Economia Circulară [PDF]

Zitiervorschau

Academia de Studii Economice din București Facultatea de Economie Agroalimentară și a Mediului Program IF, anul I, grupa 1310B

Economia circulară Seminarul de ecologie

Studente:

2021-2022

 Ce este economia circulară? Economia circulară este un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. În acest fel, ciclul de viață al produselor este extins. În practică, aceasta implică reducerea la minimum a deșeurilor. Când un produs ajunge la sfârșitul duratei sale de viață, materialele din care este făcut sunt păstrate în cadrul economiei de câte ori este posibil. Acestea pot fi folosite din nou și din nou, creând astfel o valoare suplimentară. Economia circulară se abate de la modelul economic tradițional, liniar, care se bazează pe un model de „ia-fă-consumă-aruncă”. Acest model se bazează pe cantități mari de materiale și energie ieftine, ușor accesibile. De asemenea, o parte a acestui model este programarea uzurii - conceperea unui produs pentru a avea o durată limitată de viață pentru a încuraja consumatorii să cumpere unul nou. Parlamentul European a solicitat măsuri de combatere a acestei practici.

În prezent, România se bazează pe economia liniară, ceea ce înseamnă un proces de cumpărare-folosirearuncare la gunoi. Dacă vom continua în acest ritm cu exploatarea resurselor vom ajunge ca în anul 2050 să avem nevoie de resursele a trei planete pentru a supraviețui. În august 2020 am consumat toate resursele planetei pentru anul trecut (2019). Asta înseamnă că resursele sunt consumate mai rapid decât capacitatea de regenerare. În prezent folosim resursele pentru 1,6 planete. Pentru a ajunge la o economie circulară fiecare aspect al vieții trebuie luat în considerare. Astfel se diminuează impactul negativ asupra naturii: de la infrastructura orașelor, energie și hrană, până la acțiunile fiecărui individ în parte.

 Crearea cadrului circular În raportul lor de cercetare „Hannah Reekman” din 1976 pentru Comisia Europeană numit „Potențialul de a Substitui Forța de Lucru Umană pentru Energie" (în engleză „The Potential for Substituting Manpower for Energy”), Walter Stahel și Genevieve Reday au schițat viziunea unei bucle economice (sau economiei circulare) și efectul său asupra creării

de locuri de muncă, a competivității economice, a economisirii resurselor și a prevenirii risipei. Raportul a fost publicat în 1982 în cartea cu titlul: „Jobs for Tomorrow: The Potential for Substituting Manpower for Energy”. Considerat ca unul dintre primele centre credibile de susținere și promovare a sustenabilității, principalele țeluri ale institutului lui Stahel sunt extinderea vieții produselor, crearea de bunuri care să dureze toată viața, activitatea de recondiționare și prevenirea risipei. Deasemenea se insistă pe importanța de a vinde servicii în loc de bunuri - referită ca „economia serviciilor funcționale” și uneori inclusă în conceptul mai larg de „economia performanței” care de asemenea promovează activitatea economică la nivel local”. În mare, abordarea circulară este o arhitectură inspirată de sistemele vii, care consideră că sistemele create de noi ar trebui să functioneze ca și organismele, procesînd nutrienți care ulterior pot fi folosiți mai departe în ciclul biologic sau tehnic, de aici apărând termenii „buclă inchisă” ori „regenerativă” adesori asociați cu ea.

 Apariția ideii Titlul generic „Economie Circulară” poate fi dat, și revendicat, de câteva școli de gândire, care toate gravitează in jurul acelorași principii de bază pe care le-au rafinat în feluri diferite. Ideea în sine, care se bazează pe analiza sistemelor vii, nu este nouă și nu poate fi datată cu precizie sau atribuită unui anume autor, dar aplicațiile practice ale sale la sistemele economice moderne și la procesele industriale a căpătat avânt de la sfârțitul anilor '70, dând naștere la patru mișcări proeminente descrise în continuare. Ideea fluxului de materiale în mod circular ca model economic a fost prezentată de către Kenneth E. Boulding în lucrarea sa „The Economics of the Coming Spaceship Earth”. Promovarea economiei circulare a fost desemnată la nivel de strategie națională în China la 11-lea plan cincinal care a început în 2006. Fundația Ellen MacArthur, o organizație caritabilă independentă fondată în anul 2010, a subliniat mai recent oportunitatea economică a economiei circulare. Ca parte a misiunii sale

educative, fundația s-a străduit să unească diferitele școli de gândire complementare și să creeze un cadru unitar, lărgind astfel interesul pentru concept.

 Principiile economiei circulare 1. Eco-design Nutrienții biologici pot fi pur și simplu compostați. Materialele tehnice – polimetrii, aliajele și alte materiale fabricate/prelucrate de om pot fi proiectate în așa fel încât să poată fi refolosite/preluate intr-un domeniu nou- reciclare cu valoare mai ridicata, minimizand energie. 2. Păstrarea produselor și a materialelor într-un ciclu permanent de utilizare Produsele trebuie să fie proiectate pentru a putea fi refolosite, reparate și reproduse. 3. Regenerarea resurselor ecosistemelor naturale Prin redarea unor nutrienți valoroși solului și ecosistemelor naturale, putem îmbogăți resursele planetei.

 De ce este importantă Economia circulară? Implementarea economiei circulare va conduce implicit la: -reducerea cantității de deșeuri generate; -sporirea productivității resurselor folosite; -considerarea deșeurilor ca fiind un produs valoros; -încurajarea reciclării unor materiale valoroase; -reducerea impactului distructiv pe care îl au procesele de producție și de consum asupra mediului înconjurător.

 Proiectarea unei economii circulare Companiile se află la cârma tranziției spre o economie circulară. În trecut, crearea de produse cu o durată de viață scurtă a fost o abordare-cheie pentru numeroase companii, promovând modernizarea frecventă și tehnologiile de ultimă oră „absolut necesare”. Acum, companiile au la îndemână oportunități de a prelungi durata de viață a produselor și de a crea produse competitive care să reziste în timp. În economia circulară, orice produs sau serviciu nou este proiectat pornind de la principiul circularității. Autoturismele, computerele, aparatura electrocasnică, ambalajele și multe alte produse pot fi reproiectate ținând cont de cerințele de rezistență, refolosire, reparare, refabricare și reciclare. Creșterea nivelului de cooperare în și între lanțurile de aprovizionare poate reduce costurile, deșeurile și efectele dăunătoare asupra mediului. Progresele din domeniul ecoinovării dau naștere unor noi produse, procese, tehnologii și structuri organizaționale. Unele companii vor identifi ca piețe noi trecând de la vânzarea de produse la cea de servicii și vor dezvolta modele de afaceri bazate pe leasing, partajare, reparare, modernizare sau reciclare de componente individuale. Din această abordare nouă vor rezulta numeroase oportunități de afaceri pentru IMM-uri. Platforma europeană pentru utilizarea eficientă a resurselor (EREP) a identifivat mai multe domenii promițătoare pe care le pot avea în vedere companiile, cum ar fi mai buna informare asupra resurselor pe care le conține un produs și asupra modului în care acesta

poate fi reparat și reciclat, precum și modele de afaceri noi și principii privind standarde de aprovizionare durabile. În plus, sunt necesare cadre financiare și contabile noi pentru a încuraja utilizarea eficientă a resurselor și circularitatea, nu consumul risipitor. Iar pentru a ajuta investitorii instituționali să investească mai mult în economia circulară, trebuie analizat potențialul pieței de obligațiuni, inclusiv pentru proiecte mici și IMM-uri.

 Cum putem pune în practică Economia circulară? -Renunță la obiectele de unică folosință. Investește în produse durabile, care pot fi refolosite o perioadă lungă de timp și care te ajută să economisești pe termen lung. -Încearcă să reduci consumul la obiectele de care chiar ai nevoie. Atunci când mergi la cumpărături îți poți pune întrebarea „Am nevoie cu adevărat de acest produs?”. -Refolosește obiectele pe care le ai deja. Oferă obiectelor vechi o nouă întrebuințare. -Atunci când obiectele au ajuns la finalul ciclului de viață reciclarea este următorul pas. Prin reciclare se recuperează materialele, devenind astfel noi produse. Prin reciclare se reduce cantitatea materiilor prime extrase din natură, se economisește energie și emisiile de carbon se micșorează. -

Deșeurile sunt materiale valoroase, nu trebuie privite ca niște gunoaie care trebuie aruncate. Deși deșeurile pot fi revalorificate, cel mai bun deșeu este acela pe care nu îl producem.

Ce poți face cu...?  Resturile alimentare -Alcătuiește o listă de cumpărături pe care să o respecți întocmai

-Consumă cât mai multe produse din frigiderul tău -Cântărește porțiile -Folosește resturile de alimente rămase  Sticle și recipiente din plastic -Consumă băuturi luate de de acasă în recipiente reutilizabile -Cumpără rezerve – poți cumpăra rezerve pentru diferite produse: detergent de rufe, condimente, cafea, săpun de mâini -Reciclează  Hârtie și carton -Renunță la corespondența inutilă -Folosește și comandă produse fără a cere o factură fizică (de hârtie) -Abonează-te la reviste și ziare on-line -Reciclează  Deșeuri rezultate din ambalarea produselor -Incearcă să achiziționezi produse care să conțină cât mai puțin ambalaj posibil -Folosește ambalaje ce se pot reutiliza și nu pe cele care se aruncă direct (ex: caserole din plastic) - Cumpără produse vrac (vărsate)  Textile -Ingrijire și reparare -Remodelare și refolosire -Vinde sau schimbă cu alte haine -Donează și reciclează  Electronice și electrocasnice -Vinde sau repară produsele -Vino cu electronicele tale la cel mai apropiat centru de colectare pentru reciclare

 Exemple de aplicare a Economiei circulare în România  Banca de Alimente este un proiect de combatere/o campanie de prevenire a aruncării alimentelor dezvoltat în opt orașe din România: București, Cluj, Roman, Brașov, Oradea, Timișoara, Constanța și Craiova, în care sunt implicate peste 40 firme. Acestea au distribuit mâncare de la comercinați/operatori economici către persoanele defavorizate În cei cinci ani de activitate, cu ajutorul partenerilor săi, Banca pentru Alimente București a dezvoltat o infrastructură la nivel regional prin care a redus risipa alimentară și a crescut gradul de conștientizare a acestei probleme în România. De la fondarea sa, Banca pentru Alimente București a salvat de la risipă peste 3.200 tone de produse, cu o valoare comercială de aproape 8.510.00 lei  Lucky Day Fancy Shop este un magazin de cumpărături care a introdus conceptul “„ară deșeuri/0 deșeuri “. Magazinul pune spre vânzare produse vrac (vărsate), „prietenoase cu mediul înconjurător”. Pungile de cadouri sunt refolosite (unele chiar recondiționate) de multe ori până a lua calea pubelelor. Proprietarii magazinului oferă o cafea din partea casei clienților care returnează 6 pungi de cadouri. O altă abordare ecologică o reprezintă folosirea pastelor făinoase pe post de paie de băut (eliminarea celor din plastic) sau folosirea bolurile din cereale comestibile.

 Concluzie Putem înțelege cel mai bine conceptul economiei circulare dacă privim sistemele naturale, vii care funcționează optim pentru că fiecare bucată a lor este parte a întregului. Produsele sunt intenționat proiectate pentru a se potrivi într-un ciclu anume de materiale, iar aceste materiale au un flux care le menține valoarea adăugată pentru cât mai mult timp posibil și reduce deșeurile reziduale la aproape zero. Tranziția către o economie circulară necesită implicarea și angajamentul a mai multor grupuri diferite de persoane. O astfel de tranziție sistemică este ajutată de avansările tehnologice în domeniul informației și a comunicării și de schimbarea socială. Astfel, economia circulară poate crea noi piețe ca răspuns la modelele de consum în schimbare, de la dreptul de proprietate tradițional la utilizarea, reutilizarea și împărțirea produselor și poate ajuta la crearea la locuri de muncă mai multe și mai bune.

 Știați că?  90% din materiile prime folosite în producție în Europa devin deșeuri după ce produsul părăsește fabrica;  80% din produsele fabricate în Europa se aruncă în primele șase luni de la existența lor;  S-ar putea realiza 700 de milioane de dolari americani în reducerea anuală a costului materialelor în industria accelerată a bunurilor de consum prin implementarea unei noi economii circulare;  Prevenirea producerii de deșeuri ar putea reduce emisiile totale de gaze cu efect de seră cu 2% până la 4% anual;  Utilizarea eficientă a resurselor ar putea reduce nevoile de materii prime cu un procent cuprins între 17% și 24% până în 2030.  Bibliografie  https://www.mmu.ac.uk/media/mmuacuk/content/documents/w2rin/5756-R4GMIO4-Romanian-v3.pdf  https://www.europarl.europa.eu/news/ro/headlines/economy/20151201STO05603/ec onomia-circulara-definitie-importanta-si-beneficii  https://www.zf.ro/supliment-zf-green-economy/este-economia-circulara-solutiapentru-criza-de-mediu-care-este-la-20042604  https://hartareciclarii.ro/cum-reciclez/principii-ale-economiei-circulare/  https://www.etwinning.net/ro/pub/newsroom/highlights/circular-economyeducation--a.htm  http://publications.europa.eu/resource/cellar/c8cfd1ae-6285-40ba-879ff2e78e4c2b6e.0013.02/DOC_1