Dezechilibre Economice [PDF]

Zitiervorschau

TEMA REFERAT DEZECHILIBRE ECONOMICE FUNDAMENTALE

STUDENT: BOUBATRIN ADRIAN

2009

INTRODUCERE In economia reala există permanent abateri de la aceste condiţii, starea de echilibru reprezentând o latura a mişcării economice, iar condiţiile de echilibru având un caracter teoretic, întotdeauna vor exista surplusuri de o parte sau alta, la ofertă sau la cerere. Piaţa care funcţionează bine este întotdeauna plină cu mărfuri. La produsele create de producţie existe stocuri care alimentează în mod curent şi operativ oferta iar la resurse sunt constituite rezerve. Dezechilibrul economic reprezintă acea situaţie a economiei în care un număr mare de agenţi economici sunt în imposibilitatea de a accepta o anumită stare, fiind necesare o serie de măsuri pentru a aduce economia la o stare acceptabilă pentru toţi agenţii economici.

TEORIA DEZECHILIBRELOR ECONOMICE Teoria echilibrului economic general, aşa cum o definesc Arrow şi Debreu în modelul cu acelaşi nume, desemnează ansamblul de vectori ai preţurilor, vectori de cheltuieli şi de producţie, vectori ai consumului, optimi în condiţiile acestor preţuri pentru participanţii la schimb şi având proprietatea că cererea

totală din fiecare produs nu depăşeşte oferta totală şi poate fi strict mai mică numai pentru produsele ce au preţul nul.

EXCES DE CERERE SI DE OFERTA

Figura 1: Exces de cerere pe piaţa bunurilor

Figura 2: Exces de oferta pe piata muncii

Exista 4 cazuri ce sunt puse in evidenta:

1. Exces de oferta pe piaţa bunurilor şi pe piaţa muncii: producătorul este constrâns în ceea ce priveşte piaţa de desfacere şi în paralel exista muncitor care şomează; pe cele doua pieţe situaţia este de tipul celei reprezentate în figura l, aceasta corespunde situaţiei numita şomajul keynesist. 2. Exces de cerere pe piaţa bunurilor (figura 1) şi excesul de oferta pe piaţa muncii (figura 2): exista încontinuare şomaj dar de data aceasta producătorii se confrunta cu o cerere excedentara, aceasta corespunde situaţiei numita şomaj clasic despre care se spune ca ar fi fost caracteristic anumitor faze ale industrializării din ultimul secol.

3. Exces de cerere pe piaţa bunurilor şi pe piaţa muncii: situaţia celor doua pieţe este de tipul celei din figura 2; întreprinderile nu găsesc atât de mulţi muncitori cât ar dori şi cererea de bunuri nu poate fi satisfăcută; suntem în situaţia de inflaţie implicita sau reprimata, controlul preturilor şi salariilor împiedicând creşterea preturilor şi a salariilor, capacităţile de producţie sunt utilizate din plin şi nu mai exista forţa de munca disponibila. 4. Exces de oferta pe piaţa bunurilor şi de cerere pe piaţa muncii: aceasta ar corespunde unei situaţii de supracapitalizare; erori de investiţie ar duce la capacităţi de producţie prea importante prin aceasta antrenând o diminuare a investitei şi deci a posibilităţilor de desfacere pe piaţa de bunuri, in timp ce economia ar cunoaşte o penurie de muncitori.

INFLAŢIA, SEMNAL AL DEZECHILIBRELOR DIN ECONOMIE Inflaţia – ca şi reversul ei, deflatia – apare atunci când cererea agregata nu se suprapune “perfect” ofertei. Prin aceasta prisma, se poate afirma, ca oriunde şi oricand, inflaţia este semnul unui dezechilibru economic. Cu cat dezechilibrele din economie sunt mai mari, cu atat este de anticipat ca rata inflaţiei va fi mai ridicata. De cele mai multe ori, “detonatorul” procesului inflaţionist este deficitul public acoperit prin emisiune monetară. când creşterea preţurilor se cifreaza în palierul de “doua cifre” sau “trei cifre” anual se poate vorbi despre inflaţie galopanta. În partea inferioara a acestui spectru destul de larg regasim Italia anilor ’70, în partea superioara – numeroase tari ale Americii Latine, în anii ’70 şi ’80, dar şi Israelul, la inceputul anilor ’80. În zona inflaţiei galopante sau situat majoritatea tarilor în tranzitie la inceputul anilor ’90.

EVOLUTIA INFLAŢIEI IN ROMÂNIA IN PERIOADA 1990-2009 Anul 1990 a fost un an în care s-au luat decizii cu caracter politic în economie, ceea ce a avut rezultate contradictorii din punct de vedere economic. Creşterea salariilor la începutul acestui an (de la 2952 lei/lună la 3292lei/lună) a dus la apariţia inflaţiei prin cerere, mai ales pe piaţa libera. Sinteza principalilor indicatori economici, nr 6/2001, INS În 1990 rata media a inflaţiei a fost de 105,1%, ea fiind susţinută de preţurile neliberalizate până în luna noiembrie şi de deficitul extern foarte ridicat. Începând cu anul 2005, inflaţia în România a început să cunoască o scădere, evoluţia preţurilor de consum în primele luni ale lui 2006 certificând continuarea tendinţei dezinflaţioniste. Potrivit Institutului Naţional de Statistică, în 2008, rata inflaţiei a fost de 6,3%, în comparaţie cu 6,57% în 2007, când a fost peste ţinta pe care şi-a propus-o BNR (4%, plus sau minus un procent). În 2009, raţa inflaţiei ar putea fi mai mare ca urmare a deprecierii leului. Astfel, conform datelor INS, rata inflaţiei a fost, în ianuarie de 1,24% comparativ cu luna anterioară, în timp ce rata anuală (decembrie 2008ianuarie 2009) a fost de 6,71% (faţă de 6,3% înregistrată în decembrie 2008). În februarie 2009, rata inflaţiei a fost cuprinsă între 6,5% şi 6,6%.

CONCLUZII Fenomenul inflaţionist este considerat un semn al unui dezechilibru în economie, motiv pentru care se impune necesitatea controlării inflaţiei. Experienţa mondială ca şi întregul spectru al teoriei economice relevă că o creştere economică de durată şi sănătoasă nu se poate realiza decât într-un mediu neinflaţionist. Ţara noastră s-a confruntat cu un proces inflaţionist de durată şi amploare mai ridicată decât majoritatea celorlalte ţări în tranziţie ca urmare a unor multitudini de cauze: sistemul rigid de preţuri moştenit de la vechiul regim, preţurile controlate administrativ, dezechilibre majore ale sectorului real al economiei, şocurile externe care au determinat autorităţile să opteze pentru liberalizarea prudentă şi graduală a preţurilor.

ANEXE Evolutia IPC in perioada 1999-2007

Evolutia IPPI in perioada feb 2008-feb 2009

Evolutia Deflatorului PIB in perioada ian 98-ian 01

Evolutia inflaţiei in perioada 1991-1997

Evolutia inflaţiei in perioada 1997-2010