Doctrine Economice [PDF]

Zitiervorschau

Curs 1 2. LIERALISMUL CLASIC PRINCIPALA MAGATENDINTA DIN GANDIREA ECONOMICA MODERNA. 2.1 INCEPUTURILE si EVOLUTIA GANDIRII ECONOMICE PE PLAN MONDIAL IN PERIO ADA PREMODERNA Criteriul este continutul calitativ al ideilor economice. Distingem doua mari perioade - de la începutul umanitatii ( 1/2 sec.XVIII) sau perioada prestintifica a gandirii economice; - 1/2 sec XVII si pana în prezent fiind perioada stratificata. In aceste doua perioada nu au existat lucrari cu caracter propriu-zis ec onomice. Ideile economice erau raspandite în lucrari cu caracter juridic. istoric. religios. etc. 2.2 MERCANTILISMUL - criza lui si începuturile economice. - Epoca moderna - aceasta perioada din istorie în care grupari mai ferme înc earca la forme noi. mai LIBERALe. Aceste generatii au locuit la orase ( burghezi i ); - marile descoperiri geografice de la sfarsitul secolului 15. începutul se c.16 au favorizat noua societate; - apare o noua gandire economica diferita de gandirea medievala: sfaturi practice date de agentii economici cum sa-si conduca mai eficient afacerile. cu m sa fie tinuta evidenta contabila. Acesti ganditori erau foarte eterogeni. scopul lor era sa obtina. sa cas tige cat mai mult profit; - ganditorii mondiali se specializeaza pe probleme economice - automatizarea gandirii economice + laicizarea. MERCANTILISMUL: Italia ( MERCANTO= piata. mercante = negustor. mercantil e= aducator de castig ) Sec.16-17 are 2 semnificatii corelate: - doctrina ( un ansamblu coerent de idei referitoare la opTiunea ec. a negustorilor moderni; - politica economica ( ans. mas. practice adoptate de stat pe baza ac. d octrine ec.) = primul curent de gandire economica moderna. Cele 2 tipuri de merc antilism: -m. timpuriu sau sist. monetar pune acc. pe sporirea rezerv. de metale pretioase si o pol. ec. externa protectionistadura si rigida ( spaniolii +engl ); - m. dezv. sau sist.balantei comerciale care admite circul marfu ri+banilor în ambele directii cu cond. ca soldul com. ext. sa fie activ. exp.>imp. politica externa mai relaxata. Reprezentanti: J.bodin. b.Laffemas. teoria.Munn. teoria.Gresham. J.Child. G.botero. J.L aw. Principalul merit: reprezentantii lui au contribuit la stimularea com. e xt. si indirect la dezv. unor ramuri ale productiei nat. iar unii dintre ac. au facut chiar încercari remarcabile de explicare a unor procese ec. de mare amploare din acel timp. (J.bodin-de ex.). Limite - exagerarea rolului banilor; - cercetarea cu precadere a sferei circulatiei mf.+banilor ignorand rolu

l esential al productiei si folosindu-se cu precadere de met. descriptiva în iluzi a lor ca profitul ar fi creat în comert. Criza mercantil. si faurirea stiintei ec: - schimbari imp. în gandirea ec. moderna: sec.17-18-19; - deplasarea centrului de interes de la sfera circul. mf. la sfera produ ctiei; - modific2 de metoda - trec la met. analitica/abstractizarii. Curentul care va lua amploare este LIERALISMUL. - trecerea de la cunoasterea empirica la cunoasterea stiintifica; - legi economice. LIERALISMUL economic. 2.3 PARADIGMA LIERALISMULUI EC. CLASIC LIBERALii sunt aparatorii proprietatii moderne. adeptii individualismulu i. Ei spun ca functionarea ec. are loc în bune conditii cand oamenii nu se amestec a unii în treaba altora. Princ. de baza dupa funct. ec. de piata: princip. liberei concurente (ec . este capabila de autoreglare ); Ideea autoreglarii spontane - LIBERAListi sunt adeptii hedonismului ( obt. de avantaje cat mai > cu ef orturi cat mai < ). - ei considera ca ag.ec. actioneaza pe piata în mod rational; - resping interventia statului în ec.; -sunt adeptii teoria. obiective despre pret si valoare; - LIBERALii clasici sunt convinsi ca ideile lor au valabilitate universa la. Reprezentii ai LIBERAL. clasic: W.Petty. P de boisguillebert. b Franklin . W.Petty în opera lui începuturile teoria. despre preturi si înc. teoria. moder ne a plus produsului ( mai tarziu se va numii teoria. plus valori) Termeni folositi: -pret natural = valoarea; -pret politic= suma de bani care se da pt a intra în posesia unui bun.; -pret curent al pietei = pr. pt. fiecare zi al unui produs. W.Petty a observ. ca în proc. prod. se fac chelt. se o bt. produse si un plus. El reduce ac. rationament doar la domeniul agricol. P.de boisguillebert spune despre -pretul just al mf.=e determ. de munca omeneasca chelt. pt. producerea lor. b.Franklin spune ca izvorul valorii marfii= munca în general. 2.4 FIZIOCRATISMUL Fiziocratii = un grup numeros de ganditori LIBERALi francezi ( au trait în 1/2sec 18 dupa revolutia burghezo-democrata din 1789) Reprezentanti: F.Quesnay. A.R.J.Turgot. Idei: 1.conceptia despre ordinea naturala+ politica ec. optima: viata ec. se d esfas. dupa reguli care nu dep. de viata oamen2= legi naturale Lasati lucrurile sa-si urmeze cursul lor firesc (Gournay). 2 Conceptia despre bogatie si rolul primordial al agriculturii în crearea ei. Adevarata bogatie nu sunt banii. ci bunurilorle care pot satisface nev. oam enilor. Agric = singurul domeniu în care se putea crea bogatia. 3 conceptia despre crearea. repartitia si circul prod. între clasele socie t.

4 teoria. produsului net. Celebrul tablou economic = primul model macroec. din ist. Premisele tabloului: in 3 clase: -cl. productiva ( fermierii ); -cl. proprietarilor functionari (cl inactiva); -cl. sterila. Cifrele folos. în tablou se refera la avansurile sau capitalurile folosite si consumate în cele 2 ramuri de baza ale ec. si struct. lo r. ( avansuri initiale sau capit. fix si avans. anuale sau capit. circulant/. vo lumul. valoarea si struct.: prod. global (total) pe ans. întregii tari. Pe baza ac . tablou: 2 concluzii: - drept rezult.al repartitiei si circul. produsului. soc ial anual se restab. cond2 existente la începutul activitatii si deci productia po ate fi reluata pe aceeasi scara. e posibila reproductia simpla a capit. social; - din moment ce întregul produs net creat în agric. de fermi eri ajunge în poses. proprietarilor de pamant logic ar fi ca numai ei sa plateasca impozit. Merite: (a fost primul tablou) - a realizat reproductia în dubla expresie materiala si ba neasca; - a dezvalui mobilul reproductiei: produsul net; - a prezentat circul. m arfuri si a banilor numai ca o latura a proc. complex al reproductiei capit. soc ; - a încercat sa descopere o serie de corelatii mai complex e în cadrul circuitului ec> Destinul ist. al fiziocratilor: ei au dovedit moderniz area cunoasterii stiintifice. au dezvaluit legaturi între cunoastere si politica e c. masura ce a consstituit impoz. fin. mic; - ei aparau burghezia voind s-o scuteasca de impoz. 2.5 CONCEPTIA LUI ADAM SMIteoria si DAVID RICARDO despre preturi si veni t. ADAM SMIteoria (1723-1790) a avut posibilit2 datorita nivelului de dezv. al tari i (Anglia) sa realiz. un imens pas. - indust. e f. dezv. > agric. =ramura ec. mai dezv. decat în Franta; - lurarea sa Avutia natiunilor (1776); - el încearca sa faca o sinteza a literaturii ec. de pana la el ceea ce îi p ermite o jalonare a sectoarelor mai imp. ale st. ec. Idei originale: -avutia unei natiuni care e totalit. bunurilor. mat. de care dispune pt satisf. nevoilor. + munca anuala a fiec. nat. pt a produce ac. bunurilor; - generaliz. posib. de a obt. si spori avutia la toate ramurile prod. so ciale; - analiz. rolul capitaluluica fact. de prod. si imp. acumularii lui; - met2 fol. de Smiteoria în abordarea probunurilor se refera la oscilatia lui între met. descriptiva si analitica. Marx le-a caract. ca met. exoterica cea d escriptiva si met. osoterica cea analitica. A. Smiteoria spune: preturile pleaca de la pr. natural si pr. pietei ale lui Petty. Propune în loc de pret - valoarea. Valoarea are 2 semnificatii: - folosul pe care un b. îl poate aduce cuiva (val. de întreb uintare); - în ce proportie poate fi sch. unui b. cu alte bunurilor (val. de sch) Pt un om de afaceri ac. este mai imp. Val. identifica 2 proc. dif: proc. de creare a val. +proc. de repartizare a sumelor obt. dupa vanzare. Atun ci cand se calc. costurile se tine seama si de amortizare ( pe langa cele 3 veni turi ). Crearea si repartitia venitului - Smiteoria a prezentat în mod corect struct. sociala a societ. mo derne. El împarte societ. în 3 clase: -muncitori si salariati. -patroni. -proprietari funciari.

Acestia partic. la repart. venitului nat. obt. v enituri denumite diferit. Salariul este pretul muncii pe care o vinde lucratorul capitalistului iar profitul este venitul proprietarului de capital. Ven. nat. e creat in sfera productiei de catre muncitori dar în acelasi ti mp el se imparet între cele 3 cl. sociale. Ac. teoria. nu e adoptata de toti LIBER ALii. Cheia care explica mecan. de ans. al ec. moderne - teoria. mainii invizibile: princip. cond. a unui b. functional în ec. de piata = deplina libertate a ap2 ec. de a lua dec2 pe care interesele lor propri materiale le considera cele mai bune deci nu numai indivizii vor fi multumiti c i întreaga ec. în ans. DAVID RICARDO (1772-1823) -probl. existente atunci pe plan intern +probl. noi (circulatia monetara int. si internat) Probl. noi -determinarea de existenta a 2 fel2 de bani: bani cu val. intrinseca (aur) si banc notele; Contributia lui Ricardo: - metoda stiintei ec; - teoria. costurilor comparative de prod. si a avantajelor relative în com . internat; - teoria. obiectiva a valorii si a preturilor: 1. teoria. preturilor: R. observa ca pe piata sunt 2 feluri de marfuri: rare care nu pot fi sporite dupa v ointa umana si reproductibile care pot fi înmultite dupa vointa prod. Pentru ca u n b. sa fie vandut si cumparat e neces. sa fie util. Utilitatea este o conditiei pe care trebuie sa o îndepl. orice bun. dar ea nu poate fi izvor de valoare. Izvorul valorii e munca. chelt. cu obt. b. Marime a valorii depinde de cantitatea totala de munca chelt. adica atat munca prezent a cat si cea din trecut. 2 teoria. veniturilor (a rentei funciare) Renta funciara= venit specific pe care îl încadreaza proprietarii funciari în mom. cand cedeaza terenurile fermieril or. Este op. din productia pamantului care se cedeaza proprietarilor funciari pt . fol. fortelor indestructibile ale solului. Izvorul rentei funciare - este cantitatea de munca pe care tb. sa o depuna oamenii comparativ cu ale ramuri de activ deci val. non creata de muncitori sau salariati din agricul tura. Mecanismul rentei - se aplica pe baza principiilor determinarii valorilor în fctie de tipul de munca necesar cel mai indelungat folosdit pe terenurile agricole. Renta funci ara e dif. intre: pr. vanz. determ. de cond2 cele mai proaste din agric. si valo area industriala a prod. de pe teren mai bune si se mai numesc arenda. Consec. p e t. lung ale tendintei de crestere a rentei func. - cand pretul creste. creste val. rentei func. cand creste renta. scade sal. +profitul capitalistilor. Cand creste pr. alimentelor muncitorii vor solic ita cresterea sal. nominal. creste pr.. scade sal real. Ei îl obliga pe patron sa scada surplusul dintre pr. si cost si creste costul. scade surplusul rezultand diminuarea sal. nominal si cel capitalist este o scadere a impulsului patronilo r. Reactii sociale fata de LIERALISMUL ec. clasic - ec. de piata a avut un imens progres dar si urmari sociale negative: d urata mare a zilei de lucru. conditii proaste de lucru. venituri f. scazute la u nele categorii.

Categ. de popul memultumiti - muncitorii si salariatii: - taranii independenti; - un anume esalon al burgheziei. Apare baza protectionalismului. teoria. Move - protesteaza împotriva exceselor pe care le permit propr. privata . teoria. Campanella - e o totala abordare a probl. comparativ cu LIBERALii care a a dus o noua paradigma. Reactia romanticilor - critica LIBERALii dar doresc sa tina propr. privata. teoria.in evitabilitatii crizei ec. teoria. tertelor persoane.

Curs 2 Docrine economice REACTIILE SOCIALE si NATIONALE FATA DE LIERALISMUL EC CLAsiC 3.1 PERFORMANTELE si DEFICIENTELE EC. MONDIALE DE piata ( rezultatele contradictorii ale ec moderne de piata ) Ec. de piata a însemnat un imens progres o sporire de bunurilor materiale prin generalizarea ec. de piata si un nou ses de repartitiea venitului national ca re a dus la cresterea niv. de viata. IN ciuda marilor progrese ec. de piata a av ut urmari sociale neg. - durata mare a zilei de lucru. conditii f. proaste de lucru. munca feme ilor si a copiilor. venituri f. reduse pt. anumite categ. ceea ce a facut ca soc ietatea sa recunoasca prezenta mizerie la un segment superior al populatiei. CATEG. DE POPULATIE CARE AU FOST NEMULTUMITE 1.muncitorii si salar. - a constituie baza sociala a viitorului curent s ocialist. 2.patronii independenti - aveau o bucata de pamant dar nu au rezistat în f ata concurentei de la piata de catre fermieri. De la pozitia aceasta s-a constit uit romantismul ec. 3.un anume esalon al burgheziei care era nemultumita de caracterul LIBER ALilor clasici. adica burghezia care a pornit mai tarziu pe calea dezv. capitali ste . Aceasta nu putea suporta concurenta din tarile mai dezv. Asa a aparut baza protectionismului. 3.2 UTOPIILE si SOCIALISMUL PREMARXIST - înca din sec XV-XVI au aparut iar mai tarziu s-au înmultit nr. ganditorilo r ostili ec. de pta. care au abordat problematica ec. din acel timp folosind o p aradigma diametral opusa celei LIBERALe clasice. In prima jum. a sec XIX ac. au fost denumiti socialisti. Acestia au criticat proprietatea privata asupra mijlo acelor de munca si productie si a urmarilor ei negative. Acesti autori aveau ca obiectiv dezv. ec. si sociala a tuturor membrilor societ. Pt atingerea ac. scop autorii considera necesara reorganizarea societ. pe baze noi. pe baza proprietat ii colective. Teoria More - protesteaza împotriva acceselor pe care le permit proprietat ea privata. T.Campanella scrie o lucrare intitulata Cetatea soarelui. Socialismu l asociationist a avut cea mai larga audienta publica si cele mai importante con secinte teoretice si practice dintre toate formele de socialism modern premaxist . Robert Owen a fost muncitor apoi a devenit patronul unei întreprinderi textile s i a încercat sa usureze munca subalternilor sai prin o mai buna organizare a întrep. si o repartitie echitabila a rezultatelor obtinute. Tot el a încercat sa declanse ze reorganizarea întregii economi pe baze colectiviste.

Masuri: interzicerea muncii copiilor si femeilor în locurile f. grele. înfiintarea d e gradinite pt copii. etc. Louis blanc- membru în guvernul provizoriu din timpul r evolutiei burghezo-democratice din Franta a criticat ec. LIBERALa de pta. propri etatea privata si concurenta. El propune înfintarea de ateliere nationale iar repartitia beneficiilor ar trebui sa se faca astfel: ca adaus la salarii. ca fond de asigurare pt invalidi tate si somaj. si pt investiti. 3.3 ROMANTISMUL EC - romanticii critica LIERALISMUL dar doresc sa tina proprietatea privata . Cel mai de seama a fost sismondi - Noi principii de ec. sau despre bogatie în r aport cu populatia. El neaga existenta unei ordini naturale în ec. si autoreglarea spontana a ec. de pta. El sustine ca la pta marfurile se vand pe venituri dar înt rucat repartitia van. nat. este extrem de inegala cresc dificultatile în vanz. mar f. oferta > ca cererea ceea ce rezulta ca o parte din marfuri raman nevand. iar crizele ec. raman instabile. sismondi sustine ca solutia de durata o constituie mentinerea proprietatii private asupra mijloacelor de munca si productie. Progr amul ec. al lui a fost numit socialism mic-burghez. P.J.Proudhon - teorii: teoria. exploatarii muncitorilor prin dobanda. te oria. valorii constituite. teoria. solidaritatii mutuale dintre lucratori. Lucra ri: Memorii asupra proprietatii:Ce este proprietatea? Critica: inegalitatile soc iale. contradictiile si nedreptatile din capitalism. este împotriva comunismului. Considera ca propriet. capitalista e un furt. 3.4 PROTECTIONISMUL - F.List a luptat pt industrializarea Germaniei. Lcrari: sistemul nat. de ec. Critica: LIERALISMUL ec. clasic. politica ec. a liberului schimb.. Propune: dezv. stiintei ec nat. si preconizeaza protection ismul educativ prin adoptarea unor taxe vamale la marfurile straine pt a apara i ndustria nat. Considera ca evolutia ec a diferitelor tari a parcurs 5 stari: -starea salbatica. -s agricola. -s agricola-industriala. -s industriala comerciala. Subliniaza: importanta nat. ca obiect de studiu pt stiinta economica. 3.5 RADICALISMUL LIBERAL ( SOCIALISMUL DE STAT) - LIERALISMUL economic clasic a fost atacat de catre adversarii ec de pt a si ai propriet private asupra mijloacelor de munca si de productie. Radicalii liberi sustin ec de pta dar critica prezenta unor factori stru cturali care îngreuneaza buna functionare a mecanismelor ei. H.George sustine ca m onopolul propriet. private asupra pam. si renta funciara constituiau cauzele mul tor neajunsuri din ec. timpului sau. Lucrare: Progres si saracie. Propune: interventia statului pentru confiscarea rentei funciare sub for ma impoz. funciar unic iar celelalte categ de ag. ec. în afara de propriet. funcia ri sa fie scutiti pe impozit. Institutionalismul nord american este un curent de gandire ec format pe baza de criterii unor neajunsuri reale ale LIERALISMULui e c. Recomanda: folosirea metodei inductive. Prin institutii ei înteleg: ans. r egulilor juridice . modul de gandire al indivizilor. întrep. grupurilor sociale. C el mai de seama a fost T.Veblen.

Lucrari: Teoria clasei inactive . Teoria întrep de afaceri . Inginerii si sistem l preturilor . Critica: crizele economice. comportamentul nerational al oamenilor de afaceri. Idei: pt dezvoltarea tehnicii tb. un comportament mai rational în ec.

J.Clark apara caracterul stiintific al indust.

Curs 3 Doctrine economice 4 . MARXISMUL CEA DE-A 2 MEGATENDINTA DIN GANDIREA EC MODERNA 4.1 RADACINILE ISTORICE - nevoia de inoire a gandirii ec. în per. respectiva - K.Marx. încearca un s alt în stiinta ec. Doctrina lui s-a format la confluenta între cele 2 megatendinte din gandir ea soc. ec. premergatoare lui si s-a sprijinit pe operele lui Hengel si Feurbach . ec. Smiteoria si Ricardo. - opera ec. fundamentala a lui Capitalul cu subtitlul Critica ec. pol. el a recunoscut deschis angajarea lui în politica. Face o dubla critica - capitalismul ui +LIERALISMULui clasic si elaboreaza o noua paradigma pt investigarea realitat ii = dialectia materialista resp. materialismul istoric. Princip. trasaturi ale paradigmei marxiste: - abordarea sistemica si istorica a economiei ca ans. structurat si în per manenta legat cu misc. întregii societati; - foloseste unele criterii complexe pt a explica misc. societ. în ans; - cautarea resortului dezvoltarii în contradictiile interne ale ec+ margin irea urmarirea fazelor dezvoltarii si a legilor ce o guverneaza + fact. conjunct urali. 4.2 CONTRIbUTIA LUI MARX LA ANALIZA LEGILOR DE bAZA carora funct. ec. de piata - sistemul de categ. ec. care sintetizeaza anatomia si fiziologia ec. de marfu ri. Marx face distinctie între munca si forta de munca. El continua investigatiile cu încercarea de a descoperii regulile sau legi le ec. obiective pe baza carora functiona capitalismul din timpul sau. Concluziile teoretice ale lui Marx se refera la faptul cascopul si stimu lentul dezvoltarii productiei capitaliste îl constituie obtinerea de cat mai multa plusvaloare de catre proprietarii capitalului. teoria. marxista a reproductiei capitalului social si a crizelor ec. din capitalism - Marx s-a preocupat de teor ia. reproductiei simple si largite a capit. social el respinzand teoria. LIBERAL a a autoreglarii spontane a ec. de piata prin intermediul pr2. El face o dubla analiza a produsului social si a vanitului nat. Schita p t analiza pietei mondiale si a relatiilor ec. internationale - analiza lui Marx a ramas neterminata. Contributii: -rolul comertului exterior în dezv. capitalismului. explicarea tendintei t arilor dezv. spre expansiunea externa. rezultatele celor 2 fel. de pol externa: liberul schimb si protectionismul. teoria. marxista a schimbului neechivalant: datorita tarilor industriali zate care aveau o pozitie privilegiata pe piata mondiala fata de tarile agricol e nedezvoltate sau mai putin dezvoltate. El spune ca e vorba de scurgere de veni t national din tarile agrare spre cele industriale. 4.4 teoria LUI MARX DESPRE INEVITAbILITATEA ÎNLOCUIRII CAPITALISMULUI CU SOCIALISM ULUI. - Argumente: de natura obiectiva. de nat. subiectiva. Idealul socialist a fost formulat înaintea lui Marx. El denumeste punctul sau de vedere: socialism s

tiintific. Marx dorea ca prin preluarea puterii politice de catre clasa muncitoa re aceasta sa poata inlatura structurile sociale generatoare de exploatare si ne dreptati si sa creeze noi structuri sociale. Obictivul general: emanciparea celor multi de asuprire. saracie si toate nedreptatile care decurgeau din ele. Argumentarea teoretica: este justa si nesa tisfacatoare. Marx prin ceea ce a facut a vrut sa continue efortul de asanare a societatii ilustrat de mai multe personalitati ale culturii umaniste si demoocra tice ca More. St.simon. D.Ricardo. sismondi. Marx a subevaluat tensiunile existe nte în sanul miscarii muncitoresti si socialiste. 4.5 DESTINUL ISTORIC AL DOCTRINEI EC MARXISTE - a avut un destin dramatic. Marx =unul dintre cei mai mari ec. ai lumii . J.A.Schumpeter îl apreciaza: viziunea de ans. a lui Marx. despre miscarea ec. mo derne de pta este izvorul unei încantari intelectuale pe care o poate încerca oricin e îi studiaza opera. Opera lui Marx tb. examinata în mod riguros. Curs 4 Docrine economice 5 . LIERALISMUL NEOCLAsiC SAU MARGINALISMUL 5.1 GENEZE LIERALISMULUI NEOCLAsiC Reprezentanti: W.St.Jevons prin lucrarea teoria. ec. pol C.Mengel prin lucrarea bazele ec. pol Leon Warlas prin lucrarea Elem. de ec. pol. pura Demersul teoretic al LIBERALilor neoclasici a fost favorizat de: -progresele realizete si schimbarile petrecute in cultura spirit uala a Europei în a 2 jum. a sec 19. Gandirea ec. a LIBERALilor a fost den. neoclasica pt a sublinia atat puntea de legatura cu LIBERALii clasicicat si revolutia înfaptuita în comparat ie cu acestia. Neoclasicii au preluat. sustinut si accentuat o serie de trasatu ri ale paradigmei LIERALISMULui clasic ca: -individualismul. apararea ec. de pta si a proprietatii private. hedonismul. metoda deductiva în explicarea fen2 economice. Neoclasicii au respins: -teoria. obiectiva a valorii si pr. sustinuta de LIBERALii clasi ci si implicatiile ei în sfera repartitiei. Neoclasicii au fost ostili tuturor curentelor contestatare sau critice l a adresa LIERALISMULui ( socialismul. marxismul. radicalismul). Specificul LIERALISMULui neoclasic e legat de noutatile aduse de promoto rii lui: - raritatea ca trasatura definitorie a bun2 ec; - rolul cheie al psihologiei si comportamentului individului consumatar pe piata în explicarea mecanismului de ans. al ec. de pta; - combinarea analizei psihologice a fenomenelor ec. cu folosirea unor pr ocedee din matematica prin calculul marginal. functii. reprezentari grafice. Esenta paradigmei LIERALISMULui neoclasic: - individualism. -raritae. -psihologie. -calcul marginal. -hedonism. -liberul schimb.

Obiectul central de studiu al LIBERALilor neoclasici l-a constituit: mic roanaliza statica respectiv preturile bunurilor. ec. rare pe pta. si venit2. ag. ec. Scoli: 2 distincte: -scoala psihologica care se preocupa de relatiile de cauzalitate din ec. -scoala matematica se ocupa de relatiile de interdependenta din ec punan d accentul pe schimbarile cantitative din ec. si reprezentarea lor grafica si ma tematica. Caracterizare generala a docrinei ec neoclasice: -teoria. utilitatii margianle. -teoria. repartitiei sau a veniturilor. -teoria. echilibrului ec. general. 5.2 TEORIA UTILITATII MARGINALE ( finale) Deosebiri între: LIBERALii clasici si LIBERALii neoclasici. -LC pornesc de la un factor obiectic ( cantitatea de munca chelt. pt a p roduce b. ec. care se schimba ); -LN pornesc de la un factor subiectiv ( aprecierea subiectiva a indivizi lor cu privire la placerea pe care le-o procura consumul diferitelor cantitati d in bunul respectiv ); -LN fac distintie între b. libere si b. ec ( care sunt rare). b.ec pot fi b. finale si b. intermediare. -Principalul obiect al aprecierii subiective din partea consumatorilor îl constituie b. finale. -LC considera ca orice mf. are 2 proprietati ec: utilitatea si valoarea. -LN îsi concentreaza atentia asupra utilitatii b. ec. -LN sustineau ca pr. bunurilor. ec. e expresia in bani a utilitatii ac. bunurilor. -LN sustin ca izvorul preturilor e utilitatea bunurilor ec. finale. Sust in ca pe masura cresterii nr. de unitati consumate din b. ec. respectiv. scade u tilitatea individuala a fiecarei unitati succesiv consumate. Ac. e cunosc. sub d en. de prima lege a lui Gossen sau legea utilitatii descrescande pe masura satis facerii nev. de consum. Marimea pr2. e determinata de utilitatea marginala de utilitatea cea mai mica dintr-o serie descrescanda de utilitati ale nr. de unitati succesiv consum ate din bunul respectiv. Problema masurarii utilitatii a dus la numeroase discut ii si în randul adeptilor neoclasici ai ac. teoria. Tabloul lui Menger ofera 2 repere esentiale: - intensitatea diferita cu care se manifesta nevoile oamenilor si care e xercita o influenta direct proportionala asupra utilitatii marginale; - raritatea b. respectiv: bunurilor abundente au o utilitate marginala m ai mica iar b. f. rare au o utilitate marginala mai mare. Unii neoclasici au int rodus valoarea de substituire apeland la utilitatea unui b. alternativ pe care l -ar fi putut folosi consumatorul respectiv. Meritele teoria. Unitatii Marginale: -a contribuit la analiza aprofundata a rolului cererii de b. pe pta în fun ctionarea ec. moderne si în influentarea pr2; - a demonstrat importanta studierii concrete a factorului raritate în econ omie; - a sugerat multiple directii de studiere a comportamentului consumatori lor de piata;

- a introdus calculul marginal în economie. Limitele teoria. utilitatii ma rginale: - promotorii ei n-au gasit o unitate de masura adecvata pt aprecierile s ubiective ale utilitatii; - n-au reusit sa elaboreze o teoria. unitara asupra pr; - n-au dat o explicatie convingatoore pr2 în ipoteza în care cererea ar fi l a fel cu oferta. 5.3 TEORIA MARGINALISTA A REPARTITIEI VENITULUI NATIONAL - LIBERALii clasici - r epartitia venit2= faza distincta a activit. economice; au facut distinctie între v eniturile - salariile si profitul si renta funciara precizand ca natura . marime a. dinamica. si legile dupa care se form. cele 3 venituri sunt distincte. LIBERALii neoclasici - productia si repartitia erau 2 fatade ale aceluia si proces. Veniturile care rezultau din ac. proces aveau o0 natura asemanatoare si o îndreptatire egala. Rationamentul care sta la baza acestei viziuni optimiste despre repartit ia din ec. de pta. e urm: b. ec. finale. sau utilitatile sunt create în productie. Pr. încasat la pta cu ocazia vanz. utilitatilor create în productie e folosit pt a platii serviciile productive ale muncii. Criteriul ec. pt determinarea volumului fiecarei categ. de venit este pr oductivitatea marginala a fiecarui factor de productie. Procedeul tehnic pt determinarea productivitatii marginale a fiecarui f actor este discutabil. Exista idei diferite cu privire la repartitia venit2 care pot fi considerate excepti de la teoria. generala.

5.4 TEORIA ECHILIbRULUI EC GENERAL Sc. Matematicaa deplasat accesul investigatiilor ec. de la psihologia co nsumatorului la calculul marginal si relatiile functionale dintre diferite varia bile ec. interdependente ca: cererea. oferta. pr2. venit2. L.Walras face distinctie între ec. pol. pura. ec. pol. aplicata si ec. pol. sociala si realizeaza teoria. echilib. ec. general; - e adept al autoreglarii spontane a ec. de pta. prin intermediu l pr2; - presupune existenta a 2 fel. de pte: cea a produselor si cea a serviciilor productive; - considera ca oscilatia pr2 este canalul prin care se transmit mesajele consumatorilor catre producatori si invers; - costul de productie e = cu pr. de vanzare; - sustine cacresterea ofertei de bunurilor. atrage cresterea cer erii. V.Pareto - optimul ec. înseamna formula cea mai buna de alocare a resurselor limitate si care asig. niv. cel mai înalt de bunastare a întregii societa ti. Optimul paretian este un optim partial.

Curs 5 Docrine economice 6. ASCENsiUNEA DIRIJISMULUI IN PER INTERbELICA 6.1 EPOCA LUI J.M.KEYNES ( criza ec. din anii 1929-1933 si slabiciunile LIERALISMULui ) - urmarile ec. ale pacii din 1918 a avut un caracter contradic: - pacea a stimulat activit. ec;

- discriminari între învinsi si învingatori ceea ce a generat puternice contra dictii de interese rezultand blocaje în relatiile ec. internat. IN 1929- puternica criza ec. care a durat 5 ani. -a lansat multiple sfidari ale fact. de decizie+ ale economistilor+ -a scos la iveala ruptura grava dintre teoria. ec. dominanta. academica ( neoclasicismul) si practica ec. lagunele si exagerarile acestei gandiri. -S-a prabusit dogma LIBERALa a autoreglarii spontane a ec. de pt a. prin mecanismul pr2. -Nu au mai mers teoria. mainii invizibile a lui A.Smi -teoria. ptlor a lui A.b.Say. ca si -teoria. echilib. ec. a lui L.Walras. >Au devenit vizibile lacunele si deficientele paradigmei LIERALISMULui neoclasic prin: - atentia excesiva datorata microeconomiei si statistici i economice; - excesul de subiectivism; - excesul de formalizare (materializare); - abordarea unilaterala a fenom. legate de consum. cerer e si piata; >alunecarea unor autori LIBERALi de la alogiul elegantei logice a modelelor neoclasice de functionare a ec. moderne de pta spre apologia nejustificata a sistemului LIBERAL de organizare economica; - s-a impus J.M.Keynes. 6.2 OPERA si PARADIGMA GANDIRII EC KEYNEISTE - Opera lui Keynes cuprinde 2 etape: 1. K. evolueaza pe linia traditionala neoclasica. Lucrari: Consecintele ec. ale pacii (1919). Tratat asupra banilor (1930); 2 în ce-a de-a 2 etapa teoria. generala a folosirii mainii de lucru a doba nzii si a banilor ( 1936). Trasaturi definitorii ale paradigmei Keyneiste: - considera teoria. ec. lib. clasica si neoclasica drept un caz particul ar al teoria. ec. generale cu o val. mai restransa acceptand teoria. marginalist a numai în domeniul microanalizei; - îsi propune elaborarea unei teoria. gen. a ec. de pta. variabila în orice conditie; - respinge ideea unei ordini naturale si a unor legi naturale capabile s a asig. realiz. spontana a echil. ec; - considera nesatisfacat teoria. ec. pura; - deplaseaza centrul de greutate al cercetarii ec. în dom. macroanalizei; - sustine inevitabilitatea somajului involuntar în cadrul ec. de pta; - îl preocupa în special dezechilibrele din ec. contemporana de pta mai ales : somajul involuntar. dificultati în desfacerea mf. dezechilibru în balanta platilor externe ale tarilor lumii; - face o analiza statica pe t. scurt a probl. ec; - economia tb. sprijinita de stat. K preconizeaza pol. ec. de interventi e limitata a statului în ec. denumita ulterior dirijism. Trasaturi comune ale Keyneismului cu neoclasicismului: - adeziunea la proprietatea particulara; - apararea initiativei private în ec. si explicatia psihologica a fenom. e c. la scara microec. 6.3 MODELUL EC si LEGILE PsiHOLOGICE AL LUI KEYNES Modelul ec -matem. descriptiv- 3 categ de elem.

1 variabilele - indicator macroecon. rata lor; 2 relatiile dintre variabilele redate cu ajut. unor ecuati si inegalitat i; 3 parametrul multiplicator investitional prin care se exprima gradul de intensitate a influentei unei variabile. Variabilele sunt de 2 fel: -endogene sau determinate si -exogene sau determinante. -Variabilele endogene: - sunt indicat. globali care caract. niv. activit. ec. la scara economiei nat. si anume: pretul global. cererea efectiva de marfuri. venitul glo bal. consumul final global. investitiile globale. volumul folosirii mainii de lu cru. -Variabilele exogene -constau într-o serie de rate cu privire la comportamentul ag. ec. Cele 3 variabile sunt: - inclinatia sprre consum; - eficienta marginala a capitalului; - rata dabanzii. 2.Relatiile dintre variabile sunt redate cu ajut: - ecuatii de comportament. ecuat. fundament. al modelului; - ecuat. de echilibru. Ecuatia e în echilibru cand C+I=Y; -dezechilibru C+Iprezenta cronica a somajului. >mari inegalitati în repartitia averilor si a veniturilor. >contradictii puternice în sfera relatiilor ec. internat.

Limite: - limbaj f. complicat; - ignora cauzele structurale ale dezechilibrelor ec. contemporan e; - ambiguitate în leg. cu rolul factorilor subiectivi si psihologic i în explicarea proceselor ec; - atentia excesiva acordata consumului si cererii efective de ma rfuri. 6.4 CONTINUTUL POLITICII EC DIRIJISTE si REZULTATELE EI 1.

Critica adusa de J.M.Keynes politicii liberului schimb: - K respinge ideea lib. schimb pt ca îl consid. inefic. si nerealist la sc ara macroec. si la scara monoec. La scara macroec. LIERALISMUL ec. a dus la risipa de resurse si capacita ti de productie. 2. Esenta dirijismului preconizat de K: corolarul practic al criticii aduse de K . politicii liberului schimb e apelul sau la interventia limitata a statului în ec . K e adeptul interven. moderata si limitata a statului în ec= dirijism. Esenta pol. dirijiste: realiz. unor masuri de control pt a determina o c oncordanta între înclinatia spre consum si imboldul la investitii. K propune 2 grupe de masuri si de fol. a 2 parghi economico-fin. mai importante: - reducerea salariiilor reale si cresterea consumului de stat pt stimula rea înclinatiei spre consum si descurajarea tesaurizarii sterile; - politica creditului ieftin pt stimularea imboldului la investitii. 3. Rezultatele pol-ec. dirijiste în practica: pe t. scurt a dat rezultate încurajato are. pe t. lung a dau efecte mai complexe. 6.5 LOCUL KEYNEsiSMULUI IN GANDIREA EC DIN SEC XX - printre cele mai prestigioase si raspandite teoria. si doctrine ale se c 20; - s-a impus rapid prin 3 trasaturi: 1. Recunoasterea faptului ca incertitudinea. instabilitatea si dezechil. constituie forme normale de manifest. a ec; 2. Întelegerea acestor caracteristici +terapia lor pp. examinarea mecanis mului de funct. a ec. de pta. mai ales la scara macroec; 3. Denuntarea multor iluzii ale LIERALISMULuisi limitele ptei precum si legitimarea interventiei statului contemporan în ec. respectiv dirijism. Lurare: teoria. generala a folosirii mainii de lucru a dob. si a banilor - aceasta este una dintre cele mai bune lucrari. Curs 6 Doctrine economice 7. EVOLUTIA POSTbELICA A KEYNEsiSMULUI 7.1 MUTATII SEMNIFICATIVE ÎN GANDIREA EC - probleme generale: problema practica a sporiri avutiei sociale . ridic area sstandardului de viata a întregii populatii. problemele teoretice legate de m etodologia optima. probleme legate de sistemul optim de organizare a ec+ blocaje le sau crizele. IN t. occidentale dezv. problema ec. e legata de cresterea economiei. si pol. de interventie a statului în ec. IN t. comuniste prolema ec. era : reorganizarea structurala a ec. pe baz a proprietatii colective si conducerea ei prin intermediul planificarii centrali

zate. IN t. slab dezv. sau în curs de dezv. probl. ec. e lichidarea subdezvoltarii prin cresterea structurii ec. prin industrializare si prin progresul tehnic. Etape ale gandirii ec: - intre 1945-1971 sa pus baza pe cresterea ec si dezv. ec; - între 1971-1989 accentul a fost pus pe fenomenele de disfunctionalitate; - dupa 1989 accentul a fost pus pe relansarea ec si intensificarea LIBER ALizarii relatiilor ec. internationale. Din primele 2 etape ale per. postbelice au fost create numeroase piedic i în calea progresului gandirii ec. ca: exclusivismul. controversele de ordin form al. pretentia aberanta ca numai unul din curentele de gandire ec. era compatibil cu stiinta. 5.2 DINAMIZAREA MACROANALIZEI KEYNEIsiSTE - majorit. economistilor si a fact. de decizie din t. occidentale au co nsiderat ca docrt. ec. keyneisista ofera cel mai potrivit punct de plecare în expl icarea si înfaptuirea proceselor legate de reconstructia si relansarea ec din per. postbelica; - în ac. spirit: Harrod. Joan Robinson. P.Sraffa; - bazele teoria. K despr e dinamica macroec. au fost puse de Harrod: Spre o teoria. a dinamicii ec (1948 ) . Dinamica ec si pol. ec (1976). si de E.D.Domar în lucrarea Eseuri privind cresterea ec Pornind de la modelul lul K cei 2 explica 2 lucruri esentiale - rel2 fctional e dintre variab. implicate in modelul de crestere ec; - tipurile de crestre ec. Cei 2 fol. alaturi de coef. k (al lul Keynes) alti 2 coef: - coef. capitalului: C=K/Y; Cr=?I/?Y; - productivitatea sau randamentul investitiilor ?=?I/?Y. Joan Robinson: -aprofundare analiza acumularii de capital si rolul investitiilor suplim entare în procesul cresterii economice urmarind sa descopere regula de aur a acumu larii de capital. Nicolas Kaldon se ocupa de influenta procesului de repartitie a venit. nat. asupra acumularii de capital si a cresterii ec. Neokeynesisti br itanici au pus accentul pe analiza dinamicii macroec. neokeynesisti N americani au pus accentul pe concretizarea si nuantarea pol. ec de interventie a statului în ec. 7.3 AsiMILAREA KEYNEsiSMULUI si A DIRIJISMULUI IN CALITATE de comportamente fund amentale ale gandirii ec. P.A.Samuelson+R.Solow - teoria.lor este cunoscuta sub den. sinteza neoclasica si e expusa în man ualul Economics; - ideea de baza a sintezei neoclasice este constatarea ca întrucat funbcti onarea reala a economiei contemporane pp. atat actiuni individuale la scara micr oec. dar si masuri la scara macroec. Economia contemporana de pta din t. dezv. este o ec. mixta formata din d omeniul public si cel privat. Autorii sintezei neoclasice spun ca gandirea neocl asica si cea keynesista nu sunt opuse ci complementare. Prin sinteza neoclasica a fost consacrata asimilarea keynesismului în cali tate de componenta fundamentala a gandirii academice din t. dezv.

7.4 CRIZA NEOKEYNEsiSMULUI si DIRIJISMULUI si EFORTURILE POSTKEYNEsiSTILOR Termenul postkeynesism - dubla semnificatie - cronologica si principal metodologica - el cuprinde toti economsti occidentali de orientare conventionala care au urma t lui Keynes.

Reprezentanti: P.Sraffa. J.Robinson. J.A.Kregel. ei sustin -incompatibilitatea dintre macroanal. keynista si microanal. neoclasica (margina lista); - considera necesara reconstructia a teoria. macroec. prin asimilarea contributi ilor teoretice privind disfunctionalitatile ec. 1.Conceptia lui P.Sraffa despre pr2 si venit2 expusa în lucrarea ri cu ajut. marfuri

Productia de marfu

- El îsi propune sa reabiliteze teoria. obiectiva a valorii si pr2 în forma expusa de Ricardo prin conceptia lui neoricardiana; - S. sustine ca formarea si explicarea pr2 tb. sa porneasca de la sfera productiei de bunurilor ec. de la cost2 fizice de productie; - niv. si rap. dintre pr2 b. ec. depind de tehnologia existenta în acel mo m. si de rap. dintre munca si mijloacele de productie folosite; - proc. de fixare a pr2 e în acelasi timp un proc. de stabilire a rap. var iabilele repartitiei. Proc. de formare a pr2 este un caracter complex. S. propune împartirea mf. în 2 categ: - mf. de baza si mf. care nu sunt de baza. Pt a reduce oscilatiile etalonului pr2 S. propune fol. unei mf. standard . 2. Un studiu publicat în 1975 Un eseu asupra teoria. postkeynesiste : o noua paradig ma în stiinta ec. A.S.Eichner si J.Kregel schiteaza: trasaturile de baza ale postk eynesismului. 3. Lucrare: Dezechilibre ec. si contrarevolutie keynesista. Keynes a doua lectura (1979).

Curs 7 Doctrine economice 8. NEOCLAsiCISMUL si NEOLIERALISMUL CONTEMPORAN 8.1 METAMORFOZELE LIERALISMULUI NEOCLAsiC Adaptarea LIBERALilor neoclasici la sit. din per. interbelica - încercare de examinare autocritica a propriei paradigmei => au acceptat cu pre multa usuri nta ideea pasivitatii statelor. Au recunoscut excesul de subiectivitate în anal. ec. importanta exagerata acordata psihologiei si comportamentului individual al ag. ec. precum si aversiu nea lor fata de informatiile concrete fata de studiul ist. al ec. Mai multe misc ari de adaptare la cerintele realitatii: - preocup. pt. perfect. calculatorului ec. rational. prin crearea ecomet riei; - efortul neoLIBERALilor germani de a depasi razboiul steril al metodelo r; - combatarea vehelmenta a proprietatii colective si a interventiei exces ive a statului în ec; - combatarea idei pasivitatii statului LIBERALîn cadrul Colocviului W.Lipp mann; Reprezentanti: F.A.Heyec. W.Eucken. L.Robins. A.Allais. Anghel Rugina. 8.2 TEORIA CATALAXIEI

- conceptia lui F.A.Hayek despre bazele ec contemporane de pta. Hayek - reprez. sc. de la Viena. Lucrare: Calea spre servitute (1944); - sinteze conceptiei neoLIBERALe a lui H. Lege. legislatie si libertate (1 973-1979). IN centrul preocuparilor lui stau principiile si logica unei civilizatii a libertatii; - e adept al individualismului. in centrul societ. sa stea individualul activ; - obiectul stiintelor sociale e comportamentul uman. urmarile neintentio nate ale actiunilor individuale; - elem central în stiintele sociale e elem subiectiv. 1.Conceptia lui H. despre liberate si statul de drept: - libert. e valoarea suprema într-o societ. moderna si prospera; - libert. e chiar mai imp. decat prosperitatea ec; - asigurarea libertatii pt toti indivizii dintr-o societ. pp. ex istenta ordini legate care poate fi asigurata în 2 feluri: prin vointa unei persoa ne si prin domnia legii => atunci ordinea în societ. e mai stabila; - H. este adeptul unui stat activ.în limite. domenii si forme stri ct determinate de lege; - rolul statului de drept consta în a asig. o serie de servicii pu blice; - garantia functionarii eficiente a statului de drept este separ atia dintre puterea legislativa. executiva si judecatoreasca. 2.teoria. catalaxiei sau conceptia lui H. despre ec. de pta. si ordinea LIBERALa din cadrul ei: - ec de pta. e un mecanism care se autoregleaza. Ordinea si organizarea ec. se realiz. prin intermrediul concurentei daca indivizii sunt liberi sa faca tranzactii cu cine vor ei. Elem. aleator al operatiunilor de schimb pe pta. consta in faptul ca bu nurilorle sau serviciile oferite de anumiti ag. ec. pot sa aiba o val. > sau mai < pt ceilalti agenti; - propune schimbarea termenului economie de piata cu catalixie care vine de la a schimba. Prin catalixie se întelege ordinea sau organizarea care ia nastere prin ad aptarea reciproca a numeroase economii individuale pe piata. Pr2 sunt releele ac estei retele complexe de activitati. 3.Conceptia lui H. despre pol. ec. si critica adusa tutu ror formelor de interventie a statului în ec: - corolarul practic al teoria. catal ixiei e recunoasterea rolului activ. dar limitat al statului in ec; - H. sugereaza denationalizarea banilor. El este adeptul catalix ie monetare; - în ce priveste pol. H. considera doua din cele 3 categ. de impoz ite: impozite pt acoperirea chelt2 de administratie si pentru b. corective; - respinge impoz. percepute pt dreptate sociala si statul bunast arii; - H. e adept al mainii invizibile a lui A.Smiteoria si al teori a. pietelor a lui J.b.Say; - dezaproba si critica orice forma de control si de conducere centralizata a ec. de catre stat. Concluzii: - lucrarile lui H. pun în d iscutie numeroasele probl2. de interes real. constituie o pledoarie elocventa pt libertate si initiativa creatoare în ec. 8.3 SCOALA MONETARISTA (CHICAGO) si CONTRIbUTIA LUI M. FRIEDMAN Sc. de la Chicago înfiintata de F.Knight (1885-1973) în per. interbelica. Lu crari: Eseuri în stiinta ec. pozitiva (1953). Capitalism si libertate (1962). Libertat ea de a alege (1980). Inflatie si somaj (1976). 1.Conceptia lui M.Friedman despre suveranitatea consumatorului c

a o caracteristica esentiala a ec. de pta - In capitalism si libertate si Liberatt ea de a alege F. se refera la mec. de funct. a ec. de pta. si legatura lui cu lib ertatile cetatenesti. F. spune ca cheia bunei functionari a ec. de pta e liberta tea de alegere a oamenilor sau suveranitatea consumatorilor. Impulsul activitati i ec. porneste de la consumatori prin capac. lor de a alege marfuri. pe care le vor cumpara. Elem cheie al ac. mecanism sunt -pr2. care îndeplinesc functiile: - transmiterea de informatii; - constituirea unui stimulent pt adoptarea acelor metode de productie ca re sunt cel mai putin costisitoare disponibile pt scopurile cu cea mai înaltavaloa re; - determina cat primeste fiec. din produs . repartitia venitului. 2.Critica adusa de F. dirijismului. si recunoasterea unor merite ale teoriei Keynesiste: - F. critica interventia statului în ec. dar acepta unele forme de interventie a statului în ec; - ideea lui F: optiunile oamenilor pt consum sunt influentate în fiec. mom . de 2 elem: niv. si dinamica venit. prezent si niv. venit. permanent sau de apr ecierile oamenilor cu privire la venitul durabil la care se asteapta din averea lor pe t. lung. F. a urmarit sa determ. evol. seculara si caracterul ciclic al f ctiei consumului. 3.teoria. si pol. monetara în opera lui F: - Conceptia lui F. despre bani are ca pct. de plecare teoria. cantitativ a asupra banilor si pr2. asa cum a fost reformulata de Fischer în 1907. Ac. a porn it de la formula: MV=PQ unde Q= vol. marfuri si M= masa monet. V=vit. de rotatie . P= indicele pr2; - a izolat sub forma unei constante k=V/Q => formula cantitatii de bani neces/ cerute la un mom. dat. d=Md =kP; - în ceea ce priveste fluctuatiile cererii globale. monetaristii sustin ca ac. vor fi determ. numai de schimburile de masa sau de vit. de circulatie a ban ilor; - fluctuatiile ofertei de bani sunt corelate cu flexibilitatea relativa a salariilor si pr2; - momentaristii considera sect. partic. din ec. de pta. ca fiind relativ stabil => vit. de rotatie a banilor e stabila; - considera ca inflatia e un fen. monetar. iar F. condid. ca pericolul p rincip. pt. ec. deriva din cresterea inflatiei si nu din somaj cum considera Key nes; - continutul pol. monetare preconizata de monetaristi în frunte cu F. este combaterea inflatiei si asigurarea stabilitatii pr2. considerand nu numai justi ficat ci si util somajul. F. introduce not. de rata naturala a somajului 8.4 CONTRAREVOLUTIA MONETARISTA si REVIGORAREA NEOCLAsiCISMULUI - neoLIBERALii au lansat o contrarevolutie monetarista menita sa dea o e xplicatie neoclasica si problemelor puse discutie de Keynes. Un ex. de teoria. e lab. în contextul contrarevolutiei monetariste e teoria. dezechilibrelor ec. dat p rezentei banilor în ec. de pta. a lui R.W.Clower. teoria. ec. bazata pe oferta: Reprezentanti: A.Laffer. J.Kinniski. N.Ture. - teoria. sustine ca politica dirijista a avut efect negativ asupra rezu ltatelor ec. din SUA în ultimele 2 decenii în sensul ca a descurajat munca ducand la scaderea productivitatii muncii. Ea propune abandonarea teoria. ec. neokeynesis te bazata pe analiza cererii si renuntarea la politica dirijista. Continutul pozitiv al po. ec. preconizat de ac. ganditori e stimularea i nvestitiilor în vederea cresterii ec. fol. ca princip. instrument scaderea impozit elor pe avere si pe venituri. teoria asteptarilor sau anticiparilor rationale: initiata de Lucas. Sargent. Wallaces. barro;

- adepti teoria. ratex considerate ca deciziile în ec. tb. luate în mod indi vidual si ca pe baza mecanism. ptei. se pot rezola cel mai bine prol2. ec. conte mporane. fara interventia statului. Indivizii cunosc si fol. toate inform. si te oria. ec. pe care se întemeiaza mas. de pol. ec. a.î. ei pot sa ia decizii ec. efici ente. Ei sustin flexibilitatea pr2 si a salariilor; somajul e în cea mai mare ma s. voluntar. 8.5 OPINII DESPRE TRANZITIA DIN EUROPA DE ESTLA EC DE PTA Revenirea fostel or t. comunistre la ec. de pta descentralizata s-a facut pe proprietatea privata si libera initiativa a ag. ec. în cadrul concurentei de pta. Dificultati: - legate de structurile sociale sonomice; - costuri sociale imense. Concluzia umanista - pt eficientizarea economiei romanesti actuale este nec. LIBERALizarea si priva tizarea ei. Reprezentanti: -M.Friedman sugereaza o terapie de soc privatizarea totala si importum m asiv de capital strain. Preconizeaza: o ec. sociala de pta adica îmbinarea ec. libere pe pta. cu u nele masuri de protectie sociala pt. gr2. sociale dezavantajate. -A.N.Rugina - s a se realizeze în Rom. o noua ordine monetara. fin. ec. si soc. bazata pe libertat e. justitie locala. egalitate si stabilitate de durata. Lionel Storelu - ec. de pta a castigat si ec. dirijista a pierdut.

Curs 8 Doctrine economice 9. TEORII MODERNE si CONTEMPORANE DESPRE REL EC INTERNAT 9.1 îNCEPUTURILE teoria DESPRE COM INTERNAT - teoria AVANTAJULUI AbSOLUT Comertul. îndeosebi cel internat. a devenit un factor revolutionar de prom ovare si stimulare a prog. tehnic-ec. si de automatizare si dezv. a gandirii ec. Exista 2 mom. caracteriartice ale gandirii despre com. internat: - mercantilismul care a contribuit la pregat. viitoarelor teoria. despre com. internat; - teoria lui A.Smiteoria despre avantajul absolut în com. internat. Smiteo ria explica utilitatea si avantajul com. exterior pornind de la conceptia sa des pre bogatie si rolul diviziunii muncii. respectiv de la prioritatea productiei f ata de celelalte sfere ale ec. Smiteoria- avantaje absolute în com. exterior e diferenta de cost respecti v de pret pt ac. mf. produsa în t. diferite. A.Smiteoria compara costurile de prod uctie pt o mf. data si considera ca avantajul absolut al comertului consta în ec. de chelt2 de productie pt. mf. data. Conditia realizarii avantajului absolut în co m. exterior e deplina libertate ec. 9.2 teoria COSTURILOR COMPARATIVE - MODELUL RICARDIAN 1. Principiile diferite care guverneaza com. interior si exterior: - pe pta interna schimbul de mf. e guvernat de legea valorii bazata pe m unca. sustine ac. lucru pr. orice fel de schmb pe pta mondiala- schimbul de marf uri e guvernat de princip. cost2 comparate sau comparative de productie si al av antajelor relative. IN ambele cazuri fact2. determinanti ai schimbului sunt de natura obiect iva si determinabili dpdv cantitativi. Faptul ca cele 2 legi difera e explicat d e Ricardo prin dificultatile mai > care existau în calea miscarii internat. a capi

talului si a muncii. 2. Continutul teoria. ricardiene despre com. internat: - Idei: R. considera ca nu este posibil ca fiec. t. sa produca toate fel urile de marfuride care are nevoie; - e mai rational sa se specializeze fiec. t în producerea anumitor marfuri pt. care dispune anumite avantaje; - nu e dispon. si nici nec. ca fiec. t. sa produca toate felurile de mar furi de care are nev. Criteriul acestei specializari tb. sa fie avantajul compet itiv; - din ex2 lui r. => ca avantajul relativ consta în posib. de a produce o mf. cu o chelt. de timp relativ mica comparativ cu alta mf. din aceasi. t. chiar daca pt ac. mf. s-a chelt. mai mult timp de munca decat în alte tari. 3. Apreciei critice asupra modelului si teoria. ricardie ne despre com. internat: - comparativ cu predecesorii. R a realizat progrese substantiale în teori a. ec. inclusiv in teoria. rel. ec. internet; - termeni noi: - cost de prod. cost relativ sau comparativ de prod. avan taj relativ; - a intuit ca pta mondiala e mai complexa decat pta nationala; - a comba tut si a recunoscut ca pe pta mond. se schimbau adeseori cantitati neechivalente de munca. 4. Reactiile sociale si nationale fata de teoria ricardiana: - numeroase critici care vizau aspecte de disfunctionalitate din desfasu rarea com. dar si partile vulnerabile ale teoria LIERALISMULui clasic despre com ; - dubla reactie sociala si intelectuala împotriva lui Marx. 9.3 MODELUL HECKSCHER - face p. din teoria. pura a com. internat. A rezultat din 2 preocupari majore ale neoclasicilor în per. interbelica: - îmbogatirea problematicii com. internat. cu tema înzestrarii naturale a t. cu fact. de productie si optimizarea alocarii lor în fctie de optiunea cea mai ra tionala din mai multe utilizari alternative posibile si problema amplasarii teri toriale optime sau a localizarii diferitelor activit. ec. Autorii modelului: E.H eckscher. b.Ohin. P.A Samuelson. Lucrare: Com. internet. si com. interegional (1935); si Economics . Radacinil e metodologice si ideologice: - în teoria. ricardiana a com. internat. si teoria. neoclasica a pr2 b. ec . Raspunsuri la 5 întrebari: 1.Care e teoria alocarii res. si a specializarii ec. internat? - avantajul relativ e legat de abundenta fact. de prod.; - avantajul relativ al fiec. t. depinde de acea combinatie de fact. de p rod. care asig. o proportie comparativ sau relativ mai > din fact. mai abundent si relativ mai ieftin. 2. IN ce consta mec. de funct. a com. internat. si de ca fact. d ep. formarea. pr2 pe piata mondiala - teoria egalizarii pr2. fact. de prod. si a venit2 propri ac. fact. exp rima chintesenta mec. de desfas. a com. internat; - obiectul con. internat= b. finale dar si cele intermediare respectiv f act. de prod; - în decursul timpului se manifesta tendinta de ieftinire a b. rare si de scumpire a b. abundente. drept urmare a com. internat. 3.Care sunt rezult. imediate ale com. internat? - Autorii modelului H-O-S nu fac deosebire de fond între com. interior si com. internat. Ei sustin ca la baza formarii pr2 sta valoarea de substitutie sau costul de oportunitate. Costul de oportunitate= cantitatea dintr-o mf. la a car ei producere tb sa renuntam daca dorim sa sporim cu o unitate productia mf. al c arei cost îl definim.referindu-se la niv. absolut al pr2. autorii le explica în fcti e de: costuri explicite sau direct vizibile si costuri implicite. Pr. intermediare se stabilesc la un niv. care se situeaza între limitele n at. ale cost2 relative sau comparative ale marfuri produse în dif. t. înaintea proc.

de specializare a fiecareia dintre ele. Avansul reciprioc al partenerilor const a în economii de resurse în obt. mf. cu costuri mai mici deci la preturi mai reduse precum si în ceea ce ei num. surplusul consumatorului care este diferenta dintre u tilitatea totala a unui b. ec. si pr. platit pt. b. respectiv. Rezultatul pe t. scurt al com internat.= toti partenerii castiga ceva fa ra ca vreunul sa piarda ceva. 4. Care e rezult. pe t. lung al com. internat? - sunt benefice; - investitorii legati de multiplicatorul com. exterior. de efectul de pro pagare a dezv. si efectul dee antrenare a t. mai putin dezv. de catre t. dezv. 5. Care este politica ec. externa. optima? teoria liberului schi mb - premisa obligatorie si totodata corolarul practic inevitabil al desfas . efic. a com. internat. sunt absenta barierelor vamale si a altor restrictii. r espectiv pol. ec. externa liber schimbista. - admit protectionismul numai pt ratiuni legate de apararea nat. si in c azul industriilor începatoare. MERITE ale modelului O-H-S. - largeste si îmbina problematica de cercetare a com. internat. cu prob. c ombinarii mai rationale a fact. de prod; - admite legitimitatea protectionismului în anumite situatii; - îmbogateste instrumentarul analitic pt investigarea alternativelor de fo l. a fact. de prod. Slabiciuni ale modelului O-H-S: - absolutizeaza teoria subie ctivaa pr; - abordeaza în mod static prob. com. internat. contemp; - ignora marile decalaje ec din ec. mond. contemp. 9.4 PARADOXUL LUI W.LEONTIEF - trasaturi practice ale modelului H-O-S: 1. Paradoxul lui D.Graham: ne atrage atentia ca în practica exista cazuri în care unii parteneri pot sa piarda din tranzactiile de pe piata. 2. Scepticicismul lui Keynes fata de teoria LIBERALa a com. internat: K. a facut cateva observatii referitoare la limitele teoria conventionale despre c om. internat.K spune ca sunt mult mai realiste preocuparile mercantilismului leg ate de asigurare a unei balante de plati externe active. 3. Critica adusa de M.Manoilescu LIERALISMULui ec: are contributii în anal iza canalelor prin care t. subdezv. piers în operatiunile de com. exterior cu t. d ezv. 9.5 ORIENTARI MAJORE IN GANDIREA EC DIN PER POSTbELICA teoria ec conventionale studiaza implicatiile progresului stintific si t ehnic asupra com. exterior si internat. avantajul relativ dinamic cunoaste teori a ale proportiei neofactorilor de productie ca: teoria. calificarii mainii de lu cru. teoria. decalajului tehnologic. teoria. ciclului de viata a produsului. Lucrari: Costul comparativ si teoria politicii comerciale pt o ec. mond. în dezvoltare (1968). Samir Amin: Lucrari: Acumularea la scara mondiala . Dezvoltarea inegala .

Curs 9 Doctrine economice 10 . CRESTEREA EC IN DEZbATEREA ECONOMISTILOR DIN PER POSTbELICA 10.1 DINAMICA MACROECONOMICA Termenul de crestere ec. este denumirea sporirii valorii adaugate la b. mat. fol. in productie. Termenul e fol. în 2 sensuri dif - în sens larg = sporirea avutiei nationale

si în sens restrans = sporirea venitului nat. pe locuitor. Specialisti delimiteaz a 3 termeni: 1. Cresterea ec. = sporul cantitativ al venitului pe locuitor; 2.dezv. ec-soc care cupr. si schimbarile calitative structurale din econ omie. 3. Progresul istoric sau economico-socialcere arata sensul pozitiv reali zat în starea populatiei ca urmare a cresterii economice si a dezv. economoco-soc. Specialisti încep sa înlocuiasca termenul de crestere ec. cu celde dinamica macroec . La inceput au fost 3 probleme: >combinarea optima a celor 3 fact. de prod. munca. natura si capitalul. >rolul investitiilor suplimentare de capital si randamentul lor . >evolutia în timp a ratei de crestere economica. Apoi au fost abordate probleme mult mai complexe: rolul progresului tehn ic. importanta res. naturale neregenerabile si complicatiile pe care le-a adus p oluarea mediului natural. rolul dinamicii demografica în cresterea ec. Au fost dep use eforturi sporite pt perfectionarea mijloacelor de investigare a acesteia si a strategiilor si politicilor de realizare a cresterii ec. in practica. Instrume nte: modelele de crestere economica adica tehnica de modelare a cresterii econom iei nationale. Modelul economic este prin definitie imaginea conventionala a domeniului care tb. cercetat adica o constructie logica sau mentala si care are scopul de a descoperi noi relatii între variabilele modelului si pe ac. baza de a formula m asuri practice. -Dupa scopul urmarit: - modele descriptive; - m. normative; -Dupa mijlac. tehnice fol: -m. abstracte; - sau m. conceptuale. -Dupa sfera lor de cuprindere: - m. sectoriale; - m. globale. -Dupa baza tehnica: m. keynesiste. neokeynesiste. postkeynesite. neoclas ice. marxiste. mixte. 10.2 MODELE si TEORI PRIVIND CRESTEREA MACROEC. Contributi: J.M.Keynes+ neokeynesisti+ postkeynesisti. La baza literatur ii keynesiste sta modelul agregat de crestere ec elaborat de Harrod (1900-1978). Lucrari: R.F.Harrod - Spre o economie teoretica dinamica ; Dinamica ec Domar - Eseuri despre crestere ec . 1. Modelul agregat de crestere ec Domar - preia o serie de varia bile endogene din modelul lui Keynes den. si conditi fund. ale cresterii ec: cre sterea populatiei. progresul tehnic. productivitatea muncii.

si de

Obiective: - explicarea rel. functionale dintre variabile si modificarea lor in timp; - tipuri de rate ale cresteriie ec. Au introdus 2 parametri: coeficientul capitalului si eficienta. producti vitatea sau randamentul investitiilor. Formula coefic. mediu de capital este: C=K/Y. iar formula coefic. marginal al capitalului este: C=I/?Y. Formula eficientei investitiilor este: ?=?Y/I. Ecuatia fundamentala vrea sa exprime cat de mare poate fi sporul de veni t în legatura directa cu modelul si proportia în care se combina diferite variabile endogene si cu starea de fapt a variabilelor exogene. Formula: G=s/Cr unde G=rata de crestere a venitului; s= procentul de acu mulari din total venit; Cr=coefic. marginal al capitalului. G=?Y/Y. Nepotriv irea dintre ratele de crestere exprima dif. forme de dezechilibre care insotesc procesul contemporan al cresterii ecdintre care: cand GGw afacerile sunt pro

spere; cand Ginsuficienta hranei pt populatie. >epuizarea resurselor naturale. >poluarea mediuli natural. Aceasta teoria a cresterii globale a avut meritul de a e videntia caracterul devastat al cresterii economice traditionale. Lucrari: Omenirea la raspantie . Restructurarea ordinii-economice internatio nale . Un model latino-american al lumii . b.Modelul mondial integrat cu mai multe ni vele si strtegia cresterii organice. Lucrare: Omenirea la raspantie . - merit: - a luat in studiu diversitatea lumii atat pe orizontala cat si pe verticala. - autorii disting 2 feluri de cres tere ec: cr. ec. anarhica si cr. ec. organica cea controlata de oameni; - ei con sidera ca solutiile prob. ec-soc nu pot fi obl. prin mijl. traditionale ci pp. e fortul concentrat al tuturor t. lumii => masuri urgente => o noua atitudine fata de natura si oameni => nou tip de educatie.

Curs 10 Doctrine economice 11. TEORII si DOCTRINE CONTEMPORANE DESPRE SUbDEZVOLTARE si STRATEGIILE LICHIDARII 11.1 SUbDEZVOLTAREA - problema relativ recenta. Literat. de specialit. consacrata subdezv. se ref. la 3 aspecte: - istor icul problemei sau grupa sub dezvoltarii; - unele delimitari conceptuale datorit a prea deselor confuzii dintre cresterea ec si dezvoltare ec; - strategiile dezvoltarii sau masurile practice. Subdezvoltarea = defini tii diferite: - pt gandirea conventionala subdezvoltarea este o stare neplacuta. Economisti de orientare radicala: considera ca starea de subdezv. a fost impusa anumitor tari de catre tarile puternic industrializate prin intermediul com. in ternat. Subdezv. înseamna o economie destructurata. Economisti de orientare eterodoxa definesc subdezv. tinand seama de fact ori endogeni dar recunosc si o anumita responsabilitate a t. dezv. si a structur ilor din economia mondiala moderna si contemporana. Subdezv este o treapta normala în evolutia tarilor lumii.

Trasatura definitorie a subdezvoltarii este un venit national pe locuito r foarte scazut. Deosebirile dintre dezv si subdezv este de ordin cantitativ si calitativ . Dpdv calitativ: la nivelul venitului pe locuitor la nivelul productivita tii muncii. Dpdv calitativ: resortul si consecintele dezv. economice. 11.2 DIVERsiITATEA DE OPINII PRIVIND GENEZA. CAUZELE.si EFICIENTA SUbDEZVOLTARI I teoria lui Nurkse are ca pct de plecare teoria cauzalitatii circulare ca re sustina ca datorita interdependentei dintre variabilele economice. modificare a volumului uneia dintre variabile poate sa provoace un set de schimbari cumulat ive care sa impulsioneze un proces pozitiv sau negativ. teoria lui W.W.Rostow despre stadiile cresterii economice (1955) - opusa de autorul ei teoria materialist-dialectice despre succesiunea în timp a unor formatiuni social-ec. distincte. Princip. deosebire dintre dif. economii si societati e de naturatehnica si cantitativa. R. - 5 stadii în dezv. omenirii: societ. tradition; stadiul tranzitiei spre d emaraj; stadiul demarajului sau al decolarii; stadiul de maturitate si stadiul c onsumului de masa. 2.Opinii eterodoxe despre subdezv. si decalaje din ec. mondiala: Evidentiaza: interdependenta dintre economiile nat. în cadrul ec. mond. si o seri e de factori externi. Ei recunosc unele inperfectiuni ale pietei Reprezentanti: Joan Robinson. Fr.Perroux. 3.Opiniile contestate despre cauzele si geneza subdezv: subdezv. constituie cea mai grava problema ec. comtemporaneitatii la scara larga. Cauze: contradictiile interne ale modului de productie capitalist; dezvoltarea inegala a partenerilor din rel. ec. internet; tendinta spre expansiunea externa a maril or corporatii sprijinite de stat. Cauzele vizibile ale subdezv: exploatarea t. puternic industrializate; p resiunile econ si politice. Mecanisme principale ale autorilor marxisi si neomar xisti: caracterul neechivalent al schimburilor comerciale de pe piata mondiala s i repartierea profitului. teoria. economiei periferice a lui Prebisch a avut un impact însemnat sau pra liter. de specialitate din cea de a 2-a jum a sec nostru. C.Furtado a elabor at teoria. economiei dependente. Samir Amin a elaborat teoria acumularii la scara mondiala. A.G.Frank ela boreaza teoria capitalismului dependent si a dezv. subdezv. Andersson srie lucra rea: Studii in teoria schimbului inegal dintre natiuni (1976). 11.3 CONFRUNTARI DE IDEI PRIVIND STRATEGIILE NATIONALE ALE DEZVOLTARII -2 tipuri de strategii -a. strat. neoclasica a dezv; -b. strat2. dezvolt arii bazate pe explicatiile sau teoriile neconventionale despre subdezv. a. Stra t. neocl. ale dezv. nu sunt uniforme si se sprijina pe 2 idei: subdezv. ar putea fi depasita si in mod spontan. prin mecanism. ptei libere; daca se doreste grab irea dezv. atunci tb. apelat la un factor exogen. la atragerea de capital strain care sa permita investitii suplimentare. Caracteristici: factorul decisiv în ac. directie este numai capital strain care ar putea permite transformarea cercului vicios al subdezvoltarii în cerc vic ios al dezv. Dupa ac. conceptie se constata: ca daca se concretizeaza în tehnica s au tehnologia moderna atunci importul de capital strain ar putea devenii în mod re al un factor esential de crestere economica. 2. Strategiile dezv bazate pe teorii si doctrine economice necon ventionale: sunt nec. multiple si îndelungate eforturi coordonate pe plan national si internat. pt a declansa un proces real si eficient de crestere si dezv. a t. subdezv. Trasatura comuna: sunt necesare schimbari substantiale în interiorul t. s ubdezv. în rel. ec. internat.

Deosebirea esentiala: consta în ponderea diferita atribuita de ei masurilo r care tb luate pe plan intern sau nat. în comparatie cu cele de pe plan internat. Ganditorii considera ca cheia rezolvarii ac. probl. o constituie restructurarea relatiilor ec. internat. Ganditorii eterodocsi considera ca în cadrul strategiei dezv. prioritare sunt masurile pe care tb sa le ia însasi t. subdezv. pe plan inte rn. Reprezentanti: Joan Robinson. W.brandt. Lucrari: Drama Asiei (1968); Restru cturarea ordinii internat (1976); Viitorul ec. mond (1976); Criza comuna. Cooperarea pt refacerea lumii (1983)

Curs 11 Doctrine economice 12. GANDIREA ECONOMICA DIN ROM PANA IN 1859 12.1 INCEPUTURILE. ISTORIE si CARACTERISTICI a. Caract. gen. a gand. ec. din ac. per - gandirea ec. a avut un caracter neomogen. neunitar în sensul ca perceptia si solutiile propuse pt. ac. p robl. de diversi ganditori dif. foarte mult în leg. cu optima gandirilor respectiv i. O serie de carturari cu vederi înaintate pun în discutie probl. ec-soc. - id ei si experiente sub forma unor însemnari de calatorie si scrieri cu caract. memor ialist. Procesul de largire +maturizare a gandirii ec. devine evident. b. Unele particularitati ale gandirii ec din Romania - gandirea ec. a avut unele particularitati: lupta împotriva numeroaselor tentative si perico le de dominatie straina; preocuparea pt apararea existentei de sine statatoare a poporului nostru pt unitatea tuturor romanilor într-un stat unitar national. pt i ndependenta si suverannitatea acestuia. Volumul mare de informatii cu privire la istoria gandirii ec. duce la si stematizarea acestui material. sistematizarea se face prin periodizarea istoriei gandirii economice. Perioade: - timpurile stravechi; - feudalismul timpuriu; - feudalismul dezvoltat; - trecerea de la feudalism la ec. de pta; - epoca moderna (1848-1918); - epoca actuala sau contemporana (1918 în prezent). 12.2 IDEI IN PER FEUDALISMULUI DEZV. D.CANTEMIR a. Caracterizarea generala a gandirii ec. din ac. per - scrieri. legiuiri aduse din tari cu o traditie mai veche numite nomocanoane si pravile s au carti de învatatura elaborate cu mult timp de imperiul bizantin. - o serie de c arturari cu vederi înaintate pun în discutie prob. ec-soc. b. Idei economice în pravile. cronici. scrieri domnesti si însemnari de calatorie: 1.cea mai veche pravila tradusa în a 2 jum a sec 16. probl . unitatea de neam si limba a poporului rom. 2. Lucrari: Invataturile lui Neagoe basarab catre fiul sa u Teodosie (1521-1522) autorul nu a fost trecut pe coperta. Ideea de baza: incerc area de justificare a tendintei de centralizare a puterii pol. în mana domnitorulu i. Se fac referiri si la probl. ec (apararea propr. funciare). 3. Umanisti si rationalisti in sec 16 - Nicolaus Olahus este primul umanist rom. A criticat abuzurile feudalilor fata de lucratorii pam si a subliniat imp. culturii pt buna întelegere a lucrurilor. 4. Letopisetele sau cronicile - scrise de boieri eruditi

cum sunt: Grigore Ureche. Miron Costin. Ctin Cantacuzino. si Ioan Neculce - apr ecieri interesante asupra starii ac. 5. Literatura memorialista din sec 17 în sec18 - Spatarul Nicolae Milescu - însemnari cu prilejul calatoriilor sale în China. b. IDEI EC. ÎN OPE RA LUI DIMITRIE CANTEMIR (1673-1723) - Descrierea moldovei (1716) care este o mo nografie geografica. ist. sociala. pol. ec. si culturala a Mold; - are o conceptie umanista si cu elem. rationale si o pozitie ideoloica în multe privinte radicala; - se refera la probl. ec: originea marii propriet. funciare feudale. ra porturile antologice dintre tarani si boieri. politica fiscala arbitrala a statu lui feudal. importanta ec. banesti. si a comertului exterior pt sporirea rezerve i de bani si metale pretioase. Cantemir insista asupra practici daniilor domnesti pt a explica originea marii proprietati funciare boieresti. Considera fireasca societatea feudala si o apara; - a subliniat importanta com. exterior pt. orice t. si a apreciat ideile mercantiliste despre rolul banilor. a metalelor pretioase pt cresterea avutiei nat. C.Idei si revendicari în platformele rascoalelor taranesti: - cele 2 momente: întelegerea de la Manastur-Cluj dintre taranii rasculati la bobalna în 1437; revendicarile formulate de Gh.Doja în timpul rascoalei din 1514.

12.3 SC ARDELEANA+ REVENDICARILE EC ALE RASCOALEI LUI HORIA. CLOSCA si CRISAN 1. Sc ardeleana Reprezentanti: Inochentie Micu Clain. Samuel Mic u. Petru Maior. Gh.sincai. Ion budai Deleanu; - au luptat pt recunoasterea vechilor drepturi si libertati ale Rom din Transilv; - are unele deosebiri de nuanta: aripa modernaa sc. care a pus accentu l pe parghia culturala. Petitie: Supplex. Libellux. Valachorum (1791) si aripa radicalacare a pu s accentul pe lupta politica. Rolul pozitiv al Sc. a fost dovedit de cunoscuta r ascoala a taranilor din Transilv. sub conducerea lui Horea. Closca si Crisan. 2. Rasc. lui H.C.C. Revendicari sociale si ec: In Ultimatum-ul adresat de Horea nobililor feudali care: desfintarea nob ilimii si a marii proprietati feudale. confiscarea întregului pam. detinut de nobi li si împartirea lui taranilor. desfintarea iobagei. obligatia fostilor nobili de a plati impozit statului. eleberarea tuturor taranilor aflati în închisori. Revendicarile lui H. reprezinta cel mai radical program de lupta antifeudala. Ac est program a fost apreciat ca program al revolutiilor viitoare în apararea dreptu rilor natiunii romane. 3. Gandirea ec din Tara Rom. si Mold de Ctin Mavrocordat (1746) pana la T.Vladimirescu (1821) - revolutia pandurilor olteni sub conducerea lui T.Vladimirescu; - proclamatia de la Tismana cere tuturor cetatenilor tarii sa vina la lu pta împotriva tuturor categ. de asupritori adica a boierilor. a celor care dispune au de avere rau agonisita si a celor care au robit poporul; - mesajul patriotic si revolutionar a fost sisntetizat în definitia data d e T.Vladimirescu patriei prin care întelegea poporul si nu tagma jefuitorilor. nu minoritatea privigeliatilor. 4.Curente de gandire ec. din timpul revolutiei din 1848: N.balce su. T.Diamant. M.Kogalniceanu. G.baritiu: - revolutia pandurilor 1821 a sporit interesul carturarilor si oamenilor politici pt probl. ec; - Dionisie Fotino dezaproba despotismul si starea ec. ne satisfacatoare din t. rom; - Ctin Radovicidin Golesti critica risipa celor bogati; - ziarele si rev istele înfiintate de G.baritiu 1838. în Transilv. si M.Kogalniceanu (1840) în Mold. N. balcescu (1845) în t. rom. acorda un loc tot mai imporrtant ec; - 1843 Ioan Ghica tine cursuri de ec. pol. la Iasi la Univ. Mihaileana;

- are loc autonomizarea gandirii ec. în raport cu alte domenii ale cultur ii; - problematica ec-soc pusa în discutie în lit. de specialitate- descurgea atat d in criza feudalismului aflat în faza finala a evolutiei sale cat si din cautarea u nor alternative pt moderniz. si dezv. econ. nat; - 2 probl. cheie: prob. agrara si probl. nationala+ multe alte probl. Pr incipalele curente de gandire: a. gandirea ec. a marii boierimi: - princip. ei expresie: regulamente organice ; - s-a creat in timp o bresa între gruparea ultraconservatoare a marilor bo ierimi si gruparea mai LIBERALa; b. Gand. ec. democrata si revolutionara: - sustine idei ec mai radicale. fiind mai aproape de interesele taranimi . Reprezentanti: N.balcescu. Avram Iancu. Eftimie Murgu. Ganditori: Alecu Ruso. Cezar bodiac. C. Gand. ec. LIBERALa: - exprima interesele burgleziei comerciale si industriale - aliati pe p lan politic sub denulirea de pertide nationaladar de care se deosebeau mai ales sub aspect tactic. Reprezentanti: M.Kogalniceanu. Al.I.Cuza. I.C.bratianu. C.A.Roseti. D. G and. ec. socialist-utopica: - aduec în discutie o parte din problematica socialistilor utopici francez iprivind situatia si suferintele muncitorilor salariati. Reprezentanti: T eodor Diamant. 5. N.balcescu (1819-1852) - Lucrare: Reforma sociala la Romani (1850) prin ac. lucrare el a urmarit sa sensibiliteze opinia publica europeana în leg. cu gravitatea situatiei din t. r om. si urgenta cu care abolirea feudalismului si moderniz. ec. acestora pt a put ea ridica nivelul general de viata al întregii populatii. Articole: Despre împroprietarirea taranilor ; Trecutul si prezentul . Mersul re volutiei la romani . A exprimat: interesele fundamentale ale natiunii romane în lupta pt progre sul ec si soc. IN centrul gandirii economice a stat problema agrara. istoricul s i destinul organizarii feudale a societ. romanesti. balcescu întreprinde studii istorice privind geneza. esenta. rolul. si per spectivele economiei feudale din t. rom. b. considera ca la baza genezei si evol utiei marii proprietati funciare feudale a stat luarea pamanturilor comune si a drepturilor inerente ale locuitorilor. IN decursul istoriei feudalismului taranii din principatele romane au fo st exploatati de catre boieri sub 3 forme: claca. zeciuiala. dajdiile. Concluzie: societ. rom. era bolnava datorita formelor feudale învechite de organizare a acesteia si se impunea în mod urgent abolirea formelor feudale de or ganizare si trecerea la reorganizare din temelii a t. rom. pe baze moderne. Calea pt iesirea din criza feudalismului pt rezolvarea problemei agrare era revolutia populara antifeudala. Modalitatea concreta de rezolvare a problemei era accea de împroprietarire a taranilor. Opera lui b. este o excelenta pledoarie în favoarea împroprietaririi taranil or. Mecanismul efectiv de împreoprietarire: b. era de parere ca ar fi de drept ca în tregul pamant sa fie înapoiat taranilor fara nici un fel de despagubire baneasca. Gandirea economica a lui b. a constituit momentul de varf al gandirii economice din t. noastra pana la 1859. Curs 12 Doctrine economice 13 PRObLEMELE MAJORE si CURENTE DE GANDIRE EC DIN ROM (1859-1918) 13.1 SFIDARI ADRESATE GANDIRII EC

Insemnatatea istorica a Unirii din 1859 consta in faptul ca a pus bazele statului national unitar roman. prin ac. a declansat seria de prefaceri economi ce. soc. si pol. în directia LIBERALizarii si a democratiei. Progres: - reforma agrara din 1864 si cucerirea independentei politice a statului roman în 1877. Curentul LIBERAL: a ocupat primul loc prin nr mare de ganditori; - în timp are loc o anumita diferentiere a ganditorilor LIBERALi legata de diferitele aliante politice ducand la formarea unei aripi radicale si a unei ar ipi moderate. LIBERALii radicali: reprezentau burghezia industriala; - puneau accent pe dezv. industriei nat; Ganditori: D.Martian. M.Kogalniceanu. b.P.Hasdeu. P.Aurelian. I.Roman. I .C.bratianu. LIBERALii moderati: - reprezentau interesele burgheziei agricole si come rciale; Reprezentanti: I.Ghica; Ion Ionescu de la brad. Curentul conservator: - reprezenta interesele mosierimii; - se caract. prin exclusivism agrarian; Reprezentanti: b.Catargiu. N.Sut u. Ioan Strat. N.filipescu. Curentul socialist: -reprezenta interesele muncitorilor salariati de la orase si sate; Reprezentanti: Al.Ionescu. Gh.Nadejde. I.Cretu. Alecu Constantin. Taranismul: au aeprimat dezacordul acestor ganditori fata de politica LIBERALilo r în ceea ce priveste taranimea. Reprezentanti: Dobrescu Arges. si Vasile Kogalniceanu. Radicalismul: ganditori cu vederi democratice si republicane au formulat o serie de critici juste la adresa unor inconsecvente ale LIBERALilor. Reprezentanti: C.A.Rosetti. Gh.Panu. 13.2 CONFRUNTARI DE OPINII IN PRObL. AGRARA - probl. agrara este cea mai dificila si presantaproblema economica; sunt necerare schimbari de anvergura in agricultura rom; a. Continutul si importanta Legii pt reforma agrara din 1864: - s-au amplificat si s-au agravat controversele ideologice în jurul probl. agrare. Lupta se da între majoritatea progresista care sustinea necesitatea aboli rii marii proprietati funciare feudale si împroprietarirea taranilor si minoritate a conservatoare a marilor boierimi care recunostea ca tb renuntat la structuri s i forme feudale de reletii între proprietarii de pamant si taranii care îl munceau. Lucrari: Despre abolirea serbiei în Principatele Dunarene ; Starea sociala a P rincipatelor Dunarene . Reprezentantii marii boierimi: I Cantacuzino. N.Catargiu. N.Sutu au prop us eliberarea taranilor dependenti fara a le da pamant ceea ce ducea la somajul acelor tarani. Reprezentantii democratici si LIBERALi au dorit improprietarirea taranim ii. Majoritatea conservatoare a incercat sa impuna proiectul de lege extrem de n efavorabil pentru tarani. Legea rurala a hotarat eleberarea taranilor de sarcini

le feudale si împroprietarirea taranilor pe pamanturile legiuite. b. Opera ec a lui Ion Ionescu de la brad (1818-1892) - a militat pt desfintarea a 3 feluri de robie: robia pamantului. noua r obie a banilor si robia ignorantei datorita insuficientei scolilor pt sateni. No ua robie a banilor a fost inlaturata prin înfiintarea de institutii de credit ieft in. Robia pamantului a fost înlaturata prin împroprietarirea taranilor; - I. a militat pt agricultura rezonata adica pt modernizarea agriculturi i romanesti folosind masini agricole. metode înaintate decultura. etc. Recomand a: combinarea stiintei cu experienta. raspandirea cunostintelor agricole. un sis tem fiscal democratic. Sfaturi practice pt tarani: Calendar pt bunul gospodar . Cred it rural . 13.3 CONTROVERSE DOCTRINARE PRIVIND STRATEGIA DEZVOLTARII EC A ROM 1. Continutul si rolul îndeplinit de teoria Romania-tara e venimentelor agricole: N.Sutu. I.Ghica. I.Strat; - teoria e formulata de N.Sutu în lucrarea sa Privire asupra strazii ec. M old ; - teoria respectiva a fost preluata de majorit. adversarilor partidului LIBERAL. indeosebi de conservatori dar si de unii LIBERALi moderati sau ganditor i care au evoluat spre aceasta pozitie ca si de reprezentantii poporanismului; - initial. sintagma Rom-t. evenim. agric = sinteza a unei stari reale de l ucruri. Economia t. rom. era prea putin diversificata; - dupa reforma agrara din1864 sintagma a fost transformata într-un obiecte de viitor. sintagma reprezenta si apararea interesele unei minoritati (mosieri si a rendari) franand preocuparile majoritatii populatiei pt diversificarea struct. e c. nationale. 2. Controverse doctrinare privind industrializarea Rom s i pol ei ec. externa. Opera lui P.Aurelian si Xenopol: - obiectivul industrializarii Rom a fos t sustinut de economisti cu vederi LIBERALe si democratice reprezentand interese le gruparilor mai radicale ale burgheziei ale partidului LIBERAL; - sustinatori: M.Kogalniceanu. P.Martian. P.Aurelian. I.Roman. P.Cosma. b.P.Hasdeu. M.Eminescu. I.C.bratianu. Contributii: - anliza înapoierii ec a Rom din acel timp; - argumentele care justificau industrializarea tarii; - opinii referitoare la cai si metode de industrializare; - opinii de politica externa. 1. D.P.Martian (1829-1865) - 1858 - Economnie sociala ; -a condus revistele Anale economice si Anale statistice ; - idei: statul trebuia sa sprijine industrializarea în special pr in învatamant anual; folosirea tuturor formelor de organizare a industriei cunoscu te. 2. M.Kogalniceanu (1817-1871) - critica teoria occidentala a liberului schimb; - amploarea ind. nat. si destinatia productiei nat. sa serveasca pt consumul interior+ exterior 3. b.P.Hasdeu (1838-1907) - a combatut: teoria conservatoare Rom- tara eminamenta sau ponde rent agricole ; - teoria LIBERALa despre com. internat; - a militat pt dezv indu striei nat. si protej. ei de concurenta straina. considerand ca pt Rom industria e o probl. de viata si de moarte. 4. Petru Aurelian (1833-1909) este preocupat de 3 probl. majore:

- îmbunatatirea agriculturii; - crearea unei industri nationale po trivita cu nevoile t; - dezv. com; Lucrari: Elem. de ec. pol ; Tara noastra . - aprecia ca este nev. de o revolutie economica pt consolidarea independentei politice si a s ustinut o politica ec. interna si externa bazata pe trebuintele natiunii. - rolul statului este acela de a elabora un program de industria lizare 5. Al.D.Xenopol (1847-1920) lucrari: Studii economice . situatia fin . a Romaniei ; - pericole ale tarilor: dependenta de importul produselor fabric ate din alte t; lipsa de diversficare a ec; niv. scazut al populatiei. Sustine: folosirea marelui stabiliment industrial care sa încorporeze progresul tehnic. 6. M.Eminescu (1850-1889) sustine: ca nu tb sa ramanen un popor agricol ci tb sa devenim si noi natie industriala. 3. Contributia ganditorilor din Transil - Partidul Natio nal Rom din Transilvania a fost înfiintat în 1869 de miscarea memorandista. Liga pt unitatea culturala si de publicisti de la revista Tribuna. Personalitati: George baritiu (1821-1893). Lucrare: Parti alese din ist. Transil. pe 2 sute ani în urma . Gandirea ec a lui sa axat pe 3 prob: problema agrara. premisele si implicatiile ec si probl. dezv industriei nat. b. a explicat înapoierea ec a t. noastre prin mentinerea tarz ie a relatiilor de productie feudale. b. a sustinut abolirea totala a feudalismului si împroprietarirea taranilor fara nici un fel de rascumparare baneasca. b. sa pronuntat pt libertat ea de actiune a ag. ec. pt dezv. marii industri. a preconizat protejareas indust riei nat. de concurenta marfuri straine si de patrunderea capitalurilor straine recomandand un tarif vamal diferentiat. 4. Gandirea ec a lui M. Eminescu: - a subliniat obtiuni strategi ce realiste si eficiente pt propasirea ec. si soc. a t. noastre. îndeosebi importa nta si urgenta fauriri unei industri nationale; - este preocupat de apararea int ereselor nationale ale poporului roman; - a criticat opinii si pozitiiînguste. neconforme cu interesele generale a le natiunii rom; - numeroasele idei cu valoare stiintifica: îndemnul spre activitati poziti ve. spre diversificarea ec. nat. elogii muncii productive si al industriei. nece sitatea modernizarii agriculturii si valorificarii superioare a resurselor tarii . etc pt a rezolvarea lor a sustinut necesitatea unui învatamant modern si eficien t; - cheia depasirii situatiei nesatisfacatoare: antrenarea întregii populati i ma munca eficienta care sa duca la sprijinirea bogatiei precum si practicarea unei politici economice care sa stimulezeag. ec. de munca. sa descurajeze activ speculatiile si coruptia. 5.teoria neoiobagiei în opera lui Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) - primul partid politic al muncitorilor este Partidul Social Democrat al Muncitorilor din Romania; - Reprezentanti: Dobrogeanu-Gherea. P.Musoiu. Nadejde Armasu. C.Mille. I oan Cretu; -Lucrari: Ce vor socialisti romani? si Neiobagia care este cea mai impor tanta si e scrisa dupa marea rascoala din 1907; - neiobagia este o întocmire econo mica si pol-sociala particulara tarii noastre si se caract prin urm. trasaturi: raporturi de productie în buna parte feudale; o stare de drept LIBERALo-burgheza p refacuta în iluzie si minciuna; o legislatie tutelara; insuficienta pamantului. Co ncluzia lui teoretica: in agricultura rom exista un regim capitalisto-iobagit ma cinat de puternice contradictii. Concluzia practica: necesitatea desfintarii iob

agiei+ industrializarea. D. a adus critici justificate teoria Rom- t. eminantelor agricole .

Curs 13 Doctrine economice 14. PRINCIPALELE CURENTE DE GANDIRE EC DIN PER INTERbELICA 14.1 PRObLEMATICA EC DUPA UNIREA DIN 1918 - unirea de la 1918 este importanta in raport cu trecutul pt desavarsire a statului nat. unitar roman iar în raport cu viitorul pt accelerarea progr. ec. s oc. al t. noastre si stimuleaza înfaptuirea unor schimbari structurale în viata ec. si soc a tarii: înfaptuirea reformei agrare din 1917-1921; adaptarea noii constitutii în 1923; regruparea fortelor politice sub forma de partide; au favorizat si accelerat valorificarea superioara a potentialului uman si material al tarii; noul cadru politic a stimulat gandirea ec si gandirea ec-soc si da dimensiuni unor probleme economice mai vechi+ ridica probl. noi ma i ales probl. de practica ec; amplificarea controverselor metodologico-teoretice si doctrinare; demersul teoretic si doctrinar al ec. rom din per interbelica sa concentrat asupra diagnozei. prognozei si terapeuticii probl. economice aflate la ordinea zilei pt a motiva strategia si politicile de dezv ec-soc propuse; au avut loc si evenimente negative: criza ec mondiala din 1929-1933. politici exter ne protectioniste practicate de majoritatea tarilor. 14.2 DOCRINELE EC ALE PRINCIPALELOR PARTIDE POLITICE - ca urmare a reformei agrare legiferata în 1921 Partidul Conservator a fo st înpins pe un plan secundar în viata politica. ac. a dus la largirea numerica a b urgheziei si sa format Partidul National LIBERAL. Apar si alte formatiuni politi ce cu vocatie democratica: Part. nat. din Transil; Part Taranist; Part. NatioalTaranist. Part. poporului; Part Nat; muncitorii salariati erau reprezentati de p art. Socialist. Dimitrie Gusti a initiat in 1922-1923 o serie de 19 privilegii în cadrul I nstitutului Social Roman pe care le-a publicat în reviste. 1. Curentul LIBERAL si înnoirea lui sub den. de neoLIBERALism: - 3 curente de idei : - gandire socialista. g. comunista si g. social-democrata. Elem. comun: ideea marxista a luptei de clasa. emanciparea sociala a muncitorilor salariati. - deos ebirea: viziunile difera privind etapele ce tb. parcurse în ac. lupta tactica ce t b folos si determinarea adversarilor si a aliatiilor. Gandirea ec comunista: accent pe tactica revolutiei. gandirea ec social democrata: accent pe tactica reformelor; gandirea ec socialista: oscileaza între c ele 2.