Dobrogea Si Dobrogenii [PDF]

Zitiervorschau

C. D. PARHAM) .

.

.

DOBW)GE TX bObROGENH sL.1 s TEc

tIPOORREIFI OUIDIU" 5.

uunis, COnStfirgli 0 0

1905 0000000

www.digibuc.ro

C. D. PARIADO

DOBROGUA DOBROGE1111

WP'

rI)POGRFIFIR OUIDIW' S. UULIDIS, corisrFingi

1905 VOZZI9SS

www.digibuc.ro

DOBROGEFI

1 DOBROGEMI

In potriva acordArei drepturilor politice s'ail produs sumd de argumente, unele mai neintemeiate de cit altele. La toate cele exprimate pe fata si pornite clinteo sincerd iubire de neam si de tail vom da toatá atentiunea cuvenitd. Dar, afará de acestea, s'ail mai inaintat rapoarte si memorii confidentiale contra acordArei drepturilor, de un caracter cu totul politienesc, care scornesc tot felul de cusururi

populatiunei si proorocesc tot soiul de primejdii pentru Stat De acestea nu ne vom ocupa. Spre a risipi, dar, off ce cunostinte gresite, asupra stärei actuale a Dobrogel, voiú cornplecta, pe cit posibil 1mi este, datele si stiintele ce pot interesa, necrutind nimic si nepártinind pe nimeni, pentru ca aceastá lucrare sA fie oglinda realitätei.

www.digibuc.ro

PARTEA I Suprafata teritoriald. Intinderea totald a DobrogeT este de 15.623 km. p. Judetul Constanta numärd 6.910, iar Tulcea 8.713.

Diviziunea administrativä. Districtul Con-

stanta este Impärtit In 5 p14, iar Tulcea In 4, avind arrandoud un total de 141 comune cu 293.119 suflete, care se descompun astfel pe originá §i judete : Jadetul Constanta

Judetal Tuleea

Dobrogea

Romini

937806

517422

1457228

Turd

7.245 23.208 12.245 502

3.351

1.534

2.827 973 1.207 1.536

10.596 25.368 41.978 15.784 15.335 9.919 3.758 8.220 5.217 4.384 2.951 1.507 2.884

150.906

136.213

293.119

ORIGINA

_

Tätar1

Bulgarl Ru§1

Lipoveni .

1.601

Gred

5.198

2.160 29.633 15.282 13.734 4.721 3.758 4.110

-

Gagauti . Germani . Tigatit Evrel Arm eni Italierif . . . Alte nati onali tali Total . .

4.110 3.352 1.557 1.978 480

1.865

www.digibuc.ro

5

Relieful general.

Partea cea mai mare

din Intinderea Jud. Tulcea, este o continui, tate de munti si dealuff, unele Impádurite si altele pietroase, foarte pitoresti, a cdror vdi &rind* §i fertile skit traversate de cIte-va riulete.

El contine si multe bälti pline de pesti, Impreund cu delta Dundrei. Judetul Constanta este si el o continuitate de dealuff ma! mici, coline si ondulatii piacute, priincioase agriculture! §i cre§terei de vite.

De regretat, Insd, este lipsa totald de off ce päduri In patru din cinci pläsi ale acestui judet, precum si de ori ce ape curgAtoare. Pentru trebuintele domestice, locuitorif se slujesc In aceastá regiune numal cu apä din putuff, care este calcaroasä si adincd, In plasa

Mangalia de 50-70 metri. Clima, temperatura, pit)! §i zapada. $i aci ca si In tard, primd-vard nu mai existä, In schimb, Insä, toamna se prelunge§te uneori pind In mijlocul erne!. Vara cäldurile In miljociti pe sase an! din

urmá ail fost de + 21°2, iar frigul nu scoboarà In general mai jos de 8°.9. Via rezistä bine neingropatä iarna. Griul

www.digibuc.ro

6

nid el nu degerk dacA este Inscknat de toamnä. Schimbärile brusce de temperaturd slut foarte frecventate §i prejudiciabile vegetatiuneI. Zilelor frumoase de primd-vard, care activeazd vegetatiunea, urmeazd adesea diminetI red de iarnk care fac mult rAT.t plantelor.

Vintul dominant este acel de Nord-Est. Umezeala WI face bine vegetatia El curà atmosfera, dar gonqte nourii. Dobrogea fiind aproape Inconjuratd de douA ape marl (Dunärea i Marea) i neaddpostitA de nicAerl, este maI tot-d'a-una bintuitä de vInturi, une-off foarte violente,

dar din toate numaT cel de la apus pricinue§te pagube agriculturei, cind el sufld la epoca formatiuneI bobului la cereale. Ploile in mijlociù pe §ase anI din urmä ail fost de 32 mlm. 8. Ace le din Aprilie sint rail. Adesea vezi trecInd lunile lunie, Iu lie i August, fard sA

cadA nid o picAturA de ploale. De§i, Insä, cantitatea de apA care cade aci este mal micd de cIt dincolo, In lard, totql calitatea esceptionalà hidrometricd a climatulul §i a pA-

mIntului din Dobrogea atenuiazd In mare parte aceasta, a§a in ell adesea secete persisfente nu omoarä vegetatia.

www.digibuc.ro

7

Neguri Sint adesea. CInd ele vin vara, dimineafa off seara, rdcoresc atmosfera, dar pe timpul Inflorirei cerealelor stricd mult recoltele.

Dpadd cade pufind §i se tope§te repede. Grindinä i mai pufind. Solul si subsolul. Dupd analizele D-lor profesori Corneliii Roman i regretatul V.

Cirnu-Munteanu, consemnate In uvrajul intitulat : Le sol arable de la Rournanie, solul arabil al Dobrogei, se compune din acea parte a diluviumului romin numit loess, care atinge adesea zed de metri de grosime. Acest loess, zic D-lor, acoperd cea mal mare suprafafä a Ore i constitue solul arabil al cImpiilor noastre, din cultura cdrora fara trage cel mal important venit al sACi. Marea adIncime a loessului In RomInia constitue cea mai prefioasä calitate pentru cultura agricold. Din analizele Mcute de stafiunea noasträ agronomicd resultä cä : solul Jud. Tulcea, confine, In compozifiunea sa mecanicd, 0.400 de materii organice, iar subsolul 0.56%. Jud.

Tulcea deci ar veni al 8-lea ca bogdfie or-

www.digibuc.ro

8

ganicd In scara a 272 de analize fAcute solurilor din Rominia. In compozitiunea lui chimicA, solul din Tulcea contine: 0.208% potasA, al 8-lea dar din 23 de judete analisate, In privinta azotulta cu 0.183°/e, el vine al 12-lea, iar In

acea a acidulul phosphoric cu 0,093%, el vine al 13-lea. DacA se tine cont de constatdrile stiintificesti, cum cA un sol este bogat atunci &id contine mai mult de 0.400/0 potasA, 0.25°/0 acid phosphoric si 0.25% azot, In stare ward de absorbit, rezultA cA: solul Jud. Tulcea (cAci Constanta nu a fost analizat) de-

parte de a fi sArac cum i-a mers numele, din contrk el stä In fruntea celor mai multe din judetele din tara. Drumuri, cAl ferate, debu§eurl §i comert. $osele nationale sint douA: Tulcea-Constanta 123 km. (dintre cari 100 km. erail fAcute de Turd) si Tulcea-MAcin-Ghecet 69 km.

Sosea judetianA nu este nid una. 5osele vicinale aveam 322 km. In Tulcea, la 1904, si 244 km. In Constanta, la 1903. Viabilitatea unora este bund. Cea de la Constanta-Mangalia este impietruitá cu

www.digibuc.ro

9

Multe sint compuse din petece neincepute oil nesfirsite si mai toate prezintd rampe prea mart Imp Artind suma totalä de 572 km. de sosele ce s'aill fäcut pe toatá intinderea Dobrogel, In 27 de ani de la incorporarea ei, ne d'à cite 21 de km. de sosea pe an. Prefkind apol in bani tot capitalul anual de zile de prestatie ale ambelor judete, valoarea lor este de lei 727.745 la care adunindu-se plata personalului technic, ca la 165.000 lei, avem suma totalä ce chelluqte judefele anual fientru osele 892.745 lei. Däri le de seamd ale Prefecturilor spun CA.:

Tulcea pe cel din urmd an, 1904, afará de reparatia facuta la 7.225 m. sosea, a ma acut 5.941 m. de terasemente, din care a acoperit cu piatrà 3.625 rn. Cu alte cuvinte, toatà lucrarea dintr'un an s'a redus la darea in circulatie efectivei a 3.625 m. de osea. Judetul Constanta, si el, in anul 1902, a dat 19.642 m. de sosea in circulatie, care addogate la cele 3.625 m. din Tulcea, ne dail suma totalà pentru ambele judete de 23 km.

si 267 m., cea ce revine la cite j8.5oo lei costul unui kilometru de vsea. laid activitatea i gospodeiria ce se face

www.digibuc.ro

10

in Dobrogea ci pentru care provincia plate* 892.745 lei ! Din aceastd sumA pe kilometru de §osea, s'ail fdcut i poduri, prin tawroni, rIdicati la rangul de antreprenorf, off In regie, Insd nu-

mai unul din ele, construit In cea maI izolatd parte a judetului, a costal 96.000 lei, pentru cd In deviz se prevede piaträ tare, a se aduce de la depdrtdrY marl', pe and ea s'a adus moale din Imprejurirni §i de prin cimitirele musulmane i pentru 6 devizul maI prevedea materialurI de dimensiuni mail, pe

and s'afi intrebuintat dimensiunI maI mid In fata acestor cifre, care vorbesc de la sine, nu maI am de addogat de cIt cd In cele clte-va zile cIt am fost prefect curgeall plIngerile locuitorilor cum cd : s'afi lual

bani pentru chi/ante de lucru in nature . CAT ferate nu existd de cIt linia turceascd Constanta-Cernavoda 62 km., apoI i aceea

in mare parte este vecinic In nevoe de a fi reparatd

i

desndmetitd.

Gärile ei sint In cea mai mare parte asvirlite pe cImpuri, departe de ora§e §i sate §i fArd pia un fel de addpostuff pentru mdrfurl. Cerealele se grämädesc In cantitAti

www.digibuc.ro

11

enorme afarä, In stive, expuse luni Intregi intemperiilor, OM sd se poatä transporta la destinatie.

Constructiunea unef noi HMI', care sä lege

Tulcea cu Constanta §i Manga lia este de o nevoe strigatoare, atIt pentru transportul repede al armateI In caz de trebuintA, Cit §i pentru satisfacerea intereselor agricoie comerciale.

§i

Printeaceasta noud linie feratà valoarea pdmInturilor statuluI §i ale particularilor s'ar tripla, exploatarea lor devenind posibild §i mai eftinä. Intinderea nemärginità de päduri seculare

ale statuluI nu ar putrezi pe loc, rämänInd neexploatate din lipsa de comunicatii §i a transportárei lor. Carierele inepuizabile de graniturl, piatra de lux §i tot felul de alte minerale §i metale, ce se gäsesc In sInul acelor muntI, ar face bogätia tuturor.

Ora§e, or4ele i tirguil de vite. CIte-va ora§e §i ord§ele, cu cIte unul sail maI multe tIrguri. Unele ail oboare importante säptdffinale. Vitele §i produsele agricole sint principalul lor aliment. Modul cum crescAtorii sInt nevoiti

www.digibuc.ro

sa-§1

12

vIndd vitele, fie prin tirgurl, fie prin sate,

este foarte pAgubitor pentru dîqii, fiind-cA pe lIngd Imputinarea pdsunelor, datoritá extensiunel culture' pämIntuluI din nevoia de

a putea face fata exigentelor traiului, mai sile#e §i el pe plugar sd renunte a mai cre§te vite, a§a cd : de unde sub Turd In

Dobrogea se numAra 300.000 de vite marl

cornute, acum nu mai sint de cIt ca la 135.000, care §i acestea scad din an In an, pinä sä nu mai putem avea boI de jug ! $i aceasta perdere a primului factor de fertilizare i de fortA mecanicd al agriculture,

precum §i de hranA al populatiund, nu reduce numaI resursele agricultorilor, la singurele produse vegetale, dar mal expune §i

statul, pe timp de lipsä, nu numaI ca el sa nu poate incasa &rile de la 90°/0 din numärul total al populatiund, dar incd sd le maI vind In ajutor. cu brand i säminte. Nu intru aci In amänuntele until' program intreg, cum 4 crede ell cA s'ar putea obvia uKir §i eftin la toate piedicele care fac imposibilä cre§terea vitelor, fiind-cd dupA

mine ori-ce s'ar intreprinde In acest sens

titrati, 'abia Off de pe bAncile §coalei, orl cu functionari cocotati dupd procu finer!

www.digibuc.ro

13

tectie, nú se poate face nicTodatd nimic alt, de cit incercdri, spoeli

i i

nicderi cheltueli

zadarnice. Voiil spune numai cd in ce priveste Dobrogea numaT cloud' mdsuri dad s'ar lua i aplica, In mod constant si riguros, vitele s'ar putea 1). Oprirea cu desdvirsire a se mai Imp Arti

pentru locuri de casä si a se ara islazurile pe care statul le-a dat locuitorilor (cite un hectar de locuitor) imprejurul satelor, 2). Dispunerea ca - vitele

sd nu se mai

Ana* pe cap, ci pe greutate, ast-fel dupd cum se face pretutindeni In Wile geloase de buna stare a elevagiului national. CaL Aceste animale

imputinat i dinsele.

Agricultura nu are nici mijloace, nid trebuintd sä. le perfectioneze rasa si sd le mdreascd talia ; din contra, sobrietatea si rusticitatea lor actuald, if convine de minune. De ce, dar, ar renunta ea la calitatile caluldf

ei de cimp, cind singurul debusefi In perspectivA sint numal reclzizitiile ? Vrea statul sä-si asigure pentru armatd

stocul WI de cal in tard, ca sA nu vadd la un moment dat cum strAindtatea IT inchide granitele ? Atunci sd nu se ma! ia dupd

www.digibuc.ro

14

ofitera aceia cdrora le place sd petreacd in sträindtate, cumpärind toate bracurile, ci sä asigure pe crescdtori cd le va cumpära prpdusele, fard rugdciuni, färd §icane, ail forme paraforme §i cu pret rentabil. OI. Dinteaceste folositoare animale nu aCi mall Minas de cit a patra parte din cite erail sub Turd i descresc mereil Cauza princi-

paid fire§te cd este stamtorarea p4une1or, dar mai sint i alteie care ail dat lovitura de gratie cre#erei acestor animale. lIna, cu toatd obligatiunea pusd fabricelor de postavurf, avantajate de stat in acest scop, nu este cumpdratd pe preturile curente, de di- atund and sint silite de concurenta strdind, §i apol, ca sà poti vinde lina, brinza, peile, meii §i oile, trebue sá pldte§ti nu numai taxele, dar i bund-vointa perceptorilor, primarilor, veterinarilor, carl te pot amina la nesfIr§it cu vizitele §i cu certificatele lor.

Scapi de ace§tia, te iaü In primire cel de la cäile ferate. Ad, alte vizite alte certificate, altd vreme pierdutd, pind sd vie veterinarul din circuinscriptia lui, §i alte a§teptdri pind sd-ti dea vagoane.

In sfirit, dupd ce ajungi la destinatie cu

www.digibuc.ro

15

toate certificatele In regulä, de la locul de plecare, alt balamuc ! Ba cd sä vie veterinarul respectiv ca sä viziteze din noil vitele; ba cd plata fäcutd la imbarcare nu este suficientd ; ba CA vagonul nu va putea fi tras la rampA de cit cine stie cind... $i asa dal' Si iar dal' peste tot, pinA te Intorci acasA cu punga goall si fdrd ol ! Vechif cumpdratori Turd, cari preferail si plAteau scump carnea oilor din Dobrogea, vAzind toate acestea, ail fugit mincind pdmintul, si se aprovizioneazd astdzI tot! din Bulgaria, jar noi am rAmas pe mina mAcelarilor nostri, care plAtesc oaia cu 7-8 lei din 16-25 cit o plAteau cei din Constantinopol. Ce s'ar putea face? Simplificarea formelor si neincredintarea slujbelor, de cit la aceI functionarl carl ar fi pätrunsi cà sicanele fdcute publicului pAgubesc tara.

Comert. Dobrogea are astd-zi un cornert destul de important, mal cu searnA prin punctul Constanta.

Spre a da o idee plasticd despre intrarea si esirea prin vAmi, luArn doul an! dupA da-

tele oficiale, socotit In tone, anul 1881, cel

www.digibuc.ro

16

mai apropiat de anexare i anul 1903, cel mai apropiat de timpurile noastre. In 1881 comertul general al Dobrogei era de 55.180 de tone (3.515 importul plus 46.665 exportul), iar in 1903 el s'a ridicat la 529.518 tone (68.531 importul plus 529.518 exportul)adicA 705% pentru import i 1.727%

pentru export, cifre care cresc din an In an

vor lua negrqit proportif considerabile dupd ce se vor sfir§i lucrdrile portuluf Constanta.

Trebue sa spun, insd, cd In ce prive§te comertul pur Dobrogean, el nu mai este co-

mert, ci o iamd datä In populatiune. Cind cumperi kilogramul aci este de 800 gr., iar and vinzi el este de 1.200 gr. Sint ceriali#i cari cl§tigä zecimi de mil' de lei pe an, numaT din prisosul ce furä de la cintar i din reducerea preturilor. Manufacturiti, circiumari, bäcara, brutari, mdcelari, etc., lasd cä te imbracd cu toate

putregaiurile cumpärate dupd la mezaturi, te adapA cu toate oträvurile i te hränesc cu toate scirbele, dar le mai plAte§ti i indoit ! Poate cA acesta este un neajuns al comertuluT din intreaga tarA, el este.InsA mult mai accentuat In Dobrogea.

www.digibuc.ro

17

Autoritätile par' cd ar fi tovaräse: väd, tac si petrec.

Industria. Industria a inceput a naste si dInsa. Avem clie-va fabrici de ciment, var hidraulic, ateliere mecanice, rafinerii de pe-

trol, fabrici de bere, de ocruri, mori perfectionate, fabrici de cherestea, täbdcdrii, curdtitori de orz, etc. etc. Proprietatea particularä in Dobrogea. D-1 loan N. Roman, doctor in drept, autorul importantuldi uvraj Dobrogea ci drepturile politice ale locuitorilor el", aratd, din culegerile fäcute de D-sa, ca proprietatea particularä este In total de 615.819 hect si cA ea se Imparte ast-fel : 144.666 hect. proprietate mare ; 97.554 hect. proprietate mijlocie ; si 373.599 hect. proprietate mica.

Proprietatea mare. Numim ast-fel proprietatea de la 100 hect. In sus. Ea se stäpineste de cätre cetäteniI dobrogenl, spedficati pe origina lor, dupä cum se aratä In urmätorul tabloii: 9

www.digibuc.ro

18

JUD. Rai

JUD. COMMA

ORIGINA

bettan

PROPRIETARILOR

Romlni Turd §i Tatarl . Bulgari Germant Greet Armeni Evrei Francezi

.

ware

1

183,

115848 4723

9561

1696 300

11496

7314

1197

3300 56261 2810 590

131 i

400 --

200

Total .

117544 5023

1973

Ru§1 . . .

140942

4344

3724

DOBROGS i limbo

1839 9560 12693 7319 3431 5626 2810 590 1973 400 200

144666

4344

Din datele de mai sus, vedem cu o adIncd multumire, cum Romlnil sInt In fruntea marilor proprietari, cu 117,544 hectare, fatä de 27.122 hect. cit stápInesc totl cei-l'alti locuitori de diferite origini. Pentru jud. Constanta avem date si In privinta originei marilor proprietarf. Ei sInt: 216

Romini, 27 Turd si -Mari, 20 Bulgart 10 Germani, 8 Greci, 3 Armeni, 2 Eyre si 1 Rus.

Cei mai multi proprietari RomIni stilt In jud. Constanta cu 115.848 h. In jud. Tulcea, devi proportia este mai micä, RomInif, luati In parte, egaleazd totusl pe toti cel de altd origind, la un loc. Proprietatea mijiocie. Aceastä proprietate (socotitä de la 25 100 hect) se sta..pIneste dupd cum urmeazä :

www.digibuc.ro

19

MONA

De la 25-50 h.

De la 50-100

Constanta

zit;

TOT A L Total

PROPIURT1111011

Tutees

Tnlcea

EiCtaonTa

Tolcia

gsaral

Rominl. , . 34327 3031 25933 545 60260 3576 63836 Musulmani 4249 1158 3608 380 7857 1538 9395 Bulgari. . . 3631 10591 3215 2574 6846 13165 20011 Rus1 . . . Lipoven1 .

.

100

83

458 70 Germani . . 872 549 484 Alte nation. 539 240 649 Total. . . 44176 15652 33959 .

84

100

167

267

528 528 1356 549 1905 184 1188 424 1612 3767 78135 19419 97554

De §i din datele generale de mat' sus reese ca tot RomIniT stápInesc cea Mal mare parte a proprietate mijlocil In Dobrogea anume : 63.836 hect. fatä de 33.718 hect. cIt stdpInesc toff cei-l'alt1 locuitori de altd originä ; totql dacd luärn jud. Tulcea In parte cu teritoriul lui intreg a§a cum el se gdse§te astd-if §i färd sA socotim veteranil cari Improprietärit acum In urmA, majoritatea proprietätei mijlocil se gäse§te stdpi-

nindu-se de cdtre cetätenif de originä bul-

gait Este, MA', un interes administrativ juridic ca hotarele. ¡rink dintre aceste cloud judefe, sa se rectifice negreOt ; i atuna suprafa(a lor teritoriald egalindu-se prin alipirea cornunelor : Casirncea, Beidaud, Cea-

murli de sus ci de jos, Potur, Casapchioï,

www.digibuc.ro

20

Cogelac

i Toxof din jud. Tulcea la jud.

Constanta, se atinge proportia dorita".

.

Proprietatea mka. Socotim proprietatea mid de la 1 25 hect. Ea se stäpîneste dupd cum se aratA mai jos : ORIGN

De la 1-10 h.

De la 10-25 h.

Tulcea

strit-, Tulcea

TOTAL Total

Proprktarilor

st,;)4".

Romlni .

61138 24726 12979 92 1725

L71,-

Talmo

gem!

42000 92412 15856 153550 57856 211406 10253 6812 3074 31538 13327 44865 47737 8183 8350 21162 56087 77249 12806 1223 92 14029 14121 R4 . . . Lipoveni 7707 280 2005 7707 9712 Germani 1771 4876 1223 3611 2994 8487 11481 Alte nat. 1172 3111 270 212 1442 3323 4765 Total. . 103603 128490 109180 32326 212783 160816 373599

Musulm. Bulgari .

Micii proprietari Romlni stApInesc asa dar 211.406 hect, din solul Dobrogei, iar toff cei-l'alti mid proprietari de alte origini luati la un loc numai 162.193 hect. In jud. Tulcea cetätenii de origind bulgarA stdpInesc aproape aceeasi Intindere ca Romlnir (numai elf 1.769 h. mai putin), de unde rezultä trebUirita colonizärei si Inproprietdrirei de noi elemente romInesti, atit pe terenurile disponibile ale statului din interiorul judetului, cit si In grindurile din

www.digibuc.ro

21

delta DundreI, unde se gäsesc locurI minunate de culturä i de p4une. De alt-fel acest lucru se i face de la 1902 incoace prin Improprietárirea veteranilor, cad' deja aú schimbat starea proprietäteI ardtatä mal sus i o vor schimba, speram, din

zi In zi mai mult. A§a luate, Insä, datele din urmd, vedem cd din Intreaga proprietate particularä dobrogeand de 615.819 hect. aproape 2 treimi

se stäpinesc de Romini (exact: 392.786 h.) §i numaI ceva maI mult de o treime (exact: 223.033 h.) de cAtre toff concetätenii lor de altA originä, luati la un loc. Produefiunea medie,---,--pretul de achizitiune §i arendare a pamintului,produsul

capitalula Productiunea medie a orzului de primdvarA, cereala cea mai mult cultivatä

Dobrogea este de 20 hectolitri la H. Gr 1'111 se socotete la 12 hectolitri cu greutatea de 73-81. In

Pretul proprietätel rurale, ca pretutindeni,

este foarte variabil. Voiil indica pentru pdmInturile cultivabile un minimum de 150

lei §i un maximum de 400 lei pe hectar. Valoarea pämInturilor ail suferit mutt In

www.digibuc.ro

22

rIdicarea lor din cauza cA administratiunile nu aii fost la inAltimea lor. Proprietätile rurale *del In general acum 12 0/0 la pretul de cumpärare. ArendArile se fac pe termene scurte, 1, 2 §i 3 anT, pentru ca proprietarif cred In cie§terea valoriT pärnIntului lor, din an In an. principalele plante culti-

Agricultura,

vate,sistemul de culturA,instrumente, fasoane. Cerealele sint principala cultura a DobrogeT. In Tulcea se cultivä mult §i via §i pometurile. Culturile furagere incep i ele sA se ráspIndeascà. Exploatarea pAdurilor de

care judetul Tultea este foarte bogat, nu se poate face din lipsa unel liniT ferate care sd le transporte la locul de desfacere. Suprafe1ele cultivabile se Impart pe culturT ast-fel : Grill . Orz . Secarä

.

.

.

.

.

OvAz .

.

.

Porumb . Mehl . Rapita In Fasole Mazare Cartels

. .

.

. . .

30.306 Hectare 195.100 15.925 84.039 Il 76.340 30.730 25.400 ,, 64 837 2.972

.

311

.

870

www.digibuc.ro

,,

23

Pentru a obtine produsele, nu se dd p5.mintului de cit o singurd arAturä superfi'cialà cu plugul cu 2 brazde, se seamänä cu mina §i apol se grApeazd. Täiatul bucatelor incepe de la 20-25 lunie. Recoltele se cosesc §i se fac cäpite.

Numai cultura mare leagA snopii. Treeratul cu caul este cel mai ráspindit. Instrumentele agricole sint mult Intrebuin-

tatä. Tot felul de mairil ail inceput a se rdspindi In chiar cultura mica'. Muncitorii agricoll sträinf, de cari se im-

porteaza multi aici, se plätesc de la 30-40 lei pe lunä i Intretinerea ; de la 8-10 h. arAturd, de la 15-20 h. cosit i legat snopi;

4-5 lei h. de cArat din amp. Veniturile statulut in Dobrogea. Dupd conturile de gestiune din luna Martie 1905, totalul veniturilor ce trage statul din jud. Constanta este de 9.446.940 lei, iar cheltuelile sale, Impreund cu portul Constanta, grit : 4.081.874 lei, adicA un prisos anual de

5.365.066 lei. In judetul Tulcea statul are un venit de 4.960.095 lei, iar cheltuelile sale sint de 2.000.000 lei, deci §i aci un prisos anual

www.digibuc.ro

24

de 2.960.095 lei, la care dacd addogäm

prisosul de la Constar* de 5.365.066 dail suma totald de 8.526.161 lei venit net ce incaseazd anual statul din Dobrogea. Dacä am intreba ce s'a dat acesteI provinciI In schimbul acesteI sume ce ea a tot

vársat In fie care an, de sigur cä nu i s'ar putea imputa nid un singur ban cheltuit pe Imbunätätiri propriii-zise dobrogene, podul

§i portul privind tara, iar nu pe noI.

www.digibuc.ro

PPtlTI

II

DESPRE NIATIONALITATI

Acum ca am dat aceste am4nunte ce trebuiaù fie cunoscute, voiú descrie separat starea sufleteasca a fie-cdruia din elernentele care compun totalul populatiunel dobrogene.

Rominit Numärul lor total este de 145.226

si se compune din 3 categoriI : 1). RomInii autohtonl ; 2). Rominii venitl din provinciile subju-

gate; si 3). RominiI venif din tard. Rominil autolitoni. D-1 Luca lonesc% distins fruntas al Dobrogel i Jost prefect de

Tulcea, consultInd datele vechi, a gäsit lute() lucrare a mult regretatuluI Ion lonescu (de la Brad), publicatá la 1851 sub titlul -

www.digibuc.ro

26

Excursion agricole dans la plaine de la Dobroudja" cä la anul 1850 populatiunea romineascä din districtele (Casas) Tulcea,

Isaccea, /Akin si Babadag era de 17.730 suflete. In acest tabloil nu e cuprins si districtul Sulina si nid nu se spune dad.' orasul Tulcea a fost cuprins In districtul Tulcea. Pentru districtele 1-1Irsova, Silistra si Kiustengea, Ion lonescu aratä 9.881 suflete de

Rornîni, ceea ce pentru Intreaga Dobroge, färä Medgidia, Cernavoda si Mangalia, pentru care nu strit date statistice, ar fi 27.611 suflete.

Elementele slave sint reprezentate, dupä acelasf autor, In toatA Dobrogea, prin : 1.194 familii bulgare, 1.092 1.7oo

rusqtl, lipovene§tI.

In total 3.989 capi de familie slavi, ceea ce revine cel mult la 19-20.000 suflete. Va set' zicá, in 18 fo, sub dominatiunea otomanii, elementul rominesc era in toata Dobrogea superior luturor elementelòr slave, luale la un loc, pe cind acum, dupei 28 de ant

de regim exceptional romines, vedem ca slavii aü inmultit peste proportia cuvenità

www.digibuc.ro

27

Tragä ori-cine concluzia ce crede din aceste stiinte pozitive !

Vrednic de remarcat este ca. grosul Roasezat de preferintä In apropiere

de Dunäre, multumindu-se cu un pdmint mediocru de culturd i acomodindu-se cu un climat nesänätos, numaI sd nu se depärteZe prea mult Cie patria-Marná.

Asezarea lor pe tot malul Dui-Ike-1' de la Silistra si pin ä. la gurile acestui fluviil forMeazA' o continuitate etnicä pe linia l-a a II-a a Dunärei. In pail ma'!" mid, Ms.& ei ail strAbátut pind prin centrul Dobroge si spre tarmul märei, intemeind satele: Hagi-Ohiol, Calica, Sari-Ohiol, Sabangia, Zebil, Nalbant, Satu-noil, Visterna, Enisala, Pasa, Cîla, Canli-Bugiac,

Pelitlia, Parachioi, Cuzgun, etc. asézat, ei si-aa pästrat intacte Ori unde iimba, credinta si constiinta nationalä. Nici o fibrd a inimei lor nu s'a smiritit din loc,

hid un gind n'a fost instrdinat, nid Una din admirabilele calitäti de rasà, nid una din podoabele sufletestl ale neamului, nra fost pierdutá.

Mai mult, Rominii dobrogeni sträluceail, intre toate neamurile, prin buna stare eco-

www.digibuc.ro

28

nomicd, prin vointa fermd, prin demnitate, prin mindrie de neam, §i îi apdraa cu o :Tura' .energie drepturile lor omeneOf etnice. .

§i

Domnul Luca onescu, spr.e a caracteriza mai bine tenacitatea i puterea de rezistentà a. RomInilor dobrogeni, .citeazA un fapt petrecut In ora§ul Tulcea. Sub pa§alIcul lui Fahri Bey, In 1874, se desfä§urd o luptä intre erarhil Grigorie al Bulgarilor §i Dionisie al Grecilor, pentru a dobindi suprematia chiriarhica asupra bisericilor romIne§tI din Dobrogea. Episcopul Grigorie re4 sA atragd In partea sa pe Fahri Bey. sfidînd §i persecutiuni §i Intemni-

tArl, furd neclintitl In hotdrIrea lor, de a nu îi inchina biserica chiriarhiel bulgare, care le pretindea sA aibd §i un dascal, 'care sa cinte In slavone#e, iar serviciul religios sA se facd alternativ In limba romInd §i cea slavonä.

Lupta s'a sfIr§it In favoarea lor, iar Fahri Bey, fu rechemat.

latd cum ere' §i cum se purtail RominiT veclif dobrogen1 ! Niurndrul

acestor Romini autohtorif era

www.digibuc.ro

29

apoi; dupd statisticele intocmite de autoritdtile rominetT in anul 1879.1880 de 51.951. Rommnil Transilväneni. NumArul acestora

se evalueazä la 25.000. Cea mai mare parte s'ati stabilit definitiv aid de la vînzarea pämIntului dupA legea din 1882. Totu§1, existenta aci, a multora dintre dînii, dateazA de la Inceputul secolului al XVIII-lea.

Pe la anul 1856, dupA istoricul Andrei Papadopulo Vretos, numärul mocanilor in Dobrogea era de vre-o 3.000. Aceiia tràiaù singuratici, ori unde gäseati iarbd mai bund pentru vitele lor. Singura wzare statornicä ce aveatí pe

atunci era Varo, o mahala din or4elu1 HIr§ova, ce era poarta pe unde veneail In Dobrogea TransilvAnenii, cu turmele lor din Ardeal.

Mu HA lume considera pe a§a ziii mocani ca oameni lene§i, rApitori, inconsecuentl, 'etc:

Inainte dea-i cunoa§te de aproape, inff päreaa §i mie tot ast-fel; astd-zi, hisd, end ii cunosc bine, mi-am schimbat cu desAvirvire pärerea. Cusururi cine n'are? Totul este ca calitAtile sA covireascA defectele,§i la dîn§ii a§a ete.

www.digibuc.ro

io

Sint negustorosl. EI,

? De ce adica

aceste insusiri le gäsim bune la strAini si

rele la ai nostri ? Eù sd pot, fiind-cd cuiul scoate pe si prin Ólteni asi lua comertul din mina sträinilor. Ce fel de Ili pot sä fie el, dad.' tot-d'auna sint .in fruntea ori cdrel miscAri patriotice ? Numal prin concursul lor s'a putut

tempera ad, de bine de rail, despotismul acelor administratori, carl se credeail cäzuti din cer asupra dobrogenilor. Cine, iarA.i, dupA vremuri ca i acum, aú fost i sint reprezentantii cei mai activi mai abill ai rominismulul, prin foastele stepe ale Dobrogei, pentru ca la intrarea noasträ

In Dobrogea sa gäsim pe multi locuitorl dintre cele-l'alte nationalitati strAine stiind sA vorbeascd romineste? Domnul Dimitrie Sturdza, fostul prim-

ministru, la discutia art.. 246 din noua lege comunald, atunci cind veneratul nostru sprijinitor, Domnul General Manu, a cerut In Senat ca i dobrogenil sa fie pusi sub aceiasi lege comunald, a invocat pretextul ch' : majoritatea Rominilor veniti din Transilvania nu ari obtinut Impdmintenirea.

Acest argument dovedeste ca pe atunci

www.digibuc.ro

31

D-sa nu cunoa§tea legiie speciale ale DobrogeT, pentru cd Rominil de origink veniti In Dobrogea din provinciile subjugate, sint i

de drept §i de fapt cetätent dobrogeni. $i aceastä calitate, dupd cum spune D71 loan N. Roman cu textul legilor In mänd prin ziarul Farul" de la 7 Decembre 1903, din§ii o ail, nu prin vre un act de tolerantd, ci In virtutea legeT.

Legea din 3 Aprilie 1882, prin art. 2, recunoa§te acestor Romini dreptul de a dobindi In Dobrogea proprietäti

imobiliare

rurale. Or, acest drept este de ordine politick principiil stabilit de Constititiunea Ore prin art. 7 al. 5. El maT este stabilit §i prin legea pentru regularea proprietAtei imobIliare In Dobrogea, art. 2, §i confirmat prin constanta jurisprudentä a inaltei Curti de Casatie (decizia No. 186/1892 S. I, §i altele). Ace§ti Romini de origind, zice tot D-1 Roman, mai ail §i o IndelungatA posesiune de stat

a drepturilor cetAteneti, atitea cite sint acor-

date dobrogenilor. ET figureazd de zed de ani In listele electorale comunale, §i, ca alql, aproape numai dln§if ail reprezentat i reprezintä autoritAtile comunale §i judetiene. Dacd multi dintein§il ail cerut §i obtinut

www.digibuc.ro

32

de lá corOurile legiuitoare, recunoa§terea calitatei lor dê cetAteni RomihT, aceasta nu ail fäcut-o spre a deveni cétAteni dobrogeni

a dobindi aid, In Dobrogea, mai multe drepturi, ci- pentru a fi asimilati In privinta drepturilor politice cu cetateniT din Rominia propriti-zisA, unde sA poatd cere inscrierea lor la vre un colegiù de Camera' §i Senat unde sA poatd dobIndi proprietAti imobiliare rurale. Aceasta este adevArata stare politicA a acestor Rorrani veniti din Transilvania. Ea este cu totul alt-fel de cum Inchipuit-o descris-o In Senat, fostul prim-ministru D-1 Dimitrie Sturdza.

Rorniñil veniti din far4. Cu ace§tia se complecteazd numArul total de Rom Ira aflati astA-zi In Dobrogea, de 145228. Asupra acestora ce a mai spune, care sd nu fie cunoscut de noT toti? Voiii releva nuniai faptul cA, intre toti dorogenii; moralul

acestora este maT zdruncinat. Desradejdea i-a cuprins inteatlt, cA unii dintr'IniT ail inceput chiar sA emigreze ih Bulgaria. InteadevAr, este nu se poate mai crud, cá sA fi

plecat Romlni dinteun judet al Ord

www.digibuc.ro

33

lor si sa fie prefacuti strain! Intealtul, WA' mdcar sa le fi dat la peste 12.000 dintrInsiI pinä acum nid pamInturile, pentru care, prin strämutarea lor aci, si-aii risipit averile si tot rostul de dincolo. CapitalistiT, asemenea, dupä ce si-ail Alit averile si munca, crezind Inteun viitor al aceste! provincil, asteaptä si robesc de 28 de .ani regimul exceptional, aplicat si acela de cätre tot! fecioril de casa si de toate haimanalele, trimise aci la Ingräsat !

Bulgarif. BulgariT se trag direct din neaET ail venit dupa tärmurile VolgeT In veacul al VI-lea. Numdrul lor In jud. Constanta este asta-zi de 12.345, iar In jud. Tulcea de 29.633, In total 41.978. mul turanic.

Dobrogea, pe timpul rasboafelor di ntre Turd'

si Rusi, a gasduit adesea cete de Bulgari, care fugeaa de colo-colo de spaima Turcilor. Asezarea, Insa, a acelor de asta-z1 in Dobrogea,

dateaza de la 1828-1829, cind, Ingroziti de eniceril din Bulgaria si Rumelia, fugeaii, valuri-valuff, In Bugeacul BasarabieT si de acolo, decimati de ciuma, holerd si foamete, parte

dintrInsif s'aii statornicit In Dobrogea. 3

www.digibuc.ro

34

Locuitorul bulgar este harnic, bun plugar si cumpätat In cheltueli ; el a pästrat, insd, Insusirile caracteristice ale origin& sale : e crud si exploateaza cu tenacitate ori i ce situatiune, acomodindu-se, de nevoe, tuturor imprejurdrilor. Bulgarii locuesc in 7 sate la fruntaria

despre Bulgaria, Incepind de la Ostrov; jud. Constanta, 1 sat din plasa Mdcin, 4 sate din. plasa Tulcea si 14 din plasa Babadag, jud. Tulcea.

Nu stim, convingere este orf pretext, dar vedern cá unii dintre politicianii nostri, exagereazd mult importanta elementului bulgar, desi el compune o neinsemnata minoritate, care chiar de ar fi constientA politiceste si bine organizatd, Ind ar fi usor InAbusitä de card elementul romîn, mult ma! numeros, mult mai experimentat In luptele politice si mult mai puternic, In sfirsit, prin faptul ca el este elementul dominant. Ar trebui ca noua, pe cari aceastä temere

muta a D-lor ne

priveazd de drepturile

noastre cetätenesti, sà ne-o dovedeascä negru

pe alb, cum ca ea este fondatä. Faptul ce invoacd, cum cd strecurat unul saù mai multi profesorl bulgarl, car!

www.digibuc.ro

35

aú fal§ificat in §colI istoria §i harta tare, nu poate fi luat ca o dovada sigura de irredentism general. Cel mult aceasta incercare privea pe cIti-va descreeratT, carT, vazInd cri autoritatile noastre

i-ail lasat de capul lor 20 §i mai bine de aril', aú crezut ca precum a fost Ingaduitl ca In §colile lor sa nu invete limba romina, tot ast-fel puteail Intinde aceasta licenta §i mai departe.

De altd parte, acele agitatii erail superficiale §i create de cIte-va elemente venite de dark care nu aveail nici o legäturá cu masa autohtonilor. Nol, cad' &dim cu din§ii, nu §tim ca vre unul dintre autohtonT sa fi manifestat vre-odatd, prin vorbe sati fapte, resentimentele ce li se imputa i nici putem

Intelege ce Interes ar putea avea nite plugari de b*ind, a cdror sigurantä i prosperitate atirna numal de ordinea i stabilitatea din stat, sA voiascä sA schimbe blIndetea generozitatea natiunei romIne§ti, pentru necunoscut !

Este ridicol a se teme cine-va de optatie politicd, din partea unei populatiunT, care n'a

trait nid odata viata politica §i In care nu este desvoltat nid un sentiment national,

www.digibuc.ro

36

afara de niste minoritäti nelnsemnate in clte-va orase, care si ele sInt patrunse Inca asta-zi de servilisrnul contractat de sub jugul turcesc.

Formarea In Dobrogea a unuI partid na-tional bulgar este imposibilä, pentru cA toata populatiunea bulgara este compusä nurnaf din plugaff i putini comercianti", carI si el, ca i parintii si mosiI lor, aù fost nascuti aci, unde, amestecIndu-s1 cu vrernea limba

moravurile, fireste ca prin natura lucrurilor 'ail pierdut si din intensitatea simtulul de nationalitate al lor. Elementul lor intelectual, apoI, este foarte neInsemnat si tocmai el, pe care noi printeo politica dibace, am fi trebuit sA ni '1 atragem, sa 'I Imbratisam, dIndu-I slujbe i alte Inlesniri sprea-ltransforma 'lute() veriga care sa lege elementul bulgar de societatea romIneasca, toc-

mai pe el, zic, l'am depärtat sistematic de la tot ce '1 putea atcqa de Români. Lipovenif. Rusl se afla6, la 1878, 10.495, iar Lipoveni 8.213. Asta-z1 jud. Constanta numära 502 Russf 1.601 Lipoverif ; iar jud. Tulcea 15.282 Rusl si 13.739 Lipoveni, sail In total 31.119 suflete.

www.digibuc.ro

37

Aceastä populatie, de si de originA slavd, se trage din cloud ramuri distincte : Ruteni si Muscali sail Moscoviti.

Rutena sint urmasiT Cazacilor din Polo-

nia. Cind aceastä tara a cdzut sub jugul Rusilor, acestia ail emigrat In Dobrogea sub conducerea Zaporogilor, un ordin militar si religios, compus din gentiloml, cari pe timpul lui Petru-cel-Mare aveati de hatman pe faTmosul Mazzeppa.

Un tractat incheiat In reguld intre dinsii si poarta Otomand le asigura independenta, concedIndu-li-se terenuri de culturd si dreptul de a pescui pe malul drept al Dunärei. In schimbul acestor imunitätT, ei erail obligati sA dea guvernulul turcesc soldati si caT,

In timp de rdsboil Muscalii saii Lipovenii sint de origine Velico-Rosi din interiorul Rusiei. ET ail venit

In cete mart si rdsleti, unul cite unul. Cei cari all venit izolati, s'aü fácut raiale Otomane, cei-l'alti cari ail venit In cete 'si-ail pdstrat independenta bor. Cauzele emigrärei tuturor sit-It persecutiunile religioase ale guvernuluT rusesc.

www.digibuc.ro

38

EI sint plugarl §i pescarl. Foarte muncitoil, onqtI §i supu§I. Ind o exageratie fac ace call InglobeazA numärul Bulgarilor cu acel al RuOor, sub denumirea genericA de SlavI. Aceste cloud elemente nu aii niinic de comun Intre ele, nicT prin origini, nicl prin aspiratiI, nicI prin moravuri. Intre Bulgari §i Ru§I nu numaI cA nu existd nicT o solida-

ritate, dar Incd di o a*a repulsiune unif de altiI, cA, cu tot spiritul ospitalier Indscut In

RuA cu nicI un chip ei nu ar gazdui prin casele lor pe un Bulgar. LipoveniI trAesc numaT prin interesele lor religioase. EI sint sectantl fanatici §i ca atare Intre ei §i ortodoxi existA antagonism. DIn0 §i-aii pArasit neamurile §i tam, numai spre a-§I putea practica In lini§te credintele lor religioase. ApoI chid ei se bucurA sub Romlni de

o a§a deplinä libertate a cultultg, precum n'ati putut-o avea In tara lor de originA, bun ce covIre§te la dîn§il totul, i cInd meseria

lor de pescad §i-o pot practica cu atita folos In apele noastre pline de pete, ce ar mai putea din0 pismui din tara lor pArAsitA, tocmai pe aceste motive ?

www.digibuc.ro

39

TAtarii. TAtarii grit astd-zi In jud. Constanta 23.208 si In jud. Tulcea 2.160, in total 25.368. La ocuparea Dobrogei erail 23.498 In jud. .

Constanta si 4.005 in jud. Tulcea. Aceste din urrnd date Insd nu pot sd fie exacte. ET ail trebuit sd fie mult mai multi la ocuparea Dobrogei, fiind-cd de atund si pInd astd-zi necontenit acest element emigreazd si totusT nurndrul lui vAd cd dupA statistici sta. pe loc. Dovadd sigurd de aceasta, este cd dacd CalAtoreste cine-va printeaceastd provincie, rdmIne uimit de nenumdrata multime a cimitirelor tAtAresti. Ele sint socotite

a fi peste 700 si suprafata lor intrece In intindere suprafata satelor actuale tdardsti. Asezarea lor In Dobrogea Incepe de pe la anul 1784, si urmeazd Ora la 1857. In acest interval, Insd, pdräseaCi provincia reträglndu-se

cind In Bugeacul Basarabiei, cind In Crimea, ori de cite ori isbucnea vre-un rdsbohl intre

Turd si Rust La 1806, dupd stdruintele Ducelui de Richelieu, guvernatorul general al Rusiel de Sud, toti TAtarii din Bugeacul Basarabiel, cu voe fArd voe, ail fost transportati In Crimea, care devenise gubernie ruseascA.

www.digibuc.ro

40

Acest act de siluire hotArt emigrarea In masd a TAtarilor. Unii tree atunci din Basarabia In Dobrogea si altiI se intorc de aci in Bugeac si de acolo In Crimea.

In urma räsboiulul de la 1853, o puteremigrare a Tätarilor din Crimea se Indreaptä spre Dobrogea, unde Intemeiard nicA

orasul Medgidia, numindu-1 ast-fel In onoarea Sultanultif Abdul-Medgid. Tdtaril dobrogeni sint Imp Artitl In 3 grupurl : Tätarl NogaI, I-Marl CabailI si Tätarl de Crimea. Pind la isbucnirea rdsboiului din 1853,

Tätaril dobrogen1 aveail Chanul lor, asupra cäruia Turcia exercita un fel de vasalitate. Tätarul, ca locuitor de stepe, fuge de ape

si de codru. Cimpia este raiul la Locuintele lor sint infecte, färd imprejmuirl si WA pomi. Ca plugari, stail In urma tuturor: vara merge

la muncä cu soarele sus, si se Intoarce de vreme acasd. Familia lui nu munceste la amp. CItA vreme are ce minca acasä, el nu merge la lucru strAin, pentru nicI un pret. Vite albe

nu creste, dar se ocupA cu drag de cresterea cailor.

Tätarul pare mal mult fácut pentru viata

www.digibuc.ro

41

de oras. In tirguff a acaparat micul comert de piatä, pe care Evreil 11 fac in Moldova si Oltenil in Muntenia. Turcif In jud. Constanta sint astd-zi 7.245, iar In jud. Tulcea 3.351, In total 10.596. La 1878, cind s'a incorporat Dobrogea, erail 18.489 Turd, dintre call 11.126 In jud. Constanta si 7.363 In jud. Tulcea. Malul Dundrei fiind fost ocupat de RominI, iar stepele Dobrogei neconvenindu-le, ei s'afi asezat mai mult prin locurile retrase ale mun-

tilor si prin päduff. Insd asezdmintul lor cu temehl In Dobrogea dateazä din veacul al XVI-lea. Turcul In general este orn de omenie si null calcA cuvintul. Mindria si dernnitatea rare off It päräsesc. Ca agricultor, el lucreazä bine holdele sale,

este bun gospodar, dar greoi la muncd. Starea lul materialä era destul de prosper:A. Elementul musulman din Dobrogea (Turd

si Tatar» ail plätit scump la inceput ignoranta lor de lee si de limbd rornineascA. Agentil nostri administrativi de pe atund, call se recrutail de off unde (exceptind administratiunile a 2-3 prefecti, In primul rind

www.digibuc.ro

42

pe acea a prea iubitului meil prieten Remus N. Opreanu) s'ati ImbogAtit mal toti din averile acestora. Aruncati tutun in ogrkile celor bogatf, pentru ca sA-f poatA mitui ; obtineail inteascuns sentinte definitive, pentru stricdciuni fäcute de chiar ei, In pädurile statului, pentru ca la vInzarea averilor urmárite, sd le poatA cumpära ei pe nimic, prin interp4i. 44a s'a fAcut de ail emigrat In masA, sumd de musulmani goi, plIngind §i blestemInd. De alt-fel nicf pe ace§tia cari ati mai rAmas nu se poate compta, fiind CA fanatismul religios opre#e pe ori-ce bun credincios musulman sd moard pe pdmInt ghiaur. Gernianif. In jud. Constar* sint astA-zi 4.100 Germani i In jud. Tulcea 4.110, In total 8.210.

Aceff Germani ati venit din Rusia; pentru cItA vreme, Insä, nici ei nu o §titi, fiind-c5. In general IT gäse§ti azi Inteun sat, Milne intrialtul, acum In Dobrogea, Milne In Bulgaria, poimlne In Turcia §i. apoi In America, a§a ki petrec viata, cAlAtorind de colo-colo. lubire pentru tara unde staii i se hrAnesc nu aid ! Recuno§tintd mai putin ! Nimic nu '1 miFd, de clt interesul ! Nimic nu 1 conduce, de cIt egoismul !

www.digibuc.ro

43

Ca agricultorl sInt detestabili. Intr'un singur an intelenesc pAmIntul ce cultivA si II

infecteazd de burueni; bat Insd paele zile Intregi ca sA scoati dintrInsele un bob mäcar mai mult. Ca muncitorl grit foarte greoi si plini de

nazuri. Ceea-ce fac altil Inteo zi, ei fac in trei si patru. A1 Insd o calitate. In economia

domesticä, scot bani din tot ce altii neglijeazA. Cresc cal, pord iardsi bine. Locuesc bine, se hrdnesc bine si se Imbracd tot ast-fel, numai din economil. Vorbeam de nestabilitatea lor i totusi nu

§tia cum se face cA tot-d'a-una printre cei dintlf cdrora

dat pAmInt In Dobrogea aù fost el, de si multi dintr'Insii n'aveari dreptul la aceasta.

Am mal vAzut pe cind eram Inteo prAvAlie de la Cara-Murat (resedintd de plasA, uncle sInt bine asezate vre-o 40 familii de Germani) cum a venit un agent, care a luat note de tot ce IT spuneaa Germanii de acolo c'd aù nevoe.

Armenif. Niel unul dinteaceste elemente, ca si toti cef-ralti sträini necitati, nu formeazA grupuri etnice distincte Grecif

i

www.digibuc.ro

44

locuesc In mase prin sate. EY stail la oraw §i s'ad stabilit acolo prin emigräri individuale. Grecil §i Armenii aveail §i ati In min.-A

tot comertul mare de cItà-va vreme sint concurati de Evret Majoritatea mare a Grecilor ca §i a Armenilor este venità aci dup5. Incorporarea Dobrogel.

Evreii. Actualmente jud. Constanta contine 1.557 de Eyre, iar jud. Tulcea 2.827, In total 4.384. Dintre ace§tia 60 0/0 sint supu§1 sträinl. Ca

la 35

strecurat fraudulos printre ce§i numai 50/0 cel mult, din numärul actual de Evrei din Dobrogea, aú fost adetAteni

värate raiale turce§ti.

Dovadd de aceasta ne o dà ora§ul Constanta. La incorporare, nu eraii, dupA unif, de cit 9, dupA altil 17 familii de Evrei, §i acum judetul, de §i numArd 1.557 suflete, totu§i

alegAtorl dintr'in0 nu sint de cit 38. Multi ail venit aci din Polonia i Rusia, fie direct, fie prin Moldova. Stabilirile plAtit in mare parte §i din0 ca §i Grecii, ca §i Armenil. Printre argumentele In potriva acordArei

www.digibuc.ro

45

drepturilor politice la dobrogenI este i acela

ca o multime de Eyre, printr'acest act, vor deveni cetAtera Rom MI! Nu still, dacA de introducerea acestordtor-va foste raiale turcestI se mal poate tinea searnA, chid faptele mai dovedesc cA dintre toff EvreiI .cetAterff dobrogeni, nid unul pinA astä-zI nu

a cumpArat pdmInt, desi avea dreptul sA o facA, si nid arendasi n'ati devenit.

Biserici. In jud. Constanta sInt 62 de biserid ortodoxe si 14 case de rugAciuni. Catolicil aa 2. Protestantii ail 1 si 9 case de rugAciunt LipoveniI 2. Gregorienii 1. GeamiI

sInt 169 si sinagogi I. In jud. Tulcea sint 80 de biserici romlnestI parohiale, 10 Hale si 9 case de rugAciuni. Mai sInt 2 mInAstiff de cAlugärl : Cocovel

Saonul i una de maid Celic-Dere. MInAstirea Cocos are 40 de monabi, toff Romini.

Saonul are 12 monahl, toff ; iar Celicul 92 maid, toate rusoaice. La Slava RusA e o mInAstire de maid si In apropiere de ea mInAstirea de cAlugArI Uspe-

nia, care apartine secteI lipovene0I. Mai sInt IncA 5 bisericl catolice, 8 protestante, 13 lipovenestI cu popA, 7 lipovenesti

www.digibuc.ro

46

fArd popd, 25 geamif, 8 sinagoge, 3 baptiste, 1 armeneascd, 1 anglicand si 1 malocand.

Toate aceste 238 biserici ail fost inzes-

trate de stat cu 970 hect pämInt, afarä de biserica protestantd, care .ea singurd a fost inzestratd cu 400 hect pdmInt. Ultimul prefect liberal, D-1 Scarlat Virnav, dinteacdruf dare de seamd am extras datele pentru Constanta, la pag. 106 se plinge cA nicT proprietarif mart niel administratia superioard, si niel protoereul de pe atunci al judetulta, nu s'ail interesat

sA

construiascd

bisericl Indestule si In conditiuni bune, cd antreprenorif angajati de sdteni cu construetiile If furail cu sume marl i nu le dail In schimb de Cit niste locasurf, care abia construite amenintail ruina, i cA numaf gratie interventief sale s'a pus capdt acestuf jaf, dispunind ca toate contributiunile locuito-

rilor sA tread pe viitor mai întîi prin prefectura D-sale, iar situatiunile de lucrdrf pe baza cdrora sd se poatd elibera banil Intreprinzdtorilor, confectionarea planurilor si a i supravegherea construetiunilor, sa nu mai fie intocmite i supraveghiate de cIt numaf de serviciul sal technic! devizelor, precum

Lucru ce s'a §i feicut,dar cu plara !

www.digibuc.ro

47

Dupa cum se vede, D-1 Virnav se pricepe

In materie. Cu o singurd lovitura, s'a facut mai Int lid stapin pe contributiile oarnenilor, pe care le-a dat plocon serviciului sail

technic, apoi a infierat pe toata lumea de rea-vointä si inactiune, si In sfirsit Isl mai

face si un titlu din chiar abuzul sail I Dar tocmai de acest abuz se plIng sätenii. ET zic cd nu mai puteail avea incredere In comitetele lor bisericesti, care fiind fost alcdtuite de administratie, ail cäutat numai sä 'I fure, construind biserici, care se puteaii face cu 15.000 pInd la 20.000 de lei, pentru preturi Indoite si intreite. Exemplu : biserica din Pestera si aceea din HIrsova, care singurd costa 130.000 de lei. Si Inteadevar, de unde, pIna la D-1Virnav, era o intrecere pe locuitori sil 's1 construiascä biserici prin ei Insisi, dupd planuri date, administratia D-sale, In loc sä le fi indemnat avintul, din potrivä, prin sistemul ei

de a interveni la fie-care pas si de a face din fie-care intreprindere täräneasca o intreprindere administrativA, a compromis si aceasta opera ; cu alte cuvinte, administratia,

In loc sA Inlesneasca opera de civilrzatie si

de culturä, din- contra a samanat neincre-

www.digibuc.ro

48

derea, spre a adeveri si maT mult cd tot ce sa flicut, nu este grafie ei, ci contra

$colI. Jud. Constanta posedä 89 localuff de scoalA rominestI si 21 cu chirie. RecensAmintul general al copiilor de scoald dà numärul de 10.589 bäetI si 7.778 de fete. Dintre acestia aú frecuentat scale 5.742 : din 18.367 copil, numaT 8.955 ail urmat cursurile. Nid bäeti si 3.213 fete. Rezultä dar

Insä acest numAr dat, o stim bine, nu exprimd adevärata sumä a copiilor, care InteadevAr urmeazA la scoala. DintrInsul se poate reduce, bird gresald, mai mult de jumatate; atund, 'dad instructia realA a interesat asa de putin administratia, la ce crede dînsa, cA vor putea folosi binalele sale, pentru care

contribuirn, spre a le construi dinsa, cu antreprenoriT sAI de complezentA ?

Despre aceasta, prefectura nu ne spune nimic In darea sa de seamA, i nid nu explicA iaräsi cum cA, dacA In Dobrogea sInt mult maI putini analfabetI, ca In tarA, aceasta provine din faptul ca colonistif vin In Dobrogea stiind deja carte, iar nu cd aù Invätat-o

$coale musulmane sint 75, iar copii cari

www.digibuc.ro

49

le frecuenteazA 2.468. In unele din aceste coli nu se preclA nid de cum limba romInA,

iar In altele nu ad de cIt cite-va ore pe saptArnInA, aa cd nu trebue se mire pe nimeni, dacA multi dintre locuitorii strAini de originA nid acum nu tii:i Inca cartea §i limba romIneascA.

Ed nu vAd alt mijloc mai eficace, spre a sfir§i

odatä cu aceasta anomalie, de cit acela ca statul sA nu mal Ingddue ca strdinii ad4 de afarA, fard nid o preparatiune serioask sA predea In coll. aceea ce le place, i nu este TarA§i bine sä se mai prelungeascA hatIrul ca cetAtenii romlni sA se InteleagA Ind cu autori-

tätile prin interpreti plätiti de stat !

In jud. Tulcea, In anul §colar 1903-904 ad functionat 93 de §coli rurale. Dupd recensämInt, numärul copiilor In vita' de §coald a fast de 15.568. Ati urmat regulat, dupd darea de seamd a prefecture! respective, 4.937 bäeti i 2.681 fete, dintre carI ad promovat 4.149, adicd a patra parte din totalul general.

4

www.digibuc.ro

PARTER III IN CE CONSISTIA REGIMUL EXCEPTIONftL

Dobrogenil n'ail deputati nici senatori, ded ei nu participä la confectionarea legilor ce li se aplicA §i n'aii dreptul de a exercita controlul parlamentar asupra administratiunei. Consiliile generale, alit prin chipul numirel lor, et §i prin atributiunile ce ail, grit ni§te simulacre de reprezentatiuni a vointei ob-

*ti, färä initiativä, WA rol. Comunele se administreaza de functionari ai puterei executive, strAini de localitate §i prin urmare de Interesele comunei §i, In marea majoritate a cazurilor, cu aptitudinf ad-

ministrative mai mult de tit indoioase ; iar consiliile comunale se compun parte din ale§ii administratiel, parte din numitil sAT..

www.digibuc.ro

51

DecT toatä viata reprezentativA de stat, judet §i comunA éSte suprimatA *In Dobrogea. Apo! deosebirI restrictive In privinta judecdtore#1 i in Privinta organizäre .6orpuluI de advocat! ; deosebirl restrictive In

privinta libertätilor publfce §i chiar a libertätei individuale, färd a ma! mentiona alte restrictiuni, de ma! micd InsemnAtate, din difeiite leg! speciale. Tendinta tuturor acestor restrictiunl e vAditd.

Ea este: concentrarea intregei Merl in natnile functionarilor publici i complecta anikilare a ori-cdrel initiative ci ori-ceirei manifestäri

de vointä din partea cetiitenilor. Statul despot, a-tot-puternic, ceteiteanul rob, supus §i umilit, maltratat sci. . . mul-

tumit. latA In scurt In ce constd regimul exceptional al Dobrogel.

Regimul exceptional si starea materialà a täranuluT dobrogean. Partizanii regimului exceptional abuzeazA mult de un argument, care este lipsit de off-ce temeiú. El zic : de ce sA schimbdm starea actuald de lucrurf In Dobrogea, clnd ea a dat atItea roade bune ? Ultati-vd la täranul dobrogean i comparati-I

cu cel de dincolo. Precit unul este de gos-

www.digibuc.ro

podaros i bogat, pe atit cel-l'alt este de sarac

§i nenorocit. Pentru acei cari judeca lucrul In mod superficial, argumentul pare convingator, cad Inteadevar dobrogeanul din toate punctele de vedere, sta mai bine de tit taranul de dincolo. Dar ia sà vedem, aceastä stare mar bunä a lui se datore§te regimului exceptional, ori administratiei care l'a condus ? Din contra, starea materiala a táranilor no§tri ar fi fost

de o mie orI mat' bunk data el nu traiati sub ni§te ast-fel de lee exceptionale §i nu eraii administratl w cum sint ! Domnii aceia cari sustin asemenea erezii, ignoreazä saii se prefac c.a. nu §tiii cum ca toti

indigenii gasiti aci la incorporarea Dobrogei averile lor deja fäcute (ba Inca ce averi frumoase Inca de sub Turd. RomInii Transilvaneni asemenea, transformindu-se In plugarl, aú realizat in bani toate turmele de vite ce aveaù. lar acei dintre Romini veniti din tail, caií s'aii statornicit aci, n'aa fost dintre ceT mai MT, cäci nid Aveaa

odatä omul care nu se increde In capacitatea §i puterea sa de munca, nu se rdsne0e de al' sal.

Dovada este ea numai satenii veniti din judetele Ialomita, BrAila, Rimnicul-Sarat

www.digibuc.ro

53

RomanatI aii ramp in Dobrogea,toff cefralti, cu foarte putine exceptiuni, dupa ce aù vegetat cite-va lunI de zile pe aci, s'ail reintors i ma!' sdrac! pe la locurile lor. Ond, dar, Ins lupta Oentru clstig a ales pe ce! ma! bine InarmatT, ca sà poatä Indura In Dobrogea i greutAtile naturi! si pe ale oamenilor, i cind pe acesti priveligiatl na-

turiI, statul i-a pus In posesiunea a 25-100 hect. pdmint, pe care el., cu bratele lor, II mun-

cesc pe tot, ba Inca maI InchiriazA si altele; cum sd nu fie maT bund starea lor ? Intrebarea ce ar trebui sa ne-o punem, nu

este aceea ce si-o fac ace! cu pretentiI cA tiú sä conducd i sa fereascä statul de primejdiI, ci o alta, cu totul inversa : ce ar fi feicut Austriacul pina acum dintr' aceastii provincie, ori Americanil dintt acegi volnici? Täranul de dincolo pläteste statului In

mijlociil de la 20 la 25 lei anual, pe chid acesta numärä cel ma! putin 250 leI, garà de maximul legel maximulul si de sumede-

nia de bacsisuri, care sint ma! scumpe de cit toate ! CAdi :

Aid sätenil lucreazä anual

primar

saù notar, cite 50-60 hectare de sämind-

www.digibuc.ro

54

turd, fail nid o platA, numaT ca sA nu IT sicaneze !

Plalese anual de la 800 la 1.500 let cite o cdrutA pentru transportul gratis al functio-

narilor, o impunere arbitrara, trasA tot din regimul exceptional ! Islazurile vitelor lor le-a prefacnt administratia In vetre de sat si le-a ImpArtit pe

bani pentru locurT de casA pe la toff negu7 storiT strAinT !

vinda cu 20 si 30% maT eftin, ba Inca IT maT Insald si la nurndrdtoare si la cIntar, cu stirea i complicitatea Recolta IT silesc

politieT!

Impozitele judetiene i comunale administratia le aseaza si tot dinsa le cheltueste, fArà nid un control! PAdurile comunale ce li se faguduise prin legea din 1882, care sA le curate atmosfera de miasme i sA le ocroteasca recoltele, nu numaT ca nu s'ail plantat In acesti 23 de anT trecutT, dar Inca pe toate acele pdminturf' ce erati destinate sA fie plantate, le Inchiriaza statul In folosul säù, pe motiv ca

ne vor umbri commasarile dupa granita BuIgarieT

!

Devia lung insirInd cite-va exemple, dar

www.digibuc.ro

55'

ce sa

fac,

dacd trebue sa se Oie odatà

cele ce indura Dobrogenii ? Ministerul de rasboiii, sub D-1 Sturdza, voind sa construiascä 60 de pichete pe frontiera bulgarä, numdra 100.000 le prefecture' ae Constanta, spre a i le construi.

Dupd ce a incasat suma, prefectura obItine, prin Ministerul nostru de externe, sa ia pa' de geabä din fintinile BulgarieT, 'cad nol u avem apa, in apropiere de unde se contruiaa pichetele. Apoi Ministerul de Domenii i cedeaza ca piatra ce va extrage din carierele statului pentru constructiunea piche-

)

telor sa o pläteasca prefectura cu o reducere de 75 °AD Nisipul asemenea 11 ia degeaba. Materialele de la pichetele vechl le intrebuinteaza la cele noi, lucru. ce nu .intra In tocmeala. Varul 11 arde cu pae luate de la säteni, färä plata... Si a§a, cu toate luate degeaba, construe0e 60 de pichete, pe care ministerul de rasboia le platise cu cite 1.666 de -lei unul, pe cind Divizia armatei din localitate, cu un an inainte, construise 7 aseInenea pichete numal cu cite 700 lei unul, PlAtind totul In bani. Mai mult, prefectura Indrazne§te sa oblige 14 comune dinprejur sa care tot materialul

www.digibuc.ro

56

necesar la constructiunea acelor 60 de pi-

chete, cale de 60 kni. depArtare, färä absolut nid o platA. Ast-fel, fie-care locuitor din acele 14 camunI de pe granitA, a fost executat §i a fäcut

cIte 20-25 de transporturi de

pe tind prefectura IncaseazA Intreit pretul conbeilic,

structiund pichetelor. latA ordinul prefecturd dat pentru executarea locuitorilor la transpoarte färä platä : No. 6.130 din 12 lunie 1904.

Telegraml Telefonicl. Primarilor din Silistra-Nouel, Baeram-dede, SatuGirlifa, Dobromir, En4enlia.

Nou, Litnita, Esechiof, Almalit

ySint informat cá transportul materialelor pentru pichete merge foarte slab ; dacci la o viitoare inspectie, care se va face peste pufin, voiii con-

stata aceia# molichme, voiü lua cele mai aspre mäsuri spre a indrepta o stare de lucruri care nu sint dispus a o tolera". (ss) Prefect, S. Virnav.

D-1 Vlrnav nu a voit sA pläteascA nid piatra extrasd din carierele particulare. latä reclamatia unuI proprietar §i satisfactia ce i s'a dat de prefect :

www.digibuc.ro

57

Domnu le Prefect, ,Sub-semnatul Dobre Mitea Oheorghe, locuitor domiciliat in cgtunul Techederesi, pendinte de corn.

Enisenlia din plasa Silistra-Noug jud. Constanta, eu profund respect yin prin aceasta a reclama D-voastrg urmätoarele : In zisul cgtun si de pe

pämintul men mi s'a scos peste 200 m. c. piaträ de dtre oamenil D-lui antreprenor al pichetelor ce se construesc din non la fruntaria BulgarieT. Piatra a si ridicat-o si a dus-o spre a construi, aceasta cu samavolnicie. Cantitatea s'a constatat de

D-1 Primar al corn. Enisenlia si de D-1 Budoiü, picherul aflätor in Com. Parachiol. Decl plin de respect vä rog sl bine-voitT a dispune, prin mijloacele ce avetT, ca D-1 antreprenor sà 'ml pläteascA piatra scoasä de pe pgmintul men, dupg cum se pläteste la stat. CunoastetT, Domnule Prefect, cl si eü sint sgrac

incgrcat de o grea familie i ar fi pleat sä mi sl la un drept al men de care acel antreprenor. Sper, Domnule Prefect, cg ruggciunea mea va fi auzitg. de D-voasträ, pgrinte al judetuluT nostru. Cu respect, (ss) Dobre Mitea Gheorghe.

latä acum

i

rezolutia D-lui Prefect :

Domnutul Sub-prefect,

A se atita petitionaruluT el legea Dobrogel nit dg drepturT proprietarilor de pgrninturi asupra

www.digibuc.ro

58

pietrel din cariere,, pe care eI nu o pot exploata nid intrebuinta In folosul lor. (?!!?) 18 Maiil 1904.

.(ss) S. Vfrnav.

DupA cum se vede, Prefectul Virnav, nu îi apropia numai munca sAfenilor, dar mai voia sä le ia si dreptul de proprietate,, mai cu searra atunci dud avea trebuintA de piaträ ca sä construiascd ! DacI cel putin aceste pichete ar fi fost necisare ! Dar nu! Prin noua lege a grAnicerilor, care pe atunci era chiar votatd, ele

nu maI sint de nid un folos. Stall goale si se ruineazd !

Lucru ce Imi aduce aminte o istoriord turceascA :

Eraû dol prietenf, amIndoI säracl, caff disperatl sa tot rabde sAräcia, umblInd ImpretinA, se hotArIrA sA apuce fie-care pe cite un drum,

cu prinsoare cä off-care dintfinsiI se va procopsi ma de grabd, sä" ajute i pe cel-l'alt. Unul dinteinsif ajunge mare Vizir la Constantinopol. Cel-l'alt, mergind la dInsul, obtine sä fie numit pasä trite() provincie Indepärtatä. Pasa duclndu-se la post, observA cA leafa nu ajunge, ca sd-si poatA Intretine rangul cu demnitate ; si atunci cere Viziru-

www.digibuc.ro

59

luI sA i-o. mAreasc.A. Acesta II fäspunde`

sa èohstruiascei. Pa§a, nentelegInd noima acestel" vorbe, Il IntreabA dih nog: -cum sä cohstruiascä, dnd . el nu are destul ban! pentru Intretinerea case! sale ? Vizirul IT räspunde prin acelasi cuvInt : construep`e"! Pasa, supArat, merge atund singur la Vizir reprosIndu-i cA 1§T bate joc de dInsul; voeSte sA-sI dea dimisia. Vizirul î .explicA, In sfirsit, cum prin construirf; se pdate ImbogAti un functiohar .

protejat.

De cind s'a spurcat, Pasa numaI constructil viseazA !

Si aceasta o chiamä D-lor stare bund ! 0 fi ! Dar hu pentru locuitorl, ci pentru aceI call Ii administreazA

cäd a sta toatA ziva

cu mIinile In buzunar, pentru ca sA plAtestI

servicil datorite, orI et de mult ar munci cine-va, tot va trebui sA se egaleze In sAracie

ch cef de dincolo. Regimul exceptional in Dobrogea §i pro-

prietatea. Sub Turd erail douA felurl de prpprietAti : mülk (proprietate absolutA)

rniriè (poseiiune imobiliarA).

www.digibuc.ro

so

Legiuitorul nostru, preocupat de idea unificArei proprietAtel, a dispus desfiintarea dijmeT, dupd pAmInturile mirik aid In acelasi timp posibilitate detindtorile lor ca, sag sA devint proprietari absolutl pe dinsele, dui-A ce vor fi plätit statului 56 lei pe hectar, In 28 de an!, ori sA renunte In favoarea statului la a treia parte din Intinderea lor, pentru ca detinAtorii sA poatä deveni imediat proprietari absoluti, pe restul de cloud treimi din aceste pAmInturi (miriè).

Multi dintre posesorif lor ag renuntat la o treime, devenind ast-fel proprietari absoluti pe

rest. Altii nu s'ag mai prezentat comisiunei de verificarea titlurilor de proprietate; ca sA si

le valideze. Cu chipul acesta, statul a Minas stApIn pe Intinderi nemArginite de pAmInt, care InsA pe atunci n'aveag nici o valoare. Guvernul, afit spre crea o resursA, cIt si mai cu seamA spre a popula acele pustii sAlbatece ale DobrogeT, s'a hotdrit sA facA tot felul de avantagil acelor cari ar veni sA se stabileascd In Dobrogea. - EftinAtate de Pret, Inlesniri de plat& scutiri de dAri pe 3 ani, scutiri de llama' pentru TransilvAneni, indemnuri, de toate a fäcut, numai ca sA atragä lumea si cazna nu i-a

www.digibuc.ro

61

fost zadarnid : de pretutindeni veneati plugary RomIni, sa se statorniceasd ad. Vederile intelepte, insA, ale guvernuluI de atund fost intelese din localitate.

i

aplicate de prefectii sAf

arduri-cirduff de romInI din tail §i din provinciile subjugate aú fost gonitI Inapol, fArA sA li se dea pdmInt. Odata vestea aceasta rdspInditä, imigrarea a incetat, §i atunci comisia de parcelare, care era plAtitä pe hectar, ca dea de lucru, aú fricut grepla sA imbuibeze cu pAmInturi pe locuitoriT de originA strAinA §i pe totI

scriitorgiI de prin toate autoritätile. Ace§t1 din urmd, crezInd cA ratele pAmIn-

tuluI le vor putea plAti din arenda dupA dinsul, §i vAzInd cA e nu pot prinde nimic dinteinsele, iar pe de altA parte cA §i punga le

era goald, unii de la termenul de platA al prime rate, altil mai tîrziti, vIndut ori abandonat statulul, tot a§a de u§or dupA cum le luase. Ouvernul, speriindu-se de aceste rAm4ite -judecInd pe toff noii proprietari dupd chipul acelor cad' se lipsiserd de pAminturite cerute, neavInd cu ce le plAti §i neputindu-le niel .exploata, schimbA IndatA de tacticA, §i de

www.digibuc.ro

unde fusese favorabil unef colonizArl cit de largi si de repezi, refuza de odatA dea pamint In laturi marL.chiar i acelor TransilvänenT pe cad el Insusi Ii Indemnase

sä vie aci cu multiméa lor de al' i cu intreaga lor gospodärie. . Orl-cine 41 poate inchipui ce dezastru a fost atunci pe acesti bleti.oameni, Acest lucru yAzindu-I regretatul Anasta-se Stolojan.si dufind' IndulceascA, le-a fagaduit cà, desi

hotkirea guvernului eSte de a nu mai imparti lotuff marl. de pArnint la nimenI, totusi

lor le va aproba intinderile necesare de pämint, nurnai ca pe un acelasi nume sd nu se cearA de cit cite un lac mic de 10 h. /vlocanii, Increzdtori In fAgAduiala ministru-

IA ail fkut ast-fel.. Aceasta este origina cererilor de pänfint pe nume fictive, -care poate sd se fi latit IntrU cit-va i printre 00' amatori de pämint, cari, In tot cazul, multi nu pot fi. -De la 1888, data schimbArei de tactica a guyerpului, lucrurile apoi ail mers din rail in' ma! räü pentru toff ace! _carf cumpärase pämint Ministerul de .Domenii, din precupetire In

precupetire, strecaarA Inteo bunä dimineatä

www.digibuc.ro

81

stitutionalA,

al incorporkei Ddbrokel si

al

indivizibilitätei statulul este consacrat In mo-

dul cel mai formal.

$i apoi art. 133 'din constitutiune, gläL sueste ast-fel ,,Dispozitiunile acestei constitutiuni se vor putea aplica prin legi speciale

si in partea Rominiei de peste Dundre". Dobrogenil ne pregätiti. Sint unii cari cu drept cuvint, Intemeiati pe principiul cA : ci formä democraticA de guvernämint,, devineprimejdioasä pentru stat, atunci cind ea nu se sprijind pe valoarea reald a cetätenilor sAT, s'aa declarat contra acordärei drepturilor,

crezind insinudrile ce unii interesati aù rAspindit contra Dobrogenilor.

Domnul, nostru lisus Hristos, intr'o împrejurare analoagd aù rdspuns acuzatorilor sAi, cam asa : ,,Cel care este mai bun dintre vol toti, sA ia piatra sA mA loveasCA":

Desi noima acestor Dumnezesti cuvinte,

spune tot ce trebuia spus in aceastA privintä, totusi, am adus In aceastä lucrare date

stiinte, care nu mal pot läsa nici un fel de Indoiald cum cA : cei mai multi stiutori de carte sint In Dobrogea. CA majoritatea mare a proprietätei funciare rurale se stäsi

6

www.digibuc.ro

63

In Jegea .din 7 Aprilie 1889, pentru instrdi.narea bunurilor statuluI din Rominia de a silt-1ga DundreI, o dispozitiune, dui-A care 41

rezervA dreptul de a. deposeda, fArA somatiune i fdrA judecatd, pe toff cumpärätoril

de loturi din Dobrogea, cari ar fi rdmas In Intlrziere cu plata a cloud rate, conditiune ce

In legea de regulare a proprietAtei imobiliare din Dobrogea de la 3 Aprilie 1882 pu numal cd nu era, dar Iticd printrInsa se dAduse avantagiul ca ratele primilor treI ani sa poatA fi plätite la sfirsitul perioadef de fäscumpArare. Cine putea sA bAnuiascA, cA mai tIrzia aceastA noud dispozitiune se va aplica i vechilor cumpärätori ! $i cu toate acestea de atunci i pInA azi, vechI si nol cumpärätori aù fost toff supusl, .fArA deosebire, _la bunele gratil ale celuI dintil agent domenial !

Ast-fel, Inteun singur an s'a prmdrit si vIndut ci.i toba averile vechilor cumpArAtori,

nu numal pentru ratele anului curgAtor, dar Inca i pentru .ratele primilor 3 aril, pe care ei aveaa facultatea de a le achita la sfIrsitul perioadei de rAscumpdrare.

ApoI aü Intins dreptul de deposedare din noua lege si asupra altor categoril de cum-

www.digibuc.ro

64

*Mori de loturt -a$a cA, din abuz In abuz, aú ajuns ca Intr'un singur an sA deposedeze lumea de 57.000 h., pe 14 pretexte diferite din care pinä astä-zi justitia n'a admis nicI unul. latd ce Insemneaza legile pentru acel cari .nu aú putinta ca sd se aperel Revizuirea päminturilor. Adversaril acorpolitice rAspindesc acum printre DobrogenT o altd panicA. EI zic cd drepturI nu se pot da IAA ce proprietatea nu va fi revizniti dArei drepturilor

Ce o fi avInd de a face revizuirea proprietAteT cu drepturile politice, nu oa, cInd listele nu se fac pe vecie ci se prefac pe tot anul. Si apoI, statul n'a plait el in ace§tT 20 §i maI bine de anT, ingineri i parainginerf, cad aú delimitat, revizuit i räsrevizuit proprietAtile ? Dad unul stricd astd-zi ceea-ce a fAcut altul eff, a noastrd e vina ? Si dacA din interese personale, ar tot nAscoci la revizuirT, noi sa le plAtim cu libertAtile noastre? SA aibd o cazarmA intreagA de inginerI sit nu t.ie astd-zi statul cIt pdmint a avut In Dobrogea, cIt a vindut, cuT l'a vindut, nicI

www.digibuc.ro

65

ea i-a mai rAmas acum In stäpinire, asta e culmea de ridicul, la care o destrAbAlare oficialA poate ajulige ! Si tot4 acesta este un fapt, de carp -se poate 1ncredinta ori-cine,

Teamd de insträinarea DobrogeL Ond atitea pretexte se inventeazd pe toatá ziud contra asimilArei rioastre, nici putea sd nu fie Insfii*t, cuprin§i i Dobrogenif de tot felul de bänueli asupra cauzelor cari InrIuresc prelungirea rezolvArei acestef chestiuni. Una dintrlusele, cea mg primejdiodsA pen-

tru economia aceste provincii este temerea ce cre§te din zi in zi printre proprietarii

mari, mal cu seamk, cum cA un pericol gray trebue sei planeze asupra acestei provinciä. Si Mid de unde A näscut aceastá bAnuialA :

Art. 4 din legea organicA a Dobrogei din 9 Martie 1880 Se exprimA ast-fel :

0 lege speciala va determina condigue wile cu care ei vor puta2 exercita drepturile lor politice si umpeira imobile rurale in Rominia propria-zisii.

0 altei lege va statua despre reprezen, latiunea locuitorilor dobrogeni in parlamen-

tul romin". 5

www.digibuc.ro

66

Daca aceste legi nu s'ail Mcut nid Old astä-zi

i dacA Dobrogea bed nti a infrat

pinA acum- nid mAcar In 4enumirea gene, raid de »Rominie propríúzisäur,,s deosebire ce a rAmas fAcutd prin chiar art. din legea de Mai ce nu s'Ar bAnui cfi /area complectä a acestel provincil t u tam) a fost supusd la niste- eventualitati ascunse Si de asa naturA, a la un moment dat ele-ar putea, cu bunä stiintA, deslipi aceastA provincie

de tarä, si atund ce ne-am face nol acestia, cari RomInI fiind, tot RominI In tara noasträ vomit sA rámlnem ?

Pentru ce, dacä se stia aceasta, lm, pins sä ne päräsim cäminele pArintesti si sA

ne plasam tot avutul si munca noasträ de 28 de ani Inteun loc de a cArul desdvIrsitä stäpinire nu ere' siguri ? S'a putut iaräsi ea, in urma stabilirei noastre, sA fi survenit nouI combinatiuni internA-

tionale, prin care compensatiunile fägäduite Romlniei sA fie Indreptate Intealtd directie ;

si atuncl iubirea de neam nu obliga pe ori care Ronfin, sA caute din vreme, ea prin off-ce mijloace, fie si indirecte, sA prevind pe consIngenii pregAti retragerea, eu pri cit maI putine Pagube ?

www.digibuc.ro

67

Nu o fi nimic din toate acestea. Off cumi

Insd, cç ftltä Insemnare Nate sä mai aibä acum o prelungire-ra regimului exceptional ?

Politica noastra in Dobrogea lipsità de oft-ce idee conducntoare, Multi cred, cd afinitatea unora dintre Dobrogeni, hrdnitä de dorul de extensiune al consingenilor lor din statele vecine, va crea, la un moment dat, greutäti statului nostru, pentru cA et-nu Sint

Ind

aluzia se.face maj cu seamä

la BulgarT. De ar fi aa fireste cA noi cei dintii, in loc sd cerem dreptuff pentru am stdrui, din potrivä, pentru inmultirea mijloacelor de apdrare contra lor. Desi Insd, prin felul lor de a fi ne pun la addpost de ori-ce asemenea temeri in viitor, mA void pune totusi i ed In aceiasi ipotezd cu acuzdtorii lor, sustinind d inteadevdr pinä azi,- niel unul din elementele strAine, care locuese In Dobrogea, nu s'a romlnizat,

Void face si mai mult. Intemeiat pe emigrArile ce astd-zi se fac pe o scarä mare, cu chiar Inlesnirea plAtitä a autoritAtilor, void arAta cd i Rominii Intreabd astd-zi ce mai sint ei tara lor? cetäteni off unelte, negri

www.digibuc.ro

68

saú albi, bind i acum dupd 28 de mil', tot numal administratia cugetä si face pentru dînSii,

si tot numal ea ptofitä de munca lor De un sfert trecut de veac, zic toti, ne

tin sub regini exceptional, pe Motiv cAprintr'insul mai sigiir n oate aft-a i rnaT-bin ne poate gospodäri. Apárarea -arn vAzut-ol AtIta pot spune ad, ca RomIn. Asi trece la gospodarie.... Dar ce? Nu reese ficdlosia ei din fie-care cuvint ce scriti ad

si care este ecoul palid, nu riumai al tuturor dobrogenilor, dar si al tärel Intregi ? Si apoI, sd fim seriosi. Nu cum-Va crede cine-va, ca prin Ipapusile ce s'ail trirnis se rtrirnit aci, ori prifi egoisrnul lingusit al celor de sus, provincia aceasta poate prospera ? EY asi !

0 tara unde functionarul plätit cu dte-va

stite de lei, îi mal face si avere, trdind tri acelasi timp pe un picior de 40.000-L-50.000

lei pe an, este cu eft mai degraba plerdutä, cu cîf de Cind acest lucru se petrece, nid unul din guvernele cart s'ail succedai nu

a avut nid ochi sä vadd, nid urechi, sä audà jalea sAracilot i serba Te tniri cum acesff 4Atarnicf aì ajuns sa

www.digibuc.ro

69

mistifice si. Inspsl pe suveran, cA Dobrogea este un cuib de, räsvrAtitgrf si de anarhisti

primejdiosi gata la toate, spre a se fi /bat Eli Regele i Parintele fiostru, sä fie pAzit la Çonstanta, de ace) regitnent de polifistI bucuresteni, care ail mirat si Intristat toatä Dohrogea! Pe apA si pe uscat, ,In amIndouA cAlatoriile ce a fAcut, I s'ail ;insirat steaguri, cal, cArute, primari, dar nimeni n'a priceput, cd adeväratul rpotiv al acelei secfesträri impodobite, era ca nimenI dintre ace{ cad' 'kite-

fin statul cu banul si cu munca lor, sd nu-L poatA apropia si sA-I spunk cA, cele ce se petrec in Dobrogea, compromit si statul si pe acet care II conduc! 5i cu acestf functionari, cari si-aa fäcut un venit din slujba si patriotisrpul lor, ar voi D-lor sA asimilese elementele noastre de origini strdine ? In ast-fel

de minune nid o minte In-

treagd nu poate sa creadä. De alt-fel nu numal la noi unde Dobrogea,

fiind consideratä a o mosie de exploatat, s'aitl trimis, cu mid exceptiuni, puma vechili, pi '_pretutindeni se stie cA administratia nu

www.digibuc.ro

70

poate sä.. fie un factor de nationalizare (e)templu, kusia i Ungaria).

Chiar presupUnInd cá administratia din Dobrogea a fost cea maT perfectA ; admitind ca trimIS.numai functionaril cel hiäi inteligentl, ref mai corectï si cei maT Incer-

cat!, nu este mai putin adevArat, cA administratia, ca putere executivA,-6 in toate prin propria eT naturA, un organ de constrin-

gere, iar nid de ctim de educatie. Origina eT, e autoritatea indiscutabila; mijloacele ei de actiune sint legile si regularnen-

tele, Ina si mai putin discutabile. Pentru ea cetätenii nu sint de cit indivizT, cari trebue SA se supue, sa fie pedepsi-fi impusi la dart Administratia nu numaï cA mt se adreseazA la ceea-ce omul respectA maT mult in el: voinpi liberä, ci chiar o reprimä. Ea tere

de la cetätenT, in cant' cél mai bun, sacrificiul individualitatel sale pentru binele general.

un ast-fel de regirn este foriciarrnente incompatibil de tf rominiza. Administratia poate desfdsura tot aparatul sAii de leg! í regulamente, a poate toate DobrogeT cu agenti oficialT si secretï;nici inteun caz, insd, nu va

www.digibuc.ro

7t

inspira atasamentul. si dragostea. Ca multi ea poate sd rdspindeascd frica, care este cea maP slabd garantie- de dominatie.

Si Inteadevär, Ce s'a fdcut pentru ca sentimentele de dragoste cdtre patria comund sd se Inräddcineze In inimile Dobrogenilor? Ce metodi s'a Intrebuintat pentru ca Dobrogenif sd IV WA convingerea, cd grit Romini ? Nimic, pentru -cd nu s'a- fäcut lucrul

cel mai de cdpetenie. Mai Intii de toate, sentimentele si convin-

gerile nu se impun. Ele trebuesc sd rdsard spontaneil si firesc, prin singurul joe al vointef libere, In acest for interior care se chiamd sufletul omenesc.

Ei bine, ce s'a fäcut pentru clstigarea liberei vointe a celor-ralte nationalitäti si pentru apropierea sufletului lor de sufletul romlnesc? .Aii Jost lipsiti de reprezentatide kr In pare lament.

Ori ell de imperfectd ar fi viata politicd parlamentard

In Romlnia, orl ell de rudi,

mentares si de primitive ar fi luptele politice din tard, ele sir& lotusTi singura expresie a

vointel _poporului. Off at de fictivd ar fi suveranitatm. poporului in regirnul nostru constitutional, nu e mai putin adevaraL c-4

www.digibuc.ro

ed este ,singura legAturd care uneste politi-; ceste pe toff, fil tare.

Ond, dar, toatd politica noastrd In Dobrogea h'a fost bazatd de clt pe interese materiale, nefdeInd nimic pentru educatia

tnentelor autohtone, pe ce se .poate baza o dominatiune soli& romIneased In Dobrogea?

Nu eum-va aparentele de supunere si de ordine a elementelor autohtone, sá Lag drept realitäti ? Ar fi prea naiv I Elementul autohton este supus, fiind-cd

are fried de adtninistratie, lar nu din pafriotism, i dupd cum ni se Inchind nouk asa s'a inehinat eft' Turcilor si tot ast-fel se va inchina rant altora.. Ihteresele generale ale unuI stat nu pot sd fie Satisfdcute de cAtre niste contribuabill gupusl si indiferentl, ele trebuesc sä fie spri-

finite pe cetdtenI constientl de datoriile lor pdtrunsl de sentimente patriotice. Drepturile fac tot,d'a-una pe cetdtetif sA ufte sarcinfle. Exercitarea lor este seoala uncle dInsii Inv* sd e apreciezé i sd se iubeased.

Printr'Insele ei se lumineazd uni pe altiI si tot prin ele se naste si se Intretine In toff, acea solidaritate de interese care fac puterea unul stat.

www.digibuc.ro

ilevoia de a se acorda drepturi dolfrogenilor. Faptul mentinerei noastre de atita timp sub regim exceptional i atunci end nimeni dintre cele-l'alte popoare Europene nu 11 mai aü, este atit de iSbitor;- ca el nti a scapat neobservat nici strainilor, lea ce scrie un publicist strain De Bel . lessort, inteun studiO recent intitulat A tra. vers la Rownanie §i apärut In RevuOde deux mondesh de la 15 Martie 1905 t, Administratia rominá nu s'a arátat de la inceput nid prea sensibila la frumusetile Dobrogel, nid prea Ingrijata de- obiectele sale ae studiü, dar ea a crezut cl locuitoriT acester provincil privilegiate, färá deputati i senatori, trebue sá se bitcure de o situatiune -socialä cel putin tot atilt de extraordinará c4. i natura, 'pre lor. ,Anexiunea le-a conferit titlul de : dar dad eT ar avea nenorocirea sä tread podul de peste Dunáre i ar voi sá ia in serios acest titlu, Curtea de Casatie le-ar releva imediat si fátis impertinenta

le-ar dovedi cá, fiind ceteitent Ronan! in

Dobrogea, afar din Dobrogea ei nu mai slut mid Romini nid ceteiteni i nu fac parte din vial) categorie cunoscntei. Cutare autohton, care ar voi sä pàràseascä Constanta i sl se stabileasd in BucurestT, ax .vedea nUmele sád sfers färá milk' din listele ele-

ctótale ale Bucurestilor, d nu mai e veleitean Ro: min ì nu eicu boate acestea, nia suptis strain 1.4

www.digibuc.ro

14

Tr 4s1 ,este A vat pe straintil frecrzior, tompettimíthiu-te, de atobiet ee-ti impunifratil 14-1 de singe I I! A§ ii CliriOS SD §tia co at

putea räspunde ace cu inoportunitatea in buzunar, dad li s'ar pund urnfaloared importantä intrebare : Starea exceptionalA de azi" In Dobrogea mnu este ea in sine o armd teribild hi contra voastrd ? Faptur cA n'ati dat pInA arum drepturi

Dobrogenilor, cA If tineti inteo stare exce ptionalä, sub o pazA continud, nu este proba cea mai puternick cá dorninatiunea romind in Dobrogea este trecátoare ? Pind acum, KIT n'ati fAcut nimic propriii zis pentru IDobro-

geni. Podul _si portul ati fost fäcute in inte-i resul general al Ore!, iar nu pentru dinsii, fiind-cA ei nu exporteazd cerealele lor In tarA. Aceastäl indiferentA nu confirmä slätiOunea voasträ, neincrederea voastrk friça voastrA ?

Si apoi ce alt de Cit regimul exceptional poate hrAni mai bine b propagandd antiromind ?

1

Pentru fericirea noastrk o asa propaphdä. nu existA astä-zi. In Dobrogeai InsA ceea-ce nu existä. azi, se poate lvi inane si de 4,3,toria noastrd este sA luAm din gum vräjma)

www.digibuc.ro

75

Olor, cu un ceas iai Inainte, unul din argii-, mentele cele trial pufernice, pentru o asemene agitatie. ,,Milne, zice in jurnalul Epoca eruditul nostril profesor D-1 Titu Maiorescu, poate surveni o com-

plicatie in 3alcan; Statul Rornin e dator sA manifeste cu foatä aria, hotArirea sa de a menfinea, in ceea-ce II prive0e, tractatdl dd la Ber1ii i tid a nu toI6ta ca vré unul dii statele balcanice sä Incerce unilateral o modificare teritoriall In folosul ; i -in imprejureirile de astii-zi frebue .R1 in,

provizoratul, care a caracterizafr-administratia Dobrogel pinei acum. La nelini0ea Sercctegq

bid, la agitarea Bulgariei, la turbdrarea Macedoniel

0 la protestarea Greciel, Romtnii se euvine sá reispundei mai intii de toate prin pacinica 1 constitutionala ilicarporare definitivd- a judefelor din dreapta Dundrei eu intregul stat

Si mai departe, dupd ,ce D-I Maiorescu spune CA : uSistemul nostru reprezentativ, nu

a fost b *dick ci poate o blesnire ea unii funlionari de-a-drea0a Dundrei s fÌ cOntinge relele `for apuafuri §i de*sttnga Duamp, adaoga. ei 4

v Dar asernenea consideratiuni fie par seemdare fatà de actuala situatie pdlitia a EtfrOpeT 'Orlen, tale. Aceastd wituatie impune ngatulur Romin datapia dt5 a A infeitior perfect Unificat diii Cath, pali pine) spreLl. Bakani i dacd taut pests

www.digibuc.ro

7t)

Dunärf g

Azice,ste, 4eg4tura noastrd ca pobrogea i cu Narea liireagrd lupimerea tuturar sub aceleasi legi, o va intdri í suileteste ci va consacra ast-fel unul din rezultatele rdsbaiulut Independenter.

far' ilusfrul sef al partidului conservator si prim-ministrti, Dornnul O. Gr. Cantacuzino, prilejul inspeOuilei ce a, facut-q anul acesta î Dobrogea, a rostit prmätoarele Ine1epte cuvinte, mAgulitoare pentru populatia dobrogeanä si din carT reTese legitirnitatea aspiratiunelot acelel populatiT de a esi dirt

regimuf exceptional In care se Ow* tricA dupà ?8 de anI de feafipire la patria mam4.

Iatä cum se exprimä D4 Cì Gr Cantkuzino fá banchetul de la Tulcev. ,,Domnilor ! be un tiny) indelungat eram slà-

pîni de a vie darintä de a putea cunoaste de pproafie Pobrogea, aceasid isyumpei pia1rt d pe Coroana Rominie4 qire realipitii la sinul mamel

patrii nimic mt a va mai putea desli$ Vizitind Dobrogea, am putut vedea frumusetea acestel pro-

vincii, frumuseld ce nu se poate Mdsura de di Cu amintiriletaptelor glorioase ale marelui nostru Voevod Mirockcel-bdtrin. 4,Ydzind 41.4 aproape .west topan laboriosli hat, nic,m4 sinst ferici( ,pat fantribui la legilinzele

sale doripji. Prin crediula-104 Dobrogent ne daií

www.digibuc.ro

77

dovada iá merita p soarta inflórita: ,Partidul conservator g flalor aà raspläteascci aceste dòvesl

de credinla ale poporuluf dobrogean., studiind nevoile gcestei prpvinci

i .punincl-o pe picior de egalitatelf, In ce privede legile,cu rebut Aril".

lar la banchetul de la ,Constanta tot D-I G. Gr. Cantaçuzino a rostit urtnätoarele cuvinte :

Domnilor! Mi gra bferit deja la Tulcea piacuta ocaziune de z adresa bravilor Dobrogeni

gratitudinea mea pentru stralucita primire ce mi s' a facut ; repel i dumneavoastrd gratitudinea mea ma6 simt fencit ca vá pot expun vederile guvernului Ma de Dobrogea. Doud-zeci ease eid ank ad freeid de a realipirea Dobro...;

gel la Poinhiia mama, s'aa facia progrese, dar mai sint de facut. Sa salutdm dar node ale progresului,farejmpMg Dobrogea spre o alla Guvernui conservator e hold' rit sa studieze sóre

a crea leg nout care sa asigure Dobrogel aceleag drepturi ca

teirei. Se va face aceastd

reforma dupd matuni chibzuinfa, datise va face cu energie i curaj, ca Ms' asigwre Dobrogeriilor soarta fe Li se cuvine",

Iatd curn trebue sA cugete i sA facä telepciunea, prevederea i patriotismul adevdratilor Romini, gelosi de binele si de progresul Orel' -lör, iat iu pentrii plAcetiea de a pAstra

www.digibuc.ro

TO

sinecurt sa chinujiscA o provincie, oprind-o de la progres si- InstrAinind-o de lard. i )

Consecintele acordäre1 cireptudior politice.

Am arMat cif de netnterneiatä este frica de b inirare iredentMä bulgarV, dar chigi de hm adrriite cA se va putea crea in partid nationalist bulgar, noi trebue, ca In loc &A aminAm momentul acordärei drepturilor, din contra sà` '1 apropiem cit vom putea mai mult.

3 Sint boale care nu pot fi tratate pind ce printeurr mijloc oare-care nu se provaacA manifestarea loE. Nu mai sub un regim de libertate §i de egalitate noi ne putem da searna dacA existd sal ,nu »pericol bulgarq si cum trebue sd fie combdtut. Faptul cA el hu se aratA hzi, nUlnseatnnA cd el nu existA nici-de-cum. El exiStä si vd exista citA vreme Bulgarii nu sInt asimilati,

si nu se vor asimila Ora cind nu li se vor da drepturi. , Acordarea drepturilor va avea negresit de consecinta foarte insemnatä irhpArtirea socie-

ale bulgare in ma rpulte tabere. 4z1 pulprif, peavind a viata paliticA §i sociald) trAesc inchi0' §i izolatik cu nácieidea Intepn viitar de yjst lntre lei existA, acea so-,

www.digibuc.ro

74

lidaritate primitivk care este inerentkla toate grupdrile omenestI oprimate. Cu viata poli4 lick care are sa faca din fie-care J3ulgar tin cetatean si Lin alegator, se deschide pentru fie-care dinteinsii un alt amp de activitate.

Grupdrile nu se vor mai face dupä rase si nationalit4 ci dupd interese si idef. Tar ranut va merge ,cd taranil, Ordsanul cu ord.seniL ConservatoriI, liberalif si. junimistif ail SA intre In grupdrile respective.

Dar apdf, unde maI pill avIntul cell va putea lua provincia, odatd scdpatd de aceste paserr de pradd, rare, 5'4C1 inculat aci In Dobrogea, fiind,--cd schimbdrile de guverne, nu le atingi Ad indatorat orasul Constar* ca .sd aducd

apd bund si Cind colo s'a adus tina impui titä din Jac. Studiazd de ara de zile facerea liniel ferate Tulcea-Constanta, de care proVincia are atIta nevoe §i nimic nu s'a, Inceput. La toate judetele statul vine in ajutor pentru

sosele, uumai de la noI, ia si iar ia I Malurile bare( se surpa din an In an cu

case cu tot In orasul Constanta si D-lot construesd palate- si cazine de petrecere, atnnci

www.digibuc.ro

80

cind n'au nicf stradele canalizafe, pavate .*1 luminate,

lati .pentru -ce voim drepturi, Le voinf pentru caprintrInsele sA ne asigurArn persoana

§i averea, §i le mal cerem pentru ca tot prin ele, sA ne facem §i Imbunkitirile de care avem noi nevoe. Este ci ru§ine ca statul care Incaseazd de

la noI atita sumA de bant sä nu ne fi dat dupA 28 de an! prim primarie sea nuinifi, nice miicar apti de bdut. Drepturik politiee i revizuirea Constitutid. Inventatorii de argumente ail maI nds, cocit cA : spre a se putea desfiinta regimul legilor exceptionale din Dobrogea éste nevoe de o prealabilá revizuire a constitutiel $i ded

pentru o nouA främintare de ap fel, trebue ales un timp priincios. SA las cA chiar de ar fi nevoe de o revirzuire a constitutief §i incd sacrificiul -alegereT

unel camere constituante, nu ar fi prea mare; dar apot iatA ce zice in primul säil art. con-

sfitutia revizuitä la 8 lunie 1884 Regatul Rominiei cu jndetele sale din dreapta Dirsingur stat indivizibil. nArel, constitue Deci principhil fundamental de ordine con-

www.digibuc.ro

82

pineste de Romini, i cA starea materiald a dobrogenilor, le permite sA dea exemple de neatirnare.

Si atund ce loc mai pot avea niste asemeni invinovAtii

i

ezitAri?

Tema de ale0 Dobrogei. $i la aceasta cifrele vor rAspunde.

A se vedea tabela statisticA ce se alcAtueste acum, pe cens si nationalitäti de cAtre ministerul de finante cu ocazia recensAmintulul general pe periodul viitor, cAd aceea

fAcutA de mine, pe dud eram prefect de Constanta nu mi s'ati dat Off-care ar fi insä numArul de alegA-

toff arMati pe categorii de numita statistida a nlinisterului de finance, din care se va vedea cA Rominii sint in foarte mare majoritate ; cAd la colegiul I al marilor pro,

prietari rurali din jud. Constanta sint 216 Romini, 27 Musulmani, 20 Bulgari, 10 Ger-

mani, 8 Greci i un Rus ; avem totusl o observatiune foarte importantä de adus la cnnostintA.

Aceea ca prin listele electorate actuate, aii fost Inscrisi pe bacsisuri, hatAruri si märturif mincinoase, sumd de sträini cari

www.digibuc.ro

83

fost raiale turcestf i nid nu fac parte din vre-o categorie, pe care legea mumä a Dobrogd, sd-i fi declarat de cetäteni Dobrogent

Aceasta este o cestiune foarte serioasä care trebue .54 preocupe pe guvern cu ocazia acorda" ref drepturilor. Ace Vi sfräini strecurati fraudulos printre

cetii(eni, nuniärei poate ca la 20-710% din gumetrul total di cetätenilor previtzull

in tabela Deci prin legea care s'ar acorda drepturi dobrogenilor trebue sd se prevadd cd la facerea noilor liste electorale, afard de Ronfinif

de .origind si de toate raialele turcesti constatate din acte oficiale, loft vor trebui sci-§1 dovedeasca" aceastä calitate a lor

in fata aulorikifilor in drept.

www.digibuc.ro

CONCLUZIE Si acum dupd ce am arAtat.starea. Dobro-

gel. §i a Dobrogenilor, atit pe cit. se putea face Inteo .luerare de.,a§a fel,. supunem. la dreapta judecatd a opiniei publice, .a guver-

.

nulul tärei i mal cu seamä a prea Inteleptulta nostru Suveran, sA judece, dacA n'ai1

§i chiar prea intirziat momentul, chid Do-

.

brogeni trebuiail sg. intre desävir§it in marea familie romineascä. SA aprecieze dupd fapte sAvirite, iar nu, dupä insinuArl hrdnite, dad, datA fiind, educatia §i pregAtirea celor mai multi dintre functionarif notri administrativi, ei, aù putut saú vor putea satisface vre-odatA, adevArata menire a until regim de legi exceptionale.

De altd parte imploräm pe toff sd binevoiascd a se convinge din isvoare one§te §i independente, dacd chiar eù vAzind cA trebue

sA mic§orez ru§inea unora dintre serviciile publice din Dobrogea, nu am trecut peste cele mai culpabile din faptele lor, pe care

www.digibuc.ro

85

cu toate acestea, lucru de mirat, Dobrogenii suferit 1inititi pind azi. Partidul conservator luind chestia dobrogeand In mind, aft dovedit nu numal o pregAtire mai largA, in arta de a guverna, o inimd

mai caldd pexitru tot ce atinge interesele romine§ti, dar ca §i in legea contenciosuluf adrninistrativ, In chestia macedoneand §i in aceea cu Potemchin-ul, el, se aratd §i cu noi, hotdrit sA desfiinteze arbitrariul §i sA intretie renumele umanitar al natiunei romlne§ti. Nu tot la aceasta vdzut cA tinde D-1 Dimitrie Sturdza, §eful partidului liberal, care devi fricos §i nehotdrit cum este, ail Influentat totu§T, inteatit partidul-sda, cA pdstrinduli eticheta de liberal, mentine tirania. Tot unii membrii din partidul liberal, mai rdspindesc tirea : dacd D21 Sturdza Infd-

ward acordarea drepturilor cu faimoasa sa in`oportunitate, aceasta o face, fiind-cd M. S. Regele, este atIf de putin dispus sà. acorde

drepturi Dobrogenilor, in al in ziva and partidul conservator, ar voi sei le dea, el ar fi nevoit sà plece de la putere. Nu slut curtezan, fiind cà sint plugar, §i cum pe plugari, toff, dar absolut toti, fArd exceptiune, oropsit, tinindu-i in intu-

www.digibuc.ro

86 i In rnizerie, a-§ir .putea, revoltat cum sint de aceasta, sA-mi exprim sus, tare,

neric

o teamA, nemultumirea contra off .cui crede eii, cA contribue la aceastá stare. Dar ori-ce s'ar zice, de cAtre acei cari s'ati

nid

obicinuit, sä se ascundä dupA coroanA, atunci

cind daii in grea, eti nu cred ca Suveranul nostru, sclav al datoriei, a§a cum este, §i doritor de progresele $i binele tärei asupra cAreia

domne§te, sA se pund stavilä invierei a 5 jumAtate milioane de sätenI §i a trei sute mii de Dobrogeni, supqi credinci4. ai SAT. SA admit MA pentru un moment, CA pArerea M. Sale Regeluir ar fi cA incd Dobro-

genii nu sint destul de pregätiti pentru drepturf. ET, §i, ce alt ar dovedi aceasta, de cIt c'd : acei cari fac zi §i noapte anticameri

la palat L'ati indus In eroare. Si apoi, ce ? Nu §tie Suveranul cA purtarea locuitorilor no§tri de origine strAinä, atirnA de purtarea noastrd fatä de ei ; §i cA noi manifestindu-le mereii o nervozitate fricoasA, dam dovadA de o neincredere nejustificatA, in prgpriul nostru drept. Nu ! partea asta. nu ne ingrije§te de. fel ; fiind-cA acolo wide este dreptatea i interesele tArei, tot acolo va fi §i Regele nostru. I

www.digibuc.ro

87

Unde am don sA isbutim, este ca sä putem convinge pe chiar acei, cari din interes ad fost i sInt IncA §i astd-zi in potriva acordArei drepturilor, cA grwsc ca Rom Ira pAcátuesc ca cre§tini, dorind sd mai men-

tind sub o ast-fel de epitropie o provincie de atita viitor. $i Inteadevär ca bura Rom MT vorbind, la

ce foloase ne mai putem a§tepta de la un regim exceptional, care In interval de 28 de n'ati dat alte rezultate, de cît emigrArr, blesteme §i ImbogAtirea citor-va de pe spinarea populatiunel. Ziceam cA : nu gratie administratiel, ci

contra ei, locuitorif ad putut realiza, bruma

de progres, ce se vede fAcut deci ace§ti oameni cari storc din pietre, din vinturi, din secete milioanele ce dad tärei, sint plamAdif dinteun alt-fel de aluat, de ell acei cari pot nurnai sA ordone IncasArile i atunci,

de ce in loc sei li se inlesneascii mersul li se opreVe avintul ? Meritul cel mare al §efilor conducdtori ai partidului conservator constä In agerimea cu care Inainte de toff., aù inteles i serviciile ce ar aduce Wei i dreptatea ce ar face Dobrogenilor, dindu-le drepturi.

www.digibuc.ro

88

De aceia, toatä suflarea dobrogeand, plinA

de sperantA si pAtrunsä de cea mai adina recunostintd, asteaptd cu Incredere si nerdbdare, rezolvarea favorabilà a acesteT mari chestiuni locale si de stat, care natural va trebui sä ataseze pe top' Dobrogenii de partidul conservator. Asancia, 25 Sept. 1905.

www.digibuc.ro

CR131.111 DE MflrE1111 PAB.

PAC

Introductie

.

.

3

.

PRECER I

Suprafata teritoriall Diviziunea administra-

.

.

.

Solul i subsolul . . Drumuri, cAT ferate, de-

7

buseur1 si comert

de vite

11

Cal OI Comert Industria Proprietatea particularA

13 14 15

In Dobrogea . Proprietatea mare

17 17

17

.

.

mijlocie

.

18

micA

.

20

.

.

Rutenif

41 42

43 44 45 48

Evreil Biserici

8 Scol1 10

CAI ferate ()rase, orAsele si tirgurI

. .

Rusii si LipoveniI

Muscalif sail LipoveniI 4 Tätaril 5 Turcif Germanif 5 Grecii si Armenif

tivä Relieful general . . Clima, temperatura, ploi .

33 36 37 37 39

BulgariI 4

.

si zApadA

Rominil TransilvAnenl 29 RominiT venitl din tail 32

PRREER Ill

In ce consista regimul exceptional .

.

.

.

Productiunea medie, Teama de insträinarea pretul de achizitiune Dobrogel . . . . si arendare a päminPolitica noastrA in Dotului, produsul cabrogea lipsitA de oil21 pitalului ce idee conducAtoare Agricultura, principaNevoia de a se acorda lele plante cultivate, drepturf dobrogen ilor sistemul de culConsecintele acordArel turA, instrumente, drepturilor politice . 22 Drepturile politice si refasoane Veniturile statuluI in vizuirea Constitutid Dobrogea . . . . 23 Do brogen if nepregAtit1 brogel .

Rominif

Rominii autohtoni .

65

67 73

78 80 81

Teama de alesil Do-

PFIRrEfl II

Despre nationalität1

50

Regimul exceptional si starea materiall a tAranulul Dobrogean . 51 Regimul exceptional in Dobrogea §i proprietatea . . . . . . 59 Revizuirea pAminturilor 64

.

25 Concluzie 25 25

www.digibuc.ro

82 84

www.digibuc.ro