Erus Si Valea Rabdarii - Alec Blenche-2 [PDF]

Zitiervorschau

ffi..,ti,;.

o e*

' I .1 ,:d:,:1:]' 'ssf

li:*

:- t *l;

ei!,

ti

f1!ir. he:iir:

ERUS SI t-

VALEA RABDARII ?lo** t--j

I **;i ',J

{}restralii #*

i]*:ia:a Xav;reis*?:i

cuRTEL@-vECHE

.,.,,,., '.

:::,

.'

..

.

\_l

CupnrNS

CAPITOLUL

I

..:i

Lumea

cAprroLUL

rr

d

Ordinul celor noui

cAPrroLUL

rrr #

Patru

cAPrroLUL

rv d

Un drum de seard,

cAprroLUL

v

Bun[ i

vii I

5

/

11

17

.,.i'i Valea Ribdirii

/

I

23

34

F

cAprroLUL

vr S

O intAlnire neagteptati

cAprroLUL

vrr {

Un tovaris de drum

cAprroLUL

vrrr #

Pac Ei Mac

cAPIToLUL

IX ,::

Bac, spanac,hamac

cAprroLUL

x

Totul

cAPrroLUL

xr fr

S

/

I

i-

se creste

/

I

57

73

cu iubire si

Drumul lui Oaky

j:::

48

mlnAnci spanac

I

ts_

4l

89

ribdare

/

81

tryle;*1$li'-

*r,

,t-

'r:) - "

?.

''..€g

-.'$g

.

,l

.artr

ra o vreme cAnd PimAntul se numea Lumea Buni gi era implrlit in patru regate, iar oamenii trliau fericili impreunl gi se ajutau unii pe al1ii. Pe-atunci, apele, de culoarea turcoazului, erau line gi limpezi gi scildau domol malurile mai mereu verzi ale

celor patru regate: la nord, se afla Regatul VAntului, la sud, cel al

Apelor, la est, era Regatul Soarelui, iar la vest, Regatul Pidurilor. Fiecare regat avea specificul siu, tradiliile gi obiceiurile sale,

dar toli oamenii din cele patru colpri ale Lumii Bune priveau acelagi cer gi se bucurau de lumina Ei cildura aceluiagi soare.

in

Lumea Buni, cele mai de pre! erau fructele gi legumele:

se

g[seau din belEug, la tot pasul, spre bucuria tuturor. Copiii

se

jucau cAt era ziua de lungi printre pidurile de brocoli, lelini gi morcovi - locul lor preferat -, dupi care se biliceau in voie in mare, printre corali. De multe ori, inotau pAn[ la insula tropicall

plini

de fructe care mai de care: ananas, mango, papaya, bana-

ne, cAte gi mai cAte... Firegte, copiii se infruptau, mAncau de toate

pAni cAnd oboseau gi se tolineau pe nisipul cald

Ei

fin al insulei.

Cdnd cutreierau pidurile, culegeau cu migali nuci gi alune gi le duceau acasi in l[dilele din hambar. Nucile, migdalele, fisticul gi castanele erau preferatele 1or. Uneori se plimbau printre grimeziLe

de nuci de cocos. Alteori dldeau cdte o

turi prin situcul

de

usturoi. Dar marea atraclie era podul ce ducea spre pidurea de

Lulrs,q BUNA ,

7

castraveli. Legenda spunea

cd., dacd,

minAnci

un castravete pe acel pod, vei auzi numele celui sau celei cu care te vei cisitori. Erau insi Ei locuri de care copiii n-aveau curaj s[ y'#; se apropie - in orice caz, pdrintii le interziceau cu #-r, ;&%'5

F:*'s4

#P'r' i' 4 ,:i Fi-

' . desivArgire si se aventur eze pe-acoJ.o. De pild6, cAmpia scorpionului sau casa de dovleac. Nu

se qtiau prea

multe

despre aceste locuri, dar oamenii preferau si le evite.

in Regatul VAntului, regele

avea un

fiu pe nume Erus, un

biiat simpatic foc gi mereu pus pe gotii. Dar Erus - poate gi pentru cd, era singur la p[rinli Ei un pic cam rlsfblat - nu era vreun prin! nobil, curajos, darnic gi chibzuit. Dimpotrivi, p[rea cam fricos Ei chiar un pic infumurat gi riuticios. cand era mic gi se juca cu alli copii, incerca si trigeze Ei se sup[ra daci nu cagtiga vreun joc. Aga se face

ci.lumea din regat nu-l prea avea la suflet.

, r gi .#i

"s"

intr-o bun[ zi, nu se qtie de unde gi cum gi-a fbcut aparilia in regat cel care ii va schimba total viala lui Erus, Ei anume Sucre. Probabil c[ venea de prin locurile

f&.1

t,c:r

acelea pe care le evitau oamenii. Sucre era

un copil care mdnca toati ziua zahlr, era tot

timpul agitat gi supirat, nu-i convenea nimic gi mai mereu ciuta cearti. Ori de cAte ori copiii se jucau liniqtili sau mAncau fructe, Sucre venea Ei le strica tot cheful de joacl sau le arunca fructele. Spunea intruna cd zahdrul e cel mai

bun pentru ci este dulce gi se mindnci uEor, nu trebuie si mesteci mult ca la fructe, se topegte

in guri imediat. Dar ceilalli copii gtiau ci zahdrul e artificial gi nu-l blgau in seami, jucAndu-se gi mAncAnd fructele gustoase

Ei

in

continuare

naturale pe care

le giseau peste tot.

Timpul trecea El,pe m[surice cregteau, copiii

ffi *

#

ry

F;

incepuseri si observe in lungile plimbiri prin regat cl fructele qi legumele se impulinau vizand cu ochii, de pe o zi pe alta. Aga se

ffi

face c5,lntr-o bund

ffi $"

zi,n-aumai glsit niciun fruct gi nicio legumi. oamenii erau din ce in ce mai ingrijorali qi se intrebau d.e zor unde dispiruser[ toate fructele gi legumele. Astfel, Lumea Buni,

H #€

,

cum o gtiau to!i, incepuse si se schimbe: soarele nu mai strilucea ca inainte, apa igi pierduse culoarea gi blandelea, ajungand aga

m i+B

J

l

si

ri

T 4

7

in mod cert, Lumea Buni. nu era tocmai bund.

:.sn

a. :€r :g:{ R

#

€

:s

= ffi ffi H:: ni 'j:l :.+i!l

$

s

ft a.i a

$

* ru -n

i.j

$

t

involbureze, iar oamenii deveniser[ mai reci si din cale-afade speriati. se

w #