MISP Proiect [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Universitatea Tehnică Gh. Asachi Iași Facultatea de Inginerie Chimică și Protecția Mediului

Managementul şi Ingineria Sistemelor de Producţie SĂPUNUL NATURAL

Nume student : Vleju Roxana Elena Anul : III Grupa : 2302 B (IB) Coordonator : Herghelegiu Ionut An Universitar: 2015- 2016

Cuprins: Etapa 1: Lansarea în fabricaţie 1.1 Prezentarea produsului 1.2 Identificarea clienţilor potenţiali 1.3 Identificarea factorilor de succes 1.4 Identificarea legăturii întreprinderii cu mediul extern 1.5 Proiectarea acţiunilor promoţionale Etapa 2: Amplasarea si planul general al întreprinderii 2.1 Determinarea amplasamentului 2.2 Amplasarea întreprinderii pe teritoriul localităţii 2.3 Stabilirea relaţiilor de interdependenţă dintre anumite compartimente şi secţia proiectată 2.4 Alegerea felului clădirii 2.5 Modalităţi de extindere a clădirii 2.6 Stabilirea structurii de producţie 2.7 Amplasarea seţiei în planul general de organizare a întreprinderii Etapa 3: Proiectarea managementului producţiei 3.1 Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologice adoptate 3.2 Proiectarea desfăşurării procesului de producţie 3.2.1 Proiectarea graficului desfăşurării procesului de producţie 3.2.2 Elaborarea graficului de analiză 3.3 Stabilirea structurii procesului de producţie 3.4 Caracterizarea procesului tehnologic 3.5 Amplasarea pe suprafaţă a secţiei de producţie Etapa 4: Proiectarea asigurării calităţii 4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calităţii 4.2 Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii 4.3 Proiectarea atribuţiilor conducerii tehnice a procesului de producţie privind asigurarea calităţii 4.4 Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimişti privind asigurarea calităţii 4.5 Puncte de control Etapa 5: Proiectarea activităţilor auxiliare si de deservire 5.1 Proiectarea activităţilor de reparaţie 5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaţie 5.1.2 Elaborarea planului de reparaţie 5.1.3 Proiectarea obiectivelor activităţilor de reparaţie 2

5.1.4 Proiectarea organizării activităţilor de reparaţie 5.2 Proiectarea transportului intern 5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern 5.2.2 Proiectare regulilor de bază ce trebuie respectate in organizarea transportului intern 5.2.3 Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprinderi 5.3 Proiectarea activităţii de depozitare 5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizării depozitelor 5.3.2 Alegerea amplasamentului pentru depozite 5.3.3 Proiectarea fluxului in materii din interiorul întreprinderii Etapa 6: Managementul resurselor umane 6.1 Proiectarea fişei de post pentru şeful de secţie 6.2 Proiectarea cerinţelor necesare pentru meseria de operator tablonist 6.3 Stabilirea pe baze analistice a timpului de odihnă 6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor 6.5 Proiectarea condiţiilor de muncă 6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă 6.7 Proiectarea organigramei secţiei de producţie 6.8 Calculul fondului de retribuire Etapa 7: Proiectarea managementului întreprinderii 7.1 Proiectarea misiunii întreprinderii 7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii 7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate 7.4 Alegerea unei metode de conducere 7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă între manager şi angajat 7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajaţilor 7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioară (ROI) 7.8 Proiectarea unui contract individual de muncă 7.9 Proiectarea unui slogan pentru întreprindere 7.10 Stabilirea unei formule care să exprime eficienţa muncii unui manager

3

Etapa 1: Lansarea în fabricaţie 1.1 Prezentarea produsului Din punct de vedere chimic sapunul este o “sare”. Sapunul este obtinut prin saponificarea grasimilor cu o solutie care contine hidroxid de sodiu. Saponificarea este o reactie chimica, caracterizata printr-un proces de hidroliza bazica a grasimilor, care are ca rezultat formarea sapunurilor si liberarea de glicerina. Explicat mai simplu, pentru a obtine un sapun sunt necesare trei componente: grasimi, apa si hidroxid de sodiu (sau hidroxid de potasiu pentru sapunurile lichide). Atunci cand acestea sunt amestecate are loc “saponificarea” cu rezultatul ei final – sapunul care contine glicerina. Produsul finit nu contine hidroxid de sodiu, acesta serveste la obtinerea sapunului, dar prin saponificare este neutralizat. Cantitatea de hidroxid de sodiu este astfel calculata incat, odata cu terminarea procesului de saponificare, orice urma de alcalinitate dispare. Pentru sapunurile naturale preferam procedeul “la rece”, o metoda traditionala care pastreaza beneficiile nutritive ale uleiurilor pentru ca aceastea sunt doar usor incalzite, fara a fi fierte, astfel incat se obtine un sapun cu mai multa glicerina, care hidrateaza si curata pielea. Nu sunt adaugate parfumuri sintetice sau intaritori chimici – doar uleiuri vegetale pure, uleiuri esentiale si plante, condimente, flori, toate mixate pentru a crea un sapun fin si hidratant.

1.2 Indentificarea clientilor potentiali Pentru identificare clienţilor potenţiali, literatura de specialitate recomandă o gamă variată de metode şi tehnici de lucru. Dintre toate acestea cea mai utilizată este metoda chestionarului. Aceste întrebări au caracter informativ şi sunt confidenţiale. CHESTIONAR 1. Ati mai utilizat pana acum săpun natural? 2. Ați folosit săpunul natural din cauza problemelor dermatologice? 3. Care sunt principalele aspecte pe care le luati in calcul atunci cand cumparati un săpun? a. Brandul; b. Recomandarea medicului sau farmacistului; c. Recomandarea altor persoane care au mai folosit produsul; d. Ambalajul; e. Pretul 4

4. 5. 6. 7. 8. 9.

f. Calitatea- să fie săpun natural ( sau nu) Pentru a procura săpunul natural aveti la dispozitie mai multe farmacii unde se gaseste acest produs? Pretul unei săpun natural este scump din punctul dumneavostra de vedere? Cunoasteti alte surse de săpun natural? Ce v-ar determina sa cumparati o marca noua săpun natural? Considerati că săpunul vă ajută pielea ? Sunteti multumit de calitatea acestui produs? Evaluati pe o scara de la 1 la 5, unde: 1- Deloc 5- Foarte multumit/a

1.3 Identificarea factorilor de succes Factorii cheie de success sunt indicatori care arată de ce o inteprindere reușește sau eșuează într-un anumit domeniu. Pentru anvelope factorii de success sunt prezentați mai jos:

Factori cheie de succes

Importanta (1-5)

1. Cost redus de fabricație

4

2. Dezvoltarea unei rețele de

4

distribuție 3. Preț scazut al materiilor prime

5

4. Tehnologia nepoluată

5

5. Forța de muncă calificată

4

6. Calitatea produsului

4

7. Campanii pt. publicitate

4

8. Satisfacerea cererii clienților

4

5

1.4 Identificarea legăturii întreprinderii cu mediul extern

Distributia populatiei

Nivelul educational

Varsta Componenta socioculturala

Furnizori materie prima

Mediu general

Intreprindere săpun natural Mediu tehnologic

Piata fortei de munca Actionari Personal pregatit

Mediul legalpolitic

Mediu economic

Valoarea monedei nationale

Putere de cumparare

Reglementari guvernamentale

Rata somajului

6

Felul mediului

Componente

Identificare

Clienti

farmacii, spitale, persoane fizice, institutii de cercetare;

Furnizori

de materii prime:de echipamente,de utilitati;

Piata fortei de munca

agentii de recrutare, agentii de plasare de personal;

Distribuitori

firme de transport

Mediul economic

rata dobanzii bancare, rata inflatiei;

Mediul politic

Ministerul Sanatatii, OPC-ul;

Mediul socio-cultural

cultura populatiei, compozitia demografica,valorile etice;

Mediul international

colaborari, conferinte;

Mediul tehnologic

Echipamente,tehnologii institutii de cercetare;

Direct

Indirect

noi

descoperiri,

Clienţii constituie componenta cea mai importantă, deoarece ei alcătuiesc piaţa de desfacere a oricărei întreprinderi producătoare, reprezentată de: consumatori, utilizatori, angrosişti, agenţii guver-namentale şi internaţionale etc. Furnizorii firmei sunt acei factori economici de mediu care ii confera acesteia resursele necesare pentru desfasurarea propriei activitati. Cand spunem resurse ne referim la toata tipologia lor: materiale, umane sau financiare. Intermediarii sunt reprezentaţi de firmele care ajută întreprinderea la promovarea, vânzarea şi distribuirea mărfurilor către consumatorul final, sub forma: comercianţilor (angrosişti), firmelor de distribuţie fizică (de comerţ, transport etc.), agenţiilor de service de marketing (cum sunt agenţiile de publicitate), intermediarilor financiari, băncilor, societăţilor de asigurări etc. Concurenţii sunt agenţii economici cu care intră în competiţie orice întreprindere, întrucât în economia de piaţă este indispensabilă înfruntarea pentru obţinerea unor condiţii avantajoase de producere şi desfacere a bunurilor şi serviciilor, cu ţelul atingerii unor performanţe deosebite.

7

Agentia nationala de protectia consumatorului este menita sa actioneze pentru asigurarea unui mediu sanatos, diminuarii poluarii si imbunatatirii continue a calitatii aerului, solului si apelor. ANAF are rolul de a asigura resursele pentru cheltuielile publice ale statului prin colectarea și administrarea eficace și eficientă a impozitelor, taxelor, contribuțiilor și a altor sume datorate bugetului general consolidate. Agentia de asigurare se ocupa cu asigurarea impotriva riscurilor, stabileste despagubiri si emite acoperiri in politele de asigurare, conform politicilor societatilor de asigurari. 1.5 Proiectarea acţiunilor promoţionale - mass-media: site internet, reviste de specialitate; - discount in anumite perioade ale lunii/anului; - flyere; - reclame TV difuzate la ore de varf in care audienta e maxima.

8

Etapa 2: Amplasarea si planul general al întreprinderii 2.1 Determinarea amplasamentului Inteprinderea își pune problema amplasării construcției. Variante propus pentru amplasamentul inteprinderii: V1 – teren aflat în patrimoniul inteprinderii; V2 – teren situat în zona industrială Iași; V3 – teren situat în zona mitropolitană Iași; V4 – teren aflat în zona Lețcani;

Criterii propuse pentru analiza variantelor de amplasament: C1 – cheltuieli estimate de aprovizionare (lei); C2 – posibilitățile estimate de vânzare a produsului (calificative); C3 – nivelul de poluare a zonei (%); C4 – nivelul de infrastructură al zonei ( calificative) ; C5 – distanța față de potențialii clienți.

V1 V2 V3 V4

S1 S2 S3 S4

C1 (lei) 10000 8000 12000 16000

C1 10 9 8 7

C2 10 10 9 9

C2 (cal) FB FB B S

C3 9 10 10 8

C4 8 10 7 7

C3 (%) 20 30 25 35

C5 10 10 9 8 9

C4 (cal) B FB B S

C5 (km) 15 20 25 40

∑ 𝑛𝑖𝑗 34

38

37

32

37 => ∑ ∑ 𝑛𝑖𝑗 = 183

34

𝑘1 = 183 = 0,19

Determinarea notelor de apreciere

38

𝑘2 = 183 = 0,21 37

V1 V2 V3 V4 Kj

𝑘3 = 183 = 0,21 32

𝑘4 = 183 = 0,18 37

C1 0,75 1 0,5 0 0,19

C2 1 1 0,5 0 0,21

C3 1 0,33 0,66 0 0,21

C4 0,5 1 0,5 0 0,18

C5 1 0,8 0,6 0 0,21

𝑘5 = 183 = 0,21 𝑎𝑖𝑗−(𝑎𝑗)𝑢=0

⋃ 𝑖𝑗 = (𝑎𝑗)

𝑢=1 −(𝑎𝑗)𝑢=0

Cazul 1 pentru criteriul 1 ⋃11 =

10000−16000 8000−16000

(𝑎𝑗)𝑢=0 = 16000

(𝑎𝑗)𝑢=1 = 8000

= 0,75

8000−16000

⋃21 = 8000−16000 = 1 ⋃31 = ⋃41 =

12000−16000 8000−16000 16000−16000 8000−16000

= 0,5 =0

Cazul 2 pentru criteriul 2

(𝑎𝑗)𝑢=0 = 𝑆

(𝑎𝑗)𝑢=1 = 𝐹𝐵

Cazul 3 pentru criteriul 3

(𝑎𝑗)𝑢=0 = 35

(𝑎𝑗)𝑢=1 = 20

20−35

⋃13 = 20−35 = 1 30−35

⋃23 = 20−35 = 0,33 25−35

⋃33 = 20−35 = 0,66 35−35

⋃43 = 20−35 = 0

10

Cazul 4 pentru criteriul 4

(𝑎𝑗)𝑢=0 = 𝑆

(𝑎𝑗)𝑢=1 = 𝐹𝐵

Cazul 5 pentru criteriul 5

(𝑎𝑗)𝑢=0 = 40

(𝑎𝑗)𝑢=1 = 15

20−35

⋃14 = 15−40 = 1 20−40

⋃24 = 15−40 = 0,8 25−40

⋃34 = 15−40 = 0,6 40−40

⋃44 = 15−40 = 0 Calculul indicilor de concordanță 𝐷𝑣𝑔 𝑣ℎ = ∑𝑛

1

𝑗=1 𝑘𝑗

V1 V1 V2 V3 V4

0,58 0,18 0

× ∑ 𝑘𝑗 V2 0,63 0,21 0

V3 1 0,79

V4 1 1 1

0

1

𝐶𝑣1𝑣2 = 1 (0.21+0.21+0.21)=0.63 𝐶𝑣1𝑣3 =

1 1

(0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1

1

𝐶𝑣1𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1 1

𝐶𝑣2𝑣1 = 1 (0.19+0.21+0.18)=0.58 1

𝐶𝑣2𝑣3 = 1 (0.19+0.21+0.18+0.21)=0.79 1

𝐶𝑣2𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1 1

𝐶𝑣3𝑣1 = 1 (0.18)=0.18 1

𝐶𝑣3𝑣2 = 1 (0.21)=0.21 1

𝐶𝑣3𝑣4 = 1 (0.19+0.21+0.21+0.18+0.21)=1 11

Calculul indicilor de discordanță V1 V1 V2 V3 V4

V2 0,5

0,75 0,5 1

V3 0 0,33

V4 0 0 1

0,5 1 0,5 0.75 − 1 1 𝐷𝑣1𝑣2 = 1 max| 1 − 1 |=0.5 0.5 − 1 1

𝐷𝑣1𝑣3 = 1 max|0.5 − 0.5|=0 1

𝐷𝑣1𝑣4 = 1 max| | 1−1 1 𝐷𝑣2𝑣1 = 1 max|0.33 − 1|=0.67 0.8 − 1 1

𝐷𝑣2𝑣3 = 1 max|0.33 − 0.66|=0.33 1

𝐷𝑣2𝑣4 = 1 max 0.5 − 0.75 0.5 − 1 1 | 𝐷𝑣3𝑣1 =1 max| 0.66 − 1 ||=0.5 0.5 − 0.5 0.6 − 1 0.5 − 1 0.5 − 1 𝐷𝑣3𝑣2 = 1 max| |=0.5 0.5 − 1 0.6 − 0.8 1

Alegerea variantei optime V1 V1 V2 V3 V4

V2

V3

V4

∑ 𝐷𝑣𝑔𝑣ℎ

0,13

1 0,46

1 1 1

2,13 1,37 1,29 1,71

-0,09 0,13 0,16 1 0,5

0,66

12

Varianta optimă este prima. 2.2 Amplasarea întreprinderii pe teritoriul localităţii În urma aplicarii metodei electre, variant optima este amplasarea intreprinderii pe teritoriul de patrimoniu al intreprinderii. 2.3 Stabilirea relaţiilor de interdependenţă dintre anumite compartimente şi secţia proiectată Legenda: depărtare necesară +

depărtare preferabila

⃝ vecinătate preferabilă

vecinătate necesară vecinătate indiferentă

1 Departament administrativ 2

Sală de mese

3

C.T .C

4

Departament cercetare

5

Sectia de productie

6

Depozit pentru NaOH

7

Depozit pentru uleiuri

8

Depozit pentru uleiuri esenț.

9

Depozit pentru săpun

10 Depozit ambalare 11 Grup sanitar 12 Sectia mecanico-energetica 13 Sectia transporturi

13

2.4 Alegerea felului clădirii Având în vedere specificul procesului tehnologic de obținere a săpunului am optat pentru sistemul monobloc pe verticală. Sistemul ales cu clădiri cu mai multe nivele prezintă următoarele avantaje: folosirea eficientă a terenului, reducerea distanțelor de tranport și a lungimii rețelelor tehnico-sanitare, pentru amplasarea suprafețelor de producție pe verticală și proiectarea unor fluxuri tehnologice pe verticală, necesitând cheltuieli mai mici pentru condiționarea aerului , încălzire, etajele superioare fiind protejate împotriva prafului , frigului și zgomotelor.

2.5 Modalităţi de extindere a clădirii Având în vedere că intreprinderea în cadrul căreia am amplasat secția a cărui organizare a producției și a muncii o proiectăm, are prevăzute dezvoltări ulterioare , vom prevedea prin planul general de organizare al intreprinderii suprafețe pentru extindere astfel încât extinderile viitoare să se facă cu cheltuieli minime și fără întreruperea producției. Întrucât se consideră că tipul cel mai rațional de extindere e cel al dezvoltării clădirii existente, am optat pentu această soluție, lăsând mai mult spațiu liber între secții, mergând pe extinderea în lungime a secției.

14

2.6 Stabilirea structurii de producţie

Intreprinderea de obtinere a săpunului

Pentru funcționarea în condiții de eficiență economică maximă a întreprinderii în care amplasăm instalația proiectată am ales din cele trei tipuri de structuri de producție pe cea pe produse deoarece corespunde specificului procesului tehnologic de obținere a săpunului. Acest tip de structură prezintă următoarele avantaje : asigură organizarea producției în flux, permite înnoirea continuă a specializării producției, crează condițiile pentru introducerea tehnicii noi.

15

De cercetare

De control

Sala de mese

Grup sanitar

Laborator

Depozit reactivi

Depozit ambalare

C.T.C

Sectia de transporturi

Depozit produs finit

Sectii anexe

Sectii de servire

Secția energetică

Departament administrativ

Secția de productie

Secția de materii prime

baza

Sectii auxiliare

Secția mecanică

Sectii de

2.7 Amplasarea secţiei în planul general de organizare a întreprinderii Instalația de obținere a săpunului va fi situată în zona producției de bază a Institutului Chimic Iași . Secția în care este amplasată instalația de obținere a săpunului va folosi secțiile auxiliare și de deservire existente în întreprindere. La elaborarea planului general de organizare a întreprinderii au ținut cont de următoarele cerințe: - Clădirile secțiilor de producție de bază și depozitele să fie amplasate în concordanță cu fluxul tehnologic stabilit, evitându-se încrucișările între fluxuri de oameni și materiale. Fluxul de materii prime, materiale și produse finite trebuie să se desfășoare pe drumul cel mai scurt pentru a se obține cele mai mici cheltuieli de transport. - Secțiile auxiliare se vor amplasa lângă secțiile de bază cu care au cele mai multe legăturiș - Clădirile se vor amplasa în așa fel încât să asigure posibilitatea extinderii în viitor a secțiilor întreprinderii fără încălcarea planului general și cu cheltuieli cât mai mici. Clădirile vor fi grupate când va fi posibil în blocuri constructive în vederea unei funcționări optime.

16

2.7 Planul general al întreprinderii

Iesire

Departament administrativ

Sala de mese

Cercetare Reparatii

Cabinet medical

Depozit D1

ambalare

Depozit produs finit D2

Sectia transporturi Sectia 1 Săpun Depozit combustibili D3

C.T.C.

17 Intrare

Sectia de prelucrare a materiilor prime

Etapa 3: Proiectarea managementului producţiei 3.1 Justificarea necesităţii şi oportunităţii tehnologice adoptate Justificarea trebuie să se facă în funcţie de numeroşi factori al criteriilor de alegere a unei instalaţii tehnologice, respectiv a procesului de fabricaţie care a stat la baza proiectării instalaţiei. Alegerea procesului trebuie să se facă în funcţie de aspectele cele mai convenabile ale factorilor care determină criteriile. Aceste criterii şi factoriii lor sunt prezenţi în tabelul următor:

Nr crt 1 1.

2

3

4

Criterii

Factorii

2 Criterii tehnologice:

3 -simplitatea procesului: faze şi operaţii tehnologice cât mai puţine; -tehnologie cu consum cât mai scăzut de energie; -regim de lucru: proces continuu, cu întreruperi minime; -stabilitatea procesului: proces autoreglabil, uşor de condus; - normele de consum: cît mai reduse ; - controlul calității ; -siguranţă în exploatare: tehnologie care reduce la minim posibilităţile de avarii; -tehnologie care ofera posibilitatea de perfecţionare şi modernizare în viitor;

Materii prime şi -calitate în conformitate cu normele existente; auxiliare -depozitare: capacitate minimă; -manipulare simplă şi transport uşor; - asigurarea cu materii prime și auxiliare Utilităţi -apă: condiţii de calitate cât mai accesibile şi puţin costisitoare în ce priveşte instalaţia de tratare; -energia electrică: putere instalată cât mai mică, fără variaţii de sarcină, cu puţine porniri şi opriri; Produse secundare

-cantitate rezultată cât mai mică; -să permită valorificare

18

3.2 Proiectarea desfăşurării procesului de producţie Proiectarea desfășurării procesului de producție se realizează prin grafice si schema bloc si schema tehnologică, acestea fiind grafice de analiză general. 3.2.1 Proiectarea graficului desfăşurării procesului de producţie Realizarea graficului de analiză generală urmăreşte doar succesiunea operaţiilor de bază şi a activităţilor de control, reprezentându-se punctele în care materialele prelucrate intră sau nu intră în proces. Pentru această reprezentare grafică se folosesc simboluri şi reguli de reprezentare. Astfel transformările se simbolizeaza printr-un cerc , iar activităţile de control printr-un pătrat .

19

Uleiuri esențiale

ulei de ricin/palmier/jojoba

NaOH

Apă dist Dozare

1

Control Ph

2

Amesecare

3

Dozare

4

Încălzire

5

Control temp.

6

Filtrare

7

Cotrol cc pp

8

Saponificare

9

Vâscozitate

10

10

Amestecare

11

Finisare

12

Control formă

13

Depozitare

14

Ambalare

15

PRODUS FINIT

20

3.2.2 Elaborarea graficului de analiză Nr. Crt.

Descriere

Simbol D

1

Pornirea instalației

2

Adăugarea soluției de NaOH

3

Adăugarea amestecului de uleiuri

4

Încălzire amestec uleirui și NaOH la 40 de grade

5

Controlul temperaturii

6

Amestecare

7

Control vâscozitate

8

Adăugarea uleiurilor esențiale

9

Amestecare

10

Control Ph

11

Punerea în forme

12

Finisare

13

Depozitare 4-5 săptămâni

14

Control compoziție

15

Ambalare

15

Transport produs la deposit

Legendă : D - așteptare - transport -depozitare -

- transformare

-

-activități de control 21

SCHEMA BLOC A PROCESULUI TEHNOLOGIC

Apă distilată/ infuzii de plante/ lapte de capră etc

Hidroxid de sodium (solid)

Dozare Dozare

Amestecare

Uleiuri (de ricin, palminer, jojoba

Soluție alcalină

Dozare

Amestecare Încălzire (37-45◦)

Filtrare (saponificare)

Impurități Uleiuri estențiale, petale de flori cafea

Amestecare

Finisare și porționare

Depozitare (cca 3 săptămâni)

Ambalare

Săpun organic

Schema tehnologică

Controlul fabricației face parte din sistemele de producție, având o funcționare cibernetică, ce îi permite o autoreglare prin sistemul conexiunii inverse în vederea atingerii obiectivelor propuse. 3.3. Stabilirea structurii procesului de productie

Structura procesului de producţie de obţinere a săpunului este prezentată în tabelul următor: Nr. Crt. 1.

Felul procesului

Caracterizare -asigură transformarea materiei prime în produs finit

Procese de baza 23

Concretizare -pregătirea substanțelor prime ; -dozare ; - filtrare ; -amestecare ;

-asigură desfăşurarea normală a proceselor de baza

2.

Procese auxiliare

-deservesc procesele 1 şi 2 cu materii prime şi utilităţi

3. Procese de servire

4. Procese anexe

-asigură valorificarea deşeurilor;

-saponificare ; -finisare și porționare ; -depozitare ; -ambalarea; -furnizarea energiei pentru desfăşurarea procesului de bază; -repararea utilajelor; -urmărirea, reglarea, măsurarea şi înregistrarea parametrilor tehnologici; -alimentarea instalaţiei cu materii prime; -asigurarea calității -depozitare; -C.T.C. -transport intern; -valorificarea unei părţi din produs ( ex: glicerina);

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

Nr. Crt Caracteristicile procesului de bază

Valori

1

Felul procesului

Continuu

2

Tipul producţiei

Producţie de serie

3

Destinaţia producţiei

Produs intern Produs de export

4

Factori

care

influienţeaza Natura materiei prime

organizarea producţiei

Natura procesului tehnologic Natura produsului finit Forţă de muncă calificată

24

3.5 Amplasarea pe suprafaţă a secţiei de producţie

Atelier Reparatii

1

2

3

4

4

4

Depozit, materii prime

Birouri

Camera pentru evidenta pe calculator

Depozit produs finit

1- Vas dozare uleiuri ; 2- vas dozare NaOH ; 3- reactor pentru saponificare ; 4- formă săpun

25

Etapa 4- Proiectarea asigurării calităţii 4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentului de asigurare a calităţii În cadrul procesului tehnologic de fabricatie a săpunului de importantă majoră este asigurarea calitătii. Pentru a avea un proces tehnologic cât mai eficient, compartimentul de asigurare a calitătii trebuie să constate transformările tehnologice produse şi căile de influenţare favorabile a proceselor de productie, în condiţiile implicării unui volum cât mai redus de efort uman şi material. De aceea compartimentului de asigurare a calitătii trebuie să aibă în vedere următoarele obiective :  Realizarea controlului propiu – zis a produselor fabricate  Îmbunătătirea nivelului calitativ al produselor  Respectarea parametrilor tehnologici şi procesului de fabricaţie  Dotararea sectiilor de productie cu utilaje tehnologice de ultimă generatie 4.2 Proiectarea atribuţiilor compartimentului de asigurare a calităţii Atribuţiile compartimentului de asigurare a calităţii sunt: 

monitorizarea tuturor informaţiilor privitoare la calitate;



controlul personalului întreprinderii;



controlul utilajelor şi materiei prime;



verificarea produsului obţinut după fiecare proces;



remedierea eventualelor greşeli sau defecţiuni ce modifică calitatea produsului.

4.3 Proiectarea atribuţiilor conducerii tehnice a procesului de producţie privind asigurarea calităţii Atribuţiile conducerii tehnice privind asigurarea calităţii sunt: 

asigurarea intrării în seecţie numai a materiei prime corespunzatoare;



supravegherea angajaţilor;



disciplină în muncă;



respectarea orei de muncă;



respectarea utilizării utilajelor după o anumită regulă; 26



respectarea reţetei de produţie a produsului dorit;



respectarea condiţiilor de lucru într-un proces ;



Studierea posibilităților și să aplice măsurile de îmbunătățire a calității ;



Intocmirea unei planificări judicioasă a realizării producție și a consumului de utilități tehnologice.

4.4 Proiectarea atribuţiilor operatorilor chimişti privind asigurarea calităţii 

Cunoașterea condițiilor de calitate impuse;



Întreținera și exploatarea jucioasă a utilajelor;



raportarea către superiori a problemelor apărute;



asigurarea integrităţii produselor în timpul manipulării şi depozitării;



Să-și însușească și să aplice în mod corespunzător noțiunea de autocontrol.

4.5 Puncte de control pe fluxul de fabricaţie Nr crt

1

2

Faza de fabricaţie

Parametrii controlaţi

Frecvenţa controlului

Cantitate de materie primă

1 dată / schimb

Compoziţia materiei prime

1 dată / schimb

Pregătirea materiilor prime

Încălzire

Temperatură

La o oră

Vâscozitate La o

3

Filtrare

4

Amestecare

5

Finisare și porționare

oră

La o oră Temperatură

La o oră La o oră

Control pH vâscozitatea Temperatură

La o oră 2 ori/schimb

6

Depozitare

7

Ambalare

Temperatură

La 3 zile

Temperatură Umiditate Presiune

1 dată / schimb

27

Etapa 5. Proiectarea activităţilor auxiliare şi de deservire

5.1 Proiectarea activităţilor de reparaţie 5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparaţii Elaborarea graficului ciclului de reparaţii se face pornind de la ultima reparaţie capital. Se presupune că aceasta a avut loc în ianuarie 2015. Pentru repararea decantoarelor se extrag din normative următoarele date prezentate în tabelul următor: Ciclul de reparaţii-ore

Durata de Cod de

Denumirea

clasificare

categoriei

serviciu

Nr. de schimburi

Rt

Rc1

Rc2

Rk

-ani1

2

3

4

5

6

7

8

406.507

Reactor

32

3

700

8400

16800

84000

1 lună = 720 ore lucrătoare Rt = revizie tehnică Rc1 = reparţie curentă de gradul 1 Rc2 = reparaţie curentă de gradul 2 Rk = reparaţie capitale Numărul de luni între două operații capitale Rk = 84000/720 = 116,66 ≅ 117 luni Rc2 = 16800/720 = 23.33≅ 23 luni Rc1 = 8400/720 =11,66 ≅ 12 luni Rt = 700/720 = 0,97≅ 1 lun 28

Denumire

Data ultimei

utilaj

reparatii

Ian

Feb

Mart

Apr

Mai

Iun

Iul

Aug

S

Oct

Nov

Dec

Rk

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

2016

Rc1

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc2

2017

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc1

2018

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc2

Rt

2019

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc1

Rt

2020

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc2

Rt

Rt

2021

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc1

Rt

Rt

2022

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc2

Rt

Rt

Rt

2023

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc1

Rt

Rt

Rk

Decantor Ian. 2015

5.1.2 Elaborarea planului de reparaţii Pentru elaborarea planului de reparaţii se parcurg etapele următoare: Calculul elementelor necesare elaborării planului de reparaţii: ● Calculul numărului de reparaţii de acelaşi fel dintr-un ciclu de reparaţii. Într.un ciclu de reparaţii se va cuprinde numai un Rk. ● Numărul de reparaţie curentă de gradul 2 între 2 reparaţii capitale: m = ΔRk / ΔRc2 – 1 = 84000 / 16800 -1 = 4 ● Numărul de reparaţie curentă de gradul 1 între 2 reparaţii curente de gradul 2: q = ΔRc2 / ΔRc1 – 1 = 16800/ 8400– 1 = 1 ● Numărul de revizii tehnice între 2 reparaţii curente de gradul 1: r = ΔRc1 / ΔRt – 1 = 8400 / 700 – 1 = 11

29

Structura ciclului de reparaţii:

11Rt

Rc1

Rt

Rc2

11Rt

Rc1

11Rt

Rc2

11Rt

Rc1

11Rt

Rc2 11Rt 2Rc

11Rt

Rc2

t 2Rc1 11Rt

11R

Rk

Rk

8400 8400 8400 16800

8400 8400 8400

16800

16800

8400 8400 8400 16800

8400

16800

84000

5.1.3 Proiectarea obiectivelor activităţilor de reparaţii Principalele obievtive ce stau în faţa conpartimentului de întreţinere şi reparaţii sunt: 

menţinerea utilajelor în stare perfectă de funcţionare;



evitarea opririlor accidentale şi înlăturarea posibilităţilor de declanşare a



formarea echipelor de specialişti;



limitarea cheltuielilor necesare reparaţiilor;



mecanici de înaltă calificare;



asigurarea unor mari oportunităţi în realizarea reparaţiilor;



limitarea cheltuielilor necesare reparaţiilor.

avariilor;

30

1.1.4 Proiectarea organizării activităţilor de reparaţii

Având în vedere particularităţile procesului tehnologic, precum şi dimensiunile utilajelor am optat pentru organizarea reparaţiilor în cadrul întreprinderii chimice în care este situată secţia în regim descentralizat. Astfel,lucrările de întreţinere, reviziile tehnice şi reparaţiile curente se execută la nivelul secţiilor de producţie. Reparaţiile capital şi coordonarea întregii activităţi se execută de către secţia mecanică. Avantaje: ● realizarea unei legături active între secţiile de producţie şi cele de reparaţii; ● reducerea personalului conducător pentru aceste activităţi; ● costuri mici la nivel de secţie. Dezavantaje: ● personal mai numeros pentru reparaţii; ● grad de încărcare şi utilizare a timpului de lucru scăzut; ● imobilitatea specializării muncitorilor pe tipuri de utlaje.

5.2 Proiectarea transportului intern Depozitele vor fi amplasate lângă secțiile de producție, având mai multe compartimente ceea ce va asigura depozitarea în funcție de gradul de necesitate, tipul mărfii și frecvența de utilizare. De asemenea se va mai ține cont de faătul că firma dispune de două motostivuitoare ce vor ține asigura o ușoară manevrare a cantităților mari de materii prime și produse finite într-un timp cât mai scurt fără a necesita forță de muncă mare. Transportul se va face numai cu ajutorul mașinilor înscrise de cărat, firma având căi de acces la fiecare secție în parte, iar comunicarea între secții se va face cu ajutorul telefoanelor din firmă.

31

5.2.1 Proiectarea obiectivelor transportului intern Personal de specialitate, calificat, angajat cu contract individual de muncă în conformitate cu prevederile Legii nr.53/2003- Codul Muncii cu modificările și completările ulterioare, pentru prestarea serviciilor de depozitare și comercializare a echipamentelor pentru centre termice, format din următoarele meserii și/ sau specialități:  Șef depozit;  Agenți servicii clienți ( mașiniști pentru transporturi interioare);  Operatori comerciali;  Alte meserii, după necesități.  Încărcarea și descărcarea mijloacelor auto de transportătoare cu ajutorul autostivuitoarelor, sau după caz cu utilaje de ridicat;  Manipularea și transportul coletelor mecanizat și/ sau prin purtare în vederea sortării și depozitării în stive pe dimensiuni și duncțiuni;  Recepționarea și etichetarea produselor corespunzător documentelor primite de la producător;  Întocmirea documentelor de livrare a echipamentelor la clienți în baza comenzilor primite;  Evidența pe calculator a intrărilor și ieșirilor în/ din depozit pe baza documentelor prezentate; Principalele obiective ale transportului intern: 

amplasarea ratională a depozitelor;



mecanizarea și automatizarea unor operații de transport;



reducerea la minimum a costurilor de transport intern ;

  

intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizarii lui; folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de transportat



intretinerea si exploatarea judicioasa a mijloacelor de transport din dotare ;



dimensiunea rațională a căilor de acces și circulație ;



asigurarea unui sistem rapid de comunicare între secțiile de producție și dispeceratul mijloacelor de transport.

32

5.2.2 Proiectarea regulilor de bază ce trebuie respectate în organizarea transportului intern 

reducerea la minimum a costurilor de transport intern;



evitarea crescută a rebuturilor în secția de prelucrare ;



amplasarea să fie întotdeauna după standardele firmei ;



evitarea pierderilor pe parcursul transportului intern .

5.2.3.Stabilirea transporturilor ce se realizează în întreprindere a) Transportul materialelor detine ponderea cea mai mare in cadrul activitatii de transport. Materialele care se transporta in cadrul intreprinderii sunt: 

materiile prime și cele auxiliare;



materiale și ambalaje care se cer a fi transportate în diferite zone de fabricație;



produsele finite;

Luând în considerare specificul procesului tehnologic din cadrul întreprinderii în care se află secţia de obţinere a Săpunului, transportul intern se efectuează prin benzi transportoare, conducte. DEPOZIT PRODUS FINIT

SECȚIA DE AMBALARE

DEPOZIT AMBALAJE

SECȚIE DE OBȚINERE

DEPOZIT MATERII PRIME

33

b) Transportul utilităților necesare fabricației chimice este organizat astfel: 

pentru colectare, tratare și evacuare ape uzate;



pentru combustibili;



pentru energia electrică ;

c) Transportul informațiilor – pentru aceasta se utilizează transmiterea directă sau prin intermediul suporturilor de informații (fax, telefon, mail), scop în care se poate prevede prelucrarea automată a datelor. d) Transportul personalului - are rolul de a asigura o deplasare operativă și fără efort, spre si de la locul de muncă, precum și în cadrul zonei de responsabilitate care ii revine fiecăruia

5.3. Proiectarea activităților de depozitare 5.3.1. Proiectarea obiectivelor organizate depozitării La proiectarea și organizarea unui depozit vom ține cont de următoarele condiții: 

Încărcarea în depozite se face doar cu materiile corespunzătoare;



Încărcarea în depozite se va efectua cu utilaje special din dotare;



Temperatura trebuie să fie reglată corespunzător produsului depozitat;



Atât la ieşirea cât şi la intrarea în depozit materialele trebuie manipulate o singură dată;

Nr crt 1

Obiective

Mijloace de realizare

Asigurarea unui mediu prielnic

Folosirea unor materiale de o calitate cât mai bună

2

Asigurarea unui cost minim de

Folosirea unui personal calificat;

depozitare

34

Utilizarea rațională a suprafețelor 3

Asigurarea unei eliberări rapide a Aplicarea unui plan raţional de aranjare a materialelor depozitate

materialelor în depozit Folosirea unor mijloace de depozitare adecvate

4

5

Modificarea rapidă a amplasării

Folosirea unor suporturi de depozitare

materialelor în incinta depozitului

adecvate

Simplificarea operațiilor de

Amplasarea rațională a materialelor;

inventariere

Folosirea mijloacelor modern de depozitare;

5.3.2.Alegerea amplasamentului pentru depozite În cadrul intreprinderii chimice, unde este amplasată secția de obținere a Săpunului, este necesar să existe trei zone de depozitare distincte : 

zona de depozitare a materiei prime;



zona depozitare produs finit ;



zona de de depozitare combustibil.

5.3.3.Proiectarea fluxului de materii din interiorul inteprinderii Depozitarea materialelor se va face astfel încât să se excludă pericolul de accidentare, incendii și explozii. Depozitarea materialelor pe rafturi se face în așa fel încât să nu fie posibilă căderea lor. Pe rafturi și stelaje unde sunt depozitate materiale trebuie scris la loc vizibil sarcina maximă admisă, care nu trebuie depășită. La stivuirea materialelor în încăperi, greutatea stivelor nu va depăși sarcina maximă admisă a planseului și/ sau a pardoselii.

35

Persoana juridică sau fizică va stabili locul și modul de stivuire pentru fiecare material în bucăți care se depozitează. Stivuirea materialelor sau ambalajelor cu forme geometrice diferite nu este persmisă. In cazul depozitării materialelor ambalate în cutii, lăzi, butoaie sau alte ambalaje cu forme geometrice regulate, când suprapunerea se face direct pe ambalaje, pereții ambalajelor trebuie să reziste presiunii exercitate de materialele situate deasupra , să nu prezinte deformări sau deteriorări, iar înălțimea de stivuire va fi determinată de rezistența mecanică a ambalajelor, stabilită prin standardele sau normee interne de fabricație. Pentru ambalajele cu mai multe cicluri de utilizare, se vor face verificări după fiecare folosire, pentru stabilirea oportunității folosirii în continuare a acestora în condiții de siguranță. Scoaterea materialelor din stivă se va face astfel încât se va evita probușirea stivei. În cazul în care o sarcină este încărcată, descărcată sau transportată, prin purtare, concomitent de către mai mulți muncitori, aceștia vor ridica și coborî sarcina numai la comanda conducătorului operației. Încprcăturile stivuite pe mijloacele de transport nemecanizate trebuie asigurate împotriva deplasării, răsturnării sau caderii. Încărcătura va fi astfel aranjată încât conducătorul mijlocului de transport să poată supraveghea drumul parcurs. Încărcătura stivuită nu va depăși capacitatea maximă a mijlocului de transport nemecanizat, iar în cazul transportul de materiale lungi, acestea nu trebuie să atingă solul în timpul mersului. La încărcarea și descărcarea vehiculelor, salariații trebuie să fie astfel așezați încât să nu se lovească între ei cu unelte de lucru sau cu materialul care se manipulează.

36

Etapa 6: Managementul resurselor umane 6.1 Proiectarea fişei de post pentru şeful de secţie

Fişa postului

Denumirea postului: Şef sectie Departamentul:productie 1.Obiectivul principal al postului de munca: 

Gestionarea procesului de productie din sectia x

2.Structura postului în structura organizatorică: 2.1 poziția postului în organigramă: 

postul imediat superior: Director tehnic



postul imediat inferior: muncitor

2.2 relații funcționale: 

director achiziţii/logistică,

3.Sarcini si atributii ale postului de munca: 

Întocmeşte zilnic si urmareste planul de lucru si productie pentru ziua respective



Supravegheaza si coordoneaza procesul de productie din sectia respective



Asigura buna organizare din sectie



Se implica in solutionarea de situatii de urgenta



Este responsabil ca muncitorii să primească instructajele necesare



Preia de la muncitori, verifică şi centralizează procesele verbale de constatare a stării instalatiilor si a echipamentelor



Propune eliberarea de avize pentru repararea/inlocuirea sau achizitia de instalatii



Întocmeşte rapoarte privind cheltuielile din sectie, pe care le predă superiorilor



Urmareste consumul de materii prime si alte materiale necesare productiei si stabileste necesarul pentru urmatoarea perioada 37



Inmânează superiorilor rapoarte privind achiziţiile necesare bunei funcţionări a instalatiilor



Urmăreşte ca muncitoriisă fie odihniţi şi să nu fi consumat băuturi alcoolice.

4.Specificatii privind titularul postului: 4.1 cerinte educationale si experienta: -pregatirea necesara postului de munca: 

de bază: 12 clase (de preferat liceu profil tehnic chimic)



de specialitate: facultate inginerie chimica

-experienta: 

minim 4 ani in domeniu, au prioritate persoanele cu experienta mai mare in domeniu sau cu studii superioare

4.2competentele postului de munca: -abilitati si deprinderi: 

responsabilitate personala



capacitatea de planificare si organizare



rezistenta la sarcini repetitive

-cerinte aptitudinale: 

Rationament matematic si numeric



Capacitatea de a grupa informatii



Atentie, concentrare



Rapiditate

5.Conditiile materiale de munca: 

instrumente specifice muncii in sectie plus un birou pentru gestionarea activitatii specific postului dotat cu: imprimanta, calculator, telefon mobil

6.Responsabilitati: 

Raspunde de evidenţa sectiei



Raspunde de evidenţa rapoartelor de productie, a rapoartelor de consum, a proceselor verbale de constatare



Raspunde de exactitatea calculelor din documentele intocmite 38



Are obligatia de a permite efectuarea controlului si a pune la dispozitia organului de control a tuturor documenetelor de evidenţă



Raspunde material si disciplinar pentru pagubele produse daca prin fapta a cauzat pagube materiale societatii



Respecta cu strictete procedurile de lucru



Are obligatia sa raporteze in scris conducerii direct si in timp util orice nereguli pe care le observa in modul de executare a sarcinilor ce revin oricarui angajat al societatii, indiferent de functia pe care o detine, daca din cauza acestor nereguli s-ar putea crea prejudicii firmei

7.Conditiile de munca: 7.1 programul de lucru: 

norma intreaga: 08:00 – 17:00 (o oră pauză de masă)

7.2carecteristicile muncii: 

munca in conditii de sectie productie/ birou

7.3particularitatile mediului fizic al muncii: 

iluminare cu neon sau bec normal



cu sau fără ventilaţie in functie de necesitatile procesului de productie din sectie



umiditate moderata

8.Salarizare: 

Negociabil la incheierea contractului de munca



Salarizarea este in conformitate cu normele interne ale organizatiei



Conform Codului Muncii nivelul de salarizare este confidential; orice abatere va fi sanctionata conform Regulamentului Intern

9.Posibilitati de promovare: 

Transferul pe o pozitie ierarhica superioara sau in cadrul unui alt department este conditionat de nevoile organizatiei si/dar si de achizitia de noi studii/abilitati/deprinderi din domeniul respectiv

39

6.2. Psihograma profesiunii de operator tablonist Nr crt. 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11 12. 13. 14.

Cerințe

Nivel 1 2 X X

Forța musculară Acuitate acustică Acuitate vizuală Rapiditate reactive Dexteritate manuală Acuitate cromatică Capacitate intelectuală Stăpânire de sine Atenție distributive Capacitatea de a gestiona situații dificile Robustilitate fizică Rezistență fizică Mobilitate Capacitatea de a comunica, receptivibilitatea

3

X X X X X X X X X X X X

Gradul de dezvoltare a trăsăturilor recomandate este indicat prin 3 nivele diferenţiate: 1-mai putin important 2-important 3-foarte important 6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă

Nr crt

Factori de solicitare

Grad de solicitare

Durata de acţiune (min)

Cotă procentuală de Ton

1

Efort prin solicitare static

Uşoară

20

0,5

2

Efort prin solicitare neuropsihică

Puţin complicat

20

0,5

3

Solicitare prin risc de pericol

Mijlocie

10

0,5

4

Încordarea organelor

Mijlocie

20

1

40

de simţ 5

Temperatura aerului

Cu creştere 50 6

Frecvenţa mişcărilor

Mijlocie

40

1,5

7

Zgomot

Ridicat 50 8

Monotonia muncii

Mijlocie

-

-

9

Efort prin solicitare dinamică

Mijlocie

20

0,5

10

Pulbere

20

1

11

Iluminat

Mijlocie

Total

6

480 min……………………..100%

8 ore= 480 min

x……………………….6% x= 28 min pauză

0

1

2

3

4

5 min

5 15 min

41

6

7 8 min

8

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor Den schi mbul ui

Zilele lunii L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D

A

L L 1 1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 L L L 3 3 3 3 3 L 1 1 1 1 1 L

B

1 1 L L 1 1 1 2 L L 2 2 2 2 3 3 L L 3 3 3 1 L L 1 1 1 1

C

2 2 2 2 L L 2 1 1 1 L L 1 1 2 2 2 2 L L 2 3 3 3 L L 3 3

D

L L 2 2 2 2 2 L L 1 1 1 1 1 L L 2 2 2 2 2 3 3 3 3 3 L L

E

3 3 3 3 L L 3 3 3 3 3 3 L L 1 1 1 1 L L 1 2 2 2 2 2 L L

F

L L 3 3 3 3 3 3 3 L L 3 3 3 1 1 L L 1 1 1 L L 2 2 2 2 2

schimbul 1 (dimineaţa);

schimbul 2 (după masă);

schimbul 3 (noaptea);

L – liber. 6.5 Proiectarea condiţiilor de muncă Pentru asigurarea unor condiţii de muncă corespunzătoare se stabilesc următoarele valori ale factorilor de ambianţă fizică şi psihică prezentaţi în tabelul de mai jos. Nr. crt.

Valuare

Unităţi de măsură

Factori

Hala industrial Microclimat:

1.



Temperatura

°C

14 – 16



Umiditate

%

40 – 60



Viteaza aerului

cm/s

15 – 40



Noxe

%

Conform NPM

Luxi

General 300

.

Iluminat Cromatica

3.

Pereţi

Gri

Plafon

Alb

Pardoseala

Gri

Uşi și pervazuri

Albastru

42

Utilaje

Albastru

Fond panou

Gri deschis Pentru apa: gri

Pentru securitate conducte

Pentru gaze nocive: galben

4.

Zgomot

70- frecvență medie

Db

15 min – înainte şi după schimb; Muzica funcţională

5.

10 min – înainte şi după mese; 15 min – înainte de sfârşitul schimbului

6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă Locuri de muncă Pentru bărbați Preferabil pot fi înlocuiți cu femei

Exclusiv peste 21 de ani

Pentru femei Funcții și studii

Funcție de execuție

Elementare

Medii

Superioare

Funcții de conducere

Medii

Superioare

43

Preferabil pot fi înlocuite cu bărbați

Exclusiv peste 21 de ani

Atelier Reparatii 3

2

1

2 1

2

2

2

4

4

4

Depozit,m aterii prime 2

2

Birouri 2

2

3 3

Camera pentru evidenta pe calculator 2

2

Depozit produs finit 2

2

1- Vas dozare uleiuri ; 2- vas dozare NaOH ; 3- reactor pentru saponificare ; 4- formă săpun

44

6.7 Proiectarea organigramei secţiei de producţie

Șef secție producție

Șef secție sch I

Șef secție sch. II

șef secție sch. III

Inginer tehnolog

Inginer chimist

Inginer chimist

Inginer chimist

Magazioneri

sch I

sch II

sch III

Operator chimist

Operator chimist

Inginer economic

sef laborator

Inginer instalație

Laboranți

Maistru mecanic

Muncitori mecanici

Operator chimist

45

Inginer de sistem

Operatori

6.8 Calculul fondului de retribuire Funcţie

Nr. schimburi

Pers. pe

Total persoane

schimb

Retribuţii

TOTAL

medii lunare

Şef secţie

3

1

3

3500

10500

Ing. Chimişti

2

2

4

2000

8000

Maiştrii

3

1

3

1500

4500

Operator chimist

3

1

3

1300

3900

Ing. C.T.C.

2

2

4

2200

8800

Economist

1

1

1

1700

1700

Contabil

1

1

1

1700

1700

Maistru mecanic

1

1

1

1500

1500

Mecanici

1

1

1

1300

1300

Magazioner

1

1

1

1000

1000

Total = 38800

46

Etapa 7: Proiectarea managementului întreprinderii 7.1 Proiectarea misiunii întreprinderii Încă de la început am urmărit oferirea unor servicii complete de cea mai înaltă calitate realizate cu utilaje de înaltă performanţă şi cu personal foarte bine pregătit. Misiunea firmei constă în satisfacerea exigenţelor clienţilor prin oferirea celor mai bune produse. Ne dedicam total înţelegerii nevoilor clienţilor noştri, oferta noastră fiind susţinută de următoarele argumente: 1. Cea mai bună calitate; 2. Cele mai mici termene de execuţie şi livrare; 3. Cea mai noua tehnologie existentă pe piaţă din România; 4. Poziţionarea într-o zona cu acces rapid.

7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale întreprinderii 

Fabricarea săpunului natural



Productivitate cât mai ridicată



Materii prime şi utilaje performante



Personal calificat şi asigurarea salariilor



Reducerea rebuturilor cu 2 %;



Organizarea de cursuri gratuite pentru perfecţionarea angajaţilor;



Stimularea angajaţilor cu prime în funcţie de rezultatele obţinute;



Fabricarea produselor de calitate superioară

7.3 Proiectarea strategiilor pe domenii de activitate

        

1. Cercetare – dezvoltare Angajarea de personal calificat; Aparatura modernă; Încurajarea schimbului de experienţă; Obţinerea unor rezultate ştiinţifice şi tehnologice de vârf competitive pe plan mondial; Extinderea exportului. 2. Producţie Achiziţionarea materiei prime de calitate; Apovizionarea cu utilaje moderne; Produse finite de calitate; Reducerea consumului de energie cu 15%; 47

          

Grad de poluare scăzut. 3. Comerciale Cucerirea de noi pieţe; Asigurarea condiţiilor de transport corespunzător; Incheierea de contracte de vânzare profitabile; Menţinerea standardului de calitate; Oferte în conformitatea cu nevoile clienţilor. 4.Resurse umane Program de perfecţionare; Motivare; Salarizare; Training-uri; Satisfacţia angajaţilor.

7.4 Alegerea unei metode de conducere Structura pe unităţi descentralizate de profit Structura pe unităţi descentralizate de profit presupune gruparea activitaţilor pe afaceri si linii de producţie. Acest tip de structură, folosită pentru prima dată de către Du Pont si General Motors în anul 1920, este aplicată în prezent în peste 60% din firmele americane mari. Separarea afacerilor / diviziilor de producţie a fost necesară pentru că diversificarea producţiei a făcut activitatea managerilor specializaţi deosebit de complexă. Acest tip de structură permite implementarea strategică prin greul activităţilor-cheie împreună cu alte afaceri sub acelasi acoperis funcţional. Crearea unităţilor separate de afaceri este însoţită de descentralizarea activităţii la nivelul fiecărei divizii. Prin urmare, creste libertatea în a formula si implementa cei adecvată strategie de afaceri, asigurând motivaţia si contabilizarea rezultatelor proprii. Fiecare unitate acţionează ca un centru de profit. Descentralizarea unităţilor de profit poate crea adesea serioase probleme pe firmă, deoarece nu există nici un mecanism pentru coordonarea strategică prin activităţile care traversează mai multe divizii. Datorită acestui fapt, pentru realizarea unei viziuni de ansamblu, este necesar un mecanism de coordonare strategică. Avantaje ale structurii pe unitaţi descentralizate de afaceri:   

Oferă o descentralizare logică si inteligentă a responsabilităţilor si o delegare a autorităţii în organizaţiile diversificate. Permite evidenţierea si raportarea fiecărei strategii la nivel de afaceri în raport cu propria evoluţie. Permite fiecărei unităţi descentralizate de profit să se organizeze în jurul activitsăţilor cheie proprii si a cerinţelor funcţionale.

48

   

Dezavantajele ale structurii pe unitaţi descentralizate de afaceri: Poate duce la o dublare costisitoare a personalului funcţional la nivel de firmă si unităţi descentralizate de profit. Autonomia afacerilor/ diviziilor limitează coordonarea, blocând unele scopuri si obiective strategice. Managementul firmei devine puternic dependent de afacerile unităţilor descentralizate de profit. Poate duce la distorsionarea informaţiilor către vârful piramidei ierarhice.

7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficientă între manager şi angajat Conducerea colectivă este o metodă democratică de conducere, care porneşte de la premisa că fenomenele contemporane sunt deosebit de complexe, astfel că posibilitatea erorilor este foarte ridicată în luarea deciziilor individuale. Conducerea colectivă are diferite sensuri în practică, şi anume; - conducerea unei unităţi micro şi macro se face prin organisme colective; - la fundamentarea şi luarea deciziei participă toţi membrii unităţii conduse; - conducerea colectivă se realizează fie prin participarea tuturor membrilor unităţii conduse, fie prin delegaţi aleşi de colectivitate. O conducere colectivă presupune structuri adecvate, care să fie respectate în toate împrejurările, menţinerea unui echilibru permanent între leaderii de opinie şi ceilalţi membri ai conducerii colective, respectarea acestui echilibru anulând conţinutul şi virtuţile acestei metode. De asemenea, o conducere colectivă trebuie să folosească metode adecvate de comunicare între conducători şi cei conduşi, astfel încât aceştia din urmă să aibă acces la analiza şi influienţarea actului de conducere. Conducerea colectivă, construcţie logică şi pe dplin democratică din punct de vedere teoretic, se poate transpune, deocamdată, mai greu în practică şi numai pentru decizii strategice care se iau la intervale mai mari de timp. Pe măsura ridicării calificării profesionale şi a ţinutei morale, atât în ceea ce priveşte managerii, cât şi colectivele largi de oameni, este de aşteptat ca această metodă să se impună ca o soluţie adecvată pentru instituirea unui model de viaţă democratic. 7.6 Proiectarea regulilor de motivare a angajaţilor 

Mărirea de salariu; 49



Felicitări de ziua lui;



Timp liber;



Bonuri de masa



Activităţi în afara serviciului;



Prime de sărbători.

   

Recompensarea orelor suplimentare Respectarea pauzelor. Aprecierea muncii angajatului. Abonamente oferite de catre firma pentru angajati pentru cursuri de perfectionare 7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioară (ROI)

 Se realizeaza având în vedere urmatoarele aspecte 1) Accesul în întreprindere: 

Se face pe baza unei legitimaţii;



Cu acordul conducerii;



Cu echipament corespunzător;



Salariaţii nu sunt autorizaţi să introducă în întreprindere persoane străine;



Este interzisă pătrunderea sau prezenţa în întreprindere în stare de ebrietate sau sub influenţa stupefiantelor.

2) Organizarea timpului de lucru: 

Durata normală a timpului de muncă este de 8 ore/zi sau de 40 ore/saptămână;



În cazul tinerilor cu vârstă de până la 18 ani durata de muncă este de 6 ore/zi şi 30 ore/săptămână;



Munca se desfăşoară în trei schimburi;



Tinerii care nu au împlinit 18 ani nu pot presta munca de noapte.

3) Obligaţiile salariaţiilor: 

Supravegherea aparatelor;



Purtarea echipamentelor de protecţie;



Respectarea programului de muncă;



Să nu aducă persoane străine în intreprindere fără acordul conducerii;



Să mănânce sau să fumeze numai în locuri special amenajate.

4) Sancţiuni disciplinare: 

Nerespectarea contractului duce la reziliere; 50



Nerespectarea R.O.I. duce la tăierea din salariu;



Avertisment scris;



Retrogradarea din funcţie;



Reducerea salariului de bază pe o durată de 1-3 luni cu 10-30 %.

7.8 Proiectarea unui contract individual de muncă

CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA Incheiat şi înregistrat sub nr._____/_________ în registrul general de evidenţă a salariaţilor. Părţile contractului: 1.Angajator – Persoana juridică ………….., cu sediul/domiciliul în str.. ……………., nr…, bl. …, sc.. …, et.. …, ap.. …, loc.. ……………, Judetul ……….., Cod postal……….., înregistrată la Registrul Comertului ………………, sub numărul J…/…../……….., cod fiscal ………........, telefon ……………, reprezentată legal prin ………………., în calitate de …………………..... 2.Salariatul/salariata – domnul/doamna ……..………………………………………………, domiciliat(ă) în localitatea …………………………………, str..………………………………. nr. ……………, judeţul …………………..……, posesor/posesoare al/a buletinului/cărţii de identitate/paşaportului seria …….…………, nr. …..………..……………., eliberat/eliberată de …………………………………… la data de ………………….., CNP ………………………., permis de munca seria ……..… nr. ………..……… din data…………..………, am încheiat prezentul contract individual de muncă în următoarele condiţii asupra cărora am convenit: Obiectul contractului: ................................................................................................................... Timpul de muncă: 1. O normă întreagă, durata timpului de lucru fiind de …8..... ore/zi ……40….. ore/săptămână. a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează …………8………. (ore zi/ore noapte/inegal); b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de muncă aplicabil. 2. O fracţiune de normă de …… ore/zi (cel puţin 2 ore/zi), ……….. ore/săptămână. a). Repartizarea programului de lucru se face după cum urmează:………8………….(ore zi/ore noapte); b). Programul de lucru se poate modifica în condiţiile regulamentului intern/contractului colectiv de 51

muncă aplicabil. c). Nu se vor efectua ore suplimentare cu excepţia cazurilor de forţă majoră sau pentru alte lucrări urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau înlăturării consecinţelor acestora. Timpul de odihnă Durata concediului anual de odihnă este de ………. zile lucrătoare, în raport cu durata muncii (normă întreagă, fracţiune de normă). De asemenea, beneficiază de un concediu suplimentar de ……………………………………………….............................................................................. Durata contractului: a) nedeterminată, salariatul/salariata ...................................................................urmând să înceapă activitatea la data de .......................................; b) determinată, de................luni, pe perioada cuprinsă între data de ……………………………. şi data de ……………./pe perioada suspendării contractului individual de muncă al titularului de post. Condiţii de muncă: 1. Activitatea se desfăşoară în condiţii grele, vătămătoare sau periculoase, potrivit Legii nr. 31/1991. 2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Salarizare: 1. Salariul de bază lunar brut: …..………………………………….. lei;

2. Alte elemente constitutive: a) sporuri ……………………….………………; b) indemnizaţii …………………………..…; c) alte adaosuri…………………………….; 3. Orele suplimentare prestate în afara programului normal de lucru sau în zilele în care nu se lucrează ori în zilele de sărbători legale se compensează cu ore libere plătite sau se plătesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de muncă aplicabil sau Legii nr. 53/2003 – Codul muncii. 4. Data/datele la care se plăteşte salariul este/sunt ……………………. . Sănătate şi securitatea în muncă: a) echipament individual de protecţie .............................................................................................; b) echipament individual de lucru ..................................................................................................; c) materiale igienico-sanitare ..........................................................................................................; d) alimentaţie de protecţie ...............................................................................................................; e) alte drepturi şi obligaţii privind sănătate şi securitatea în muncă.................................................

52

Dispoziţii finale Prevederile prezentului contract individual de muncă se completează cu dispoziţiile Legii nr. 53/2003 – Codul Muncii şi ale contractului colectiv de muncă aplicabil încheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramurii, înregistrat sub nr.………………./………………… la Inspectoratul Teritorial de Munca a judeţului/municipiului ………………….…/Ministerul Muncii, Familiei şi Protectiei Sociale. Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune încheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale. Prezentul contract individual de muncă s-a încheiat în două exemplare, câte unul pentru fiecare parte. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de către instanţa judecătorească competentă material şi teritorial, potrivit legii.

Angajator,

Salariat,

Reprezentant legal, Pe data …………………………. prezentul contract încetează in temeiul art. …………….. din Legea nr. 53-2003 – Codul Muncii, în urma îndeplinirii procedurii legale.

7.9 Proiectarea unui slogan pentru întreprindere

7.10 Stabilirea unei formule care să exprime eficienţa muncii unui manager M +E + I = R T M – muncă E - eficienta I – inteligenţă T - timp R – rezultat 53

Bibliografie: Dr.Ing. Monica Voicu, Dr.Ing. Luminiţa Lupu, Îndrumar pentru proiect la disciplina Organizarea şi Conducerea Întreprinderii Chimice, Iaşi-1990 Monica Voicu, Costache Rusu – „ BAZELE MANAGEMENTULUI” , Casa de Editura Venus, 2005 https://ro.scribd.com/doc/132663982/Sampon http://revertoconcept.blogspot.com/2009_11_08_archive.html http://www.reverto.ro/ro/content/14-sapunul-natural-fabricat-manual http://ioanaginghina.blogspot.com/2012/03/sapunurile-reverto.html http://revertoconcept.blogspot.com/2009/11/sapunul-handmade-vegetal.html http://www.scrigroup.com/management/Proiect-MANAGEMENTULRECOMPENS73781.php http://documents.tips/documents/referat-55b07d79430bd.html http://www.natureandbeauty.ro/info/sapun-natural-versus-sapun-industrial

54