Existenta si realitate in stiinta si filosofie [PDF]

Zitiervorschau

EDITURA POLITICĂ

Ilie P â rv u

EXISTENTA Şl REALITATE ÎN ŞTIINŢĂ Şl FILOZOFIE

Editura politică, Bucureşti, 1977

Coperta colecţiei : ALEXANDRU FRANCISC

Colecţia „DEZBATERI IDEOLOGICE**

Cuprins

Introducere..................................................................

7

Capitolul I. REALITATEA FIZICA 1. Revoluţia contemporană din fizică şi criza concepţiei clasice asupra realităţii . . . . 2. Realitatea obiectivă şi realitatea

fizică .

15 .

27

3. „Conflictul epistemologic Bohr-Einstein“ şi problema realităţii f i z i c e ................................. 31 4. Realitate şi potenţialitate.................................46 5. Realitate fizică şi in v arian ţâ...........................52 6. Orizonturi de realitate şi orizonturi de cu­ noaştere ; de la realismul naiv la realismul o p e ra ţio n a l........................................................... 55 7. Teoria fizică şi criteriile de realitate . . .

60

Capitolul al II-Iea. PROBLEMA EXISTENŢEI' IN MATEMATICA CONTEMPORANA 1. Programele fundaţionale şi existenţa mate­ matică ..........................................................................67 2. Criteriile existenţei matematice

.

.

.

.

108

3. Sistemele formale şi existenţa matematică ; reducţia ontologică............................................112

5

Introducere

Una dintre trăsăturile caracteristice ale dez­ voltării cunoaşterii ştiinţifice contemporane o constituie apropierea aspectelor ei constructive şi reflexive, unificarea internă a teoriilor ştiin­ ţifice cu ipotezele filozofice. Această trăsătură se manifestă în modul cel mai pregnant prin constituirea unor discipline m etateoretice în ca­ drul cărora lim bajul, structura şi m etodele şti­ inţei sînt abordate la nivelul şi cu m ijloacele specifice teoriilor ştiinţifice. Este un fapt recu­ noscut în mod general că acest gen de cercetări a influenţat profund dezvoltarea şi rezultatele matematicii, fizicii, biologiei, lingvisticii şi ale altor ştiinţe contemporane. Este greu de conce­ put progresul actual al cunoaşterii din aceste domenii fără a se ţine seama de contribuţia analizelor logico-epistemologice ale conceptelor şi teoriilor lor. Exemplul cel mai clar îl for­ mează matematica : constituirea unei teorii a fundam entelor matematicii nu a reprezentat un simplu „lux“ logic, ci ea a influenţat decisiv evoluţia ulterioară a matematicii înseşi, a con­ dus la problem e, m etode şi rezultate noi şi în ramurile „clasice“ ale matematicii. Domeniul cercetărilor logico-epistemologice reprezintă însă numai o direcţie a acestei con­ vergenţe generale a ştiinţei cu filozofia. Revo­ 7

luţia contemporană din diferitele ramuri ale ştiinţei a impus nu numai necesitatea revederii logice a fundamentelor lor conceptuale, ci şi pe aceea a explicitării supoziţiilor ontologice ale diferitelor teorii ştiinţifice, a clarificării „anga­ jării ontice