul intern al unei tari si turismul emitator ce se refera la rezidentii acelei tari care viziteaza alte tari. 14.Factorii naturali, organizatorici şi politici care influenţează dezvoltarea turismului. Factorii naturali – clima, relief, ape minerale, aer nepoluat, soare, nisip, namoluri, salinele, flora si fauna Factorii politici – turism = pasaport pentru pace Turismul are o contributie la mentinerea climatului pt. pace. - relatiile externe intre tari, in zone sau regiuni ale lumii - acorduri de cooperare bilaterale sau multilaterale, inclusiv in domeniile turismului - masuri guvernamentale de dezv a bazei tehnico- materiale si a echipamentului din statiuni - conferinta pentru securitate si cooperare in Europa(Helsinky 1975), conferinta mondiala a turismului(Acapulco 1992) Factorii organizatorici - conducerea si organizarea turismului - formalitatile de frontiera - regimul vizelor - organiz si funct profesionale - organizarea si functiile invatamantului turistic - legislatia in domeniu si in domeniile conexe - diversitatea programelor si aranjamentelor turistice - facilitatile acordate turismului organizat si in special pt diferite categorii favorizate 15. Turismul şi ocuparea forţei de muncă. Turismul este considerat ca fiind unul din domeniile de activitate, mare consumator de munca , care genereaza un nr mare de locuri de dmunca. Nr angajatilor in industria turistica depinde de: - nivelul de dezvoltare al tarii - nivelul si dinamica productivitatii muncii a personalului anfajat - potentialul turistic al tarii Formarea profesionala: - scoli profesionale si liceu specializat - perfectionarea personalului - facultati de profil - necesitatea pregatirii in domeniu 16. Principalele atracţii turistice antropice ale României. 4

- vestigiile antichitatii: colonii grecesti - cetatile si vestigiile daco – romane: Drobeta, Potaisa - ruionele centrerol urbane: Apullum, Napoca, Drobeta - bisericile din lemn din Maramures - manastirile dein Bucovina, Moldova - creatiile lui Brancusi 17. Conţinutul şi rolul bazei tehnico-materiale a turismului în România. Importanţa şi particularităţile industriei hoteliere. Principalii indicatori ai eficienţei activităţii de cazare. Industria ospitalitatii cuprinde cazarea, alimentatia publica si agrementul la care se adauga serv de transp si de tratament balneoturistic. Indicatorii eficientei activitatii de cazare - productivitatea muncii W -incasarea medie pe unitatea de prestatie -cheltuieli la 1000 lei incasari -cheltuieli medii pe unitatea de prestatie -rata rentabilitatii sau profitului -beneficiul (prafitul) pe unitatea de prestatie - coeficientul de utilizare a capacitatii 18. Definiţi excursionistul şi călătorul în tranzit. Excursionist – orice persoana care calatoreste pentru propria placere intr-o alta localitate, zona, tara decat cea in care isi are resedinta, pentru o durata mai mica de 24h ( fara innoptare) Calatorul de tranzit - orice persoana care travesreaza o tara chiar daca ramane mai mult de 24 h cu conditia ca toate opririle sa fie de scurta durata si sa aiba alte motive decat cele turistice. 19. Factorii demografici şi sociali care influenţează dezvoltarea turismului. Factorii demografici • populatia- cresterea populatiei globului 1800- 1,0 mld oameni /planeta 1830 - 2,0 mld 1950 – 2,5 mld 1980 – 4,5 mld 2000 – 6,0 mld 2005 – 6,5 mld 2025 – 8,0 mld • Cresterea nr de orase milionare( urbanizare) 1960 – 75 orase 1985 – 270 orase 2000 zeci de orase cu peste 5 mil locuitori • Cresterea duratei medii de viata a pop. globului 1970 – aproximativ 300 mil loc 2000 – 585 mil loc • Schimbari in structura pe varste a pop - cresterea ponderii pop de varsta a 3-a - cresterea ponderii pop reprezentate de tineret • Schimbari in structura socio-profesionala Cresterea ponderii celor cu pregatire medie si superioara 5

-

Cresterea ponderii celor cu venituri mai mari

Factorii sociali • timpul liber - timp liber la sf zilei de munca - sf de sapt - concediile de odihna platite - concediile medicale speciale - vacantele scolare ale elevilor si studentilor - dupa pensionare 20. Semnificaţiile socio-culturale ale turismului. In calitate de activitate economica, îsi manifesta rolul în diferite sfere ale economiei si, în acelasi timp are o profunda semnificatie socio-umana, ce se exercita atât asupra turistilor cât si asupra populatiei zonelor vizitate. Dezvoltarea turismului determina în plan social nu numai cresterea numarului locurilor de munca, practicarea unor meserii traditionale, atragerea populatiei în practicarea turismului, ca activitate alternativa, ci determina si cresterea continua a nivelului de pregatire si instruire profesionala a personalului implicat în furnizarea serviciilor turistice. Nivelul de pregatire a lucratorilor este unul dintre cei mai importanti factori ai productivitatii muncii, permitând obtinerea unor performante superioare, si în acelasi timp, acesta se reflecta în mod nemijlocit în calitatea serviciilor oferite turistilor. Dupa cum se stie calitatea serviciilor turistice în România nu se ridica la nivelul asteptarilor consumatorilor, decalajul dintre asteptari si experienta traita, aducându-si si el contributia la situatia actuala a turismului românesc. De aceea pentru impulsionarea activitatii turistice la nivel national se impune cresterea calificarii si pregatirii profesionale a personalului implicat în domeniul turistic. Din pacate si în aceasta directie turismul românesc întâlneste obstacole, determinate de inertie, lipsa fondurilor mentalitatii 21. Indicatorii care cuantifică circulaţia turistică. 1. nr de turisti: total romani si straini 2. nr de zile turisti sau innoptari 3. durata medie a sejurului 4. incasari din turism 5. densitatea circulatiei turistice 6. preferinta relativa a turistilor 7. cheltuielile turistilor 8. intensitatea circulatiei turistice 22. Distribuţia teritorială a bazei tehnico-materiale a turismului în România. BTM este constituita din totalitatea cladirilor, mijloacelor de munca, instalatii, materiale folosite in sectorul turistic si concura la realizarea circulatiei turistice. BTM reprezinta ansamblul mijloacelor de cazare, hrana, tratament, agrement, transport, destinate satisfacerii cererii turistice. Dezvoltarea turistica si realizarea rolului sau social si economic este conditionata dede dezvoltarea, diversificarea si perfectionarea continua a BTM. BTM alaturi de patrimoniul turistic reprezinta un element important al ofertei turistice. 23.Organizarea şi conducerea turismului în România. Principalele atribuţii ale Ministerului Turismului. Atributiile Ministerului Turismului: - elaboreaza strategia dezvoltarii comertului si turismului intern si international - initiaza, promoveaza reglementari vizand dezvoltarea comertului interior si exterior in turism - licentiaza agenti economici - avizeaza propunerile privind baza tehnico – materiala - organizeaza schimburi comerciale si turistice cu alte state 6

- sprijina formarea si perfectionarea personalului din turism - coordoneaza activitatea ceentrelor teritoriale de expansiune a turismului - vegheaza asupra pastrarii climatului de concurenta loiala - ia masuri pt protejarea intereselor consumatorilor

7