Proiect Marxismul (Doctrine Economice Contemporane) [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Oradea Facultatea de Științe Economice

Proiect MARXISMUL – EVOLUTIE SI IMPORTANTA IN GANDIREA ECONOMICA

Coordonator:

Student:

Prof. Univ. Dodescu Anca - Otilia

Veres Daniel Grupa 2

1. Karl Marx- fondatorul marxismului Karl Heinrich Marx s-a născut pe 5 Mai 1818 în Germania. A fost istoric, economist, fondator al materialismului dialectic și al socialismului științific. Karl Marx a introdus în științele sociale ale vremurilor sale o nouă metodă de anchetă, noi concepte, precum și un număr de ipoteze îndrăznețe pentru a explica creșterea, dezvoltarea și declinul anumitor forme de societăți.1 În 1843 Karl Marx a început să analizeze economia politică, studiu pe îl va urmări toată viața. Va publica mai apoi lucrarea în 3 volume numită „Capital”, unde vorbește despre cele 3 influențe ale Marxismului: didactica lui Hegel, socialismul francez utopic și economia engleză. El a încercat mereu să înțeleagă mecanismele interne ale capitalismului. În mintea lui se formase deja o schiță a marxismului. Așadar, a scris manuscrise pe teme economice și filozofice, în care a detaliat noua sa teorie economică. În 1845, datorită unor probleme pe care le întâmpină cu guvernul german, Marx emigrează în Belgia, la Bruxelles. Aici îl întâlnește de Friedrich Engels, un socialist exilat, cu care Marx va colabora în vederea publicării unei cărți ce tratează conceptul de materialism istoric în ideologia germană.2 2. Generalități Marxismul, termen polisemantic, poate desemna noțiuni teoretice sau practici politice foarte diferite: puține corpuri de idei sunt mai ample și contradictorii decât cele puse sub eticheta „marxism”. Această situație se datorează, pe de-o parte, faptului că fondatorul marxismului, filozoful german de origine evreiască Karl Marx, a avut o vastă curiozitate în privința multor aspecte ale umanității, dublată de o vigoare pe măsura acestei curiozități. Pe de altă parte, marxismul a fost adoptat, adaptat și dezvoltat într-un variat evantai de idei și doctrine pe diverse meridiane și în diverse epoci.3

1

http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/marx_karl.shtml https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx 3 Ibidem 2

Marxism poate de aceea desemna, uneori, corpul doctrinar dezvoltat de Karl Marx; alteori, corpul doctrinar dezvoltat de Karl Marx împreună cu colaboratorul lui apropiat, Friedrich Engels, pe la jumătatea secolului al XIX-lea. Acest marxism (adică marxismul definit a fi mai mult decât ideile lui Karl Marx) consistă dintr-o antropologie filozofică, o teorie a istoriei și un program economic și politic, fiecare dintre aceste trei categorii de interes marxian având identitatea și destinul ei din perspectiva istoriei.4 Marxismul poate desemna, de asemenea, o vastă gamă de idei care au avut ca punct de plecare teoriile lui Marx, în această categorie de marxism având doctrina partidelor socialiste (social-democrate) înainte de 1914, precum și doctrina partidelor comuniste occidentale de la înființarea lor până astăzi, dar și doctrina și, mai ales, practica partidului comunist rus, pe modelul căruia după anii '40 au apărut, sub influența U.R.S.S., numeroase regimuri similare în jumătatea orientală a continentului european, dar și în alte diverse colțuri de lume, fiecare dezvoltând o varietate locală a marxismului bolșevic. Acest din urmă tip de marxism, care este o dezvoltare a ideilor lui Marx de către revoluționarii ruși în primele decenii ale secolului al XX-lea, sub influența experienței lor politice cu autocrația țaristă și a curentelor intelectuale revoluționare specific rusești apărute ca reacție la regim, are o importanță specială pentru estul Europei și România, zonă care a cunoscut în mod direct și îndelung regimurile comuniste organizate pe modelul bolșevic. 5 3. Marxismul ca teorie economic-socială Marxismul este o teorie economico-socială bazată pe lucrările lui Karl Marx, un filozof, economist, jurnalist și revoluționar german de origine evreiască, din secolul al XIX-lea, care a colaborat în elaborarea sus-numitei teorii cu Friedrich Engels 6. Marx s-a inspirat din filozofia lui Georg Hegel, din economia politică a lui Adam Smith, din teoria economică Ricardiană și din socialismul francez din secolul al XIX-lea, pentru a dezvolta o cercetare critică a societății care se dorea atât științifică, cât și revoluționară. Această critică a atins cea mai

4

Ibidem Ibidem 6 https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/teoria-economica-marxista.html 5

sistematică expresie (deși neterminată) în lucrarea lui de căpătâi Das Kapital, Capitalul: O cercetare critică a economiei capitaliste.7 Marxismul este bazat pe lucrările filozofului Karl Marx. De la moartea lui Marx în 1883, diferite grupuri din toată lumea au apelat la marxism ca bază intelectuală pentru linia politică și tactica lor, care pot fi în mod spectaculos diferite și contradictorii. 8 Una dintre primele mari sciziuni a apărut între apărătorii social-democrației (care afirmau că tranziția la socialism putea apărea într-o societate democratică) și comuniști (care afirmau că tranziția la socialism poate fi făcută numai prin revoluție). Însă ambele posibilități sunt luate în considerare de către Marx în scrierile lui: Marx considera că trecerea la socialism se putea produce atât prin mijloace violente (confruntare violentă între proletariat și burghezie), cât și prin mijloace pașnice (compromis cu partidele burgheze și câștigarea puterii prin mijloace electorale), din acest punct de vedere, opinia social-democraților (revoluție atinsă prin compromis cu burghezia și câștigarea prin mijloace electorale a puterii) nefiind mai puțin marxistă decât aceea a comuniștilor (revoluție violentă și confruntare directă între proletari și burghezie).9 Social-democrația a apărut în interiorul Partidului Social Democrat German și a avut drept rezultat abandonarea rădăcinilor marxiste, în vreme ce comunismul a dus la formarea a numeroase partide comuniste. 4. Evoluția marxismului și continuatorii lui Marx10 Marxismul a cunoscut o înflorire spectaculoasă ca influenţă în secolul XX. Dezvoltări şi aplicaţii ale gîndirii economice marxiste au fost construite după moartea lui Marx de către militanţii revoluţionari. Doctrina lor economică devine acum una concretă, indicînd paşii care trebuiau făcuţi pentru a transforma societatea, pierzîndu-se caracterul ştiinţific pe care Marx încercase să-l dea operei sale economice. Marxiştii erau acum mai mult ca niciodată, politicieni şi nu oameni de ştiinţă. Obiectivul lor nu era căutarea adevărului ci puterea. 7

Ibidem https://plato.stanford.edu/entries/marx/ 9 Ibidem 10 https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/continuatorii-lui-marx.html 8

Rosa Luxemburg (1871-1919) a fost o revoluţionară germană, născută în Polonia, exilată în Elveţia în 1889, unde devine marxistă. Dobîndind cetăţenie germană în urma căsătoriei ea devine unul dintre liderii Partidului Social Democratic German. Ideea sa de bază este eliminarea capitalismului. În detalii ea se opune însă lui Lenin, nefiind de acord cu compoziţia claselor revoluţionare asertată de acesta, dar mai ales îl critică pe acesta după reuşita revoluţiei din Rusia, prezicînd permanentizarea dictaturii sale asupra proletariatului. I se opune şi lui Berstein care avea o viziune mai moderată asupra schimbării sociale. Eduard Bernstein (1850-1932) s-a făcut remarcat prin faptul că, deşi marxist a criticat multe dintre concluziile marelui filozof, în cartea sa din 1898, Socialismul evoluţionist. Criticîndu-l pe Marx, Berstein nega ideea colapsului iminent al capitalismului şi afirma că burghezia nu era în întregime parazitară. Tot el spunea că socialismul este rezultatul final al liberalismului şi nu al revoluţiei. Astfel de idei au provocat vii controverse printre marxiştii acelor vremuri. Principalul marxist al perioadei este însă Vladimir Ilici Lenin. Climatul socioeconomic în care trăieşte Lenin este modificat faţă de cel contemporan cu Marx. La scară mondială apar ca actori de prim plan ai scenei economice monopolurile. Capitalismul liberei concurenţe este înlocuit cu un capitalism monopolist. Marxismul a fost introdus de către intelectualii socialişti şi din Romînia. Constantin Dobrogeanu-Gherea (1855-1920) publică în „Revista Socială" mai multe studii de marxism, printre care „Ce vor socialiştii romîni" şi „K.Marx şi economiştii noştri" (1884). Lucrarea sa de referinţă rămîne însă cea din 1910, „Neoiobăgia". În aceasta din urmă se preocupă de problemele agriculturii romîneşti, confruntată cu introducerea relaţiilor capitaliste de producţie şi marcată de subdezvoltare. Pe un plan mai larg, opera lui Gherea contribuie la răspîndirea ideilor economice marxiste în Romînia. Fără a recurge la soluţia facilă a dogmatismului, Gherea analizează în mod original problemele economiei romîneşti, propune soluţii de înnoire a acesteia. Gîndirea sa este influenţată de cea marxistă, dar se manifestă înnoitor faţă de aceasta.

În perioada interbelică apare Partidul Comunist Romîn, ca promotor al ideilor marxiste, dar ideile economice devin simple lozinci în spatele cărora se ascunde dorinţa de putere. Revoluţia bolşevică din Rusia transformase complet datele problemei, marximul fiind pus, ca doctrină politico-economică la proba faptelor. Dogmatismul promovat de Comintern ţine acum locul unei veritabile reflecţii. Printre puţinii care au curajul şi puterea de a promova idei noi se numără şiLucreţiu Pătrăşcanu (1900-1954). Acesta promovează mai ales modele de reformă ale societăţii romîneşti pe baza învăţăturilor marxiste. 5. Teoria economică marxistă Punctul de plecare al gîndirii economice marxiste este teoria valorii. Marx consideră valoarea ca expresie a cantităţii de muncă socială cuprinsă într-un produs. Teoria valorii muncă nu este extrem de originală, ci valorifică contribuţiile economiştilor clasici. Dar Marx vede dincolo de marfa oamenii şi relaţiile dintre ei, relaţiile dintre clase. Astfel între oameni ceea ce se schimbă este de fapt muncă cristalizată, materializată în marfa. 11 Un alt concept fundamental este capitalul. Capitalul este, în doctrina marxistă, valoare acumulată. Originea capitalului este plusvaloarea. Dar între plusvaloare şi capital există o legătură chiar mai strînsă. Capitalul ia naştere şi se sporeşte pe baza plusvalorii dar şi plusvaloarea se formează pe baza capitalului.12 La Marx plusvaloarea reprezintă diferenţa între valoarea creată de muncitor şi salariul de subzistenţă, necesar consumului muncitorului şi familiei sale pentru ca forţa de muncă să se reproducă. Dacă în opt ore de muncă muncitorul lucrează patru pentru a-şi produce echivalentul salariului său de subzistenţă, plusvaloarea apare în celelalte patru când muncitorul produce în continuare pentru capitalist, fără a primi nimic în schimb. Pentru Marx acesta a fost doar un punct de pornire. El distinge între muncă ca reprezentînd activitatea de creare de bunuri, şi forţa de muncă, ca reprezentînd capacitatea fizică şi intelectuală a muncitorului de a presta această muncă. Ceea ce vinde muncitorul capitalistului este forţa sa de muncă şi nu munca, primind pentru aceasta un preţ numit salariu . 11 12

https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/teoria-economica-marxista.html ibidem

Dar prin utilizarea mărfii forţă de muncă aceasta este capabilă să creeze valori mai mari decît propria ei valoare, ceea ce îi permite capitalistului să intre în posesia unui surplus de valoare fără a da nimic în schimb. O altă distincţie importantă face Marx între valoarea de întrebuinţare şi cea de schimb. Din punctul de vedere al valorilor de întrebuinţare, mărfurile sunt diferite unele de altele şi sunt deci incomparabile. Ceea ce le diferenţiază este calitatea. Dar ca să poată fi măsurate şi echivalate în cadrul schimbului ele trebuie să aibă numai deosebiri cantitative. Prin urmare în schimb valoarea de întrebuinţare nu are nici o importanţă.

Bibliografie: 

https://www.edusoft.ro/karl-marx/



https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/teoria-economica-marxista.html



https://ro.wikipedia.org/wiki/Marxism



https://conspecte.com/Doctrina-economica-Marxista/continuatorii-lui-marx.html



https://plato.stanford.edu/entries/marx/



https://www.britannica.com/biography/Karl-Marx



http://www.bbc.co.uk/history/historic_figures/marx_karl.shtml



https://theconversation.com/karl-marx-ten-things-to-read-if-you-want-to-understand-him95818



https://eh.net/book_reviews/health-and-labor-force-participation-over-the-life-cycle-evidencefrom-the-past/



Support de curs Prof. Univ. Anca Dodescu



https://socialsciences.mcmaster.ca/~econ/ugcm/3ll3/marx/croce.htm