Proiect Misp 1 [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA TEHNICA GH. ASACHI IASI Facultatea de Inginerie Chimica si Protectia Mediului

PROIECT la Management si Ingineria Sistemelor de Productie Indrumator proiect:

Student: Cotfas Madalina

Coord.Prof.Dr.Ing: Lupu Luminiţa

Grupa: 2304 A An : III

Page 1

Cuprins I. II.

Lansarea în fabricaţie;................................................ Amplasarea şi planul general al întreprinderii;..........................

III.

Proiectarea managementului producţiei;..........................................

IV.

Proiectarea asigurării calităţii;.......................................................

V.

Proiectarea activităţii auxiliare şi de reparaţii;..............................

VI.

Managementul resurselor umane;.....................................................

VII.

Proiectarea managementului întreprinderii......................................

Page 2

1.1

Prezentarea produsului

Anvelopele “Latex” sunt obţinute din cauciuc natural care este un produs de origine vegetală, o suspensie apoasă secretată sub forma unor incluziuni in celulele cojii sau frunzelor plantelor producatoare de cauciuc. Cauciucul natural conţine 93-94% hidrocarbură, cauciuc (poliizopren) si alte componenete. În extractul acetonic, care este 1,50-3,50%, se gasesc acid oleic, acid linoleic, acid stearic,sterine, glucide, carotinoide. Substantele cu continut de azot prezente în cauciucul natural sunt în principal albuminele si aminoacizii rezultaţi din descompunerea acestora, influenţând viteza de vulcanizare şi conferind o anumita protecţie antidegradantă, mărind absobţia de apă. Macromoleculele cauciucului natural conţin unităţi de izopropen:

Fabricarea unei anvelope nu este pur si simplu turnarea cauciucului intr-o matrită. Este un proces complex, care necesita o atenţie extraordinară la detalii, majoritatea anvelopelor, sunt realizate manual cu mare atentie la calitate. Sistemul de calitate este masurat de multe ori de-a lungul procesului de fabricaţie, se aplică în Page 3

mod egal si cu aceeaşi rigurozitate in toate fabricile din intreaga lume. Aceasta garantează acelasi nivel de calitate ori de cate ori una dintre anvelope este in producţie. Anvelopa este o sumă complexă a unei multitudini de parţi. Succesul ei depinde de modul în care fiecare parte lucreaza impreună ca un intreg. Este un produs extrem de avansat folosind o mare varietate de materii prime. De fapt, mai mult de 200 de parti componente merg in procesul de fabricare a unei anvelope moderne. Aceste componente se împart in cinci grupe: 1. Cauciuc natural. Principalul component al straturilor benzii de rulare a anvelopei. 2. Cauciuc sintetic. Un element esenţial în benziile de rulare ale anvelopelor utilitarelor si 4x4. 3. Negru de fum si silica. Utilizat ca agent de consolidare pentru a îmbunataţi caracteristicile de uzură ale anvelopei. 4. Cabluri metalice si textile. Acestea compun scheletul anvelopei si garantează geometria si rigiditatea sa. 5. Numeroşi agenţi chimici. Conferă proprietaţi speciale anvelopei precum rezistenţa redusă la rulare sau adereţa foarte mare Metoda de obţinere Procesul de obţinere a unei anvelope incepe cu o seleţie a diferitelor tipuri de cauciuc, raşini speciale, negru de fum, pigmenţi, antioxidanţi, bioxid de siliciu si alti aditivi care se vor combină pentru a conferi caracteristicile dorite. Pentru fiecare din componentele principale ale anvelopei se folosesc compuşi diferiţi. Un malaxor special combina diferitele materii prime pentru fiecare compus intro pastă omogenă de culoare neagră si consistentă. Pentru a asigura conformitatea amestecului, acest proces este supravegheat computerizat. Materialele compuse sunt

Page 4

trimise apoi spre a fi formate in flancuri (pereti laterali), benzi de rulare si alte componente ale anvelopei. În acest punct poate incepe asamblarea anvelopei. Primul compus care intra pe maşina de produs anvelope este cauciucul interior, stratul de etanseizare produs dintrun cauciuc care opreste trecerea apei si aerului si care va lua forma unui tub interior înlocuind funcţiile camerei la anvelopele clasice. Urmează apoi carcasa si breakerele (numite si centuri), cel mai adesea fabricate din otel si poliester. Acestea dau rezistenta anvelopei in acelaşi timp lasand-o flexibila, breakerele sunt tăiate si montate la dimensiuni si unghiuri precise, specificate in proiectul anvelopei, pentru ai conferi acesteia caracteristicile de manevrabilitate si tinuta de drum urmarite. Urmează montarea talonului, doua inele formate din impletituri de sarmă de otel imbracate in bronz. Talonul asigura etanseitatea imbinarii anvelopei cu janta. Banda de rulare si peretii laterali (flancurile) sunt apoi pozitionate deasupra breakerelor si carcasei si presate puternic. Rezultatul este o anvelopa "necoapta" care nu a fost supusă înca vulcanizarii. Ultimul pas este vulcanizarea. Anvelopa "necoapta" este plasată intr-o matriţa si umflata puternic pentru a forma profilul benzii de rulare si marcajele de pe exteriorul flancului. Intreg ansamblul este incalzit apoi la peste 150 de grade Celsius pentru 1215 minute pentru a vulcaniza cauciucul. Acest interval de 12-15 minute se refera la anvelope de autoturisme si vehicule comerciale usoare, anvelopele offroad si industriale suportă procese de vulcanizare de pana la o zi. Fiecare anvelopă este verificată si mostrele sunt extrase de pe banda si testate. Unele sunt inspectate cu raze X, altele sunt tăiate pentru a cauta defecţiuni, altele sunt rulate pe bancuri iar altele sunt testate pe strada pentru evaluarea ţinutei de drum, durabilitaţii si economiei de carburant.

Page 5

1.2

Identificarea clienţilor potenţiali

CHESTIONAR 1.Sunteţi posesorul unui autovehicul? Da

Nu

2. Folosiţi anvelope de la firma “Latex” pentru masina dumneavoastră? Da

Nu

3.Ce vă place mai mult la acest produs? Calitatea

Pretul

4.Contează preţul sau calitatea? Preţul

Calitatea

Amândouă

Indiferent

5.La cumpararea unei anvelope luaţi în considerare sfatul unui prieten? Da

Nu

Poate

Uneori

6.Cât de des schimbaţi anvelopele la vehicolul dumneavoastră? Anual

La 2 ani

În funcţie de km parcurşi

7.Sunteţi fidel unei anumite firme de anvelope ? Da

Nu

Poate Page 6

Uneori

8.Sunteţi mulţumit de calitatea acestui produs? Da

1.3

Nu

Poate

Uneori

Identificarea factorilor de succes Factorii cheie de success sunt indicatori care arată de ce o inteprindere reușește sau eșuează într-un anumit domeniu. Pentru anvelope factorii de success sunt prezentaț i în tabelul 1: Tabelul 1

Factori cheie de succes

Importanta (1-5)

1. Cost redus de fabricaț i e

4

2. Dezvoltarea unei re ț ele de

4

distribuț i e 3. Pre ț scazut al materiilor prime

5

4. Tehnologia nepoluată

5

5. Forț a de muncă calificată

4

6. Calitatea produsului

4

7. Campanii pt. publicitate

4

8. Satisfacerea cererii clienț ilor

4

Page 7

1.4 Identificarea legaturilor inteprinderii cu mediul extern Legăturile inteprinderii secț i ei de producț i e al anvelopelor “Latex” sunt prezentate în tabelul 2.

Felul mediului

Tabel 2 Legăturile inteprinderii cu mediul extern Componente Identificare Clienț i

Fabrici de autoturisme, angrosisti şi retaileri in domeniu

Direct

Furnizori Instituț ii guvernamentale

Page 8

Materii prime, utilitaț i Guvern, garda financiară

Economic

Inflaț ie, curs valutar, dobânzi

Tehnologic Apariț ii de noi tehnologii Social Repartiț i e demografică,

Indirect

cultura naț i onala, valori Politic

etice Reglementări ale codului

Concurenţional

fiscal, reglementări ale codului muncii Alte marci distribuite pe piaţă

Internaț i onal

Page 9

FURNIZORII FURNIZORII DEDE MATERIE PRIMĂ MATERIE

PRODUCATORI

PRIMĂ

BANCI

S.C LATEX S.R.L

DISTRIBUITORI

ACTIONARI

Fig. 1 Legăturile inteprinderii cu mediul extern Page 10

1.5 Proiectarea actiunilor promotionale Dintre mijloacele de publicitate recomandate de literatura de specialitate am optat pentru o publicitate intensivă concretizată în:  Bannere in marile centre comerciale  Internet- realizarea unui site propriu  Reclame TV difuzate la ore de varf in care audienta e maxima  Flyere  Campanii de sponsorizare a unor sportivi  Broșuri informative ETAPA II. AMPLASAREA SI PLANUL GENERAL AL INTERPRINDERII 2.1

Determinarea plasamentului inteprinderii cu ajutorul metodei ELECTRE

Amplasarea intr-o anumită localitate a unui obiectiv se realizează ț inându-se seama de mai multe criterii dintre care cele mai importante sunt: sursele de materii prime, de combustibili și energie, sursele de recrutare a forț e i de muncă. Considerăm că sec ț i a va fi amplasată pe lângă o aglomeraţie urbană din România care să ne asigure facilităţi de recrutare a forţei de muncă . Analizând posibilităț ile de amplasare ale acestei secț i i s-a ajuns la concluzia că există mai multe variante de amplasament. V1- SIBIU V2-TIMISOARA V3-IAȘI V4-BUCURESTI In funcț ie de fiecare variantă aleasă trebuie analizate următoarele criterii: C1- cheltuieli pentru aprovizionare Page 11

C2-posibilitaţi estimate de vanzare a produsului C3-gradul de poluare in zona vizată C4-infrastructura C5-distanţa faţa de potenţiali clienţi Analizând cele patru variante din punct de vedere al celor 5 criterii s-a obț i nut matricea aprecierilor calitative redate în tabelul 2.1. Tabelul 2.1 C1

C2

C3

C4

C5

V1

280

F.B

9

B

200

V2

250

B

7

F.B

180

V3

200

B

5

B

185

V4

180

S

5

S

150

În cadrul aprecierii calitative se acordă: Celui mai bun calificativ 1 și 0 calificativului necorespunzător. Celelalte primesc valori între 0 și 1. Pentru aprecierea calificativelor C1 și C2 se acordă 1 pentru cea mai bună variantă și 0 pentru varianta necorespunzătoare. Celelalte primesc valori între 0 și 1. Tabelul 2.2 S1

C1 10

C2 8

C3 6

C4 7

C5 8

S2

8

7

7

6

8

S3

8

8

8

9

6

S4

9

7

7

8

6

∑’KJ

35

30

28

30

28

∑KJ = 151 Page 12

K1 = 35/151=0,23 K2 = 30/151 = 0,19 K3 = 28/ 151 = 0,18 K4 = 30/151 = 0,19 K5 = 28/151 = 0,18 Cazul 1 pentru C1: U11 = (280-180)/(180-280) = 0 U21 = (250-280)/(180-280)= 0,3 U31 = (200-280)/(180-280) = 0,8 U41 = (180-280)/(180-280) = 0 Cazul 2 pentru C2 : B = 0,5 Cazul 3 pentru C3: U11 = (9-9)/(5-9) = 0 U21 = (7-9)/(5-9) = 0,5 U31 = (5-9)/(5-9) = 0 U41= (6-9)/(5-9) = 0,75 Cazul 4 pentru C4: B = 0,5 Cazul 5 pentru C5: U11 = (200-200)/(150-200) = 0 Page 13

U21 = (180-200)/(150-200) = 0,4 U31 = (185-200)/(150-200) = 0,3 U41 = (150-200)/(150-200) = 0

V1 V2 V3 V4 KJ

C1

C2

C3

C4

Tabel 2.3 C5

0 0,3 0,8 0 0,23

0,5 0 0,5 1 0,19

0 0,5 0 0,75 0,18

1 0,5 0 0,5 0,19

0 0,4 0,3 0 0,18

V2

V3

Tabel 2.4 V4

0,59

0,78

b. Calculul coeficientului de concordanță: Cv1v2 = ( 0,19+0,19) = 0,38 Cv1v3= (0,19+0,18+0,19)=0,55 Cv1v4= (0,23+0,19+0,18)=0,6 Cv2v1= (0,23+0,18+0,18)=0,59 Cv2v3= (0,18+0,19+0,18)=0,55 Cv2v4= (0,23+0,19+0,18)=0,6 Cv3v1= (0,23+0,19+0,18+0,18)=0,78 Cv3v2= (0,23+0,19)=0,42 Cv3v4= (0,23+0,18)=0,41 Cv4v1= (0,23+0,19+0,18+0,18)=0,78 Cv4v2= (0,19+0,18+0,19)=0,56 Cv4v3= (0,19+0,18+0,19)=0,56 V1 V1

Page 14

0,78

V2 V3 V4

0,38 0,55 0,60

0,42 0,55 0,60

0,56 0,56

0,41

c. Calculul indicelui de discordanță Tabelul 2.5 V1 V1 V2 V3 V4

0,50 0,80 0,50

V2

V3

V4

0,50

1,00

0,50

0,50

0,40 0,80

0,50 1,00

ΔV1V2 = 0,5 ΔV1V3 = 0,8 ΔV1V4 = 0,5 ΔV2V1 = 0,5 ΔV2V3 = 0,5 ΔV2V4 = 1 ΔV3V1 = 1 ΔV3V2 = 0,5 ΔV3V4 = 0,75 ΔV4V1 = 0,5 ΔV4V2 = 0,4 ΔV4V3 = 0,8 Page 15

0,75

Se calculează matricea diferențelor ca fiind: D= C(Vg,Vh) – D(Vg,Vh) Rezultatele se trec într-un tabel ce conține 5 coloane și 4 linii. Pe diagonala primelor patru linii și coloane nu avem valori. Diferențele se trec în ultima coloană a tabelului 2.6

Tabel 2.6 V1 V1 V2 V3 V4

-0,12 -0,25 0,10

V2

V3

V4

∑ΔVgVh

0,09

-0,22

0,20

0,07

-0,08

0,16 -0,24

-0,4 -0,44 -0,64

0,05 -0,40

-0,34

Cea mai mare valoare de pe ultima coloană indică varianta optimă. Se observă că varianta optimă este V1 adică amplasarea zonei industriale se va realiza în orașul Sibiu. 2.2

Amplasarea inteprinderii pe teritoriul localităţii

Instalația de fabricare a anvelopelor, va fi amplasată pe o platformă industrială din localitatea Sibiu deoarece această soluţie permite aprovizionarea cu materii prime, alimentarea facilă cu energie electrică, termică, cu apă, de servire feroviară si rutieră. 2.3 Stabilirea relației de dependență dintre diferitele compartimente și secția proiectată Relația de dependență dintre compartimente și secție de producție a anvelopelor Latex sunt prezentate în figura 4. Page 16

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

Pavilion administrativ Cabinet medical cantina Pavilion cercetare C.T.C. Sectia S1 Sectia S2 Sectia S3 Sectia S4 Depozit materii prime D1 Depozit combustibil D2 Depozit ambalaje D3 Depozit produs finit D4 Sectia mecano-energetica Sectia transporturi

LEGENDA Page 17

Relațiile de dependență dintre compartimentele din inteprindere și secția de producție - departarea necesară - departare preferabilă - vecinatate preferabilă -vecinatate necesară -vecinatate indiferentă 2.4

Alegerea felului clădirilor

La proiectare trebuie să se asigure că cerința de bază adapostirea în mod economic a activităților ce se desfășoară, folosirea optimă a suprafețelor de producție, comportamentarea relaționala a suprafețelor destinate activitaților funcționale precum și asigurarea unor condiții corespunzătoare de iluminare , de condiționare a aerului, de izolare fonică. Având în vedere specificul procesului tehnologic care se desfășoara în firma noastră s-a optat pentru sistemul monobloc pe verticală. Sistemul ales are urmatoarele avantaje:  Folosirea eficientă a terenurilor  Reducerea distanțelor de transport Alegerea formei clădirilor se face ținandu-se seama de fluxul general al materiei, de suprafețele necesare diferitelor unitați de producție, a soluțiilor de amplasare a utilajelor. Pentru forma cladirilor s-a optat pentru litera “i” deoarece satisface cel mai bine necesitățile fluxului nostru tehnologic. 2.5

Modalitati de extindere a clădirii

Întrucât secția proiectată are prevăzute dezvoltari ulterioare s-au luat în calcul suprafețe pentru extindere. S-a ales varianta extinderii în lungul clădirii deoarece satisface cel mai bine specificul tehnologic. Modul de extindere al clădirilor este prezentată în figura 1.

Page 18

Fig 1.

2.6 Stabilirea structurii de productie

SECŢIA 1

SECŢIA 2

SECŢII DE BAZĂ

SECŢIA 3

SECŢIA 4

INTREPRINDER EA DE OBŢINERE A ANVELOPELO R

Page 19

SECŢIA ENERGETICĂ SECŢII AUXILIA RE

SECŢII DESERV I RE

LABOR A TOARE

SECŢIA DE REPARAŢII

COMPARTIMENTUL DEPOZITARE

COMPARTIMENTUL TRANSPORT

DE CERCETARE

DE CONTROL

Page 20

2.7 Amplasarea sectiei de organizare a intreprinderii La elaborarea planului general de organizare a întreprinderii s-a ținut cont de următoarele cerințe:  Clădirile secţiei de producţie şi depozitele să fie amplasate în concordanţă u fluxul tehnologic, evitându-se încrucişările dintre fluxurile de oameni şi cel de materiale;  Fluxurile de materii prime, materiale, produse finite trebuie să se desfăşoare pe drumul cel mai scurt pentru a rezulta cele mai mici cheltuieli detransport;  Secţiile auxiliare se vor amplasa lângă secţiile de bază cu care au cele maimulte legături;  Clădirile se vor amplasa astfel încât să se asigure posibilitatea extinderii în viitor cu costuri căt mai mici.

Receptie materii prime

Depozit materii auxiliare D2

Depozit materii prime D1

SECŢIA DE PRODUCŢIE A ANVELOPELOR

Asigurarea calitatii

Cabinet medical

Vestiar Cantină

Depozit produse finite D3

Depozit combusti bili D4

Sectia mecanicoenergetica

Sectia transporturi

Pavilion cercetare

Pavilion administrativ

Livrare produse finite

Intrare/ Iesire persona l

ETAPA III. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI PRODUCŢIEI 3.1 Justificarea necesității și oportunității tehnologiei adoptată Justificarea se face în funcție de numeroși factori ai criteriilor de alegere a unei instalații tehnologice, respective a procesului de fabricație care stă la baza proiectării instalației. Tabel 3.1 Nr.crt

1

Criterii

Criterii tehnologice

Factori - simplitatea procesului:faze şi operaţii tehnologice cât mai puţine fără fabricaţii anexe, fără recirculări de materiale; - flexibilitatea procesului: adaptări uşoare pentru obţinerea unor produse diferite; - tehnologie cu consum cât mai scăzut de energie; -stabilitatea procesului: process autoregrabil, usor de condus -dificultati tehnice - siguranţă in exploatare : tehnologie care reduce la minimum posibilitaţile de avarii, incendii , explozii, nu produc substanţe toxice , necesita presiuni si tenperaturi normale.

2

-

Calitatea necesara : corespunzatoare normalor existente

-

Asigurarea cu materii prime si auxiliare : posibilitati de procurare in prezent si viitor

-

Depozitare: asigurari cu material sitmic si constant

Materii prime si auxiliare

-

Manipulare simplă si transporturi usoare

-

Energie electrică : putere instalată cât mai mică , fară vatiaţii de sarcină cu putine porniri si opriri

3

Utilitaţi

-

Agentul terminc: dacă se procură uşor , instalaţii auxiliare necesare.

Produse secundare

-

inceput cu necesarul lor.

4 -

5

Consumatorii probabili , cunoscuti de la

Utilaje

Posibilitati de fabricare cat mai economice

-

Montajul: cu mijloace despul de complexe

-

Durata de functionare cat mai mare

3.2 Proiectarea desfasurarii procesului de productie Acetilena

Proaspată gaz solvent Acid clorgidric gazos

4 2

5

3

Monovinil acetilenă

6

Acrilonitril brut

Prod.usoare Acrilonitril 7 9 8

10

rezidi i Produse grele

Schema tehnologică a instalatiei de sinteză a acrilonitrilului din acetilenă : 1 – reactor 2 – coloana de absorbţie 3 – coloana de desorbtie 4 – separator 5 – coloana de absorbtie a monovinilacetilenei 7, 9, 10 – coloane de distilare 8 – separator Reactorul este de tip coloană, căptusit cu un strat de cauciuc , acoperit cu trei straturi de cărămida antiacidă.Soluţia de catalizator ocupa 2/3 în înaltimea reactorului. La baza acestuia se trimite acetilena proaspătă si recirculată, la un raport molar 6:1 fată de acidul cianhidric care se injectează in reactor , mai sus, in faza lichidă. Pentru a realiza un contact cat mai bun intre reactanţi, reactorul este prevazut cu umplutură. Temperatura este de 80c .Excesul mare de acetilenă este necesar deoarece HCN deplasează acetilena din complxul sau catalytic cu clorura cuproasa.În asemenea condiţii conversia acetilenei este de 10-15%. Temperatura este de 80C este impusa de necesitatea desorbitei cat mai rapide a acrilonitrilului din produsul de reacţie de evitarea acumularii produselor

secundare, de evitarea catalizării componentelor catalizatorului de de asigurare unei viteze de reacţie corespunzătoare. Produsul de reacţie se supune absorbtieiin apă pentru reţinerea acrilonitrilului sub formă de solutie 2-3 %. Se retine in apă , o parte din vinil acetilenă, divinilacetilenă, aldehidă acetic, lactonitril si cianbutadienă. Soluţia apoasă de acrilonitril se supune separarii cu abur coloana 3 , la partea la partea superioara acestuia se separă un azeotrop, care conţine 12% apă, şi 88% acrilonitril . Apa de la baza coloanei de stripare 3 care mai conţine o parte din produsele greu volatile, cianbutadienă si lactonitrilul se recircula in coloana de abserbţie. Una din dificultaţile majore ale acestui procedeu este pierderea activitaţii catalizatorului, datorită acumulării de răsini si clorură de amoniu.

3.2.1 Proiectarea graficului de productie Et. Vulcanizare Banda de rulare Pliuri Talon Extrudare Amestecare timp 3.2.2 Eloborarea graficului de productie Gradul de dezvoltare a cerințelor recomandate pentru operatorul chimist este diferențiat pe trei nivele  Foarte important (F)  Important (I)  Neimportant (N) Graficul gradului de dezvoltare a cerinţelor recomandate pentru operatorul chemist

CERINȚE

NIVEL DE APRECIERE F

1. Acuitatea vizuala 2. Acuitatea auditivă 3. Atenția concentrată 4. Atenția distributivă 5. Rezistența neuro-psihică 6. Rezistența la monotonie 7. Dexteritatea manuală 8. Inteligenţa

I

N

9. Conștiențiozitatea

3.3 Stabilirea structurii procesului de producție Structura este prezentată în tabelul de mai jos :

Nr. Crt

Felul procesului

Tabel 3.3 Concretizare

Caracterizare

Procese de baza

Procesele în care materia primă este transformată în produs finit

-

2.

Procese auxiliare

Procesele care conduc la realizarea unor produse sau lucrari de baza al inteprinderii dar care condiționeaza buna desfașurarea a proceselor de baza

- Secții de reparație a utilajelor - Secții energetice - Urmarirea, reglarea măsurarea și înregistrarea parametrilor tehnologici

3.

Procese de servire

Procesele care contribuie la realizarea normală a proceselor de bază și auxiliare

- Secții transport - Secții depozitare - Control tehnic de calitate

4.

Procese anexe

Asigura valorificarea deșeurilor

1.

3.4 Caracterizarea procesului tehnologic

Amestecare Extrudare Talon Pliuri Banda de rulare Vulcanizare

- Valorificarea unei părți

Procesul tehnologic este caracterizat în tabelul de mai jos : Tabel 3.4 Nr. Crt 1. 2. 3.

4.

CARACTERIZARE

VALORI

Felul procesului

Continuu

Tipul producției

Serie

Destinația proceselor

- Intern 70% - Extern 30%

Factori care influențează organizarea producției

- Natura materiei prime - Natura procesului tehnologic - Natura produsului finit

ETAPA IV. Proiectarea asigurării calitații 4.1 Proiectarea obiectivelor compartimentelor de asigurare a calităţii Controlul calităţii produselor şi serviciilor se planifică la nivelul activităţii fiecărei firme, iar alcătuirea planurilor se realizează pe baza formulării obiectivelor. În scopul realizării controlului calităţii este necesar să se stabilească obiectivele strategice ale calităţii, obiective care depind de principalii factori ai calităţii:  pieţele - devin tot mai exigente atât din partea cererii, cât şi din partea ofertei şi se specializează funcţional. Aşadar, un obiectiv determinant al controlului calităţii în cadrul firmelor este de a asigura flexibilitate în satisfacerea cererii care se specializează. Acest

obiectiv

presupune

fixarea

performanţelor

produselor

(urmărite

şi

îmbunătăţite)

-productivitatea, fiabilitatea, disponibilitatea, randamentul, reducerea poluării de orice fel – precum şi crearea de condiţii tehnologice – echipamente şi metode de control capabile să identifice şi să măsoare calitatea produselor.  personalul – necesită noi cunoştinţe şi deprinderi obţinute prin educaţie continuă la locul de muncă, şi nu numai. Pretenţiile faţă de calitatea pe care o asigură lucrătorii la locurile de muncă sunt evidenţiate prin obiective ca extinderea conceptului de control al calităţi producţiei, având ca impact „zero defecte“.  resursele financiare – se urmăreşte reducerea costurilor de producţie, care se poate realiza prin creşterea productivităţii muncii prin automatizare. Dar şi aceasta necesită investiţii, deci efectul ei asupra reducerii costurilor apare diminuat. Se mai poate acţiona asupra costurilor calităţii însăşi, iar aceste acţiuni depind de condiţiile interne şi externe ale firmei.  materialele – se modifică şi se diversifică. Se impune folosirea probelor fizice şi chimice de laborator şi a unor echipamente de control adecvat.  utilajele şi tehnologiile folosite – dacă firma prevede să mecanizeze şi să automatizeze noi procese în viitor, calitatea obiectelor muncii prelucrate în aceste procese va trebui aliniată la noile condiţii.  managementul firmei–

este

singurul în măsură să coreleze

eforturile tuturor

compartimentelor care au responsabilităţi în asigurarea calităţii produselor şi serviciilor livrate pe piaţă. 4.2 Proiectarea atributiilor compartimentelor de asigurare a calităţii Inginerii care conduc procesele de productie au in principal urmatoarele atributii pentru obtinerea unei calitati superioare a productiei : ~ Asigurarea executarii tuturor reparatiilor necesare la timp si avand un nivel calitativ ridicat ~ Asigurarea cu materiale necesare executarii reparaţiilor la timp ~ Aprovizionarea continua cu materie prima de calitate

~ Asigurarea cu forta de muncă calificata a fiecarui loc de muncă si schimb ~ Crearea unui microclimat optim pentru fiecare loc de munca ~ Asigură pregatirea, programarea si urmarirea productiei. 4.3Proiectarea atribuțiilor managementului secției privind asigurarea calității  Asigurarea secției cu materie primă de calitate  Asigurarea efectuării unor reparatii la timp și de calitate  Asigurarea perfecționării profesionale a angajaților  Asigurarea unui climat de muncă corespunzător

4.4Proiectarea atribuțiilor operatorilor chimiști privind asigurarea calității  Respectarea disciplinei tehnologice și a disciplinei muncii  Participarea la cursurile de perfecționare organizate în cadrul secției  Asigurarea unui climat de muncă corespunzător 4.5 Puncte de control Nr. Crt

1

2 3 4 5 6

Faza de fabricatie

Parametri controlaţi

Calitatea materiei prime Compozitia materiei prime Pregatirea instalatiei Verificarea instalatiei Purificarea apei Filtrarea apei Pregatirea materiei prime

Frecventa controlului De doua ori pe zi

O data pe zi O data pe zi De doua ori pe zi

Uscare

Distrugerea bacteriilor Temperatura

Ambalare

Modul de ambalare

De trei ori pe zi

Sterilizare

O data pe zi

ETAPA V. PROIECTAREA ACTIVITATILOR AUXILIARE SI DESERVIRE 5.1. Proiectarea activitaţilor de reparaţie In activitatile de productie sunt necesare verificarea, intretinerea si repararea uitilajelor. 5.1.1 Elaborarea graficului ciclului de reparatie Elaborarea graficului ciclului de reparatie se face de la ultima reparatie capitala. Se presupune ca aceasta a fost facuta la inceputul anului 2014. Rt- revizie tehnica = 600 Rcl= revizie curenta de gradul 1=6000 Rc2= revizie curenta de gradul =120000 Rk= revizie capital =36000 Den. Data uitilaj ultimei revizii Rk

Luna

I

F

M

A

I

I

A

S

O

N

D Rt

Ian. 2014

Rk Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

2015

Rc1 Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rc2 Rt

2016

Rc1 Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

2017

Rc1 Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rt

Rk=360000/720=500 Rc1=6000/720=8,3 Rc2=120000/720=166 Rt=600/720=0,83

9

5.1.2. Elaborarea planului de reparatii schimburi Nr. de

(ani)Durata de serviciu

Denumire utilaj

Revizia capitală se face aproximativ odata la 10 ani. Reparatia curenta de gradul 2 se face amproximativ o data la 6 ani, iar reparatia curenta de gradul 1 se face in fiecare an. Revizia tehnica se face de fiecare data dupa fiecare revizie de gradul unu si doi.

3

Ciclul de reparaţii [h]

Rt

Rc1

600

6000

Rc 2

Rk

Cost [%∙Vi]

Durata în zile

Rt

Rc1

Rc2

Rk

Rt

Rc1

Rc2

Rt

1200 3600 0,5 00 00

2

4

15

0,5

5

15

40

Se va calcula: a) numarul de reparaţii de acelasi fel intre doua reparatii de grad superior, astfel: numarul de reparatii curente de gradul 2 (Rc2), intre doua reparatii capitale(Rk), notat cu m: m=∆Rk/∆Rc2-1=360000/120000-1=2 numarul de reparatii curente de gradul unu(Rc1) intre doua Rc2, notat cu q:

q=∆Rc2/∆Rc1-1=120000/6000-1=19 numar de revizii tehnice (Rt) intre doua (Rc1), notat cu r: r=∆Rc1/∆Rt1=6000/600-1=9 b) structura ciclului de reparatii este prezentata in figura urmatoare:

Număr reparaii

Denumire utilaj Rt1 Reactor

Rc1

9

Rc2 5

Rk 4

5.1.3 Proiectarea obiectivelor activitaţii de reparație Ca obiective ale activităii de reparaie propunem :  Meninerea utilajelor în perfectă stare de funcionare  Limitarea cheltuielilor necesare reparaiilor  Executarea reparaiilor în timp și de calitate  Reducere la minim a duratei de reparaie  Modernizarea utilajelor

2

5.1.4 Proiectarea organizării activității de reparație Organizarea reparaiilor se face organizat.Toate lucrările de evidenă, planificare și executarea interveniilor la utilaje se efectuează de către compartimentul mecanic. Avantaje:  Producerea și achizitionarea pieselor de schimb în condiii avantajoase  Subordonarea ierarhică și funcională unică  Specializarea raională a suprafeelor de producie și forei de muncă Dezavantaje :  

Personal de conducere în plus pentru conducerea și organizarea acestor activităi Separarea activităilor de întreinere și reparaii de activităile produciei de baza 5.2.1 Proiectarea transportului intern

5.2.1 Proiectarea obiectivelor organizării transportului intern Dintre obiective menionăm:  Amplasarea raională a depozitelor  Folosirea unor metode de lucru eficiente la lucrările de încărcare și descarcare  Mecanizarea și automatizarea unor operaii de transport  Reducerea cheltuielilor de transport 5.2.2 Proiectarea regulilor de baza ce trebuie respectare în organizarea transportului intern Principalele obiective ale organizarii rationale a activităţii de transport intern sunt urmatoarele: ~ Intocmirea unui plan optim de transport si urmarirea realizării lui ~ Amplasarea optimă a depozitelor

~ Folosirea celor mai adecvate mijloace de transport conform materialului de transportat ~ Intretinerea si exploatarea judicioasă a mijloacelor de transport din dotare ~ Exploatarea mijloacelor de transport de catre persoane calificate ~ Efectuarea reparaţiilor asupra mijloacelor de transport în timp optim. 5.2.3 Stabilirea transportului ce se realizează în inteprindere Desfășurarea conducerii, produciei și a muncii în cadrul sistemului de fabricaie comportă o serie de operaii de transport pentru material, utilităi, informaii și personal. 5.3

Proiectarea activității de depozitare

1. Rolul si locul depozitarii in activitatea firmei Din punct de vedere tehnic, depozitarea presupune existenta unor spatii special amenajate pentru primirea materialelor si produselor de tot felul. Efectiv integrată in sistemul logistic al unei întreprinderi, depozitarea facilitează viteza de desfasurare a activitătilor logistice si uşureaza fluxul materiilor prime, materialelor si produselor de la sursa la destinaţie. La inceput depozitarea era privită ca un rau necesar, crescand costurile distributiei produselor, fară a contribui semnificativ la cresterea valorii oferite consumatorilor. Accentul a fost pus succesiv pe producţie, vanzări si produs. Importanta depozitării, ca activitate creatoare de valoare pentru client a fost evidenţiată abia odată cu impunerea orientarii catre consumator, specifica marketingului. Depozitarea a devenit parte integranta a unor sisteme moderne de gestiune precum JIT ( Metoda „Just in Time”). Această tehnică urmareste in principiu reducerea stocurilor de materiale si produse.

Anii ’70 au marcat preocupari pentru aplicarea noilor tehnologii in domeniul depozitării. Echipamentele moderne de manipulare a mărfurilor si dezvoltarea unor metode moderne de ambalare au fost repede imbraţisate de responsabilii cu managementul spatiilor de depozitare. In anii ’80 accentul s-a mutat asupra proiectarii si amenajarii spaţiilor de depozitare, pentru ca in anii ’90 preocupările de eficientizare a activităţilor de depozitare să se focalizeze asupra aplicaţiilor tehnologiei informaţiei, precum codul cu bara si schimburile electronice de date. 2. Funcţiile depozitării Dintre funcţiile depozitării cu implicaţii directe asupra eficientei de ansamblu a logisticii, ducand la scaderea costurilor logistice totale amintim urmatoarele: 

Consolidarea transporturilor



Formarea sortimentelor de marfuri



Facilitarea unor operaţii specifice



Corelarea temporară a cererii cu oferta

O a doua categorie de funcţii ale depozitării au implicaţii asupra serviciilor oferite clienţilor, dintre care cele mai importante sunt: 

Formarea stocurilor conjuncturale



Formarea sortimentelor de marfuri



Suportul producţiei



Asigurarea prezenţei pe piaţa

3. Principiile operaţionale ale depozitării Odata stabilită necesitatea folosirii unui depozit, urmatorul pas logic consta in proiectarea acestuia. In proiectarea unui depozit trebuie avute in vedere: a)

utilizarea la maximum a suprafetei utile;

b)

eficientizarea mişcarii materialelor;

c)

planificarea modalitaţilor in care marfurile vor fi depozitate. a) Utilizarea la maxim a suprafeţei utile In proiectarea unui depozit trebuie considerate aspecte precum numarul de etaje ale

depozitului, înaltimea depozitului si fluxul bunurilor in spaţiile de depozitare. In mod ideal un spatiu de depozitare va avea un singur nivel, pentru a usura operaţiile de manipulare a produselor si a economisi resurse importante. Indiferent de suprafata ocupată, in proiectarea depozitului se va urmari folosirea la maximum a volumului respectiv a inaltimii acestuia. Majoritatea depozitelor au o inaltime cuprinsă intre 6-10 m, dar inaltimea depozitelor moderne, automatizate poate ajunge la 24 de m. Folosirea unor rafturi sau a altor echipamente specifice face posibilă depozitarea pe verticală a mărfurilor, utilizand la maximum suprafaţa de depozitare. In proiectarea depozitelor trebuie de asemenea sa se ţină seama de fluidizarea fluxului mărfurilor in spaţiile de depozitare, indiferent de gradul de incarcare a acestora. In general acesta presupune ca produsele sa fie descarcate din mijloacele de transport la un capat al depozitului, depozitate in zona centrală si livrate la celalalt capat al depozitului. b) Eficientizarea manipulării materialelor

Eficienţa in manipularea materialelor implica doua aspecte: - mărfurile sa fie manipulate de un numar cat mai mic ori pe distanţe cat mai mari; - realizarea unor economii de scară, ceea ce implică preferinţa pentru manipularea concomitenta a unor loturi sau cantitaţi cat mai mari dintr-un anumit produs. c) Planificarea modalitatilor in care marfurile vor fi depozitate In proiectarea unui depozit trebuie sa se ţina cont de specificul marfurilor depozitate, indeosebi de volumul si de greutatea acestora. Produsele voluminoase vor fi depozitate la marginea interioară a suprafetelor de depozitare, in vecinatatea culoarului de transfer al marfurilor, astfel incat distanta pe care sunt manipulate sa fie minimă. Produsele de volum redus vor fi depozitate la nivelele superioare de depozitare, volumul si greutatea mica facilitand manipularea cu usurinţa a acestora. Produsele grele vor fi depozitate in apropiere de sol, pentru a minimiza costurile cu manipularea lor. Produsele de densitate scazuta ocupă in general un volum mare, putand fi insa depozitate atat la nivelul solului cat si pe rafturile superioare. Produsele mărunte pot necesita rafturi sau sertare de depozitare.

5.3.1 Proiectarea obiectivelor organizării depozitării Asigurarea integrităii materiilor prime depozitate Folosirea mijloacelor moderne de depozitare Accesibilitatea directă la materialelor depozitate Folosirea unor suporturi adevarate 5.3.2. Alegerea amplasamentului pentru depozite In cadrul intreprinderii Latex S.R.L. unde este amplasată sectia de obtinere a anvelopelor este necesar sa existe trei zone de depozitare distincte : ~ Zona de depozitare a materiei prime

~ Zona de depozitare produs finit ~ Zona de de depozitare combustibil 5.3.3 Proiectarea fluxurilor de material din interiorul intreprinderii Fluxul de material din interiorul depozitelor de materii prime:

DEPOZITARE

Avantaje:  Această amplasare permite o desfășurare logică în succesiunea firească, fară întorsături inevitabile  Asigura un numar de trasee de transport și a spaiilor ocupate de acestea  Posibilităti mai largi de mecanizare și utilizare mai raională a forei de muncă și a dotarilor de primire și livrare

Dezavantaje :  Apar unele greutăica urmare a aglomerărilor de flux ce pot apărea la anumite momente Etapa VI. MANEGEMENTUL RESURSELOR UMANE 6.1 Proiectarea fisei de post pentru seful de sectie

FISA POSTULUI 1. Denumirea postului: Inginer chimist 2. Sectia: Secţie de producţie Anvelope 3. Denumirea superiorului direct: Tehnolog 4. Cerinţe: a. Studii necesare: studii tehnice superioare Studiile titularului de post: Facultatea de Inginerie Chimica b. Limitele de vârsta- discriminatorie: - minimum 28 de ani - maximum 45 de ani Vârsta ocupantului: - 38 de ani c. Experienta minima de specialitate: - 3 ani Experienţa titularului de post: - 4 ani d. Valoarea minima admisa pentru testul de:  competenta profesionala: -10  competenta manageriala: -8 Valoarea testului susţinut de titular:  competenta profesionala: -10  competenta manageriala: - 9,5 e. Calităţi fizice si morale - comportamentele deţinute de titularul postului cerute de funcţie: - rezistenta fizica - dinamism - onestitate - inovator f. Alte cerinţe solicitate de funcţie: ●cunoştinţe în activitatea de proiectare a diverselor instalaţii pentru procese de

obţinere a polimerilor. - titluarul postului a fost proiectant de tehnologii de prelucrarea a diverşi polimeri timp de patru ani. ●starea civila ceruta preferenţial de funcţie: indiferent - starea titularului de post – căsătorit 5. Rolul postului: - organizează, conduce si raspunde de buna desfasurare a activităţii in rândul subalternilor săi. 6 .Atribuţii si responsabilităţi: In domeniul producţiei: - Asigură incadrarea personalului in limitele planului de personal si salarizare a programului de productie a sectiei; - Elaboreaza propuneri de imbunatatire a programului de fabricatie in sectie; Urmareste si asigura aprovizionarea pe locuri de munca cu materii prime; - Urmareşte efectuarea controlului macroscopic în cadrul sectiei; - Propune lucrari de intretinere mecanica necesara; - Eliberează seria de fabricatie si comunica datele de stampilare operatorilor de la etichetare si ambalare; - Verifică buna funcţionare a instalaţiilor ; - Raspunde de utilizarea complete a capacităţilor de producţie; - Asigură buna gospodărire a secţiei, si a bunurilor materiale din dotare; - Acorda asistentă tehnica personalului subordonat In domeniul asigurarii calitatii: - Urmăreşte si răspunde de calitatea lucrărilor efectuate de către personalul subordonat; - Opreşte executarea operatiilor în cazul apariţiei unor neconformităţi, anunţând seful ierarhic pentru aceasta; In domeniul implementarii de tehnologii, produse noi -

Urmareşte si participă la experimentările din secţie privind aplicarea la scară

industrială de tehnologii si produse noi; In domeniul securitatii muncii, protectiei mediului si PSI: - Răspunde de cunoaşterea si respectarea normelor de securitate a muncii, igienicosanitare si PSI în zona de clasa D; - Urmareşte dotarea echipamentelor cu dispositive de securitate a muncii; - Răspunde de păstrarea si manipularea substanţelor periculoase cu respectatrea legislaţiei în vigoare; - Nu permite depozitarea la locul de muncă a materiilor prime, auxiliare sau finite în ambalaje necorespunzătoare, nemarcate sau în locuri care pun in pericol atât securitatea produselor, cât si securitatea angajaţilor. In domeniul resurselor umane: - Participă la şedintele comisisei de disciplină din cadrul secţiei; - Propune recompensarea sau sancţionarea muncitorilor din subordine; - Colaborează la elaborarea si reactualizarea fişelor de post pentru personalul subordonat; Generale - Răspunde de îndeplinirea tuturor atribuţiilor si responsabilităţilor cuprinse in fişa de postului - Respectă secretul de serviciu şi principiul confidentialităţii datelor specifice activităţii desfasurate; 7. Limite de competenta: - dispune oprirea instalaţiei pe care o conduce în cazul apariţiei unor avarii, accidente, calamitati;etc. - cele impuse de indeplinirea atribuţiilor din fisa postului, Regulamentul Intern si legislaţia în vigoare cu privire la activitatea desfăşurată. 8. Relatii: a. Ierarhice - este subordonat directorului tehnic si de producţie b. Functionale: cu serviciile Plan - Prognoza, Pregatire-Programare-Urmarirea

Producţiei, Asigurarea Calităţii, Management, Marketing, Aprovizionare, Resurse umane, Oficiul de calcul. c. De control - CTC d. De colaborare - cu secţiile de producţie e. De reprezentare - cu liderul sindical al secţiei si al societăţii Director …………………………..

Sef sectie ………………………

Luat la cunostinta de catre ocupantul postului. ………………………………..

6.2 Proiectarea cerinţelor necesare pentru operator tablonist Operatorul tablonist are rolul de a asigura condiţii corespunzătoare de munca, de a asigura reparaţia utilajelor în timp optim, de a instrui personalul si de a-l indruma spre o mai buna perspectiva profesionala. 6.3 Stabilirea pe baze analitice a timpului de odihnă Se stabileste pentru fiecare factor de oboseală individuală, valori necesare pentru odihna active exprimate în procente din timpul productiv. Cota procentuala pentru timpul de odihna 1. Efort prin solicitarea neutron-psihica= 1% 2. Incordarea organelor de simt = 1% 3. Monotonia muncii = 1.5 % 4. Solicitarea dinamica = 1.5 % 480. . . . . . . . . 100% x. . . . . . . . . . . . 5% x= 24 minute Considerăm că :  Se lucrează în 3 schimburi  Durata unui schimb este de opt ore  Se acorda doua zile libere pe săptămână  Durata pauzei de masa este de 30 minute

6.4 Proiectarea graficelor de alternare a schimburilor L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M J V S D L M M

A 1 1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 2 2 2 L 3 3

3 3 3 L1 1 1 1 1 2 2 2 2 2

Variante_

B 2 2 2 2 2 2 L 3 3 3 3 3 L 1 1 1 1

1 1 1 1 L 2 2 2 2 2 L 3 3 3

schimb

C 3 3 3 3 3 3 3 L 1 1 1 1 1 L 2 2 2

2 2 L3 3 3 3 3 3 3 3 L 1 1

6.5 Proiectarea condiţiilor de muncă Pentru asigurarea unor condiţii de munca corespunzătoare se stabilesc urmatoarele valori ale factorilor de ambianţă fizică si psihică, aşa cum rezultă din tabelul 6.5

Nr. crt.

Valoare Factori

U.M.

Hala industrială

Tablou de comandă

Microclimat: 1

-temperatura

oC

-umiditate

%

-viteza aerului -noxe

cm/s

14-16

16 – 18

40-60

40 – 60

15-40 Conform NPM

15 -

2

Iluminat

Luxi

general 300

General şi local 200 - 500

Cromatica functională : -pereti

Gri alb

Alb

alb

Maro

-utilaje

gri

Bej

-fond tablou de comanda

alb

-

-plafon 3

4

-uşi şi pervazuri

Verde

-mobilier Cromatica pentru securitate :

-apa –alb -gaz metan – galben 70 (pt frecventa medie)

-conducte db Zgomot

5

6

Muzica functionala

Până la 70 (pentru frecvenţă medie)

Muzica în 4 reprize distribuite astfel : - 15 min inainte si dupa inceperea programului; - 10 min înainte şi dupa masă; - 15 min inainte de sfarsitul schimbului

6.6 Proiectarea necesarului forţei de muncă Locuri de muncă Pentru bărbți preferabil pot fi înlocuiți de femei

Pentru femei Funcții și studii Funcții de execuție

preferabil pot fi înlocuite de bărbați

Elementare

Medii

Superioare

Funcții de conducere Medii

Superioare

6.7 Proiectarea organigramei sectiei de productie Structura organizatorică Sef de sectie coordonator

Sef de sectie 1

sef de sectie 2

sef de sectie 3

inginer chimist

inginer chimist

maistru chimist

maistru chimist

maistru chimist

operatori chimişti

operatori chimişti

operatori chimişti

inginer instalatii

inginer chimist

maistru mecanic

mecanici

muncitori calificaţ

psiholog

i

6.8 Calculul fondului de retribuire

Functia

1. Sef de sectie coordonator 2. Sef sectie schimb 3.Ingineri chimisti specialisti 4.Operatori chimişti 5. Psiholog 6. Maistru chimist 7. Maistru mecanic 9. Mecanici 10. Muncitori calificaţi 11. Secretariat/ contabilitate

Numar/

Numar de

Numar

Salar lunar Salar total

Schimb

Schimburi

Total

Pe funcţie

1

1

3

3

3

4500

4500

9

4000

36000

3

9

4200

37800

2

3

6

3000

18000

1

1

1

2000

2000

1

3

3

2500

75000

1

3

3

2400

7200

2

3

6

2000

12000

25

3

75

2000

150000

3

1

Pe funcţie

1

3

2000 ∑=347500 lei

Etapa VII. PROIECTAREA MANAGEMENTULUI INTERPRINDERII

6000

7.1 Proiectarea misiunii intreprinderii Misiunea sintetizează legea existenţială a unei organizaţii şi explicitează viziunea acesteia. Ea determină evoluţia organizaţiei în sensul transformării viziunii în realitate. Deci, exprimarea viziunii fondatorilor şi a managerilor de vârf în legătură cu ceea ce trebuie să facă firma pe termen lung reprezintă, în sensul cel mai larg, misiunea firmei. Viziunea unei organizaţii reprezintă o stare ideală proiectată în viitor şi care configurează o posibilă şi deziderabilă dezvoltare a organizaţiei respective. Ea presupune o gândire dinamică şi capabilă care să evalueze pe termen lung şansele de dezvoltare ale organizaţiei si modul de a-si satisface potentialii client. 7.2 Proiectarea obiectivelor fundamentale ale intreprinderii Obiectivele întreprinderii Însuşi mobilul înfiinţării unei întreprinderi, al existenţei, scopul confirmării sale îl constituie rezultatul pe care vrea, trebuie, încearcă să-l obţină, la un nivel performant. Performanţa presupune însă nivelul tehnic (productivitatea maşinilor şi oamenilor), nivelul economic (cost scăzut şi cea mai bună calitate) şi nivelul social (atât prin răspunsul la nevoile consumatorilor, cât şi prin salarii satisfăcătoare şi un climat favorabil). În aceste condiţii, întreprinderea trebuie să răspundă la un nivel superior cerinţelor de tehnicitate, competitivitate, legitimitate şi să obţină eficacitate, eficienţă şi efectivitate. În altă ordine de idei, obiectivele unei firme pot şi trebuie să fie circumscrise principalelor niveluri de realizare în timp şi spaţiu, adică: - satisfacerea cererii pe măsura manifestării acesteia, în funcţie de semnalul pieţei din aval (pentru că vinzi ce ai produs, dar vei mai produce ce se cere şi mai ales ce s-a vândut); - reducerea costurilor, dar nu prin diminuarea calităţii; - creşterea flexibilităţii producţiei (prin standardizări ale reperelor şi operaţiilor), pentru adaptarea rapidă la condiţiile mediului;

- creşterea fiabilităţii şi calităţii producţiei, adică producerea unor bunuri şi servicii superioare celor de pe piaţă, după opinia pieţei; - reducerea timpului de livrare şi deci diminuarea stocurilor; - asigurarea concordanţei între obiectivele întreprinderii şi aspiraţiile personalului. Obiectivele fundamentale ale întreprinderii rămân însă profitul, creşterea sau dezvoltarea, securitatea şi responsabilităţile sociale, acestea fiind condiţionate atât de calitatea şi structura climatului intern, cât şi de calitatea şi amploarea relaţiilor cu mediul. Pornindu-se de la scopul înfiinţării firmei, se pot stabili şi analiza obiectivele fundamentale ale acesteia. Orice obiectiv fundamental este atins prin realizarea altor obiective derivate. Obţinerea de profit trebuie să fie în concordanţă cu prevederile strategice ale firmei, pe termen lung, nu să devină un scop în sine. Preţurile şi tarifele prea mari pot influenţa negativ cererea, pot avea ca efect pierderea clientelei şi, uneori, desfăşurarea unei activităţi la întâmplare. Trebuie subliniat că profitul stimulează agentul să-şi perfecţioneze activitatea şi, totodată, prin prelevarea unor părţi la buget, contribuie la finanţarea învăţământului, sănătăţii, culturii, administraţiei de stat şi apărării. Principalele forme ale profitului care se pot determina sunt: - profitul brut – ca diferenţă între încasările obţinute într-o perioadă de vânzare a bunurilor realizate şi cheltuielilor lor de producţie; - profitul net – care se obţine după scăderea din profitul brut a salariilor întreprinderilor, a dobânzii la capitalul investit, chiria pentru clădiri, arenda pentru pământ, donaţiile pentru activităţile culturale, ştiinţifice şi sportive. Întreprinzătorii care produc cu costuri mai reduse decât cele medii, obţin un profit suplimentar, iar cei care vând la preţ de monopol, obţin un profit mult mai mare decât cel normal. Structura profitului normal se compune dintr-o parte care reprezintă remunerarea muncii de coordonare şi conducere a întreprinzătorului, iar o altă parte este constituită din recompensa (dobânda) pentru capitalul adus firmei.

Spre deosebire de celelalte venituri, profitul are un caracter aleatoriu şi depinde de succesul în afaceri ca şi de succesul întreprinzătorului de a nu se confrunta cu o concurenţă distrugătoare cu tulburări politice sau financiare şi cu restricţii legislative. În concluzie, profitul este important pentru întreprindere şi societate deoarece face posibilă dezvoltarea generală a economiei. 2. Funcţiile întreprinderii Prin definiţie, funcţia unei firme reprezintă un ansamblu de activităţi omogene şi/sau complementare desfăşurate de un personal de o anumită specialitate, folosind metode şi tehnici specifice. Principalele funcţii ale întreprinderii, derivând din însăşi obiectivele sale, sunt acelea de a vinde, a cumpăra şi utiliza factorii de producţie de care dispune. Unei funcţii îi este specifică utilizarea de concepte, cunoştinţe, tehnici, metode, etc. din acelaşi domeniu, din domenii înrudite sau complementare. Funcţiile au un caracter dinamic, conţinutu lor se schimbă odată cu dezvoltarea economică, cu evoluţia concepţiilor privind managementul, cu amplificarea dimensiunii firmei şi retehnologizarea ei, prin încorporarea de noi atribuţii, sarcini, prin dispariţia altora, modificându-se raporturile dintre ele. Principalele funcţii ale întreprinderilor sunt următoarele: - de cercetare –dezvoltare; - de producţie (prestare); - comercială; - de marketing; - financiar-contabilă; - de personal. 7.3. Proiectarea stagiilor pe domenii de activitate Elaborarea oricarei strategii presupune o documentare amanuntita asupra activitatilor de ansamblu ale firmei si in mod special ale celor referitoare la domeniile : financiar, commercial, domeniul de productie, resurse umane, cercetare-dezvoltare si managerial.

Numai o cunoastere profunda a aspectelor si tendintelor ce caracterizeaza fiecare din aceste domenii luate separat si apoi o evoluare a activitatii de ansamblu a firmei pot conduce la elaborarea unei strategii viabile, care sa poata fi apoi aplicata cu success. Domeniul financiar: - Sa creasca profitul din exploatare - Sa se asigure solvabillitatea firmei pe termen lung - Sa existe o evolutie rapida a cifrei de afaceri Domeniul financiar: - Incheierea de contracte pe termen de un an cu principalii furnizori - Personalul din acest domeniu sa aiba o pregatire tehnica si economica - Respectarea planului de reparatii capital Domeniul productiei: - Folosirea unor materii prime si material de calitate - Stocurile mari de produce finite Domeniul resurselor umane: -Calitatea buna a personalului - Atasamentul personalului fata de firma si obiectivele acesteia Domeniul managerial: - Folosirea unui sistem de management participativ - Folosirea unui sistem de motivare extrinseaca si intrinseca a personalului Flexibilitatea conducerii la nou si la schimbare. 7.4 Alegerea unei metode de conducere Metoda conducerii prin proiect Metoda de conducere prin proiect este utilizată în rezolvarea unor probleme ivite în procesul de conducere, într-un termen scurt, în condiţii optime şi cu cheltuieli minime. Această metodă se referă la stabilirea ordinii optime în executarea operaţiunilor legate de proiect şi un consum minim de resurse pentru realizarea activităţii proiectate. Etapele ce se cer în aplicarea acestei metode:

a)- definirea proiectului – prin formularea clară a obiectivului şi a indicatorilor de evaluare a lucrării sau activităţii; b)- organizarea conducerii şi a structurilor care vor concura la execuţia proiectului, numirea responsabilului de proiect, a elementelor operaţionale şi descrierea rezultatelor finale; c)- execuţia proiectului – având ca faze: planificarea şi organizarea acţiunii, repartizarea resurselor, coordonarea şi îndrumarea colaboratorilor, motivarea diferitelor acţiuni prin formularea de sarcini clare şi uşor de înţeles de către subordonaţi, precum şi modul de colaborare cu diferite compartimente din unitate; d)- finalizarea proiectului şi dizolvarea colectivului (se întocmeşte documentaţie cu privire la rezultatele lucrării şi a studiului de eficienţă, făcându-se comparaţiile posibile şi necesare). Succesul acestei metode – cere ca şeful de proiect (managerul) să posede cunoştinţe şi aptitudini de conducător, dar să fie şi un bun specialist. Problemele cu care se confruntă aplicarea acestei metode de conducere: - o instabilitate organizatorică (şeful şi colaboratorii ocupă posturi cu caracter temporar); - ritmul rapid în care se succed deciziile, care sunt unice, iar uneori imprevizibile; - unele stări conflictuale care apar între personalul integrat în proiect şi ceilalţi angajaţi ai organizaţiei. 7.5 Proiectarea a 5 reguli de comunicare eficienta intre manager si angajat 1. Sa se tina sedinte saptamanale. 2. Sa se aprecieze opiniile fiecaruia. 3. Folosirea de imagini, grafice pentru ca esentialul din comunicare sa fie inteles si retinut. 4. Tolerarea parerilor diferite. 5. Limbajul corpului sa fie in concordanta cu idea transmisa. 7.6 Proiectarea a 5 reguli de motivare a angajatilor 1. Recompensarea orelor suplimentare. 2. Acordarea de prime de vacanta. 3. Respectarea pauzelor. 4. Aprecierea muncii angajatului. 5. Abonamente oferite de catre firma pentru angajati pentru cursuri de

perfectionare 7.7 Proiectarea unui regulament de ordine interioara Regulament: Obligaţiile conducerii societăţii Conducerea societăţii în vederea bunei desfăşurări a activităţii se obligă:  Să pună la dispoziţia salariaţilor spaţiu de lucru cu dotări, mijloace materiale şi de lucru necesare

asigurării

unor

condiţii

corespunzătoare

de

muncă

pentru atingerea standardelor de performanţă cerute îndeplinirii sarcinilor ce-i revin fiecăruia;  Să urmărească periodic modul în care dotarea compartimentelor de muncă este realizată, în raport de cerinţele şi specificul fiecărei activităţi;  Să organizeze activitatea salariaţilor ţinând cont de strategia de dezvoltare, precizând prin fişa postului atribuţiile fiecăruia în raport de studiile, pregătirea profesională şi specialitatea acestora, stabilind în mod corect şi echitabil volumul de muncă al fiecăruia;  Să răspundă pentru legalitatea şi oportunitatea dispoziţiilor date subalternilor, atât în cadrul societăţii cât şi în afara acesteia;  Să organizeze periodic forme de instruire şi formare profesională în raport de realizarea şi calitatea muncii fiecărui salariat, indiferent de nivelul sau natura studiilor avute;  Să sprijine şi să stimuleze iniţiativa şi capacitatea profesională a salariaţilor;  Să asigure condiţiile necesare aplicării dispoziţiilor legale în vigoare referitoare la securitatea muncii şi prevenirea incendiilor, timpul de lucru şi de odihnă, acordarea drepturilor pentru muncă prestată;  Să plătească drepturile salariale la termenele şi în condiţiile stabilite.  Să creeze condiţii de prevenire şi înlăturare a tuturor cauzelor sau Salariaţii au îndatorirea a) Să îşi îndeplinească cu profesionalism, loialitate, corectitudine şi în

mod conştiincios îndatoririle de serviciu şi să se abţină de la orice faptă care ar putea să aducă prejudicii societăţii; b) Să se abţină de la exprimarea sau manifestarea convingerilor lor politice în exercitarea atribuţiilor ce le revin; c) Să răspundă, potrivi legii, de îndeplinirea atribuţiilor ce le revin din funcţia pe care o deţin, precum şi a atribuţiilor ce le sunt delegate; d) Să se conformeze dispoziţiilor date de şefii cărora le sunt subordonaţi direct, cu excepţia cazurilor în care apreciază că aceste dispoziţii sunt ilegale; e) Să păstreze secretul de stat şi secretul de serviciu în condiţiile legii; f) Să păstreze confidenţialitatea în legătura cu faptele, informaţiile sau documentele de care iau cunoştiinţă în exercitarea funcţiei; g) Să nu solicite sau să accepte, direct sau indirect, pentru ei sau pentru alţii, daruri sau alte avantaje. h) Să îşi perfecţioneze pregătirea profesionala fie în cadrul societăţii, fie urmând cursuri de perfecţionare organizate în acest scop; i) De a lucra în societate cel puţin cinci ani de la terminarea unei forme de instruire, specializare sau perfecţionare cu o durata mai mare de trei luni, în ţara sau în străinătate; j) Să se conformeze programului de lucru al societăţii; k) Să anunţe, personal sau prin altă persoană, conducerea societăţii situaţia în care, din motive obiective ori din cauza îmbolnăvirii absentează de la serviciu, în cursul zilei în care are loc absenţa, sau în cel mult 24 de ore; l) Să aibă o atitudine demna şi corectă, respectuoasă, dând dovadă de iniţiativă, creativitate, spirit constructiv, prezenţă de spirit, capacitate decizională operativă, diplomaţie; m) Să aducă la cunoştinţa şefilor ierarhici orice neregulă constatată, abateri sau greutăţi în muncă; n) Să aibă o comportare corectă şi demnă în cadrul relaţiilor de serviciu, să-şi ajute colegii sau colaboratorii în aducerea la îndeplinire a obligaţiilor de

serviciu şi să se suplinească în cadrul specialităţii lor; o) Să se prezinte la serviciu în ţinută decentă, să facă şi să menţină ordinea şi curăţenia la locul de muncă, conform sarcinilor ce-i revin prin fişa postului; p) Să fumeze numai în spaţiile special amenajate; q) Să cunoască şi să respecte politicile de securitate şi protecţia muncii şi de prevenire şi stingere a incendiilor; r) Să nu utilizeze timpul de lucru în scopuri personale; s) Să aducă la cunoştinţă superiorului ierarhic orice abatere de la prevederile prezentului regulament săvârşită de alţi salariaţi, sau, vizitatori ai societăţii; t) Să respecte în totalitate prevederile prezentului regulament şi să păstreze confidenţialitatea privind conţinutul acestuia 7.8 Proiectarea unui contract de munca individual CONTRACT INDIVIDUAL DE MUNCA Incheiat si inregistrat sub nr._____/_________ in registrul general de evidenta a salariatilor*) Partile contractului: Angajator, persoana juridica, _________________________________________ cu sediul in ________________, str. _____________________ nr._________, judetul/sectorul ______________, cod fiscal _____________, telefon __________, reprezentata legal prin ____________________ in calitate de __________________ Salariatul/salariata – dl/dna _____________ domiciliat/domiciliata in localitatea ________________, str. __________________, nr. _______, judetul ____________ posesor/posesoare al/a buletinului/cartii de identitate/pasaportului seria ______, nr. __________, eliberat/eliberata de _________________, la data de ___________, CNP___________________, autorizaţie de muncă/permis de şedere în scop de muncă seria ________, nr. ___________ din data __________________ Am incheiat prezentul contract individual de munca in urmatoarele conditii asupra carora am convenit:

Obiectul contractului: _________________________________________ Durata contractului: nedeterminata, salariatul/salariata ______________________ urmand sa inceapa activitatea la data de ________________; determinata, de __________ luni pe perioada cuprinsa intre data de ________ si data de ________________/ pe perioada suspendarii contractului individual de munca al titularului de post. Locul de munca: 1. Activitatea se desfasoara la (secţie/atelier/birou/serviciu/compartiment etc)

__________________din sediul social/punct de lucru/alt loc de muncă organizat al angajatorului_____________________________________________________

2.

2. In lipsa unui loc de munca fix salariatul va desfasura activitateaastfel: ___________________________________________________________________ Felul muncii: Functia/meseria ____________________ conform Clasificarii ocupatiilor din Romania Atributiile postului: Atributiile postului sunt prevazute in fisa postului, anexa la contractul individual de munca *) F΄.Criteriile de evaluare a activităţii profesionale a salariatului: ________________________________________________________ Conditii de munca: 1. Activitatea se desfasoara in conformitate cu prevederile Legii nr. 31/1991. 2. Activitatea prestată se desfăşoară în condiţii normale/deosebite/speciale de muncă, potrivit Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, cu modificările şi completările ulterioare. Durata muncii: 1. O norma intreaga, durata timpului de lucru fiind de ___ ore/zi,___ore/saptamana. Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ________(ore zi / ore noapte) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern / contractului colectiv de munca aplicabil.

2. O fracţiune de normă de _____ ore/zi, _____ ore/săptămană_____________. a)Repartizarea programului de lucru se face dupa cum urmeaza: ___ (ore zi/noapte) b) Programul de lucru se poate modifica in conditiile regulamentului intern/contractului colectiv de munca aplicabil. Nu se vor efectua ore suplimentare, cu exceptia cazurilor de forta majora sau pentru alte lucrari urgente destinate prevenirii producerii unor accidente sau inlaturarii consecintelor acestora. Concediul: Durata concediului anual de odihna este de _______ zile lucratoare, in raport cu durata muncii (normaintreaga, fractiune de norma). De asemenea, beneficiaza de un concediu suplimentar de ________________. Salariul: 1. Salariul de baza lunar brut este de _______________lei. 2. Alte elemente constitutive: a) sporuri __________________ b) indemnizatii ______________ b1)prestaţii suplimentare în bani________________________________________ b2)modalitatea prestaţiilor suplimentare în natură__________________________ c) alte adaosuri _____________ 3. Orele suplimentare prestate in afara programului normal de lucru sau in zilele in care nu se lucreaza ori in zilele de sarbatori legale se compenseaza cu ore libere platite sau se platesc cu un spor la salariu, conform contractului colectiv de munca aplicabil sau Legii nr. 53/2003 - Codul muncii. 4. Data/datele la care se plateste salariul este/sunt ________________ K. Drepturi si obligatii ale partilor privind securitatea si sanatatea in munca: a) echipament individual de protectie ______________________ b) echipament individual de lucru _________________________ c) materiale igienico-sanitare ____________________________ d) alimentatie de protectie ______________________________

e) alte drepturi si obligatii privind sanatatea si securitatea in munca ___________ L. Alte clauze: Perioada de probă este de ____________________ zile calendaristice; Perioada de preaviz in cazul demisiei este de ____________ zile calendaristice, conform Legii nr. 53/2003 - Codul muncii sau contractului colectiv de munca. Perioada de preaviz în cazul demisiei este de ______ zile lucrătoare, conform Legii nr. 53/2003 -Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare sau Contractului colectiv de munca aplicabil În cazul in care salariatul urmeaza sa-si desfasoare activitatea in strainatate, informatiilor prevazute la art. 18 alin. (1) din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii se vor regasi si in contractul individual de munca. M. Drepturi si obligatii generale ale partilor: 1. Salariatul are in principal urmatoarele drepturi: dreptul la acces la formare profesională. dreptul la repaos zilnic si saptamanal. dreptul la concediul de odihna annual. dreptul la egalitate de sanse si de tratament. dreptul la securitate si sanatate in munca. dreptul la formare profesionala in conditiile actelor aditionale. a) Obligatia de a realiza norma de munca sau, dupa caz, de a indeplini atributiile ce ii revin conform fisei postului. b)

Obligatia de a respecta disciplina muncii.

c) Obligatia de fidelitate fata de angajator in executarea atributiilor de serviciu. d)

Obligatia de a respecta masurile de securitate si sanatate a muncii in unitate.

e) Obligatia de ra respecta secretul de serviciu. 2. Angajatorul are, in principal, urmatoarele drepturi: a) Sa dea dispozitii cu caracter obligatoriu pentru salariat, sub rezerva legalitatii lor.

b)

Sa exercite controlul asupra modului de indeplinire a sarcinilor de serviciu.

c) Sa constate savarsirea abaterilor disciplinare si sa aplice sanctiunile corespunzatoare, potrivit legii, contractului colectiv de munca aplicabil si regulamentului intern. d)

Să stabilească obiectivele de performanţă individuală ale salariatului; 4.

Angajatorului ii revin, in principal, urmatoarele obligatii: a) Să înmaneze salariatului un exemplar din contractul individual de muncă, anterior începerii activităţii. Să acorde salariatului toate drepturile ce decurg din contractele individuale de muncă, din contractul colectiv de muncă aplicabil şi din lege. b)

Sa asigure permanent conditiile termice si organizatorice avute in vedere la elaborarea normelor de munca si conditiile corespunzatoare de munca. c) Sa informeze salariatul asupra conditiilor de munca si asupra elementelor care privesc desfasurarea relatiilor de munca. d) Să elibereze, la cerere, un document care să ateste calitatea de salariat a solicitantului, respectiv activitatea desfăşurată de acesta, durata activităţii, salariul, vechimea în muncă, în meserie şi specialitate. e) Sa asigure confidentialitatea datelor cu caracter personal al salariatului. N. Dispozitii finale: Prevederile prezentului contract individual de munca se completeaza cu dispozitiile Legii nr. 53/2003 – Codul muncii si al contractului colectiv de munca aplicabil incheiat la nivelul angajatorului/grupului de angajatori/ramuri/national, inregistrat sub nr. _____/________ la Inspectoratul teritorial de muncă, Municipiului Bucureşti / Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale. Orice modificare privind clauzele contractuale în timpul executării contractului individual de muncă impune incheierea unui act adiţional la contract, conform dispoziţiilor legale, cu excepţia situaţiilor în care o asemenea modificare este prevăzută în mod expres de lege. Prezentul contract individual de munca sa incheiat in doua exemplare, cate unul pentru fiecare parte.

O. Conflictele în legătură cu încheierea, executarea, modificarea, suspendarea sau încetarea prezentului contract individual de muncă sunt soluţionate de instanţa judecătorească competentă material si teritorial, potrivit legii.

Angajator,

Salariat, Semnătura____________ Data____________________

Reprezentant legal, ______________________

Pe data de ________________ prezentul contract încetează în temeiul art. _______ din Legea nr. 53/2003 – Codul muncii, cu modificările şi completările ulterioare în urma îndeplinirii procedurii legale.

Angajator, ________________________

7.9 Proiectarea unui slogan pentru intreprindere Munca si Raspalată pe masura, doar la LATEX! 7.10 Stabilirea unei formule care sa exprime eficienta muncii unui manager M+S+I/T=R M – muncă S - satisfacţie I – inteligenţă T - timp