CRED Suport Curs Educatie Fizica [PDF]

Zitiervorschau

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Nr.597/29.07.2020 Proiectul CRED – Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți, cod SMIS 118327, Proiect cofinanțat din Fondul Social European prin Programul Operațional Capital Uman 2014-2020, beneficiar Ministerul Educației Naționale, perioada de derulare 2018-2021

PROGRAM DE FORMARE - NIVEL 2

Modulul II: Aplicarea noului Curriculum național pentru învățământul gimnazial. Disciplina de studiu din perspectiva didacticii specialității

EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT Autori suport de curs: Petrică DRAGOMIR Titel IORDACHE

- București, 2020 Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

1

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

CUPRINS TEMA 1 - Contribuția specifică a disciplinei educație fizică și sport la realizarea competențelor cheie ........................................................................................................................ Comunicarea în limba maternă ............................................................................................. Comunicarea în limbi străine ................................................................................................ Competențe matematice și competențe de bază în științe și tehnologii ................................. Competențe digitale și de utilizare a noilor tehnologii ale informației și comunicării (TIC).. A învăța să înveți .................................................................................................................. Competențe sociale și civice ................................................................................................. Spirit de inițiativă și antreprenoriat ....................................................................................... Sensibilizare și exprimare culturală ...................................................................................... TEMA 2 - Contribuția disciplinei Educație fizică și sport la realizarea componentelor profilului de formare al absolventului de clasa a VIII-a ............................................................... Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a ......................................................... TEMA 3 – Noutăți în programa de educație fizică și sport, clasele V-VIII .............................. Noutăți ale programei de educație fizică și sport, clasele V-VIII, centrată pe competențe generale, competențe specifice și activități de învățare (reprezentarea schematică) ............ Alte noutăți și sugestii metodologice .................................................................................... TEMA 4 – Repere metodice ............................................................................................................ Autoevaluare responsabilă ................................................................................................... Lecția de educație fizică ........................................................................................................ Structura lecției de educație fizică și sport ........................................................................... Soluții de organizare a clasei de elevi ................................................................................... Organizarea grupelor valorice ................................................................................. Organizarea grupelor de opțiuni ............................................................................. Respectarea particularităților de gen ....................................................................... Valorificarea spațiilor aferente catedrei de educație fizică ...................................... Reprezentarea schematică – Repere metodice TEMA 5 – Aspecte privind proiectarea și planificarea în educația fizică școlară ...................... Proiectarea demersului didactic ........................................................................................... Planificarea în educație fizică școlară .................................................................................. Planul anual de eșalonare a unităților de învățare .................................................. Planificarea calendaristică semestrială/ anuală ....................................................... Proiectarea unității de învățare ................................................................................ Repere pentru reprezentarea unei activități de învățare .......................................... Proiectul didactic .................................................................................................... TEMA 6 – Evaluarea în educația fizică școlară ............................................................................ Sistemul de evaluare pentru învățământul gimnazial ............................................................ Tipuri de evaluare în educația fizică școlară ........................................................................ Evaluarea-subiect de discuții................................................................................................ Teme de dezbateri și reflecții.................................................................................. Consecințe ............................................................................................................... Competențele specifice prevăzute în programă la clasa a VIII-a ..........................

3 3 5 6 7 8 9 10

12 14 20 21 24 25 26 26 26 27 30 31 32 32 32 34 35 35 35 36 44 58 58 73 78 78 79 80 80 80 80

Anexe ................................................................................................................................................

82

Bibliografie ................................................................................................................ ......................................

88

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

2

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

TEMA nr. 1 CONTRIBUȚIA SPECIFICĂ A DISCIPLINEI EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT LA REALIZAREA COMPETENȚELOR CHEIE Alături de celelalte discipline din planul de învățământ, educația fizică și sportul are numeroase posibilități de a contribui la formarea competențelor cheie elevilor din toate ciclurile de învățământ. Planurile cadru de învățământ cât și programele școlare au fost concepute în spiritul corelării directe cu exigența stabilită pentru toate sistemele de învățământ din Comunitatea Europeană, concretizată în abilitarea fiecărui absolvent de învățământ obligatoriu cu cele opt competențe cheie (Anexa 1), fiecăreia fiindu-i specifice CUNOȘTINȚELE, ABILITĂȚILE ȘI ATITUDINILE prin intermediul cărora absolventul ar putea să se insereze eficient în viața socială. Indiferent de nivelul de învățământ la care predă, profesorul de educație fizică trebuie să-și raporteze efectele activității sale profesionale, inclusiv la dobândirea de către elevii săi a componentelor competențelor cheie. Procesul de formare a acestor competențe cheie se întinde pe durata a 11 ani, fiecărui nivel de învățământ revenindu-i sarcini și atribuții specifice, concretizate în profilurile de formare al absolventului în finalul fiecărui ciclu de învățământ (clasa a IV-a, a VIII-a, a X-a , a XII-a). Astfel, profesorul de orice specialitate inclusiv cel de educație fizică și sport are la îndemână două repere clare față de care să-și raporteze efectele muncii sale, respectiv, COMPETENȚELE CHEIE ca finalitate a sistemului de învățământ obligatoriu și PROFILUL DE FORMARE al absolventului ciclului de învățământ la care profesorul predă. Pentru ca întreaga activitate didactică să fie corect orientată și eficient desfășurată este necesară cunoașterea în detaliu a acestor două repere și contribuția pe care o poate avea disciplina pe care o predă la realizarea acestora. În ceea ce privește contribuția disciplinei educație fizică și sport la realizarea competențelor cheie este bine de reținut faptul că aceasta nu este egală (cantitativ și calitativ) asupra tuturor competențelor cheie, dar în același timp poate contribui la realizarea deplină a fiecăreia dintre acestea. 1. Competența cheie Comunicarea în limba maternă Evident că principala contribuție o au disciplinele din aria curriculară limbă și comunicare, dar disciplina educație fizică și sport poate să contribuie prin îmbogățirea vocabularului cu termeni specifici ca: denumirea mișcărilor (rulare, rostogolire, răsturnare, etc), procedeelor tehnice (aruncare la coș din dribling, serviciul de jos din față, lovirea mingii cu șiretul exterior, etc), probelor și Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

3

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

disciplinelor sportive (alergarea de garduri, săritura în înălțime cu pășire, aruncarea azvârlită cu elan, aruncarea discului/ suliței/ ciocanului, handbal, volei, baschet, polo, gimnastică artistică sportivă, gimnastică ritmică sportivă, patinaj artistic, schi alpin/ fond, etc), regulilor prevăzute în regulamente (fault, pași, dublu dribling, atac pasiv, schimbare greșită, etc), acțiunilor tactice (încrucișare, pătrundere, depășire, circulația în 8, blocaj, blocaj-ieșire din blocaj, etc), denumirea competițiilor (cupe, campionate naționale, balcanice, mondiale, mondiale universitare, jocuri olimpice, jocuri paralimpice, etc), criteriilor competiționale (achiziționare de puncte, eliminatorii, îndeplinire de baremuri, etc). În aceeași măsură se vor transmite și elevii vor acționa corespunzător unor comenzi (v-aliniați, trecerea din coloană câte unul în coloană câte doi) , indicații (pase succesive, prindere cu două mâini urmată de pasa cu o mână de la umăr) sau măsuri organizatorice (va dispuneți în cerc, în careu, pe semicercul de 9 metri, expiră prelung, inspiră profund, „scutură” brațele/picioarele, alternează îndoirea trunchiului cu extensia acestuia, etc.). Noțiunile de igienă a efortului, a echipamentului, a alimentației și a odihnei vor îmbogăți capacitatea de comunicare orală și interpretarea mesajelor scrise/ citite. Această disciplină are și caracteristica de a forma la elevi capacitatea de a comunica non verbal prin semnale și gesturi care să dea eficiență colaborării între parteneri și să surprindă adversarii în condiții de întrecere. Un impact pozitiv în formarea competenței de comunicare în limba maternă îl poate avea lectura unor creații cu subiect sportiv pe care profesorul de educație fizică le recomandă elevilor, ca de exemplu: „Ar fi fost prea frumos” - Editura Curtea Veche 2002, în care gazetarul Ioan Chirilă prezintă epopeea participării tenismenilor români Ion Țiriac și Ilie Năstase la

Cupa Davis,

calificându-se în finala cu SUA în două ediții. Horia Alexandrescu prezintă în „Olimpiada Californiană” eforturile sportivilor români care s-au clasat pe locul 5 în clasamentul general pe națiuni. Antrenorul Béla Károlyi descrie în ”Fără teamă” (Editura Olimp 1995) drumul parcurs de Nadia Comăneci spre gloria olimpică. „Ștafeta de aur”-Ioan Puică 1982, „Am dat mâna cu ei ”, „Viața greilor nu e ușoară”-George Mihalache 1988, „Constelația corifeilor” - Acsan Ion 1984, „Olimpiada 1980”-Alexandrescu Horia, „Sport și legendă” -Bănciulescu Victor 1973, „Mexico 68” -Victor Bănciulescu, „România la Jocurile Olimpice”-Fântâneanu Emanoil 2000, „Olimpiada Mexicană”- Goga Ilie, Valeriu Emanoil 1969, „TOKIO-Olimpiada recordurilor” - Goga Ilie, Vilara Romeo 1965, „Constelația Olimpiadelor” - Mitra Gheorghe, Ratinschi Alexandru 1984, „Cu sportivii români la Melbourne” - Urziceanu Radu, Vornicu Tudor 1958, „Jocurile Olimpice de la Roma” Urziceanu Radu, Vornicu Tudor 1961, „Montreal 76 Olimpiada Nadiei Comăneci” - Vilara Romeo 1977, „Competiții de neuitat” - Constantin Teașcă 1989, „Revenirea între stele” - Geo Raețchi 1990, „Zile și nopți pe stadion” - Ioan Chirilă 1986, „Piticul și restul lumii” George Mihalache 1998, „Însemnări din lumea sportului”- Ion Matei 1979, „Împliniri”-Gh. Derevencu 1989, „Stelele universiadei”- Horia Alexandrescu 1981 etc., sunt titluri realizate cu talent care pot captiva interesul Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

4

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

elevilor îmbogățindu-le cunoștințele dar și capacitatea de a recepta mesaje scrise cu încărcătură emoțională deosebită. În anul 2002, sub egida Comitetului Olimpic și Sportiv Român, a apărut lucrarea de sinteză „România la Jocurile Olimpice” (1216 pagini), bogat ilustrată și cuprinzând date statistice relevante pentru istoria sportului românesc. În aceeași măsură profesorul de educație fizică va recomanda elevilor publicațiile sportive (ziare, reviste naționale și internaționale) provocând în lecții și în afara acestora comentarii, solicitând opinii argumentate, aprecieri critice etc. În timpul lecțiilor, profesorul va crea cadrul necesar și va solicita intervenția verbală a elevilor în acțiunile de ajutor, asistență și sprijin reciproc, în desfășurarea acțiunilor de atac și de apărare, în cadrul jocurilor sportive, în susținerea coechipierilor veghind asupra păstrării unui comportament, inclusiv verbal, lipsit de agresiune, bazat pe respect față de partenerii de întrecere. 2. Competența cheie Comunicarea în limbi străine Și în acest caz, disciplinei Educație fizică și sport îi revine sarcina de a contribui într-o manieră specifică la completarea capacității de comunicare a elevilor într-o limbă străină în acest domeniu larg răspândit în rândurile tinerilor, și nu numai, sportul fiind astăzi un fenomen social planetar. Referindu-ne la elev, acesta va trebui să primească de la profesorul de educație fizică și să opereze în lecții și în afara acestora cu termenii specifici educației fizice și în limbile străine studiate, astfel încât, în condițiile mobilității populațiilor pe continentul european, tânărul să nu întâmpine dificultăți de integrare în activitățile de educație fizică și sport, ca practicant sau spectator. Dacă elevii clasei la care predă profesorul de educație fizică studiază, de exemplu, limba engleză, pe măsura parcurgerii planului calendaristic anual acesta va folosi un dublu limbaj, românoenglez ca: alergarea de viteză- Running Speed; săritura în lungime – Long Jump; rostogolire – Tumble; stând pe cap – Sitting on Head; aruncare la poartă – Throw at The Handball Gate; aruncare la coș – Throw to Basketball; dribling – Huge/Dribling; pasa – Pass The Ball; pași – Step Error; fault – Fault; stând pe omoplați- Sitting on The Shoulder Blades; rezistență – Endurance; echilibru – Stability, etc. Elevii trebuie să afle de la profesorul lor de educație fizică, traducerea unor termeni uzuali în diferite discipline sportive, folosiți în transmisiunile sportive (radio, televiziune), în presa sportivă sau pe internet, de către arbitri, ca de exemplu: Break-în tenis, Game realizat pe serviciul adversarului, Minibreak-punct realizat pe serviciul adversarului în prelungirea setului în caz de egalitate 6-6, Sliceminge lovită cu efect de jos, Smec -lovitură de deasupra capului, Topspin-rotație imprimată mingii în același sens cu cel al mișcării ei, Backhand-lovirea mingii din partea opusă a corpului față de brațul de lovire, Forhend -lovirea mingii din aceeași parte a corpului cu brațul de lovire, Tie-Break-sistem Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

5

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

de punctaj care se aplică la scorul de 6-6, Slamdunk-introducerea mingii de baschet în coș cu una sau ambele mâini de deasupra inelului, Soccer-denumirea jocului de fotbal pe teritoriul american, PROP (pilier)-fiecare dintre înaintașii din prima linie care în grămada de rugby îl susțin pe taloner, Flyhalf (troacar)-mijlocaș la deschidere în rugby, Offside-poziție afară din joc, Ordered Gram (grămadă ordonată) – modalitate de reluare a jocului în caz de infracțiune involuntară, Fitness – stare de sănătate, condiție fizică. Amploarea dezvoltării formelor de practicare a exercițiilor fizice în scopul menținerii stării optime de sănătate, de dezvoltare armonioasă a corpului, de asigurare a unui potențial fizic corespunzător, a condus la apariția („importul”) în sălile de fitness/diferite spații a unor programe ca: Pilates, TaeBo, Stretching, Yoga, Kangoo, BootCamp, Trx, Cycling, Fitball, Parkour. Este normal și obligatoriu ca elevul să afle de la profesorul său în ce constau aceste programe, utilitatea lor, eventualele contraindicații și riscuri. Pilates (exerciții de întărire a mușchilor profunzi responsabili de postură), TaeBo (mișcări de Taekwondo combinate cu aerobică), Kangoo Jumps (exerciții aerobice combinate cu sărituri cu ghete cu arcuri), Boot-Camp (exerciții pentru tabere), Trx Sistem (exerciții folosind greutatea propriului corp), Feet-Ball (exerciții cu mingea mare elastică), Parkour (parcurgerea unui traseu cu obstacole cu mijloacele propriului corp), Battle Rope Training (exerciții cu frânghii lungi și groase) etc. 3. Competențele matematice și competențele de bază în științe și tehnologii Aceste competențe, dobândite prin disciplinele din aria curriculară specifică pot fi întărite, aplicate practic și valorizate și prin intermediul disciplinei educație fizică și sport. Încă din învățământul primar, numerele, măsurile, operațiile de bază își găsesc aplicarea practică prin exerciții, jocuri dinamice, ștafete, desfășurate sub formă de întrecere, ca de exemplu: cursa pe numere; al treilea fuge; cursa în perechi, aleargă elevul din echipă care poartă numărul care reprezintă rezultatul adunării/scăderii/înmulțirii/împărțirii; recunoașterea numerelor; punem cifra la cantitatea corespunzătoare; alcătuim cantitatea conform cifrei impuse; figurile geometrice; buchețelele; împrăștieri și regrupări în cerc/careu/triunghi; etc. Prin aceste activității se urmărește atât întărirea cunoștințelor dobândite, cât și aplicarea lor practică în condiții de rapiditate a gândirii și a lucrului în echipă. La educație fizică, elevul percepe concret dimensiunile lungime, înălțime, lățime, durată, greutate, le poate compara cu săriturile, aruncările, alergările colegilor, sesizează multiplii și submultiplii unităților de măsură în sistemul CGS (centimetru, gram, secundă), își determină propriile valori ale calităților motrice. Tot aici elevul ia contact și folosește cronometrul, ruleta, își poate determina viteza de deplasare în metri pe secundă (aspecte care uneori anticipează predarea de la disciplinele ariei curriculare matematică și științe). Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

6

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Prin componenta sa biologică educația fizică pune elevul în contact nemijlocit cu contracția musculară, cu viteza, forța și durata acesteia, cu valorile de puls și frecvență respiratorie, cu ventilația pulmonară, cu inspirațiile și expirațiile eficiente, cu fenomenul de oboseală (cauze, efecte, soluții). La această disciplină elevul poate afla și simți de timpuriu caracteristicile eforturilor aerobe, anaerobe și mixte, timpul eficient de refacere după efort, măsurile igienice care însoțesc efortul, alimentația optimă, recuperarea, etc. Prin varietatea mișcărilor și acțiunilor motrice specifice, educația fizică pune elevul în situația de a realiza deplasări pe anumite direcții, în anumite ritmuri, mișcări ale segmentelor și corpului în diferite planuri, transmiterea sau aruncarea de obiecte pe diferite traiectorii, să constate rolul capului în rotația corpului, rolul voinței în depășirea „punctului mort” survenit în eforturile de rezistență. Pentru a putea acționa eficient și pe linia acestei competențe cheie, profesorul de educație fizică trebuie să se informeze asupra conținuturilor programelor și a planurilor calendaristice la disciplinele din aria matematică și științe, la clasele la care predă.

4.

Competențe digitale și de utilizare a noilor tehnologii ale informației și comunicării (TIC)

Aceste competențe cad în sarcina disciplinelor specifice ariei curriculare educație tehnologică. Profesorului de educație fizică îi revine misiunea de a informa elevii asupra (re)surselor care pot fi acționate din domeniul educației fizice și sportului și de a le dirija interesul, de a se informa permanent, de a căuta, colecta și procesa informațiile, de a le folosi într-o manieră critică, apreciind relevanța acestora. Nu pot fi elevi care să nu fie interesați de viața și activitatea marilor personalități sportive naționale și internaționale, de traseul parcurs de acestea, mai ales că, de regulă, informațiile se referă la vârste apropiate elevilor (copilărie, adolescență, tinerețe). Ce-ar spune, dar mai ales ce vor face elevii dacă profesorul de educație fizică le face cunoscută pagina oficială de Facebook, internet sau adresa de e-mail a sportivei Simona Halep (www.simonahalep.com) sau a fotbalistului Cristiano Ronaldo (www.cristianoronaldo.com), sugerându-le că pot căuta adresa oricărui sportiv de valoare? Dar dacă profesorul de educație fizică le stimulează curiozitatea privind viața internă a marilor cluburi sportive naționale sau internaționale? Vreți să știți ce se întâmplă la Clubul Steaua București?, atunci accesați www.csasteaua.ro; dar la Clubul Universitatea Cluj?, atunci accesați www.universitateacluj.ro. Va interesează Clubul Real Madrid?, atunci accesați www.realmadrid.com, sau Clubul F.C. Barcelona?, atunci accesați www.fcbarcelona.com. În aceeași manieră, elevii pot află că pot găsi informații privind activitatea și proiectele Comitetului Internațional Olimpic, Comitetului Olimpic și Sportiv Român, oricărei federații române pe ramură de sport. Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

7

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Pe măsură ce elevii își extind competența digitală, profesorul de educație fizică îi poate informa pe aceștia asupra unor surse mai pretențioase, existente și în domeniul educației fizice și sportului, respectiv: Instagram, Facebook, platforme online, tutoriale, forumuri, pod-kasting, adrese web, baze de date online, biblioteci virtuale etc. Elevii, posesori ai acestor informații, trebuie stimulați să le comunice și să le discute cu colegii, să își transfere reciproc informațiile dobândite. 5. Competența A învăța să înveți Această competență solicită fiecărui cadru didactic, indiferent de disciplina predată, să dezvăluie elevului strategiile de învățare care i se potrivesc, punctele sale tari sau slabe, exigențele profesiilor aflate în relații diferite cu disciplina predată. Memorarea, memoria vizuală, memoria auditivă, memoria motrică sunt infinit de variat distribuite la nivel de individ, de aici decurgând strategii de învățare care să valorifice disponibilitățile individuale și să axeze învățarea pe una sau pe combinarea acestora. Toți elevii citesc, unii citesc cu voce tare, unii preferă doar să asculte, alții citesc și urmăresc rândurile cu creionul, alții citesc și fac adnotări, alții după citire fac schița celor citite. Trecând prin toate aceste modalități de învățare, îndrumat de către profesor, elevul va deveni conștient de strategia eficiență pentru disponibilitățile sale. Treptat el poate ajunge la concluzia că pentru o învățare eficientă și durabilă el trebuie să vadă, să audă, să simtă și să verifice practic ceea ce învață. Pe parcursul lecțiilor practice, profesorul de educație fizică va înfățișa elevilor calitățile cerute celor care doresc să se dedice carierei sportive (tip constituțional, calități motrice native, vârsta optimă pentru inițiere, durata pregătirii în ani până la atingerea performanței maxime, continuitatea și perseverența în pregătire, un regim de viață specific etc.) sau celor care doresc să îmbrățișeze cariera de profesor de educație fizică, antrenor, chinetoterapeut, psihoterapeut, manager sportiv, gazetar sportiv, medic sportiv (studiile necesare, deprinderile specifice tehnicii și tacticii disciplinei sportive, cunoștințe psiho-pedagogice). Disciplina educație fizică și sport îl convinge pe elev că orice achiziție de factură intelectuală sau fizică se realizează doar prin efort, că acesta trebuie prestat continuu, cu indici progresivi de complexitate și dificultate. De asemenea, îl obișnuite pe elev să desfășoare activitatea în grup (perechi, linii, echipe) în condiții de întrecere cu parteneri și adversari, cu rezultate concrete, vizibile pentru întreaga asistență. O atenție deosebită trebuie acordată înzestrării elevilor cu tehnici, metode, mijloace moderne vizând: influențarea selectivă a aparatului locomotor; călirea organismului; prevenirea instalării atitudinii corporale deficiente; menținerea unui randament optim al funcției cardio-respiratorii; Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

8

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

creșterea și menținerea la un nivel optim al indicilor de forță a principalelor lanțuri musculare; programe de fitness; execuții de recuperare după traumatisme; exerciții pentru afecțiuni cronice cardio-vasculare și respiratorii. Stimularea elevilor de a utiliza constat sursele de informare în domeniu și de a-și programa ca punct stabil în regimul cotidian un spațiu destinat mișcării fizice. 6. Competențe sociale și civice Respectivele competențe impun contribuția specifică a disciplinei Educație fizică și sport, presupunând „înțelegerea felului în care indivizii își asigură un optim fizic și mental”, „înțelegerea felului în care un stil de viață sănătos poate contribui la asigurarea optimului fizic și mental”, „înțelegerea codurilor de comportament și de bune maniere general acceptate în diferite societăți și medii” etc. Asigurarea optimului fizic și mental, stilul de viață sănătos, codurile de comportament și bune maniere, deschid profesorului de educație fizică un câmp larg de acțiune beneficiind de cunoștințele, metodele, conținuturile disciplinei pe care o predă. Elevul află de la profesorul său că optimul fizic și mental se obține printr-un echilibru permanent între activitatea fizică și intelectuală, între activitatea profesională/ muncă”, recuperare și odihnă, între concentrare și destindere, între efortul susținut și recreere. Cunoștințele transmise sunt dublate de măsuri și exersări concrete, în lecții și în afara acestora, începând cu programele de pregătire a organismului pentru efort, continuând cu pauzele de revenire după eforturi, modalitățile de recuperare după efort, adoptarea unui regim recomandat de viață în care activitatea școlară, activitățile de timp liber, alimentația, odihna și somnul capătă repere corespunzătoare vârstei și sexului elevilor. Foarte importantă este relația recomandată și realizată de către elevi între timpul petrecut în sala de clasă, acasă sau alte spații închise și timpul petrecut de preferat în aer liber în zone nepoluate. Succesiunea: gimnastică de înviorare, igienă personală, micul dejun, deplasarea către școală, recreațiile, gustarea, deplasare către casă/ after-school, dejunul, odihnă/ siestă, efectuare teme, activități de loisir individuale sau cu colegi/ prieteni, în care să predomine activitățile dinamice (întreceri cu specific motric, practicarea unui sport individual sau colectiv), igienă personală, cină, lectură/ vizionare emisiuni, informare tabletă/ telefon/ calculator, pregătire pentru culcare, somn (minimum 8 ore), va fi prezentată și verificată periodic, mai ales în situațiile în care, unii elevi, manifestă stări de oboseală, apatie sau randament scăzut față de comportamentele anterioare.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

9

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Trebuie subliniat permanent faptul că optimul fizic și mental este resursa principală în obținerea oricărui rezultat pozitiv dar, în același timp, este și o resursă pozitivă pentru familie și pentru mediul social apropiat. În ceea ce privește codurile de comportament și de bune maniere, lecțiile de educație fizică și sport pun elevii în situații mai puțin obișnuite în activitatea zilnică, ca de exemplu: contacte fizice directe cu partenerii de întrecere în limita unor reguli, care trebuie respectate, și care încălcate sunt sancționate de arbitru. Aici se exersează respectul față de adversar, respectul față de reguli, respectarea autorității persoanei (arbitrului) însărcinată cu conducerea, acceptarea deciziilor, inclusiv cele sancționatorii etc. Ca parteneri de întrecere, echipele se salută la începutul și la finalul întrecerii, indiferent de rezultatul acesteia. În exersare, elevii își acordă reciproc asistență, sprijin, ajutor, colaborând la reușita execuțiilor partenerilor. Îndeplinirea, prin rotație, a unor atribuții ca responsabil de grup, căpitan de echipă, arbitru, observator, evaluator, obișnuiește elevul cu posturile de conducător și subordonat urmărind ca țintă îndeplinirea eficientă a fiecăruia dintre aceste roluri. În legătură cu competențele civice, profesorul de educație fizică nu trebuie să rateze ocazia de a prezenta elevilor sinteza Cartei Olimpice, a Jurământului Olimpic rostit de sportivi și arbitri la deschiderea fiecărei ediții a Jocurilor Olimpice, subliniind valorile de democrație, dreptate, egalitate, cetățenie, diversitate și identitate națională. Ca argument al rolului social și civic, al sportului încă din antichitate, se va sublinia ideea că pe durata desfășurării Jocurilor Olimpice antice, încetau toate războaiele între cetățile rivale. Pierre de Coubertin a fost întemeietorul Jocurilor Olimpice moderne reluate în anual 1896. 7. În spiritul competenței Inițiativă și antreprenoriat, disciplina educație fizică și sport, trebuie să-i prezinte elevului, de-a lungul ciclurilor de învățământ obligatoriu, oportunitățile pe care le oferă domeniul educației fizice și sportului pentru îmbrățișarea unei cariere sau pentru demararea unor afaceri private profitabile. În același timp, profesorul de educație fizică trebuie să sesizeze și să informeze elevii asupra disponibilităților psihomotrice cu care sunt dotați și să le indice domeniile în care acestea pot fi valorificate. În domeniul educației fizice și sportului, cariere de succes pot fi: sportiv de performanță, antrenor într-o disciplină sportivă, arbitru profesionist, preparator fizic, terapeut, dietetician, informatician și analist video, medic sportiv, psihoterapeut, scooter, impresar sportiv, manager sportiv, statistician sportiv, cercetător științific, ghid sau organizator de activități turistice, funcționar public în rețeaua națională care gestionează activitatea de educație fizică și sport, profesor de educație fizică și sport, cadru didactic universitar în rețeaua învățământului superior sportiv etc. Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

10

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Încă din clasa pregătitoare (și chiar mai devreme) părinții unor copii supradotați pot fi sfătuiți să-și orienteze copiii către un sport de performanță (înot, gimnastică artistică, schi alpin, patinaj artistic, tenis) informându-i asupra stagiului necesar de pregătire (8-10-12 ani), asupra timpului zilnic acordat acesteia, asupra implicațiilor de ordin material, asupra șanselor de succes și a riscurilor, cât și asupra beneficiilor ca statut social și material (ordine și medalii ale României; titluri de campion național; european, mondial, olimpic; premii și salarii; sponsorizări; venituri viagere). În aceeași manieră trebuie tratați și părinții copiilor de 8-10 ani, ramurile de sport în care poate fi începută pregătirea fiind mult mai numeroase. Acești elevi trebuie cuprinși în sistemele de învățământ sportiv integrat sau suplimentar. Elevii trebuie să afle de la profesorul de educație fizică care sunt „pașii” succesivi necesari pentru inițierea/ abilitarea în una dintre carierele enunțate și care sunt instituțiile care acordă calificări sau acreditări. Încă de pe băncile liceului, elevii pot urma cursuri de formare ca instructori sportivi sau arbitri, organizate de către comisiile județene pe discipline sportive din cadrul direcțiilor județene pentru tineret și sport sau de către federațiile române sportive de specialitate. Prin școlile postliceale sau postuniversitare de antrenori, tinerii pot obține calificarea de antrenor. Prin rețeaua învățământului superior de educație fizică și sport, absolvenții învățământului liceal pot obține calificarea de profesor de educație fizică, antrenor, kinetoterapeut, iar prin studii de masterat, abilități manageriale. Procesul didactic de educație fizică trebuie să includă și secvențe în care elevii îndeplinesc de la cele mai mici vârste roluri de supraveghetori a respectării regulilor întrecerilor, de arbitru, de cronometror, de conducere, de ajutor, asistență și sprijin obișnuindu-se cu competiția, cu lucrul în echipă, cu răspunderea individuală, cu dorința de afirmare, cu respectarea regulilor stabilite. Pentru elevii care se îndreaptă către studii universitare în alte domenii (medicină, chimie, construcții, arhitectură, psihologie) este foarte importantă prezentarea oportunităților de a se specializa în cadrul domeniului respectiv pe problematica sportului, orientare deosebit de eficientă din punct de vedere al relației cerere-ofertă de pe piața de muncă. Arhitectura și soluțiile constructive ale bazelor sportive moderne, medicina sportivă, biochimia sportivă, tehnologia materialelor și echipamentelor sportive reprezintă vârfuri ale științei și tehnicii actuale. Domeniul Educației fizice și sportului oferă oportunități de inițiere și derulare a numeroase tipuri de afaceri, individuale, de familie sau prin asociere. Încă din perioada studiilor liceale, elevul-sportiv de performanță dar și alți elevi care reușesc să obțină carnete de instructor sportiv într-o ramură de sport, de ghid de turism, ca urmare a cursurilor urmate pot iniția, ca persoane fizice autorizate, cursuri de inițiere a copiilor în înot, schi, tenis,

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

11

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

baschet, fotbal, judo, karate, dans sportiv, gimnastică artistică, gimnastică ritmică etc., sau pot organiza activități turistice (excursii, drumeții, tabere sportive etc.). După absolvirea cursurilor liceale sau universitare, conform competențelor dobândite și certificate legal, tinerii pot înființa societăți cu răspundere limitată (SRL), putând avea diferite domenii de activitate: turism intern și internațional, sală de fitness și culturism, cursuri de dans sportiv/ dans modern, cursuri de judo/ karate/ arte marțiale, săli de întreținere corporală, salon de masaj, gimnastică terapeutică și de recuperare funcțională, inițiere și antrenament pe grupe și individual în diferite ramuri sportive, producție, vânzare, închiriere materiale sportive, cursuri de inițiere în înot/ schi, impresariat sportiv etc. Disciplina Educație antreprenorială, prevăzută în planurile de învățământ, îi va iniția pe elevi în managementul unui proiect, incluzând activitățile de dobândire de fonduri, de planificare și de organizare, de gestiune, conducere, analiză, evaluare și revizuire, precum și evaluarea și asumarea riscurilor. Prin toate disciplinele planului de învățământ trebuie cultivate atitudinile de inițiativă, proactivitate, independență și inovare în viața personală a fiecărui elev. 7. Competența Sensibilizare și exprimare culturală Această competență presupune acțiunea concertată a cadrelor didactice pentru conștientizarea de către elevi a moștenirii culturale locale, naționale, europene și mondiale, înzestrarea acestora cu criterii de apreciere critică și estetică a operelor de artă și a spectacolului, stimularea și dezvoltarea abilităților creative, curajul de a crea produse culturale și de a le expune, dar mai ales de a cultiva „gustul” pentru frumos și necesitatea de a se desfăta cu acesta. Domeniul educației fizice și sportului oferă profesorului de educație fizică numeroase soluții de a sensibiliza elevii față de „frumos” și de a le deschide căi de exprimare estetică. Încă din primele lecții de educație fizică elevul percepe și încearcă să realizeze gestul motric frumos, estetic fie că este vorba de mers, de alergare, de mișcări ale corpului și segmentelor acestuia. Un val de brațe sau de corp, o secvență de pași specifici gimnasticii ritmice sportive, toate realizate pe fond muzical, înfățișează un tablou motric creativ și estetic. Exercițiile de gimnastică acrobatică, complexele de gimnastică aerobică însoțite de fond muzical, transpune elevul într-un cadru artistic complet. Neprevăzutul, angajarea, susținerea spectatorilor, evoluția scorului, cadrul organizat și regulamentar asigură frumusețea întrecerilor sportive. Profesorul de educație fizică trebuie să-și atenționeze elevii asupra evenimentelor sportive cu o încărcătură culturală deosebită, cum sunt: festivitățile de deschidere și de încheiere a Jocurilor Olimpice, a Campionatelor Mondiale, Europene și Naționale, a protocoalelor oficiale la întrecerile Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

12

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

inter-țări, să urmărească evenimentele sportive televizate de la competițiile de patinaj artistic (individual, perechi, dans); gimnastică ritmică sportivă (individual, grup, ansamblu); gimnastică artistică sportivă (proba de sol), înot artistic, călărie (dresaj, obstacole), în care gesturile motrice, fondul muzical, culoarea echipamentelor și materialelor folosite, ambianța concursului reprezintă reale creații culturale, care produc o serie de emoții, uneori de neuitat. Era absolut firesc ca valorile produse în domeniul sportului să-și găsească reflectarea și în celelalte forme de artă (muzică, pictură, sculptură, literatură), elocvente în acest sens fiind, încă din antichitate, sculpturile Discobolul realizat de Myron (465-400 î.e.n.), Doriforul1 realizat de Policlet (450-400 î.e.n).

Doryphoros din Polykleitos este una dintre cele mai cunoscute sculpturi grecești din antichitatea clasică, înfățișând un războinic solid construit, musculos, în picioare, purtând inițial o suliță echilibrată pe umărul stâng. 1

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

13

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

TEMA nr. 2 CONTRIBUȚIA DISCIPLINEI EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT LA REALIZAREA COMPONENTELOR PROFILULUI DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI DE CLASA a VIII-a Profilul de formare al absolventului diferitelor niveluri de studiu reprezintă o componentă reglatoare a Curriculumului național. Acesta descrie așteptările exprimate față de elevi la sfârșitul învățământului primar, al învățământului obligatoriu și al învățământului preuniversitar, prin raportare la: cerințele exprimate în Legea educației naționale, în alte documente de politică educațională și în studii de specialitate; finalitățile învățământului; caracteristicile de dezvoltare ale elevilor. Complexitatea acestui aspect a condus la elaborarea a cinci profiluri de formare ale absolventului, constituite pe baza descriptivelor nivelurilor de formare/ dezvoltare a competențelor cheie (Anexa 2), respectiv:  profilul de formare al absolventului de învățământ preșcolar;  profilul de formare al absolventului la finalul ciclului primar, construit descriptivului nivelului elementar de deținere a competențelor cheie;  profilul de formare al absolventului învățământului gimnazial, construit descriptivului unui nivel intermediar de deținere a competentelor cheie;  profilul de formare al absolventului învățământului obligatoriu, construit descriptivului nivelului funcțional de deținere a competențelor cheie;  profilul de formare al absolventului ciclului secundar superior, construit descriptivului nivelului dezvoltat de deținere a competențelor cheie.

pe baza pe baza pe baza pe baza

Profesorul de educație fizică poate avea catedra constituită atât din clase de nivel primar sau gimnazial cât și din clase aparținând ambelor cicluri. În acest context este necesară cunoașterea temeinică a ambelor profiluri de formare ale absolvenților cât și aportul pe care trebuie să îl aducă disciplina educație fizică și sport la realizarea acestora. ✓ Pe linia competenței cheie Comunicare în limba maternă Absolventul ciclului gimnazial trebuie să dețină competența de a căuta, colecta, și procesa informații specifice, inclusiv domeniului educației fizice și sportului și de a recepta opinii, idei, sentimente specifice acestui domeniu, într-o varietate de mesaje orale sau scrise (ascultate, citite). Acest absolvent trebuie să posede competența de a exprima prin mesaje orale sau scrise, idei, opinii, informații, sentimente legate de educație fizică și sport și de a participa activ la interacțiuni verbale în diverse contexte școlare și extrașcolare, din postura de practicant sau spectator. Absolventul clasei a VIII-a, corespunzător profilului de formare, trebuie să posede competențe concrete pe linia fiecărei din cele opt competențe cheie. În spiritul contribuțiilor pe care disciplina educație fizică și sport le are la realizarea fiecărei competențe cheie, la absolvirea ciclului gimnazial, elevul trebuie să poată realiza: ✓ În ceea ce privește Comunicarea în limba română: ▪ cunoașterea principalelor surse din care se pot extrage informații din domeniul educației fizice și sportului, corectarea și procesarea acestora corespunzător propriei sfere de interes (ziare, reviste, emisiuni radio și TV, programe pe calculator); Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

14

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

▪ receptarea de opinii, idei, sentimente din mesajele ascultate(în lecțiile de educație fizică, în întrecerile și concursurile școlare, în comentariile pe marginea unor întreceri sportive școlare, naționale, olimpice, mondiale; ▪ exprimarea unor informații, opinii, idei, sentimente în mesaje orale (discuții cu colegii, comentarea unor evenimente survenite în lecțiile de educație fizică sau în competiții, susținerea unui dialog, asigurarea timpului de ascultare rezonabil în dialog, folosirea corectă a termenilor specifici, exprimarea estetică și colaborativă a intervențiilor orale în grup); ▪ participarea la interacțiuni verbale cu colegii în situațiile de acordare reciprocă a ajutorului/sprijinului/asigurării, cu coechipierii și adversarii în întrecerile sportive, cu componenții grupului de suporteri în cadrul concursurilor și competițiilor. ✓ În ceea ce privește Comunicarea în limbile străine studiate: ▪ identificarea informațiilor specifice educației fizice și sportului în mesajele orale transmise de comentatorii străini pe canalele sportive radio, TV, în comunicările între sportivi, în întrecerile internaționale, în exprimările spectatorilor străini, dar și din mesaje scrise în publicațiile de specialitate în limbile străine studiate (de exemplu: L'éducation physique et le sport à l'école en Europe, Physical Education Magazine etc.); ▪ exprimarea unor opinii, idei, sentimente prin mesaje orale (în relația cu colegii, profesorii, coechipierii, adversarii cu suporterii) sau scrise (în temele școlare, la revista școlii, în corespondența , eventual, cu colegi din școala din străinătate cu care școala sa este înfrățită sau cu persoane străine cu care întreține relații permanente pe e-mail, Facebook, Messenger etc. În afara traducerii de către profesor a termenilor din limba română în limba studiată de elevi și invers, contribuția disciplinei Educație fizică și sport la competența de comunicare într-o limbă străină ar fi și mai consistentă dacă profesorul ar putea conduce și organiza secvențe ale lecției folosind numai limba străină respectivă (pregătirea organismului pentru efort, influențarea selectivă a aparatului locomotor, dezvoltarea calităților motrice, arbitrajul în întrecerile, jocurile sau concursurile între elevi). De asemenea, prin aport deosebit în formarea acestei competențe îl are situarea, prin rotație, a elevilor în postura de a organiza și conduce exerciții sau secvențe de lecții, are să îndeplinească rolul de arbitru, toate realizându-se în limbile străine studiate. Captează interesul elevilor studierea comentariilor străine (în limba studiată) apărute în presa internațională, referitoare la prestațiile sportivilor români în întâlniri internaționale oficiale. Profesorul de educație fizică dar și elevii pot contribui la realizarea acestei activități prin achiziția și prezentarea acestor comentarii elevilor clasei. La nivelul catedrei de educație fizică se poate constitui o mini-bibliotecă de materiale informative, în limbi străine, la care elevii să aibă acces. Profesorul de educație fizică și sport poate avea inițiativa de a solicita colegilor profesori de limbi străine, de a introduce în conținuturile utilizate și competențe specifice educației fizice și sportului. Elevii cu un nivel superior de stăpânire a gramaticii limbilor străine studiate pot fi îndrumați să participe, de exemplu, la concursul național ”Un condei numit fair-play” cu o creație cu tematică sportivă (poezie, proză scurtă, cronică/ reportaj sportiv), organizat de Academia Olimpică Română, promovat și sprijinit de către Comitetul Internațional Olimpic, Comitetul Olimpic și Sportiv Român și Ministerul Educației și Cercetării. ✓ Pe linia Competențelor matematice și a competențelor de bază în științe și tehnologii, disciplina Educație fizică și sport oferă elevilor numeroase posibilități de a identifica

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

15

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

unele regularități și relații matematice între fenomene și de a le constata direct efectele în activitatea practică. Relația dintre spațiu și timp, poate fi calculată de către fiecare elev care-și cunoaște timpul realizat la proba de control de alergare pe 50 m; aflând astfel viteza sa în metri pe secundă. Elevul poate, de asemenea, calcula viteza în metri pe secundă a recordmanilor naționali sau mondială. Asemenea relații sunt constatate de către elevi între forță și viteză la sărituri și aruncări, între durata efortului și rezistența la efort. În ceea ce privește Competențele de bază în științe și tehnologii, profilul de formare al absolventului clasei a VIII-a acordă o atenție deosebită ”manifestării interesului pentru o viață sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu curat” și aplicarea unor reguli simple de menținere a unei vieți sănătoase și a unui mediu curat.” De-a lungul celor patru ani de gimnaziu elevul se familiarizează cu o varietate de direcții, de unghiuri, de traiectorii pe care le experimentează, adaptându-le și modificându-le conform eficienței motrice. Prin disciplina Educație fizică și sport trebuie să stabilizăm o serie de deprinderi ori obișnuințe, inclusiv cele referitoare la regimul corect de activitate școlară, timp liber și odihnă, utilitatea gimnasticii de înviorare de a adopta o atitudine corporală corectă, de a supraveghea periodic evoluția propriei dezvoltări fizice, menținerea unui echilibru corect între înălțime și greutate, refacerea după efort, aerisirea permanentă a spațiilor de activitate școlară și de odihnă, organizarea condițiilor igienice în toate împrejurările(sală de clasă, loc de joacă), adaptarea și respectarea unui regim zilnic care să îmbine eficient activitatea școlară, activitatea de timp liber și odihnă, adaptarea unui regim alimentar care să corespundă cerințelor creșterii și dezvoltării naturale, eliminarea oricărei forme de consum a alcoolului, tutunului și substanțelor psihotrope. Aceste tipuri de comportamente pot deveni obișnuite, unele reflexe, numai prin conștientizarea și repetarea sistematică de către elevi, însoțit de controlul, cel puțin periodic, din partea cadrului didactic. ✓ În ceea ce privește Competența digitală, profesorul de educație fizică îi revine misiunea de a integra în sfera activităților digitale însușite de către elevi și domeniul Educației fizice și sportului. Declanșând copiilor curiozitatea privind unele aspecte interesante din domeniul educației fizice și sportului, cu formulări de genul: ”fetelor, vreți să vedeți un program de diminuare a țesutului adipos!?”; ”băieți, puteți găsi un program excelent de exerciții de forță cu îngreuierea propriului corp!?” Cine vrea să vadă o lecție de educație fizică a colegilor voștri din Anglia? Vreți să știți ce mai face sportivul X sau Y? etc. Pentru fiecare dintre aceste întrebări, profesorul va indica și sursa, respectiv adresa de email, Instagram, platforma online, tutorialul, forumul, Podcasting-ul, adresa web, baza de date online, biblioteca virtuală, cu condiția ca elevii respectivi să fi atins nivelul necesar de instruire. După fiecare întrebare și indicarea sursei, profesorul, în una din următoarele lecții, va verifica dacă sursa a fost consultată și va solicita elevului care a răspuns afirmativ, un scurt comentariu. ✓ Pe linia competenței A învăța să înveți profilul de formare al absolventului clasei a VIII -a, prevede dobândirea de către acesta a capacității de a ”formula obiective și planuri simple de învățare în realizarea unei sarcini de lucru, de a gestiona timpul de lucru alocat învățării și monitorizarea progresului”, cât și aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale”. În educația fizică școlară elevul depune în procesul învățării preponderent un efort fizic, aspect neîntâlnit (sau foarte puțin întâlnit) la celelalte discipline din planul de învățământ pentru gimnaziu. Tocmai de aceea, profesorului de educație fizică îi revine misiunea de a înfățișa elevului legitățile învățării bazate pe efort fizic, de a-l pune în situații variate de exersare, de a adapta măsuri specifice, Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

16

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

ca de exemplu, pregătirea organismului înaintea oricărui efort, acordarea de pauze de revenire după efort, aspecte care, permanent conștientizate va conduce la competența elevului de a învăța să învețe. Astfel, elevul va ști bine din propria experiență dobândită la lecțiile de educație fizică că învățarea unei noi deprinderi motrice depinde de cantitatea de execuții a acesteia, care pot fi făcute, în funcție de complexitatea deprinderii, fragmentat sau global, că acest proces are o durată relativ mărită, că trebuie realizat pe un fond de odihnă. Știe, de asemenea, că pentru a-și menține sau dezvolta viteza, exercițiile folosite trebuie să aibă indici crescuți de rapiditate, că pentru a-și menține sau dezvolta indicii de forță a diferitelor grupe musculare, exercițiile folosite trebuie să fie precis localizate și obligatoriu să presupună o îngreuiere care trebuie ”învinsă” (chiar dacă îngreuierea o reprezintă greutatea propriilor segmente sau a corpului în întregime). Știe, de asemenea, pentru că a efectuat practic și i-au fost explicate mecanismele, că menținerea sau dezvoltarea rezistenței, la eforturi aerobe și mixte și anaerobe solicită utilizarea unor exerciții care au ca stimuli principali durata și intensitatea execuției, caracterul continuu sau alternat cu pauze al acesteia. Elevul știe și a observat că dezvoltarea coordonării (îndemânării) se realizează doar cu exerciții care conțin complexități progresiv crescute. Pe parcursul celor patru ani de gimnaziu, elevul și-a îmbogățit sistemul de exerciții, metode, forme de evaluare a randamentului propriu cu care va putea opera de-a lungul școlarizării și vieții corespunzător intereselor și nevoilor personale. Pe măsură ce profesorul întrezărește la un copil aptitudini biomotrice deosebite și cu precădere acele caracteristici cu un pronunțat determinant genetic (talie, lungimea membrelor, viteză, coordonare), trebuie să scoată în evidență posibilitățile de valorificare a acestora atât în domeniul activității sportive, cât și în alte domenii de activitate socială, contribuind astfel la o autocunoaștere mai complexă și la o orientare școlară și profesională a elevului, în preajma accederii la liceu. Disciplina educație fizică și sport, prin formele sale specifice de organizare și desfășurare a activităților de învățare, și mai ales, prin intervențiile sistematice ale cadrului didactic, poate contribui substanțial la dobândirea de către elevi a Competențelor sociale și civice prevăzute în profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a. Potrivit acestui nivel intermediar al profilului de formare, elevul va putea opera cu valori și norme de conduită relevante pentru viața „personală și pentru interacțiunea cu ceilalți”, „relaționa pozitiv cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare, prin exercitarea unor drepturi și asumarea de responsabilități”, „manifesta disponibilitate pentru participarea civică în condițiile respectării regulilor grupului”. În disciplina Educație fizică și sport, elevul constată repetat că rezultatul învățării este întotdeauna produsul efortului depus, că acest efort presupune și dificultăți care trebuie depășite, tot prin efor de voință, că rezultatele exprimate și validate pe baze obiective, asigură echitate și dreptatea, exprimând întotdeauna adevărul. Elevul se obișnuiește, de asemenea, de a-și etala „public” individual sau în colectiv valorile acumulate, realizând judecăți de valoare și aprecieri obiective ale sale, ale colegilor sau partenerilor de întrecere. Lucrul în perechi, pe grupe, între echipe constituite ad-hoc, reprezentarea clasei, a școlii sau a localității într-o întrecere sportivă, familiarizează și convinge elevul asupra valorii colaborării, întrajutorării și sprijinului reciproc, a forței pe care o reprezintă echipa, a regulilor care o caracterizează. Îndeplinirea frecventă a rolurilor de starter, observator, cronometror, scorer, responsabil de grup, ”căpitan” de echipă, etc, pune elevul în situația de a realiza o funcție de conducere dar și de a înțelege valoarea pentru colectiv și activitate a îndeplinirii rolurilor de subordonare. Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

17

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Dreptatea, adevărul, frumosul, echitatea, respectul față de semeni, colaborarea sunt valori și norme de conduită care trebuie puse în fiecare dintre lecțiile noastre. Domeniul educației fizice și sportului oferă numeroase posibilități de manifestare și implicit de Educare a spiritului de inițiativă și antreprenoriat. Având mijloacele și procedeele de autocunoaștere și evaluare a calităților motrice și a dezvoltării sale fizice, elevul poate avea inițiativa, ca în mod independent, să-și elaboreze un program de exerciții pentru corectarea unei atitudini deficiente, pentru dezvoltarea masei musculare/ forței unui segment sau regiuni musculare, de creștere a capacității de efort, de perfecționare și creștere a eficienței execuției unor procedee tehnice specifice disciplinelor sportive studiate. Prin programa de educație fizică, prin sistemul național școlar de evaluare, prin regimul disciplinelor opționale, elevul este pus în situația să analizeze ofertele să le raporteze la capacitățile sale, să aprecieze timpul și condițiile de care dispune., dar în cunoștință de cauză să decidă care sunt probele atletice pe care dorește să le învețe și să le practice, pe care dintre acestea o va utiliza ca probă de evaluare sumativă, care sunt jocurile sportive pe care se consideră capabil să le învețe și să le practice eficient, ce elemente acrobatice va include în exercițiul său liber ales pentru a obține cea mai eficientă și artistică execuție, ce probă de evaluare va utiliza la forță și la viteză, la săritura la aparatul de gimnastică. În desfășurarea ștafetelor și traseelor aplicative este indicat ca alegerea unor conținuturi precis determinate de către profesor este oportună măsura ca profesorul să stabilească doar acțiunea(trecerea peste obstacole, transport de obiecte, atingerea unei ținte, parcurgerea unei distanțe prin sărituri, trecerea pe sub obstacole, etc) fără a se specifica procedeul tehnic prin care se realizează aceste acțiuni. Această măsură metodică pune elevul în situația de a-și evalua posibilitățile și de a alege soluția cea mai eficientă pentru echipa din care face parte (dacă ștafeta sau parcursul se realizează sub formă de întrecere). Cu precădere, în timpul exersării jocurilor sportive, elevul, sprijinit de către profesor, va decide care este postul din echipă care i se potrivește cel mai bine (apărător, mijlocaș, atacant, extremă, pivot) și se va orienta spre a însuși procedeele tehnice și acțiunile tactice specifice acestuia. Inițiativa are și aici un câmp larg de manifestare, fie în declanșarea contraatacului, în angajarea pivotului în aruncarea la poartă/coș (temperând excesul în cazul finalizărilor). În gimnaziu, trebuie încurajată inițiativa unor elevi sau grupuri de elevi de a-si constitui formații sportive/ echipe și de a „provoca” la întrecere alte clase. De regulă, la asemenea întâlniri sportive participă majoritatea elevilor ambelor clase combatante, în calitate de spectatori. Profesorii îi vor sprijini în asemenea acțiuni, asigurându-le logistica și, de multe ori, arbitrajul. Sunt eficiente asemenea întâlniri la tenis de masă, badminton, celelalte jocuri sportive, șah, formații de majorete. Pe linia competenței cheie „Sensibilizare și exprimare culturală”, profilul de formare al absolventului clasei a VIII-a prevede ”aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și universal”, realizarea de lucrări creative, participarea la proiecte și evenimente culturale.” Elevul trebuie să afle de la profesorul său de educație fizică că domeniul practicării exercițiilor fizice și sporturilor a contribuit încă din cele mai vechi timpuri la sporirea patrimoniului cultural al umanității, că această activitate socială s-a împletit permanent cu arta, că a fost sursă de inspirație pentru compozitori, pictori, sculptori, arhitecți, că încă din Grecia antică această activitate s-a desfășurat concomitent cu educația tinerei generații.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

18

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Creația „de vârf” a antichității este reprezentată de întemeierea Jocurilor Olimpice (776 Î.Hr.) desfășurate neîntrerupt, din patru în patru ani, timp de 12 secole. Din acele timpuri ne-au rămas imagini ale unor opere de artă inestimabile, cum sunt Statuia lui Zeus (435 Î.HR.), considerată una din cele 7 minuni ale lumii antice, sculpturi ca Doriforul, Discobolul, Luptătorii, picturi pe vase de ceramică înfățișând alergătorii, Întrecerile de care, Pugilatul, toate aflate în marile muzee ale lumii. Îngemănarea dintre sport și cultură, în Grecia antică, este exprimată și prin faptul că personalități ilustre au participat în calitate de concurenți la Jocurile de la Olimpia cum sunt: matematicianul și filosoful Pitagora (sec. VII Î.HR.), poetul Euripide și filosoful Platon, la lupte. Poeții greci dedicau numeroase ode triumfului, virtuții morale și fizice, demonstrate de eroii stadioanelor, palestrelor. Pindar, poet antic (512-438 Î.HR.) a compus celebrele ”Ode triumfale”. Relația obiectivă dintre exercițiul fizic, sportul și cultura a continuat de-a lungul veacurilor și se manifestă și în prezent, fiind cel mai mare eveniment cultural-sportiv al lumii de astăzi. Valorile culturale create în domeniu, sunt exprimate astăzi în tehnicitatea și spectaculozitatea deosebită a tehnicilor de execuție, apariția de noi forme de practicare (sporturi noi), extinderea sporturilor în care acțiunea motrică se combină cu muzica și dansul, apariția de tehnologii inovatoare în fabricarea materialelor și instalațiilor sportive, lansarea de noi concepții și stiluri arhitecturale în construcțiile sportive, dezvoltarea formelor de manifestare a mass-media sportivă. Elevii trebuie stimulați ca potrivit înclinațiilor lor creative să surprindă în lucrările lor artistice și aspecte ale domeniului educației fizice și sportului, în încercări literare, în desen, pictură, muzică. De asemenea trebuie popularizate concursurile specifice domeniului organizate de către Academia Olimpică Română ca: „Jocurile olimpice în imaginația copiilor” (pictură), „Un condei numit fair-play”(poezie, proză, reportaj sportiv), „Pentatlon olimpic școlar” (probă motrică, cunoștințe olimpice, creații artistice) și încurajați elevii să participe la acestea. Poate contribui eficient la îmbogățirea nivelului general de cultură al elevilor și organizarea în școală, a unor expoziții itinerante de filatelie sportivă, numismatică, insigne, fanioane, și stimularea acestora de a iniția colecții de acest tip. Pentru elevii bucureșteni, cât și pentru elevii din întreaga țară, cu prilejul excursiilor în capitală, se poate organiza o vizită la Muzeul Sportului, aflat în sediul Comitetului Olimpic și Sportiv Român.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

19

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

PROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI DE CLASA A VIII-A COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ  CĂUTARE, COLECTARE, RECEPTARE OPINII, IDEI, SENTIMENTE  ASCULTARE DE MESAJE CITITE  EXPRIMARE OPINII, IDEI, SENTIMENTE ÎN MESAJE ORALE SAU SCRISE  PARTICIPARE LA INTERACȚIUNI VERBALE  DIALOG PROACTIV

COMUNICARE ÎN LIMBI STRĂINE    

IDENTIFICAREA UNOR INFORMAȚII ÎN MESAJE ORALE, SCRISE ÎN LIMBA STRĂINĂ STUDIATĂ EXPRIMARE DE OPINII, IDEI, PRIN MESAJE ORALE, SCRISE PARTICIPARE LA INTERACȚIUNI VERBALE

 





COMPETENȚA DIGITALĂ 

COMPETENȚE MATEMATICE ȘI COMPETENȚE DE BAZĂ ÎN ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGII

PROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI DE CLASA A VIII-A

UTILIZAREA DE DISPOZITIVE ȘI APLICAȚII DIGITALE PENTRU CĂUTAREA ȘI SELECȚIA RESURSELOR DEZVOLTAREA UNOR CONȚINUTURI DIGITALE MULTIMEDIA RESPECTAREA NORMELOR, REGULILOR DE DEZZVOLTARE ȘI UTILIZARE A CONȚINUTURILOR VIRTUALE

  

A ÎNVĂȚA SĂ ÎNVEȚI   

COMPETENȚE SOCIALE ȘI CIVICE       

OPERARE CU VALORI NORME DE CONDUITĂ RELEVANTE PENTRU SINE ȘI INTERACȚIUNEA CU CEILALȚI RELAȚIONAREA POZITIVĂ ÎN COLECTIV EXERCITAREA UNOR DREPTURI ASUMAREA DE RESPONSABILITĂȚI DISPONIBILITATE PENTRU PARTICIPARE CIVICĂ, RESPECTÎND REGULILE GRUPULUI VALORIZAREA DIVERSITĂȚII ETNO-CULTURALE, LINGVISTICE, RELIGIOASE

SPIRIT DE INIȚIATIVĂ ȘI ANTREPRENORIAT     

IDENTIFICAREA UNOR SOLUȚII NOI DE REALIZARE A SARCINILOR DE ÎNVĂȚARE INIȚIATIVĂ ÎN REZOLVAREA PROBLEMELOR GRUPULUI DIN CARE FACE PARTE EXPLORAREA UNOR PROBLEME ALE COMUNITĂȚII LOCALE APRECIEREA CALITĂȚILOR PERSONALE IDENTIFICAREA UNOR PARCURSURI ȘCOLARE ADECVATE PROPRIILOR INTERESE

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

MANIFESTAREA INTERESULUI PENTRU IDENTIFICAREA UNOR: - REGULARITĂȚI - RELAȚII MATEMATICE ÎNTÂLNITE ÎN SITUAȚII ȘCOLARE - REZOLVARE DE PROBLEME PROIECTAREA ȘI DERULAREA UNUI DEMERS INVESTIGATIV PROIECTAREA ȘI REALIZAREA UNOR PRODUSE INTERES PENTRU: VIAȚA SĂNĂTOASĂ APLICAREA REGULILOR PENTRU MENȚINEREA UNEI VIEȚI SĂNĂTOASE, A UNUI MEDIU CURAT



FORMULAREA DE OBIECTIVE ȘI SARCINI DE LUCRU PLANURI SIMPLE DE ÎNVĂȚARE GESTIONAREA TIMPULUI ȘI MONITORIZAREA PROGRESULUI APRECIEREA CALITĂȚILOR PERSONALE ÎN VEDEREA ORIENTĂRII ȘCOLARE ȘI PROFESIONALE

SENSIBILIZARE ȘI EXPRIMARE CULTURALĂ -

-

APRECIEREA ELEMENTELOR DEFINITORII ALE CONTEXTULUI CULTURAL-LOCAL, NAȚIONAL, UNIVERSAL REALIZAREA UNOR LUCRĂRI CREATIVE PARTICIPAREA LA PROIECTE ȘI EVENIMENTE CULTURALE

20

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

TEMA nr. 3 NOUTĂȚI ÎN PROGRAMA DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT, CLASELE V-VIII (OMEN NR. 3393/2017) Programa a fost elaborată potrivit noului model de proiectare curriculară centrat pe competențe. Documentul cuprinde, ca elemente de structură: nota de prezentare, competențele generale, competențe specifice și exemple de activități de învățare, conținuturi, sugestii metodologice, sistemul de evaluare pentru învățământul gimnazial (probele de evaluare, descrierea acestora, fișa de înregistrare a rezultatelor), descrierea măsurătorilor antropometrice și biomotrice, tabelele tip de centralizare a datelor recoltate, normativul de dotare materială minimală a unității de învățământ cu clasele V-VIII. Componenta CONȚINUTURI cuprinde două noi domenii respectiv, „Igienă și protecție individuală” și „Dezvoltarea trăsăturilor de personalitate”, la clasele ciclului primar și „Comportamente și atitudini” la ciclul gimnazial. SUGESTIILE METODOLOGICE includ, ca elemente de noutate: ▪ „Programa școlară propune o ofertă flexibilă, care permite cadrului didactic să modifice, să completeze sau să înlocuiască activitățile de învățare”; ▪ „Realizarea unui demers didactic personalizat, care să asigure formarea competențelor prevăzute de programă în contextul specific al fiecărei clase și al fiecărui elev; ▪ „Pentru a putea asigura un proces didactic modern, valorificând instruirea diferențiată a elevilor, pe baza unor trasee particulare de învățare, individuale sau de grup, este necesar ca în clasele V-VIII să se asigure dobândirea de către elevi a competențelor necesare: - ACȚIONĂRII ASUPRA DEZVOLTĂRII FIZICE ȘI A CALITĂȚILOR MOTRICE - PRACTICĂRII UNOR DISCIPLINE/ PROBE SPORTIVE, RESPECTIV:  În clasa a V-a: ▪ ▪ ▪

atletism: trei probe atletice, de preferință din grupe diferite; gimnastică: un exercițiu integral de gimnastică acrobatică, o săritură la aparatul de gimnastică; jocuri sportive: un joc sportiv.

 În clasa a VI-a: ▪ ▪ ▪

atletism: trei probe atletice, cele predate în clasa a V-a; gimnastică: un exercițiu integral de gimnastică acrobatică, o săritură la aparatul de gimnastică; jocuri sportive: două jocuri sportive, dintre care unul este predat în clasa a V-a.

 În clasa a VII-a: ▪ ▪

atletism: două probe atletice, la alegere dintre cele din anii anteriori; gimnastică: un exercițiu integral de gimnastică acrobatică, săriturile la aparatele de gimnastică din programă, la alegere; ▪ jocuri sportive: un joc sportiv, opțional, din cele predate în anii anteriori; ▪ discipline sportive alternative (cls V-VIII): - aprobate de director; - pe perioade de timp precizate; - generate de baza materială și factorii de mediu; - existența materialelor pentru toți elevii; - competența certificată a cadrului didactic; - programă și evaluare stabilite de către profesor și aprobate de către inspectorul ISJ. ▪ „Programa școlară are un caracter concentric”.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

21

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Aria curriculară Educație fizică, sport și sănătate cuprinde disciplinele Educație fizică și sport și Joc și mișcare. Programele au câte trei competențe generale vizând gradual „utilizarea efectelor favorabile ale EFS pentru optimizare stării de sănătate, dezvoltării fizice armonioase și a capacității motrice, „adoptarea unui comportament conform regulilor specifice organizării, practicării și participării ca spectator la activitățile de educație fizică și sport” (cls. V-VIII). Competența generală vizând capacitatea motrică precizează că „exersarea deprinderilor și a capacităților motrice se realizează în funcție de capacitatea psihomotrică individuală”. Pentru educarea comportamentelor specifice, competența generală impune „participarea la jocurile și activitățile motrice organizate sau spontane”. Competența generală „utilizarea limbajului de specialitate în relațiile de comunicare”, iar în ceea ce privește starea de sănătate, dezvoltarea fizică și capacitatea motrică competența vizează „integrarea achizițiilor dobândite în acțiuni specifice acestor trei domenii. Adoptarea unui comportament adecvat în relațiile interpersonale și de grup, bazat pe respect și fair-play reprezintă chintesența celei de a treia competențe generale. Competențele specifice exprimă ansamblul de cunoștințe, abilități și atitudini, dobândite prin învățare, subordonate fiecărei competențe generale presupunând: recunoașterea influențelor unor factori; identificarea principalelor caracteristici ale unor efecte; utilizarea unor circuite ale mișcării, demonstrarea caracteristicilor unor efecte dobândite; aplicarea unor reguli de bază; menținerea unor achiziții motrice, efectuarea zilnică a unor componente ale instruirii. Fiecare competență specifică este însoțită de exemple de activități de învățare cu un predominant conținut acțional în care elevul exersează, aplică, utilizează, efectuează (expuneri la factori naturali), adoptă, menține (postura corectă), autocontrolează, sesizează diferențe, acționează conform comenzilor și indicațiilor; recunoaște acțiunile motrice exersate; îndeplinește roluri; participă la discuții inițiate de către profesor; conduce unele secvențe din lecție, participă la organizarea și desfășurarea jocurilor dinamice și întrecerilor; enunță și respectă reguli; descrie consecințele abaterilor de la prevederile regulamentelor din disciplinele însușite; supraveghează starea proprie de sănătate și de creștere și dezvoltare; determină parametri morfologici și funcționali; compară valorile personale ale indicilor morfo-funcționali cu valorile medii pe țară; determină rapoarte dintre indici morfologici; adoptă adecvat tipul de respirație la temperatura mediului; manifestă atitudine de cooperare și întrajutorare în timpul activităților motrice; mediază conflictele apărute în timpul activităților motrice; adoptă masurile de prevenire a accidentelor. CONȚINUTURILE sunt structurate astfel: ▪ ▪ ▪

▪

domeniile „Organizare a activităților motrice” și „Dezvoltare fizică armonioasă” sunt prevăzute în toate cele trei programe, (primul până la clasa a VI-a, cel de-al doilea, la toate clasele); deprinderile motrice și calitățile motrice sunt incluse în domeniul „Capacitate motrică”; deprinderile motrice sunt sistematizate astfel:  deprinderi motrice fundamentale: de locomoție, de manipulare, de stabilitate;  deprinderi motrice specifice disciplinelor sportive. la clasele V-VIII, la jocuri sportive apare în programă specificația anul I, anul II sau anul III de instruire, fapt ce concordă cu precizarea privind obligativitatea abordării jocurilor sportive prezentată în nota de fundamentare. Ca unități, în ceea ce privește conținuturile se pot sublinia:  sistematizarea deprinderilor în: ▪ deprinderi motrice fundamentale: de locomoție, de manipulare, de stabilitate; ▪ deprinderi motrice specifice disciplinelor sportive.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

22

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

 escaladarea, cățărarea, târârea sunt integrate în deprinderile motrice de locomoție;  deprinderile motrice de manipulare sunt sistematizate în deprinderi de tip propulsie și deprinderi de tip absorbție;  disciplinele sportive sunt prezente cu conținuturi începând cu cls. a V-a și cuprind deprinderi motrice specifice atletismului, gimnasticii acrobatice, gimnasticii ritmice, gimnasticii aerobice, jocurilor sportive (baschet, handbal, fotbal, volei, tenis de masă, tenis), sporturilor sezoniere (schi, patinaj role/gheață, înot, șah, sanie.);  la domeniile dezvoltarea trăsăturilor de personalitate și de igienă și protecție individuală sunt prevăzute conținuturi care presupun atât transmiterea de cunoștințe teoretice cât și exersării practice a unor comportamente;  rugbiul este prevăzut la clasele V-VIII în varianta Rugbi-Tag;  începând cu clasa a V-a, oina este prevăzută în toate clasele ciclului gimnazial, eșalonată pe toți anii de instruire;  ca alternativă oferită elevilor cu cecitate sau ambliopi, integrați în învățământul de masă, programa prevede, începând cu clasa a V-a disciplinele Torball și Golball.  în pachetul de discipline sportive alternative, programa de gimnaziu prevede și cicloturismul, dansul sportiv, norfball-ul, orientarea sportivă, sport acrobatic. Sugestiile metodologice vizează:  trecerea reală de la centrarea procesului de instruire pe conținuturi, la centrarea pe experiențe de învățare;  conținutul lecției de educație fizică accesibil și atractiv;  întrecerea - principala formă de organizare;  organizarea elevilor și a grupelor de lucru în spiritul educației incluzive;  motivarea lucrului în perechi și în grup;  calitățile motrice vor fi dezvoltate pe parcursului întreg an școlar;  exersarea săriturilor la aparate se va realiza numai cu prezența nemijlocită a profesorului, care va realiza „asigurarea”  cadrele didactice pot elabora și alte activități de învățare, conținuturi și instrumente de evaluare în concordanță cu particularitățile clasei de elevi, baza materială de care dispune școala și opțiunile elevilor;  cerințele evaluării și prezentarea Sistemului de evaluare pentru învățământul gimnazial (inclusiv descrierea probelor și fișa individuală de înregistrare a rezultatelor). În baza protocolului încheiat între MENCS și MTS se va determina potențialul biomotric al populației școlare ”Programul biomotric”. Programul pentru gimnaziu cuprinde și Metodologia realizării determinărilor specifice cât și forma de centralizare a datelor recoltate.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

23

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

NOUTĂȚI ALE PROGRAMEI DE EDUCAȚIA FIZICĂ ȘI SPORT, CLASELE V- VIII, CENTRATĂ PE COMPETENȚE GENERALE, COMPETENȚE SPECIFICE ȘI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE (Reprezentare schematică) DOMENII DE CONȚINUTURI     



ORGANIZAREA ACTIVITĂȚILOR MOTRICE DEZVOLTARE FIZICĂ ARMONIOASĂ CAPACITATE MOTRICĂ (DEPRINDERI ȘI CALITĂȚI) DISCIPLINE SPORTIVE IGIENĂ ȘI PROTECȚIE INDIVIDUALĂ COMPORTAMENTE ȘI ATITUDINI

COMPETENȚE GENERALE  



UTILIZAREA EFECTELOR EFS PENTRU OPTIMIZAREA STĂRII DE SĂNĂTATE DEZVOLTAREA FIZICĂ ARMONIOASĂ ȘI A CAPACITĂȚII MOTRICE ADOPTAREA UNUI COMPORTAMENT CONFORM REGULILOR SPECIFICE ORGANIZĂRII, PRACTICĂRII ȘI PARTICIPĂRII CA SPECTATOR LA ACTIVITĂȚILE DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT

    

COMPETENȚE SPECIFICE      



RECUNOAȘTEREA INFLUENȚEI UNOR FACTORI IDENTIFICAREA PRINCIPALELOR CARACTERISTICI ALE UNOR EFECTE UTILIZAREA UNOR VARIANTE DE MIȘCARE DEMONSTRAREA UNOR EFECTE DOBÂNDITE APLICAREA UNOR REGULI DE BAZĂ MENȚINEREA ACHIZIȚIILOR MOTRICE EFECTUAREA ZILNICĂ A UNOR COMPONENTE ALE INSTRUIRII

SUGESTII METODOLOGICE

ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE              

   



PREDOMINANT CONȚINUT ACȚIONAL EXERSEAZĂ UTILIZEAZĂ EFECTUEAZĂ (EXPUNERI LA FACTORI NATURALI) ADOPTĂ MENȚINE (POSTURA CORECTĂ) AUTOCONTROLEAZĂ SESIZEAZĂ DIFERENȚE ACȚIONEAZĂ CONFORM COMENZILOR ȘI INDICAȚIILOR RECUNOAȘTE ACȚIUNILE MOTRICE ÎNDEPLINEȘTE ROLURI PARTICIPĂ LA DISCUȚII CONDUCE SECVENȚE DE LECȚIE PARTICIPĂ LA ORGANIZAREA ÎNTRECERILOR ȘI CONCURSURILOR ENUNȚĂ ȘI RESPECTĂ REGULI DESCRIE CONSECINȚELE LA REGULAMENTE SUPRAVEGHEAZĂ STAREA PROPRIE DE SĂNĂTATE ȘI DE CREȘTERE ȘI DEZVOLTARE DETERMINĂ PARAMETRI MORFOLOGICI ȘI FUNCȚIONALI COMPARĂ VALORILE PERSONALE CU CELE MEDII PE ȚARĂ DETERMINĂ RAPOARTE DINTRE INDICII MORFOLOGICI ADOPTĂ ADECVAT TIPUL DE RESPIRAȚIE LA TEMPERATURA MEDIULUI MANIFESTĂ ATITUDINE DE COOPERARE ȘI ÎNTRAJUTORARE MEDIAZĂ CONFLICTELE APĂRUTE ADOPTĂ MĂSURILE DE PREVENIRE A ACCIDENTELOR

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

 OFERTĂ FLEXIBILĂ  CADRUL DIDACTIC POATE: ▪ MODIFICA ▪ COMPLETA ACTIVITĂȚILE DE ▪ ÎNLOCUI ÎNVĂȚARE  REALIZAREA UNUI DEMERS DIDACTIC PERSONALIZAT  DOBÂNDIREA COMPETENȚELOR NECESARE: - ASIGURAREA DEZVOLTĂRII FIZICE - DEZVOLTĂRII CALITĂȚILOR MOTRICE - PRACTICAREA UNOR DISCIPLINE SPORTIVE, RESPECTIV: ▪ În clasa a V-a: -

▪

În clasa a VI-a : -

▪

-

3 probe atletice exercițiu integral de gimnastică acrobatică săritură la aparate 1 joc sportiv

În clasa a VIII-a : -

-

3 probe atletice exercițiu integral de gimnastică acrobatică săritură la aparate 2 jocuri sportiv

În clasa a VII-a : -

▪

3 probe atletice exercițiu integral de gimnastică acrobatică săritură la aparate 1 joc sportiv

2 probe atletice exercițiu integral de gimnastică acrobatică săritură la aparate 1 joc sportiv

DISCIPLINE SPORTIVE ALTERNATIVE CARACTER CONCENTRIC

24

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

ALTE NOUTĂȚI

-

-

-

-

-

SISTEMATIZAREA DEPRINDERILOR  DEPRINDERI MOTRICE FUNDAMENTALE - de locomoție - de manipulare - de stabilitate  DEPRINDERI MOTRICE SPECIFICE DISCIPLINELOR SPORTIVE ESCALADAREA, CĂȚĂRAREA, TÂRÂREA SUNT INTEGRATE ÎN: o DEPRINDERILE MOTRICE DE LOCOMOȚIE o DEPRINDERILE MOTRICE DE MANIPULARE - de tip propulsie - de tip absorbție DISCIPLINELE SPORTIVE CUPRIND DEPRINDERI SPECIFICE:  ATLETISMULUI  GIMNASTICII ACROBATICE  SĂRITURILOR LA APARATE  GIMNASTICII RITMICE  GIMNASTICII ACROBATICE  JOCURILOR SPORTIVE: BASCHET, FOTBAL, HANDBAL, VOLEI, OINĂ, RUGBY-TAG  SPORTURI SEZONIERE: SCHI, PATINAJ GHEAȚĂ/ROLE, ÎNOT, ȘAH, SANIE  DISCIPLINE SPORTIVE ALTERNATIVE: BADMINTON, CICLOTURISM, DANS SPORTIV, GIMNASTICĂ ARTISTICĂ SPORTIVĂ, ÎNOT, KORFBALL, ORIENTARE SPORTIVĂ, PATINAJ, SANIE, SCHI ALPIN, ACHI FOND, ȘAH, TENIS DE MASĂ, TRÂNTA. LA DOMENIILE „DEZVOLTAREA TRĂSĂTURILOR DE PERSONALITATE” ȘI „IGIENA ȘI PROTECȚIE INDIVIDUALĂ” SUNT PREVĂZUTE CONȚINUTURI CARE PRESUPUN ATÂT TRANSMITEREA DE CUNOȘTINȚE CÂT ȘI EXERSAREA PRACTICĂ DE COMPORTAMENTE PENTRU ELEVII CU CECITATE SAU AMBIOPLI SUNT PREVĂZUTE DISCIPLINELE TORBALL ȘI GOALBALL.

SUGESTII METODOLOGICE - TRECEREA REALĂ DE LA CENTRAREA INSTRUIRII PE CONȚINUTURI, LA CENTRAREA PE EXPERIENȚE DE ÎNVĂȚARE - ASIGURAREA LECȚIILOR CU CONȚINUTURI ACCESIBILE ȘI ATRACTIVE - ÎNTRECEREA, FORMĂ FRECVENTĂ DE ORGANIZARE A EXERSĂRII - ORGANIZAREA CLASELOR, A GRUPELOR DE LUCRU ÎN SPIRITUL EDUCAȚIEI INCLUZIVE - PROMOVAREA LUCRULUI ÎN PERECHI ȘI ÎN GRUP - CALITĂȚILE MOTRICE VOR FI DEZVOLTATE PE PARCURSUL ÎNTREGULUI AN ȘCOLAR - EXERSAREA SĂRITURILOR LA APARATE SE VA REALIZA NUMAI CU PREZENȚA NEMIJLOCITĂ LA APARAT A PROFESORULUI CARE VA REALIZA ASIGURAREA - CADRELE DIDACTICE POT ELABORA ȘI ALTE:  ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE  CONȚINUTURI  INSTRUMENTE DE EVALUARE CONCORDANTE CU : - PARTICULARITĂȚILE CLASELOR - BAZA MATERIALĂ DE CARE DISPUNE ȘCOALA - OPȚIUNILE ELEVILOR  ELEVII VOR FI ÎNȘTIINȚAȚI DESPRE: - CERINȚELE EVALUĂRII PE FIECARE SEMESTRU - SISTEMUL DE EVALUARE PENTRU ÎNVĂȚĂMÂNTUL GIMNAZIAL

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

25

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

TEMA nr. 4 REPERE METODICE 1. AUTOEVALUARE RESPONSABILĂ Efectele activității didactice de-a lungul unui ciclu de învățământ trebuie raportate de către fiecare profesor la calitatea contribuțiilor aduse de disciplina pe care o predă la:  dobândire de către elevi a nivelului intermediar al competențelor cheie (nivel specific învățământului gimnazial);  realizarea componentelor profilului de formare al absolventului clasei a VIII-a;  capacitatea elevilor de a acționa eficient asupra dezvoltării fizice și a calităților motrice personale cât și de a practica 3 probe atletice, 2 jocuri sportive, gimnastica acrobatică și sărituri la aparatele de gimnastică (prevăzute în programe);  îndeplinirea de către elevi, la cote acceptabile, a cerințelor prevăzute în sistemul național școlar de evaluare a elevilor la disciplina Educație fizică și sport. Pentru a realiza o raportare corectă și implicit o autoapreciere obiectivă a „produsului propriei munci” este necesară cunoașterea aprofundată a:  structurii competențelor cheie și a profilului de formare al absolventului clasei a VIII-a;  prevederilor programei de educație fizică și sport, clasele a V-a, a VIII-a (2017);  prevederile sistemului național școlar de evaluare a elevilor la disciplina Educație fizică și sport (1999). Documentele de evidență reprezintă baza obiectivă a aprecierilor. Pentru a vă veni în sprijin, în suportul de curs am detaliat contribuția specifică pe care o poate avea disciplina Educație fizică și sport, atât la formarea competențelor cheie, cât și la realizarea profilului de formare al absolventului clasei a VIII-a. De asemenea, am abordat problematica programei școlare, insistând asupra elementelor de noutate și implicațiile acestora în metodologia predării, cât și specificul evaluării la disciplina Educație fizică și sport. 2. LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ Lecția reprezintă principalul „laborator” în care profesorul, valorificându-și competențele psihopedagogice, metodice, organizatorice și creativitatea înzestrează elevii cu competențele specifice proprii fiecărei clase stabilite prin programa de educație fizică și sport. Ca unitate de bază a procesului de învățământ, lecția trebuie înțeleasă ca fiind parte dintr-un sistem (ciclu) de lecții constituit pentru realizarea unei unități de învățare. Ca urmare, lecția curentă urmează lecțiile anterioare și le preced pe cele următoare, exceptând lecțiile de început a ciclului și a celei finale, care capătă o relativă autonomie. Fiecare lecție trebuie să aibă teme foarte clar precizate, subordonate direct realizării unităților de învățare abordate, indicând atât deprinderea/ structura tehnică/ acțiunea tactică/ calitățile motrice care urmează a fi abordate, cât și etapa în care se găsesc elevii clasei în procesul învățării/ consolidării/ perfecționării, dezvoltării sau evaluării. Nu sunt de admis teme ca: forță, handbal, aruncare la coș, deoarece nu se precizează tipul de forță (explozivă, maximă) a căror segmente (spate, brațe etc.), aruncare la coș (de pe loc, din deplasare, din dribling etc.). În domeniul Educație fizică și sport, efectele în plan biologic, motric și psihic sunt direct proporționale cu cantitatea și calitatea efortului depus pentru obținerea acestora.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

26

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

La volumul de 2 ore de educație fizică săptămânal, când „necesarul”, conform tuturor studiilor naționale și internaționale este de minimum o oră zilnic, situația educației fizice și sportului și cu precădere Metodica educației fizice are adoptată o metodologie care prevede abordarea într-o lecție a mai multor teme (de regulă două), aparținând de unități de învățare diferite. Deși la celelalte discipline de învățământ într-o lecție este abordată o singură unitate de învățare, la educație fizică și sport acest lucru nu este posibil, deoarece elevii nu pot fi puși în situația de a depune un efort consistent de aceeași natură (viteză, forță, rezistență, coordonare, concentrare psihică timp de 45-50 minute), care ar conduce la epuizare fizică. Abordând două teme, aparținând de două unități de învățare diferite, se realizează posibilitatea alternării tipurilor de efort, a scopurilor învățării, a valorificării superioare a mijloacelor didactice din dotare, cât și menținerea unui interes permanent crescut al elevilor față de procesul învățării. Trebuie evitate împerecherile de teme care implică angrenarea în efort a Exemplu: alergarea de viteză cu start de jos cuplată cu acelorași grupe/ lanțuri musculare, care au învățarea contraatacului cu intermediar la handbal; săritura în înălțime cu pășire cuplată cu aruncarea la coș din structură tehnică asemănătoare, care au săritură; săritura în sprijin depărtat la capra de gimnastică structuri tehnice care se anulează cuplată cu aruncarea la coș din dribling la baschet. (incomodează) reciproc, care solicită preponderent aceeași calitate motrică. Un alt criteriu de împerechere a temelor îl reprezintă acela de a se asigura, prin ambele teme o densitate corespunzătoare a efortului de exersare, astfel încât tema care implică repetări individuale succesive (așteptat la rând), să fie cuplată cu o temă care permite exersarea frontală sau pe grupuri mici. În ceea ce privește abordarea temelor în cadrul lecției este necesar să se respecte următoarele reguli:  să se abordeze mai întâi tema care vizează învățarea, asigurându-se astfel prezența stării de excitabilitate optimă a scoarței cerebrale realizată prin ”încălzire” și inexistența stării de oboseală;  în cazul a două teme care vizează consolidarea se abordează mai întâi tema care implică indici crescuți de coordonare sau/și viteză;  tema care implică manifestarea forței dinamice în regim de rezistență sau a rezistenței la eforturi de durată, se realizează după prima temă. Uneori, din considerente organizatorice (dotare cu spațiu de lucru și material didactic) și mai puțin metodice, profesorii apelează la formula organizării exersării pe grupe aferente celor două teme, schimbând rolurile după un interval egal de timp. 3. STRUCTURA LECȚIEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT Structura actuală a lecției reflectă preocuparea practicienilor și metodiștilor domeniului de a valorifica optim cele 50 de minute afectate acesteia în condițiile respectării legităților eforturilor biopsihomotrice și a specificului achizițiilor în plan motric. Orice lecție debutează cu un moment organizatoric a cărui menire este de a informa elevii asupra temelor (subiectelor) care vor fi abordate și de a-i motiva pentru lecție. Pentru operativitate este bine ca profesorul să precizeze un loc stabil de adunare, atât în aer liber cât și în sală și formația (însușită în prealabil) în care se dispun elevii (semicerc, careu, linie pe un rând, linie pe două rânduri). Din această formație, la sosirea cadrului didactic, un elev (căruia i-a sosit rândul) prezintă raportul într-o formulă completă sau prescurtată (însușită în prealabil), specificând efectivul, numărul absenților, scutiții medical, încheind cu formula ”clasa este gata pentru începerea lecției”. Urmează salutul profesorului și răspunsul sincronizat al elevilor. Pe durata acestei operațiuni, profesorul verifică dacă elevii sunt echipați corespunzător, starea igienică și eventuala purtare de către elevi a Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

27

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

unor obiecte (ceasuri, bijuterii) care pot produce accidente. Durata acestei situații de instruire (verigi), este între 1,5-2 minute. Dacă pe parcursul acestei activități de organizare, profesorul constată la elevi o stare de „neastâmpăr” sau dimpotrivă, de apatie, poate apela la câteva exerciții de captare a atenției (comenzi inverse, poziții și deplasări realizate la semnale vizuale/auditive, grupări numerice, etc), sau de animare a stării psihofizice (execuții scurte ale vitezei de reacție sau execuție, deplasări rapide la repere apropiate, reacții variate în perechi etc.). Urmează pregătirea organismului elevilor pentru efort având ca ținte angrenarea treptată a marilor funcțiuni într-un efort progresiv crescut și mobilizarea marilor structuri locomotorii(oase, mușchi, articulații) în acțiuni motrice cu amplitudine progresivă. Sunt utilizate variantele de mers și de alergare combinate cu mișcări ale brațelor, trunchiului și membrelor inferioare. Această secvență a lecției este caracterizată de continuitate, pauzele de revenire după eforturile mai intense realizânduse prin alternarea variantelor de alergare cu cele de mers sau cu cele de efectuare a exercițiilor de mobilitate scapul humerală, a trunchiului, a articulațiilor coxo-femurale, etc. Durata acestor verigi nu depășește 4-5 minute, variind în funcție de temperatura mediului ambiant. Prezența constantă a pregătirii organismului pentru efort în structura lecțiilor poate genera o rutină caracterizată de uniformitate și atractivitate scăzută. Soluțiile, în această situație pot fi:  variabilitatea formațiilor din care se efectuează, a trecerilor dintr-o formație în alta;  variabilitatea direcțiilor de deplasare a formațiilor;  „bogăția” variantelor de mers, de alergare, de sărituri care permite ”împrospătarea” conținutului „încălzirii”;  apelarea la un fond muzical adecvat;  realizarea, la începutul și la finalul acestei secvențe de instruire, a luării frecvenței cardiace pe durata a 15 secunde de către fiecare elev și oferirea reperelor de apreciere. O soluție eficientă se dovedește a fi conceperea de către profesor a unor „programe” stabile de pregătire a organismului pentru efort, cu specific pentru activitatea în aer liber, pe timp călduros sau răcoros, pentru activitatea desfășurată în spații închise, amenajate, cu posibilitatea de a asigura un fond video sau muzical. În acest mod se asigură o eficiență maximă a fiecărui exercițiu din program, se elimina timpii sacrificați pentru prezentarea/ explicarea/eventual demonstrarea fiecărui exercițiu, cât și dobândirea de către elevi a unui set variat de programe de „ încălzire” pe care le poate utiliza în activitatea independentă, sportivă, de agrement, casnică sau ca gimnastică de înviorare/întreținere. După realizarea „încălzirii” se trece într-o formație de lucru cunoscută de elevi (semicerc, careu, linie pe un rând, linie pe două rânduri intercalate, coloană de gimnastică câte 3,4) din care se realizează influențarea selectivă a aparatului locomotor, situație de instruire (verigă) constantă în fiecare lecție de educație fizică. Caracterul constant al acestei verigi este determinat de necesitatea de a forma și întări permanent reflexul de atitudine corporală corectă, atât globală cât și segmentară. Se utilizează exerciții analitice, foarte precis localizate, respectiv pentru ceafă- gât, centura scapulohumerală, musculatura membrelor superioare, cea anterioară și laterală a trunchiului, a abdomenului, spatelui și membrelor inferioare, pe cât posibil, în această ordine. Exercițiile pot fi libere, cu îngreuierea propriului corp, cu obiecte portative care să le sporească localizarea și amplitudinea. Se execută în tempo moderat cu amplitudine mare, cu indici de precizie a mișcării crescuți, într-un număr de repetări care, și la ultima repetare să nu diminueze precizia și localizarea (de regulă, 4x8 timpi, exceptând genuflexiunile, flexiile abdominale, extensiile spatelui). Pe durata a 5-6 minute se utilizează 6-8 exerciții, executate în continuare. Valorificarea eficientă a timpului în realizarea acestei verigi o reprezintă conceperea de către profesor a unor complexe de dezvoltare fizică armonioasă care rămân constante pe perioade de 4-5 săptămâni, fiecare corespunzând, spre exemplu, începutului anului școlar, perioada de timp răcoros specifică toamnei, una-două perioade de lucru în interior, perioada de lucru în aer liber-primăvara, perioada de lucru în aer liber pe timp călduros. Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

28

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Constituirea acestor complexe, ca și în cazul programelor de pregătire a organismului pentru efort, elimină timpii necesari prezentării în fiecare lecție a fiecărui exercițiu (demonstrat, explicat, exersat în tempo lent), favorizând concentrarea asupra preciziei execuției. Dacă condițiile permit, efectul fiecărui complex de dezvoltare fizică este amplificat și generează atractivitate dacă se execută pe un fond muzical adecvat, apreciat de elevi. Efectul crește, de asemenea, dacă unele dintre exerciții sau întregul complex a fost conceput a fi executat cu un obiect portativ care să-i sporească amplitudinea și să-i asigure localizarea precisă (baston, cerc, coardă, eșarfă, bancă de gimnastică, ș.a.). Un nivel superior de înțelegere a dimensiunii de gen în educație l-ar reprezenta conceperea unor complexe de dezvoltare fizică specifice fetelor și, separat, băieților. Pentru a-i acomoda pe viitorii absolvenți de gimnaziu cu unele practici pe care liceenii le întâlnesc în sălile de fitness, este indicat, ca cel puțin în clasa a VIII-a elevii să utilizeze complexe de dezvoltare fizică, create de către profesor, de tipul Tay-Boo pentru băieți, aerobic pentru fete și Stretching pentru ambele genuri. Următoarea secvență a lecției o constituie stimularea manifestării vitezei și/sau îndemânării. Această verigă reprezintă o constantă a lecției, prin alternanță cu stimularea manifestării forței și/sau rezistenței, motivată de considerentul metodic că viteza și îndemânarea sunt calități motrice cu puternic stigmat genetic, că ambele se dezvoltă cu dificultate și, în același timp, în lipsa solicitării permanente, își pierd foarte rapid calitatea manifestării. De aceea, indiferent de temele lecției, una din aceste verigi este prezentă constant în structura lecției. De regulă, dacă temele lecției solicită manifestarea vitezei și/ sau îndemânării, structura lecției va cuprinde veriga de dezvoltare a forței și/ sau rezistenței, iar dacă temele includ solicitări predominante de forță și/ sau rezistență, structura lecției va cuprinde veriga de stimulare a vitezei și/ sau îndemânării. Scopul acestei verigi este de a solicita la potențial maxim capacitatea de manifestare a uneia sau mai multor forme combinate de manifestare a vitezei (de reacție, de execuție, de deplasare) sau a coordonării precise și rapide a acțiunilor în spațiu și timp (acțiuni motrice combinate, de locomoție și de manipulare). Modalitatea optimă de realizare a acestui obiectiv al verigii o reprezintă organizarea exersării sub formă de întrecere, pe perechi și pe echipe. La un efectiv de 27 elevi, constituindu-se 3 echipe alcătuite fiecare din câte 9 elevi, se vor întrece de 3 ori pe un traseu de 15 m în care vor șerpui printre 3 repere/ vor ocoli integral reperele/ vor depune în zonele precizate un obiect, la dus, și îl vor recupera la întors, predând ștafeta următorului coechipier, va dura circa 4 minute. Structurile motrice constituite pentru acest tip de întreceri trebuie să fie cunoscute de către elevi, pentru a favoriza, astfel, manifestarea cu precădere a vitezei și/ sau îndemânării. După fiecare întrecere se acordă o pauză scurtă, de 30 de secunde, elevii revenindu-și individual după fiecare efort prestat. În continuare se abordează temele lecției în ordinea descrisă la punctul 2 al acestui capitol. Timpul alocat fiecărei teme nu este egal repartizat, durata fiecărei teme depinzând de gradul de dificultate al acestuia, de posibilitatea de a realiza o densitate crescută a exersării, de suficiența materialului didactic disponibil, de gradul de oboseală pe care îl produce asupra elevilor. Pentru ambele teme se alocă 30-35 de minute. Practica și metodica domeniului au confirmat valoarea deosebită a raționalizării mijloacelor folosite în învățarea psiho-motrică, așa încât pentru fiecare componentă a procesului de instruire profesorul trebuie să-și sintetizeze cele mai eficiente 3-5 structuri de exerciții pe care le-a selectat din perioada formării inițiale, din bibliografia de specialitate actualizată, din practica colegilor de breaslă cât și din experiența personală la catedră. Predarea-învățarea startului de jos, a pasului alergător de accelerare, a pasului alergător lansat de viteză și a tehnicii finișului, concomitent cu prezentarea regulilor de concurs, epuizează, în condițiile educației fizice școlare, componenta „Alergare de viteză cu start de jos” din unitatea de învățare „Atletism”. Față de o perioada îndelungată, în care jocurile sportive se predau/ învățau analitic, având ca teme mișcarea în teren, procedeele de bază de prindere și pasare, driblingul, aruncarea la poartă/ coș, Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

29

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

succedându-se procedeele tehnice de bază, astfel încât timpul nu era îndestulător pentru a ajunge la scopul final al învățării, respectiv capacitatea elevilor de a practica global jocul respectiv. Metodica actuală a predării jocurilor sportive în educația fizică școlară prevede predarea-învățarea unor structuri de joc (deplasare-prindere-oprire într-un timp; deplasare-prindere-oprire într-un timppivotare; deplasare-prindere-oprire-pivotare-pasă, continuând structura cu driblingul). În ceea ce privește procedeele de finalizare, procedeele de bază de aruncare la poartă, de aruncare la coș, de lovitură de atac la volei, de tras la poartă la fotbal, metodica precizează necesitatea ca acestea să fie însușite de sine stătător pentru a fixa mecanismul de bază corect, după care se introduc în structurile specifice jocului respectiv. De reținut că nu ar trebui să existe lecții de educație fizică fără o formă de aplicare practică a celor predate-învățate, pe preferat sub formă de întrecere. Dacă în lecția respectivă nu a fost programată și parcursă veriga de dezvoltare a vitezei și/ sau îndemânării, lecția se continuă cu veriga de dezvoltare a forței și/ sau rezistenței. Dacă s-a programat dezvoltarea forței dinamice segmentare, cel mai eficient se dovedește a fi utilizarea „circuitului” de 6 „ateliere”, cu regimul de lucru de 30 secunde lucru-30 secunde pauză. Atelierele vizează musculatura centurii scapulo-umerală și abductorii și adductorii brațelor(1), flexorii și extensorii brațelor cu sprijin la perete/bancă (2) extensia spatelui (3) flexorii abdominali (4), extensorii membrelor inferioare (5), tripla extensie (6). Durata unui asemenea circuit este de 5 minute. El poate fi menținut pe perioada activității în sală sau spații închise amenajate punând în fața fiecărui elev sarcina de a-și mări numărul de execuții la fiecare atelier (stație). Pe perioadele de activitate pe baza sportivă în aer liber conținutul acestei verigi este adecvat să fie afectat dezvoltării rezistenței cardio-respiratorii la efort aerob și mixt. Mijlocul de bază utilizat îl reprezintă alergarea în tempo uniform moderat având ca factor de progresie creșterea duratei alergării. Caracterul relativ anost al acestui exercițiu, poate fi ameliorat prin variabilitatea formațiilor în care se aleargă, a direcțiilor de alergare, a succedării elevilor/ perechilor de elevi, la conducerea formației de alergare, raportarea duratei alergării la numărul de ture în jurul terenului pe care se aleargă. Pe un fond corespunzător de dezvoltare a rezistenței la efort aerob, se pot utiliza și alergarea cu intervale, lungimile și lățimile terenului de handbal/ curții constituindu-se în zone de alergare ¾ lățimea, 2/4 lungimea, cu un număr progresiv de ture în jurul terenului. Pe măsură ce elevii dau dovadă de o bună adaptare la efortul mixt, profesorul poate varia distanțele și tempourile în care acestea să fie parcurse. În cazul în care această verigă finalizează conținutul lecției, se impune realizarea secvenței (verigii) de revenire a organismului după efort, cel puțin parțială. Se afectează circa 2 min 30 sec pentru exerciții de respirație controlată, cu inspirații ample și expirații profunde, cu scuturări a musculaturii membrelor, cu mers liniștitor, cu exerciții de tip yoga etc.. Lecția se termină cu secvența de încheiere organizată a lecției în care dintr-o formație de lucru lejeră, profesorul face aprecieri colective și individuale asupra elevilor, a progreselor înregistrate, dacă este cazul, unele reproșuri și o trimitere spre ce va urma în lecția viitoare. În funcție de relația creată între profesor și elevii clasei, mai ales după o lecție solicitantă, încheierea poate fi rezumată la situarea elevilor cu fața către profesor, la comanda ”dreapta”, rostirea de către acesta a formulei ”lecția s-a terminat”-Mulțumesc -Bună ziua!-urmată de răspunsul de salut al elevilor. 4. SOLUȚII DE ORGANIZARE A CLASEI DE ELEVI Soluția care nu implică nicio măsură organizatorică este de a desfășura lecția cu întregul efectiv al clasei, folosind activități de învățare, metode și mijloace comune pentru toți elevii. Această modalitate, din păcate, încă extins utilizată, nu asigură nicio premisă tratării diferențiate a elevilor, respectării particularităților de gen, a nivelului diferit de disponibilități psihomotrice și de instruire, a ritmurilor diferite de învățare. De asemenea, această soluție nu oferă elevilor posibilitatea de a opta pentru a se instrui în unele dintre componentele domeniilor de conținut precizate de programa de educație fizică. Deși noile programe de educație fizică pentru clasele V- VIII, ca și sistemul național școlar de evaluare la educație fizică, prevăd numeroase referiri la opțiuni, cum sunt: Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

30

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

 alegerea jocului/ jocurilor sportive, respectiv unul sau două dintre cele 6 prevăzute în programă;  alegerea probelor atletice pe care le vor învăța dintre cele prevăzute la alergări, sărituri și aruncări;  opțiunea pentru una din săriturile la aparate prevăzute în programa clasei a VIII-a;  constituirea complexului de dezvoltare fizică armonioasă;  alegerea probei de evaluare a vitezei;  conceperea exercițiilor pentru dezvoltarea principalelor grupe musculare;  alegerea uneia dintre cele două probe de evaluare la joc sportiv( în clasele V-VI); Era de așteptat ca aceste opționalități să determine într-o măsură mai mare reflectarea lor în conținuturile și desfășurarea lecțiilor. a) Organizarea grupelor valorice Această măsură se impune, cu precădere, în domeniile de dezvoltare a calităților motrice și de instruire în probele și disciplinele sportive. La clasa de început a unui ciclu de învățământ, în cazul gimnaziului în clasa a V-a , sau în toate situațiile în care profesorul este normat cu o clasă nouă, de la care nu are date de referință, este indicat ca în primele lecții ale anului școlar să se realizeze o evaluare predictivă la calitățile motrice viteză și rezistență și la nivelul instruirii în probele atletice (câte una din fiecare grup de probe) și un joc sportiv, toate la alegere. Evident că pentru a realiza în mod optim această măsură, școala trebuie să posede o bază sportivă amenajată în aer liber, care să ofere posibilitatea desfășurării probelor și disciplinelor sportive respective, cât și materialele didactice corespunzătoare. Calitatea de demonstrant a profesorului este deosebit de productivă și apreciată de elevi. Insuficienta dotare atrage după sine limitarea evaluării inițiale la posibilitățile existente și reținerea ca obiectiv, extinderea și completarea dotării, prin intervenții insistente la autoritatea publică locală, la direcțiunea școlii, la asociații civice, cluburi sportive locale, eventuali sponsori. Înregistrarea rezultatelor la aceste evaluări inițiale, va permite profesorului încadrarea fiecărui elev în grupa A sau B la la fiecare din probele verificate, aceste grupe reprezentând niveluri de pregătire momentană, fără categorisiri calitative. Pe măsură ce planul calendaristic impune abordarea alergării de viteză cu start din picioare profesorul va elabora sistemele de acționare pentru fiecare grupă insistând, spre exemplu, la grupa A pe exersarea globală, inclusiv sub formă de întrecere/concurs iar la grupa B va programa însușirea pasului alergător de accelerare și a celui lansat de viteză. Pe parcursul ciclului de lecții afectat acestei probe atletice, profesorul va decide momentul trecerii elevului de la grupa B la grupa A, în funcție de evoluție. De reținut caracterul deschis al componenței acestor grupe valorice, însăși promovarea elevului din grupa B în grupa A, fiind un succes al învățării. Aceste evaluări inițiale se reiau odată cu trecerea la lucrul în sală sau spații amenajate închise vizând nivelul inițial al elevilor la forța principalelor grupe musculare, gimnasticii acrobatice și săriturilor la aparate. În aceste condiții un elev poate fi în grupa A la alergarea de viteză, la săritura în lungime cu elan și la handbal și în grupa B la aruncarea mingii de oină, forța musculaturii brațelor, gimnasticii acrobatice și sărituri la aparatul de gimnastică. Realizându-se o instruire diferențiată pentru fiecare grup valoric, asigurându-se permanent caracterul deschis al acestora, se elimină posibilitatea de catalogare în grupa celor buni și grupa celor slabi, fiecare elev putând fi în oricare din aceste două grupe la unele dintre componentele instruirii și având, toți elevii, posibilitatea de a accede în grupa A. Elaborarea ”programelor de instruire pentru fiecare grupă la toate unitățile de învățare, dificilă ca volum de muncă a profesorului la începutul operării în sistemul pe grupe valorice, devine din ce în ce mai operativă de la an la an, aceste programe păstrându-și valabilitatea, cunoscând doar unele îmbunătățiri.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

31

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

b) Organizarea grupelor de opțiuni

-

-

-

Corespunzător prevederilor programei elevii pot opta din oferta profesorului asupra următoarelor categorii de componente ale instruirii: 3 probe atletice, câte una din fiecare grupă (alergări, sărituri, aruncări) dintre cele pe care le ofertează profesorul, corespunzător dotării de care dispune (exemplu posibil: alergare de viteză, alergare de semifond, alergare de garduri, săritură în lungime, sărituri în înălțime, aruncarea mingii de oină, aruncarea greutății). în funcție de particularitățile individuale (talie, corpolență, experiență motrică, capacitate de învățare, elevii se grupează pe opțiuni, urmând ca în lecțiile în care este programată inițierea în atletism să urmeze un program de instruire elaborat de către profesor, specific fiecărei probe pentru care a optat. 6 jocuri sportive (Baschet, Fotbal, Handbal, Oină, Rugby-Tag, Volei). Oferta profesorului va cuprinde un număr de jocuri sportive care pot fi practicate simultan pe baza sportivă. Elevii vor opta pentru un joc în clasa a Va , un al doilea joc în clasa a VI a, continuându-și pregătirea în unul dintre cele două jocuri în clasele a VII a și a VIII- a. Grupele de opțiuni constituite trebuie să conțină un număr de elevi care să permită organizarea jocului bilateral în formule numerice adaptate (3x3, 4x4, 7x7). Grupele de opțiuni constituite inițial, pot suferi modificări în anii școlari următori, elevii având posibilitatea să-și modifice opțiunea. programele de instruire elaborate de către profesor pentru fiecare grupă de opțiuni va cuprinde învățarea tehnicii, tactica și dezvoltarea calităților motrice specifice, cât și cunoștințele de regulament și informații sportive din competițiile specifice jocului respectiv, conform prevederilor programei de educație fizică și sport. c) Respectarea particularităților de gen

-

Etapa școlarizării gimnaziale corespunde declanșării fenomenelor legate de pubertate, mai pronunțate la fete, fapt care conduce la modificări morfo-funcționale și comportamentale specifice genului. Practica domeniului EFS a reliefat faptul că, la clasele finale de gimnaziu și cu precădere de liceu, unde educația fizică și sportul sunt predate de către profesori, latura artistică a pregătirii elevelor, deși prevăzută în programe, este neglijată. Etapa de promovare a demixtării a fost depășită, argumentele care au condus la constituirea claselor mixte în învățământul românesc fiind mult mai convingătoare. Și totuși necesitatea de a trata diferențiat elevele reprezintă un deziderat rezolvat, pe de o parte prin formarea inițială a cadrelor didactice bărbați, cât și prin cursurile de formare continuă, cu condiția săși propună o asemenea tematică. În situațiile în care în catedră funcționează doi profesori de educație fizică de genuri diferite, este bine ca orarul să prevadă desfășurarea orelor celor doi, în același timp (dacă dotarea permite), fapt care permite ca secvențe din lecție să fie organizate și conduse de către profesoară cu elevele din ambele clase, profesorul preluând băieții ambelor clase. Asemenea secvențe pot fi: pregătirea organismului pentru efort; influențarea selectivă a aparatului locomotor; dezvoltarea îndemânării, tema de gimnastică, tema de sărituri; dezvoltarea forței. În aceste condiții structura exercițiilor, dozarea eforturilor, climatul de exersare vor fi particularizate fiecărui gen, păstrându-se, în același timp, compoziția mixtă a ambelor clase. d) Valorificarea spațiilor aferente catedrei de educație fizică

-

În afara dotărilor necesare desfășurării activităților practice (bază sportivă în aer liber, sală de sport, spații închise amenajate), sediul catedrei, culoarele de acces ale elevilor spre spațiile de lucru specifice educației fizice, compartimentul vestiarelor, pereții împrejmuitori a spațiilor închise a terenurilor, zona de avizier a școlii cât și coridoarele acesteia pot fi utilizate pentru realizarea a numeroase obiective specifice disciplinei noastre.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

32

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

-

-

-

-

În vestiar sau în holul sălii de educație fizică trebuie amplasat un cântar (medicinal sau de baie), un taliometru (atașat cântarului sau desenat pe perete) un cadru antropometric în care fiecare elev cu prilejul fiecărei lecții, își poate determina greutatea, înălțimea și anvergura brațelor, simetria dispunerii umerilor și a bazinului, verticalitatea membrelor inferioare. Pe un suport solid, ( zid, geam gros, lemn sau metal) vor fi inscripționate valorile medii pe țară ale parametrilor morfologici și funcționali specifici vârstelor și genului elevilor de gimnaziu, panoul realizat fiind plasat în zona catedrei și a spațiului de lucru în interior. Elevii vor avea astfel posibilitatea ca, pe lângă determinarea parametrilor personali, să îi compare cu valorile medii pe țară și să-și tragă concluziile îndrumați de către profesor. În lecțiile desfășurate în interior, elevii trebuie să aibă posibilitatea ca în momentele de răgaz să-și determine perimetrul toracic, în repaos, în inspirație, în expirație și să-și calculeze elasticitatea toracică, având la dispoziție 2-3 benzi metrice de croitorie, oferite de către profesor. Planșele cu imagini ale deviației coloanei vertebrale, alături de imaginile corecte, trebuie să fie plasate în câmpul vizual al elevilor ori de câte ori se află în perimetrul spațiilor și catedrei de educație fizică. La avizierul catedrei pot fi afișate lunar programe de exerciții corective pentru principalele atitudini corporale deficiente cât și programe de exerciții la domiciliu pentru dezvoltarea forței musculaturii abdomenului, a spatelui, a membrelor, de diminuare a țesutului adipos, de educare a actului respirator. Prin caracterul său stabil, Sistemul național școlar de evaluare trebuie afișat, într-o formă de inscripționare permanentă, pe lângă care, la fiecare început de semestru se vor prezenta probele și normele de control semestriale. De un real interes pentru elevi îl reprezintă afișarea calendarului activităților cultural-sportive, începând cu serbarea sportivă școlară, etapele campionatelor școlii la disciplinele pe care catedra a stabilit să le organizeze, întâlnirile bilaterale cu alte școli, etapele Olimpiadei Naționale a Sportului Școlar la care participă școala. Dacă la sediul catedrei, prin contribuția colegelor de catedră, s-ar constitui o minibibliotecă cu conținut sportiv, elevii ar fi dornici să afle viața personală și sportivă a unor reprezentanți de seamă în sportul românesc. *** O lecție de educație fizică este realizată corespunzător dacă:  a cuprins în activitatea practică toți elevii;  a contribuit la realizarea competențelor specifice stabilite;  a asigurat o tratare diferențiată individuală sau de grup;  a oferit elevilor o formă globală de practicare a unei probe /discipline sportive, inclusiv sub formă de întrecere sau joc;  a oferit elevilor un timp dedicat exersărilor preferate;  elevii au regretat încheierea lecției;  a generat un tonus psihofizic crescut al elevilor, însoțit și de o minimă transpirație.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

33

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

AUTOEVALUARE RESPONSABILĂ ➢

EFECTELE ACTIVITĂȚII DIDACTICE TREBUIE RAPORTATE DE FIECARE PROFESOR LA CALITATEA CONTRIBUȚIILOR ADUSE DE DISCIPLINA PE CARE O PREDĂ: • • •

•

➢

➢

DOBÂNDIREA DE CĂTRE ELEVI A NIVELULUI INTERMEDIAR AL COMPETENȚELOR CHEIE; REALIZAREA COMPONENTELOR PROFILULUI DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI CLASEI a VIII-a; CAPACITATEA ELEVILOR DE A ACȚIONA EFICIENT ASUPRA DEZVOLTĂRII FIZICE ȘI A CALITĂȚILOR MOTRICE PERSONALE CÂT ȘI DE A PRACTICA 3 PROBE ATLETICE, 2 JOCURI SPORTIVE, GIMNASTICA ACROBATICĂ ȘI SĂRITURILE LA APARATELE DE GIMNASTICĂ (PREVĂZUTE ÎN PROGRAMĂ); ÎNDEPLINIREA DE CĂTRE ELEVI, LA COTE ACCEPTABILE, A CERINȚELOR PREVĂZUTE ÎN SISTEMUL NAȚIONAL ȘCOLAR DE EVALUARE.

PENTRU O RAPORTARE CORECTĂ ȘI O AUTOAPRECIERE OBIECTIVĂ A PRODUSULUI PROPRIEI MUNCI TREBUIE CUNOSCUTĂ TEHNIC: • STRUCTURA COMPETENȚELOR CHEIE • COMPONENTELE PROFILULUI DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI CLASEI a VIII-a; • PREVEDERILE PROGRAMEI DE EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT, CLASELE a V-a - a VIII-a (2017); • CONȚINUTUL SISTEMULUI NAȚIONAL ȘCOLAR DE EVALUARE DOCUMENTELE DE EVIDENȚĂ REPREZINTĂ BAZA OBIECTIVĂ A APRECIERILOR

ORGANIZAREA CLASEI DE ELEVI

LECȚIA DE EDUCAȚIE FIZICĂ

-

FORMA ORGANIZATORICĂ DE BAZĂ A PROCESULUI INSTRUCTIVEDUCATIV COMPONENTĂ A UNUI CICLU (SISTEM) DE LECȚII CONSTITUIT PENTRU REALIZAREA UNEI UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE ARE TEME CLAR PRECIZATE, DE REGULĂ DOUĂ, VIZÂND UNITĂȚI DE ÎNVĂȚARE DIFERITE DE EVITAT CUPLAREA TEMELOR: ➢ ➢ ➢

-

-

PE GRUPE VALORICE PE GRUPE DE OPȚIUNI

-

RESPECTAREA PARTICULARITĂȚILOR DE GEN

VALORIFICAREA SPAȚIILOR AFERENTE CATEDREI DE EDUCAȚIE FIZICĂ • •

ÎMPERECHERILE CARE ANGRENEAZĂ ÎN EFORT ACELEAȘI GRUPE MUSCULARE; CARE AU STRUCTURI TEHNICE ASEMĂNĂTOARE, CARE SE „INCOMODEAZĂ” RECIPROC; CARE SOLICITĂ PREPONDERENT ACEEAȘI CALITATE MOTRICĂ.

CELE DOUĂ TEME SĂ ASIGURE REALIZAREA UNEI DENSITĂȚI CORESPUNZĂTOARE A EFORTULUI ÎN LECȚIE SE ABORDEAZĂ MAI ÎNTÂI TEMA CARE VIZEAZĂ ÎNVĂȚAREA; TEMA CARE IMPLICĂ INDICI CRESCUȚI DE COORDONARE SAU/ ȘI VITEZĂ; TEMA CARE IMPLICĂ MANIFESTAREA FORȚEI DINAMICE ÎN REGIM DE REZISTENȚĂ SAU A REZISTENȚEI LA EFORTURI DE DURATĂ, SE REALIZEAZĂ DUPĂ PRIMA TEMĂ. STRUCTURA LECȚIEI • ORGANIZAREA COLECTIVULUI • PREGĂTIREA ORGANISMULUI PENTRU EFORT • INFLUENȚAREA SELECTIVĂ A APARATULUI LOCOMOTOR • STIMULAREA MANIFESTĂRII VITEZEI ȘI/SAU ÎNDEMÂNĂRII (DACĂ ÎN LECȚIE NU ESTE PROGRAMATĂ STIMULAREA MANIFESTĂRII FORȚEI ȘI/SAU REZISTENȚEI) • TEMA 1 • TEMA 2 • STIMULAREA MANIFESTĂRII FORȚEI ȘI/SAU REZISTENȚEI (DACĂ NU A FOST PROGRAMATĂ STIMULAREA VITEZEI ȘI/SAU ÎNDEMÂNĂRII) • REVENIREA ORGANISMULUI DUPĂ EFORT • ÎNCHEIEREA ORGANIZATĂ A LECȚIEI

• • • •

REPERELE UNEI LECȚII DE CALITATE -

-

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

SEDIUL CATEDREI CULOARELE DE ACCES ALE ELEVILOR SPRE SPAȚIILE DE LUCRU COMPARTIMENTUL VESTIARELOR PEREȚII ÎMPREJMUITORI AI SPAȚIILOR ÎNCHISE ȘI A TERENURILOR ZONA DE AVIZIERE A ȘCOLII CORIDOARELE ȘCOLII

A CUPRINS ÎN ACTIVITATEA PRACTICĂ TOȚI ELEVII CLASEI A REALIZAT COMPETENȚELE SPECIFICE STABILITE A ASIGURAT O TRATARE DIFERENȚIATĂ INDIVIDUALĂ SAU/ ȘI DE GRUP A OFERIT ELEVILOR O FORMĂ GLOBALĂ DE PRACTICARE A UNEI PROBE/DISCIPLINE SPORTIVE, INCLUSIV SUB FORMĂ DE ÎNTRECERE SAU JOC A OFERIT ELEVILOR UN TIMP DEDICAT EXERSĂRILOR PREFERATE A GENERAT UN TONUS PSIHOFIZIC CRESCUT AL ELEVILOR, ÎNSOȚIT ȘI DE O MINIMĂ TRANSPIRAȚIE ELEVII AU REGRETAT ÎNCHEIEREA LECȚIEI

34

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

TEMA nr. 5 ASPECTE PRIVIND PROIECTAREA ȘI PLANIFICAREA ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ ȘCOLARĂ

I. Proiectarea demersului didactic este acea activitate desfășurată de profesor, care constă în anticiparea etapelor și a acțiunilor concrete de realizare a predării. Proiectarea demersului didactic presupune: 1. Lectura personalizată a programelor școlare; 2. Studierea documentelor școlare oficiale, respectiv: Planul-cadru, structura anului școlar, alte instrucțiuni/ precizări 3. În baza proiectării urmează elaborarea documentelor de planificare, respectiv: a. eșalonarea unităților de învățare; b. proiectarea unităților de învățare; c. planificarea calendaristică semestrială/ anuală; d. proiectul didactic. În proiectarea și planificarea activității, fiecare cadru didactic se va raporta la resursele oferite de către unitatea de învățământ, de condițiile climaterice dominante, de nivelul de pregătire al elevilor și de tradiția școlii, selectând/ completând și organizând conținuturile în conformitate cu cerințele programei de specialitate. În contextul noului curriculum, conceptul central al proiectării didactice este demersul didactic personalizat, iar instrumentul acestuia este unitatea de învățare. Demersul personalizat se adresează atât profesorului care are dreptul de a se exprima, cât și al autorului unui manual, de a lua decizii asupra modalităților pe care le consideră optime în creșterea calității activității didactice, dar și elevilor, care vor beneficia de trasee individualizate de instruire.

II.

Planificarea în educație fizică școlară

Planificarea are la bază proiectarea didactică, prin intermediul acesteia se asigură conducerea științifică a procesului de învățământ, în sensul eșalonării conținutului instruirii în funcție de resursele umane și materiale de care dispune unitatea de învățământ/ profesorul. Planificarea în educația fizică este o activitate cu un grad ridicat de complexitate determinat de o multitudine de variabile, dintre care menționăm:  natura domeniilor educației fizice;  dependența de resursele materiale disponibile;  condițiile pedoclimatice specifice zonei respective;  nivelul diferit al potențialului bio-psiho-motric al elevului;  tradiția școlii în plan sportiv;  necesitatea asigurării caracterului concentric al instruirii în abordarea componentelor unor domenii specifice;  concordanță cu opțiunile subiecților pentru unele forme de practicare a exercițiilor fizice. Rezultatele acțiunii de planificare sunt ilustrate de documentele de planificare: a) documente de planificare la nivelul colectivului de specialiști (catedră, comisie metodică etc.); b) documente individuale de planificare (obligatorii și opționale). Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

35

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

La nivelul catedrei de educație fizică se elaborează planul anual de activitate. Acest document nu are o formă standardizată și include prevederi pentru următoarele capitole: ▪ activitatea didactică (sau de instruire); ▪ activitatea metodico-științifică; ▪ activitatea competițional-sportivă. În contextul noului curriculum, planificarea calendaristică este un document administrativ care asociază elemente ale programei școlare cu alocarea de timp considerată optimă de către profesor pe parcursul unui an școlar. În elaborarea planificării calendaristice, se recomandă parcurgerea următoarelor etape: 1. Precizarea duratei pentru care se elaborează planificarea calendaristică (semestru/ an școlar); 2. determinarea componentelor fiecărui domeniu prevăzut în programa școlară, care va fi abordat în cadrul lecțiilor; 3. Integrarea componentelor care vor fi abordate sub „umbrela” unităților de învățare, denumite cât mai sugestiv de către fiecare profesor, ca de exemplu:  Capacitatea de organizare;  Dezvoltare fizică armonioasă/ Armonie corporală;  Motricitate generală/ Corpul uman și mișcarea;  Motricitate specifică/ Exersăm împreună;  Învățăm și practicăm discipline sportive/ Discipline sportive/ Ne inițiem în sporturi;  Ne protejăm individual și colectiv;  Suntem fair-play/ Devenim fair-play; 4. Realizarea asocierilor dintre competențele specifice și unitățile de învățare; 5. Stabilirea succesiunii de parcurgere a unităților de învățare; 6. Alocarea timpului considerat necesar pentru fiecare unitate de învățare/ temă, în concordanță cu competențele specifice vizate.

1. Eșalonarea unităților de învățare2 Primul document de planificare pe care îl realizează profesorul de educație fizică este graficul anual de eșalonare a unităților de învățare. Se elaborează pentru fiecare clasă. Cuprinde indicatorii de recunoaștere (unitatea de învățământ, clasa, anul școlar, resurse materiale) și tabelul în care se eșalonează unitățile de învățare. Metodologia elaborării acestui document de planificare include următoarele etape: 1. Reprezentarea grafică a tabelului în care se vor eșalona unitățile de învățare. În acest sens, profesorul va lua în considerare următoarele documente oficiale:  planul cadru de învățământ, în care este prevăzut volumul de ore alocat clasei.  programa școlară de educație fizică și sport, pentru clasele V-VIII.  structura anului școlar. În urma consultării documentelor menționate, profesorul va completa pe rubricile orizontale ale tabelului numărul de săptămâni, iar pe verticală unitățile de învățare, domeniile și conținuturile pe care urmează să le abordeze de-a lungul anului școlar. 2. Stabilirea probelor de evaluare a nivelului de pregătire al elevilor și repartizarea acestora pe cele două semestre. Profesorul va consulta metodologia de aplicare a Sistemului școlar de evaluare la educație fizică și sport pentru ciclul de învățământ respectiv. 3. Combinarea unităților de învățare. Spre deosebire de alte discipline din planul cadru de învățământ, educația fizică oferă, prin specificul său, posibilitatea abordării a mai mult de o unitate de învățare într-o lecție. Acest fapt este impus și de domeniile diferite ale modelului de educație fizică, la diferite cicluri de învățământ. Numărul de unități de învățare ce pot fi abordate simultan variază. La fel și numărul de teme care vor fi alese pentru fiecare lecție. Se pot stabili 1-2 teme. Cele mai 2. Unitate de învățare - componentă a procesului didactic, coerentă din punct de vedere tematic, desfășurată în mod continuu pe o perioada de timp determinată și finalizată cu evaluare; succesiunea lecțiilor care au conținutul provenit dintr-o unitate de învățare poartă denumirea de sistem de lecții sau ciclu tematic. Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

36

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

frecvente sunt lecțiile cu două teme. Combinarea lor se poate realiza astfel:  pentru lecțiile cu două teme: o calitate motrică (viteză sau îndemânare) și o deprindere motrică (dintr-o disciplină sportivă); o deprindere motrică și o calitate motrică (forță sau rezistență); două deprinderi motrice (din aceeași disciplină sportivă sau din discipline sportive diferite, deci din aceeași unitate de învățare sau din două unități de învățare diferite); două calități motrice. În combinarea temelor de lecție se va ține cont de faptul că, în aceeași lecție nu se recomandă abordarea calităților motrice viteza și îndemânarea, forța și rezistența și nici a calității motrice viteză cu proba atletică alergare de viteză (sau rezistenței, calitate motrică cu alergarea de rezistență, probă atletică). Profesorul trebuie să aibă în vedere o solicitare rațională a organismului elevilor, de-a lungul verigilor tematice și, de aceea, va avea în vedere alegerea unor teme care să solicite diferite grupe musculare. De exemplu, nu va plasa în lecție două probe atletice de sărituri sau două de aruncări. În vederea facilitării transferului, ca mecanism de influențare pozitivă a procesului învățării de experiența motrică anterioară a copiilor, și a evitării interferenței (sau transferului negativ), profesorul poate să stabilească teme care să se susțină reciproc. De exemplu, învățarea aruncării azvârlite cu o mână, solicitată de proba atletică aruncarea mingii de oină, va favoriza învățarea pasei și aruncărilor la poartă, din jocul de handbal. De asemenea, învățarea bătăii pe un picior din probele atletice de sărituri va favoriza desprinderea solicitată de aruncarea la coș din dribling, din jocul de baschet. Este foarte important ca profesorul să țină cont ca pentru probele de evaluare pe care le-a stabilit pentru fiecare semestru, să asigure elevilor un număr de ore de pregătire corespunzător. 4. Stabilirea numărului de lecții alocat fiecărei componente a unității de învățare (Exemplu: pentru unitatea de învățare „Inițiere în atletism”- domeniul „Sărituri”, avem următoarele componente tematice: „Săritura în lungime cu 1 ½ pași în aer și „Săritura în înălțime cu pășire”). Temele de lecție reprezintă componentele tematice pe care elevii trebuie să le exerseze în cadrul lecțiilor. De aceea, profesorul trebuie să le aloce un număr corespunzător de minute, de-a lungul mai multor lecții. Succesiunile de lecții cu aceeași temă sau cu teme provenind din aceeași unitate de învățare poartă denumirea de cicluri tematice. 5. Mărimea ciclurilor tematice depinde de temă. Astfel, se consideră că pentru învățarea sau consolidarea probelor atletice profesorul trebuie să lucreze circa 6-8 lecții. Pentru gimnastică acrobatică, unde programa prevede mai multe elemente acrobatice, precum și exerciții liber alese cu elemente impuse, ciclurile tematice pot fi de 14-16 lecții. Pentru săriturile cu sprijin, 6-8 lecții se consideră a fi suficiente pentru învățarea sau consolidarea (în funcție de clasă) a acestora. Jocurilor sportive le pot fi atribuite circa 70% din totalul lecțiilor de educație fizică dintr-un an școlar. Atunci când se combină cu alte teme, ciclurile tematice pot varia ca mărime. Ele vor conține minimum 6 lecții. De asemenea, se consideră oportună acordarea unui număr mai mare de lecții unităților de învățare cu conținuturi pe care elevii le parcurg pentru prima oară. 6. Amplasarea ciclurilor tematice în structura anului școlar. Este o operațiune importantă, dat fiind faptul că se recomandă ca vacanțele școlare să nu întrerupă ciclurile tematice. Excepție pot face ciclurile tematice pentru gimnastică sau jocuri sportive. Și ele, însă, trebuie să aibă cel puțin 6 lecții înainte de vacanță, astfel încât conținuturile respective să poată fi învățate sau consolidate, în funcție de temă. În ceea ce privește conținutul ciclurilor tematice, se recomandă ca cele destinate dezvoltării calităților motrice să le preceadă pe cele destinate deprinderilor care solicită acele calități. De exemplu, ciclul tematic pentru dezvoltarea coordonării segmentare să îl preceadă pe cel destinat învățării procedeelor tehnice din jocuri sportive. De asemenea, reținem că ciclul tematic pentru învățarea alergării de rezistență se va amplasa înaintea celui pentru învățarea alergării de viteză, dat fiind faptul că pasul lansat în tempoul moderat se învață înaintea pasului accelerat de viteză. Atunci când profesorul decide amplasarea ciclurilor tematice în structura anului va ține seama și de faptul că anumite unități de învățare se pot realiza în aer liber (probele atletice), altele în interior (în săli sau spații improvizate (gimnastica), iar altele se pot desfășura atât în interior, cât și în aer liber (jocurile sportive). 7. Stabilirea numărului de cicluri tematice. Realizarea competențelor specifice educației Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

37

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

fizice școlare este condiționată de capacitatea profesorului de a alege conținuturile adecvate nivelului de pregătire al copiilor și resurselor care îi stau la dispoziție. În același timp, depinde și de măiestria profesorului de a asigura un conținut variat, atractiv în condițiile lucrului după o programă care are un caracter liniar și concentric. În consecință, anumite conținuturi por fi reluate de-a lungul anului școlar, de exemplu, ciclurile tematice cu conținuturi din jocuri sportive, gimnastică sau calități motrice, în timp ce ciclurile tematice destinate probelor atletice vor fi prezente o singură dată, pentru fiecare probă aleasă, în structura anului școlar. 8. Marcarea probelor de control. Evaluarea elevilor la educație fizică presupune verificarea acestora cu ajutorul a două tipuri de probe: unele prevăzute de Sistemului școlar de evaluare la educație fizică și sport, altele stabilite de profesor. Pentru a le deosebi, se recomandă marcarea lor în planul anual prin semne convenționale distincte. În general, proiectarea unităților de învățare debutează cu o evaluare predictivă (inițială) și se încheie cu una sumativă (finală). Astfel, la clasa de debut de ciclu de învățământ (a V-a) în special, se vor susține evaluări inițiale care să ofere profesorului informații asupra nivelului de dezvoltare a calităților motrice sau a nivelului de însușire a deprinderilor motrice specifice disciplinelor sportive, predate în clasele anterioare. Aceste evaluări vor sta la baza proiectării didactice la educație fizică și va permite profesorului tratarea diferențiată a elevilor. Parcurgea acestor etape va conduce la realizarea eșalonării anuale a unităților de învățare. Aceasta va sta la baza elaborării planului calendaristic semestrial.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

38

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Exemplul 1

EȘALONAREA ANUALĂ A UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Autori: Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE Manual Educație fizică și sport, clasa a V-a, Editura CD Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

PRESS, 2017

39

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

În elaborarea acestui document s-au avut în vedere: - condițiile de dotare, respectiv baza sportivă în aer liber și spații mici, improvizate pentru lucrul în interior; - prevederile programei; - prevederile sistemului de evaluare prevăzut în programă. Aspecte metodice care s-au luat în calcul: - valorificarea potențialului verigilor (secvențelor de instruire) constante ale lecției respective; - veriga de organizare a colectivului asigură cadrul necesar formării și consolidării cunoștințelor și deprinderilor de adunare, de aliniere, de deplasare, de întoarcere, de trecere dintr-o formație în alta; - veriga de pregătire a organismului pentru efort asigură stabilizarea deprinderilor de mers, de alergare, de săritură a variantelor de deplasare cât și exersarea unor mișcări de bază ale segmentelor corpului; - veriga de influențare selectivă a aparatului locomotor poate spori tezaurul de mișcări ale segmentelor corpului, perfecționând variantele de formații de lucru; - veriga de dezvoltare a calităților motrice viteza și îndemânarea, abordate de obicei împreună, prin întreceri, realizată cu jocuri dinamice, ștafete, parcursuri asigură stimularea permanentă a acestor două calități motrice; - în aceeași măsură, veriga de dezvoltare a forței și rezistenței, realizează în mare măsură obiectivul de dezvoltare a acestor calități motrice. Toate aceste verigi, corect valorificate, degrevează proiectarea de un număr important de teme ale lecțiilor. Recomandări: - corelarea temelor lecțiilor care vizează disciplinele sportive cu abordarea deprinderilor motrice de bază, combinate, de manipulare și de stabilitate, atât înaintea cât și în paralel cu deprinderile sportive; - evaluările sunt prevăzute, conform sistemului de evaluare, la toate elementele de conținut, elevul însă își va alege doar o probă atletică, o variantă de evaluare a vitezei sau rezistenței, o variantă de evaluare la gimnastică. - realizați mai întâi cu creionul acest document, având astfel posibilitatea să valorificați mai bine cele 70 de lecții și să le repartizați conform situației concrete pe unități de învățare.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

40

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Exemplul 2

EȘALONAREA UNITĂȚILOR DE ÎNVĂȚARE

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

41

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

42

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Autori: Monica Iulia STĂNESCU, Silvia Violeta TEODORESCU, Nicolae NEAGU Manual Educație fizică și sport, clasa a V-a, Editura LITERA,

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

2017

43

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

2. Planificarea calendaristică semestrială/ anuală Se elaborează în concordanță cu planul anual de eșalonare a unităților de învățare și oferă o imagine mai amănunțită asupra conținutului instruirii, respectiv a unităților de învățare prin faptul că precizează unitățile de învățare, competențele specifice vizate, categoriile de conținuturi pe care profesorul le abordează lecție de lecție, ilustrând astfel contribuția activității de pe acel semestru la atingerea competențelor specifice. Planificările calendaristice semestriale vor fi întocmite pornind de la următoarea rubricație. PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEMESTRIALĂ Semestrul __, Anul școlar ______ Clasa:___; Nr. ore pe săptămână _________ Profesor ____________________________________ Unități de învățare

Competențe specifice

Conținuturi

Nr. de ore alocate

Săptămâna

Observații

În acest tabel:  Unitățile de învățare se indică prin titluri stabilite de către profesor.  În rubrica Competențe specifice se trec simbolurile competențelor specifice din programa școlară.  Conținuturile selectate sunt cele extrase din lista de conținuturi ale programei școlare sau completate de către profesor.  Numărul de ore alocate se stabilește de către profesor în funcție de complexitatea unității de învățare, nivelul de achiziții ale elevilor clasei, capacitatea motrică, resursele materiale/ spațiale disponibile etc. Întregul cuprins al planificării are valoare orientativă, eventualele modificări determinate de aplicarea efectivă la clasă putând fi consemnate în rubrica Observații. O planificare anuală corect întocmită trebuie să acopere integral programa școlară la nivel de competențe specifice.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

44

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Exemplul 1 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEMESTRIALĂ Anul școlar 2019-2020 Clasa a V-a Unitatea de învățământ: ................................................................................................................ Nume și prenume cadru didactic: ................................................................................................................ UNITATI DE ÎNVĂȚARE Organizarea activităților motrice

COMPETENTE SPECIFICE 1.1 1.2 3.1

Dezvoltarea fizica armonioasă

2.1 2.3

Viteza

2.3 3.1 3.2 3.3

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

Îndemânarea

▪ ▪ ▪ ▪

Forța Rezistența Calități motrice combinate Deprinderi de locomoție

Deprinderi de manipulare

CONTINUTURI

▪

2.3 3.1

▪ ▪ ▪ ▪

formații de adunare în linie pe un rând si pe două rânduri poziția fundamentala stand si derivatele acesteia alinări in linie si in coloana întoarceri de pe loc formarea coloanei de gimnastica pornire si oprire din mers treceri dintr-o formație in alta poziții de bază și derivate ale acestora exerciții selective pentru principalele lanțuri musculare complex de dezvoltare fizică cu exerciții libere viteza de reacție la stimuli vizuali, auditivi si tactili viteza de execuție in acțiuni motrice simple viteza de deplasare pe direcții rectilinie, cu schimbări de direcție coordonarea segmentelor față de corp – manevrarea de obiecte, individuală și în relație cu parteneri echilibru in poziții statice, in deplasare pe suprafețe înguste, situate la diferite înălțimi, in deplasare cu purtare, depunere sau culegere de obiecte forță dinamică segmentară forța segmentară în regim de rezistență alergare de durată cu menținerea unui anumit ritm viteză - coordonare escaladare prin apucare si pășire pe aparat, prin apucare si rulare pe partea interioara a corpului. tracțiune pe banca de gimnastica, pe perechi cățărare - coborâre pe scara fixa, pe plan inclinat etc. târârea pe genunchi si coate de tip propulsie: lansare, rostogolire, azvârlire; lovire cu mana, cu piciorul, cu diferite obiecte;

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Semestrul I

Semestrul II

Nr. ore alocate

Săptămâna

4

1-2

4

1-2

-

-

8

8-12

-

-

6

13-15

-

-

6

1-3

6

5-7 16

8

1-4

-

-

-

-

Caracter permanent

Obs.

Nr. ore Săptămâna alocate Caracter continuu/ permanent

Caracter continuu/ permanent

2

Caracter permanent

45

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Deprinderi de stabilitate Alergare de viteza

3.2 3.3 1.1 2.4 3.2 3.3

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

Alergarea de rezistență Aruncarea mingii de oină

▪

Săritura în sprijin depărtat la capră

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

▪ ▪ ▪

Gimnastică acrobatică

▪

Handbal

1.1 2.4 3.2 3.3

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

de tip absorbție: prindere cu o mana sau cu ambele de tip axial: îndoire, întindere, răsucire, întoarcere, balansare posturi statice sau dinamice, posturi ortostatice, rostogoliri elemente din ,,școala alergării" pasul alergător de accelerare startul de jos si lansarea de la start cunoștințe teoretice despre startul corect și păstrarea culoarului de alergare pasul alergător lansat de semifond elemente din școala aruncării aruncarea mingii de oina: de pe loc, la distanta cunoștințe teoretice despre: depășirea liniei de aruncare, măsurarea lungimii aruncării săritura în sprijin depărtat la capra cunoștințe despre: criterii de evaluare a unei sărituri informații cu caracter sportiv elan, bătaie, zbor si aterizare; cunoștințe teoretice despre greșelile de execuție Elemente statice: - cumpăna pe un genunchi si pe un picior - semisfoara - podul de jos - stand pe omoplați Elemente dinamice: - rulări - rostogolire înainte și înapoi din ghemuit in ghemuit - rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat - răsturnarea laterală (roata laterală) Variante de legare a elementelor acrobatice însușite Cunoștințe teoretice despre greșelile frecvente de execuție pasa azvârlită cu o mână de deasupra umărului: de pe loc și din deplasare prinderea cu două mâini, de pe loc și din deplasare driblingul simplu aruncarea la poartă de pe loc aruncarea la poartă cu pași adăugați aruncarea la poartă din alergare poziția fundamentală procedee tehnice specifice portarului repunerea mingii în joc de către portar depășirea

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Caracter permanent 8

Caracter permanent

2-5

-

-

-

-

6

17-19

-

-

8

4-7

8

6-9

12

10-15

28

2-15

24

9-20

46

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Igienă și protecție individuală

1.1 1.2 3.2.

Comportamente și atitudini

1.1 1.2 3.1.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

replierea marcajul adversarului aflat în posesia mingii și demarcajul intercepția sistemul de atac în semicerc așezarea în apărare în sistemul 6:0 variante de joc cu temă cunoștințe privind regulile de joc: pași, fault, dublu dribling exerciții si reguli pentru pregătirea organismului pentru efort exerciții si reguli pentru refacerea organismului după efort reguli de igiena individuala si colectiva semnele deteriorării igienei individuale si colective rolurile care se atribuie elevilor in lecțiile de educație fizică și sport comportamentele specifice întrecerilor sportive relațiile dintre componenții unei grupe/ echipe, în cadrul activităților de educație fizica si sport stările si reacțiile emoționale survenite în întrecerile sportive formele de încurajare a coechipierilor si de felicitare a adversarilor

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Caracter continuu/ permanent

Caracter continuu/ permanent

Caracter continuu/ permanent

Caracter continuu/ permanent

47

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Exemplul 2 PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEMESTRIALĂ SEMESTRUL I, An școlar 2017-2018 Clasa a V-a Unitatea de învățământ: ................................................................................................................ Nume și prenume cadru didactic: ................................................................................................................ Unități de învățare

Competențe specifice

Conținuturi/ Temele lecției

2.4 3.1 3.1 2.3

Formații de adunare în linie pe un rând Alinierea Întoarceri de pe loc Alergare pe direcții diferite Alergare de rezistență Adunare în linie pe două rânduri Pornire și oprire din mers Aliniere în coloană Alergarea cu ocoliri de obstacole De tip propulsie și absorbție Alergare de rezistență pasul alergător de semifond Formarea coloanei de gimnastică Alergare cu schimbări de direcție De tip propulsie și absorbție

Viteza

2.3

10 x 5m

Atletism

2.4

Alergare de rezistență

Capacitatea de organizare

3.1

Treceri dintr-o formație în alta

Deprinderi de locomoție Deprinderi de manipulare

3.1 2.3

Alergare pasul de alergare De tip propulsie și absorbție

Atletism

2.4

Alergare de rezistență

Deprinderi de locomoție

3.1

Deprinderi de manipulare

2.3

Baschet Fotbal Alergare de rezistență Deprinderi de locomoție

2.4 2.4 2.4 3.1

Alergarea cu ocoliri și schimburi de direcție Aruncare azvârlită Prindere cu două mâini Prinderea, ținerea, protecția și pasa cu două mâini de la piept Lovirea mingiei cu interiorul labei piciorului de pe loc Reglarea respirației Alergare

Capacitatea de organizare

3.1.

Deprinderi motrice de locomoție Atletism

3.1. 2.4.

Capacitatea de organizare

3.1

Deprinderi motrice de locomoție Deprinderi de manipulare Atletism Capacitatea de organizare Deprinderi de locomoție Deprinderi de manipulare

3.1

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Nr. lecției

Săptămâna

Observații În veriga de organizare a colectivului

1 11 – 15.IX

În veriga de organizare a colectivului

2

3

verificare inițială

18 – 22.IX

În veriga de organizare a colectivului

4 verificare inițială

5

25 – 29.IX

Fete Băieți

6

48

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Deprinderi de manipulare

2.3

Baschet Fotbal

2.4

Atletism

Aruncări lansate Prinderi cu două mâini Oprirea într-un timp

Fete

Lovirea mingiei cu interiorul labei piciorului din deplasare Alergare de rezistență Startul de sus - finișul Lovire cu mâna și cu piciorul Aruncarea la coș de pe loc Preluarea cu interiorul labei piciorului Lovire cu obiecte, prindere cu o mână Driblingul Șutul la poartă de pe loc

Băieți

Deprinderi de manipulare Baschet Fotbal Deprinderi de manipulare Baschet Fotbal

3.1 2.4

Dezvoltare fizică armonioasă

2.1

Complex de dezvoltare fizică

Deprinderi de locomoție

3.1

Săritura cu desprindere de pe ambele picioare Săritura în lungime cu elan Școala săriturii Aruncarea la coș de pe loc Pivotarea Șutul la poartă din deplasare

2.3 2.4

Atletism 2.4 Baschet Fotbal Dezvoltare fizică armonioasă

2.1

Complex de dezvoltare fizică

Deprinderi de locomoție Atletism Baschet Fotbal

3.1

Sărituri cu desprindere de pe un picior Săritură în lungime cu elan de 35 pași Poziția fundamentală și deplasările în apărare Conducerea mingii

Dezvoltare fizică armonioasă

2.1

Complex de dezvoltare fizică

Deprinderi de locomoție

3.1

Sărituri cu desprindere de pe un picior, din deplasare

Atletism Baschet Fotbal

2.4

Săritură în lungime cu elan Marcajul și demarcajul Marcajul și demarcajul

Dezvoltare fizică armonioasă

2.1

Complex de dezvoltare fizică

Deprinderi de locomoție

3.1

Sărituri pe și de pe obiecte/aparate

2.4

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Fete

7 2 – 6.X 8

Băieți Fete Băieți În veriga de influențare selectivă

9 Fete

9 – 13.X

Băieți În veriga de influențare selectivă

10 Fete

11 16 – 20.X

Băieți În veriga de influențare selectivă În veriga de pregătire a organismului pentru efort Verificare inițială Fete

12

Băieți În veriga de influențare selectivă

49

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Săritură în lungime cu elan cu 1 ½ pași în aer Așezarea în atac în potcoavă Sistemul de joc 1-3-2

Atletism Baschet Fotbal

2.4

Dezvoltare fizică armonioasă

2.1

Complex de dezvoltare fizică

Deprinderi de locomoție

3.1

Sărituri alternative cu desprindere de pe unul și ambele picioare

Atletism Baschet Fotbal

2.4

Săritură în lungime cu elan Apărarea om la om în apropierea coșului propriu Deposedarea adversarului de minge, din față

Dezvoltare fizică armonioasă

2.1

3.1 2.4

Calități motrice

2.3

Forță dinamică segmentară

Deprinderi de locomoție combinate

3.1

Gimnastică

2.4

Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate

2.3 3.1 2.4 2.3 3.1

Escaladare cu pășire pe obstacol Podul de jos Rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat Forța dinamică segmentară Escaladare cu rulare pe abdomen și piept Stând pe omoplați-rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit Forță dinamică segmentară Cățărare-coborâre la scară fixă

2.4 2.4

2.3 2.4

2.4

Băieți În veriga de influențare selectivă În veriga de pregătire a organismului pentru efort

13 23 – 27.X

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Fete Băieți În veriga de influențare selectivă

Complex de dezvoltare fizică Săritură în lungime cu elan cu 1 ½ pași în aer Acțiunea tactică dă și du-te Depășirea Săritură în lungime cu elan Depășirea Structură tehnică: pasă-deplasare-preluare-pasă Viteza „Naveta” Săritură în lungime cu elan (măsurată) Structură tehnică: pasă, deplasare, reprimire, oprire într-un timp Structură tehnică: preluare-conducere-șut la poartă Săritură în lungime cu elan Joc cu temă Joc cu temă Escaladare prin apucare și pășire pe aparat Cumpene, rulări

Atletism Baschet Fotbal Atletism Baschet Fotbal Calități motrice Atletism Baschet Fotbal Atletism Baschet Fotbal Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică

Fete

14 Fete Băieți

15

Fete Băieți

30.X – 3.XI Verificare

16

Fete Băieți Evaluare

17

Fete

6 – 10.XI 18

Băieți

În veriga de dezvoltare a forței

19 13 – 17.XI

În veriga de forță

20 În veriga de forță

21

20 – 24.XI

50

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Gimnastică

2.4

Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate

2.3 3.1

Gimnastică

2.4

Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate

2.3 3.1 2.4 2.3 3.1 2.4 2.3 3.1

Gimnastică

2.4

Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică Calități motrice Dezvoltare fizică armonioasă

2.3 3.1 2.4 2.3 3.1 2.4 2.3 3.1 2.4 2.3 3.1 2.4 2.3 3.1 2.4 2.3 3.1 2.4 2.3 3.1 2.4 2.3 2.1

Rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat Semisfoara Forță dinamică segmentară Cățărare pe plan înclinat Stând pe cap-băieți Sfoara-fete Forță dinamică segmentară în regim de rezistență Cățărare –coborâre pe plan înclinat Roata laterală Forță dinamică segmentară în regim de rezistență Tracțiune pe banca de gimnastică Roata laterală Forță dinamică segmentară în regim de rezistență Tracțiune pe banca de gimnastică Cumpăna-podul de jos Rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit Forță dinamică segmentară în regim de rezistență Tracțiune pe perechi Stând pe omoplați-semisfoara Forță dinamică abdomen-spate Târâre pe genunchi și pe coate Roata laterală, rulări Forță dinamică membre inferioare și superioare Târârea joasă Stând pe omoplați, stând pe cap (băieți), sfoara (fete) Forță dinamică în regim de rezistență Târâre pe sub obstacole Cumpene, rostogoliri Forță dinamică spate, abdomen Târâre pe sub obstacole cu purtare de obiect Elemente statice și dinamice deficitare Forță dinamică segmentară a celor patru segmente Escaladare și tracțiune Variante de legare a elementelor acrobatice Forța în regim de rezistență Parcurs cu tracțiune și escaladare Variante de legare a elementelor acrobatice Circuit de forță Evaluare complex de dezvoltare fizică

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

În veriga de forță

22 În veriga de forță

23 27.XI – 1.XII

În veriga de forță

24 În veriga de forță

25 4 – 8.XII

În veriga de forță

26 În veriga de forță

27 11 – 15.XII

În veriga de forță

28 În veriga de forță

29 18 22.XII 30

În veriga de forță Individualizat În veriga de forță

31 15 – 19.I

În veriga de forță

32 În veriga de forță

33

22 – 26.I

51

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Deprinderi de locomoție combinate

3.1

Ștafete cu târâre și cățărare-coborâre Variante de legare a elementelor acrobatice Săritură la lada de gimnastică

Gimnastică

2.4

Calități motrice

2.3

Forță dinamică segmente deficitare

Dezvoltare fizică armonioasă

2.1

Evaluare complex de dezvoltare fizică

Deprinderi de locomoție combinate

3.1

Gimnastică

2.4

Ștafete cu cățărare-coborâre și târâre Variante de legare a elementelor acrobatice Săritură la ladă

Calități motrice

2.3

Forță dinamică segmente deficitare

Deprinderi de locomoție combinate

3.1

Gimnastică

2.4

Calități motrice Deprinderi de locomoție combinate

2.3 3.1

Gimnastică

2.4

Calități motrice

2.3

Parcurs cu târâre-tracțiune și cățărare-coborâre Exerciții liber alese Săritura la ladă Forță dinamică segmentară Parcurs cu escaladare, târâre și tracțiune Exerciții liber alese Săritura la ladă Forța dinamică segmentară

Individualizat în veriga de forță Reluări Îmbunătățiri note

34 Individualizat în veriga de forță

35

Individual

29. I – 2.II 36

Evaluare

Individual Evaluare

PROBE DE EVALUARE, semestrul I: 1. Naveta 10 x5 m (sau alergare de viteză 50 m în semestrul al II lea) 2. Săritura în lungime cu elan (sau altă probă atletică din semestrul al II lea) 3. Complex de dezvoltare fizică 4. Forță

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

52

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

PLANIFICARE CALENDARISTICĂ SEMESTRIALĂ Semestrul II, An școlar 2019-2020 Clasa a V-a Unități de învățare

Competențe specifice

Conținuturi/ Temele lecției

Deprinderi de locomoție combinate

3.1

Parcurs aplicativ cu escaladare, tracțiune, târâre, cățărare, coborâre

Gimnastică

2.4

Exercițiu liber ales cu elemente impuse Săritură la lada de gimnastică

Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică

3.1

Escaladare, tracțiune, târâre, cățărare, coborâre

2.4

Exercițiu liber ales cu elemente impuse Săritură la lada de gimnastică

Deprinderi de locomoție combinate

3.1

Escaladare, tracțiune, târâre, cățărare, coborâre

Gimnastică

2.4

Exercițiu liber ales cu elemente impuse Săritură la lada de gimnastică

Deprinderi de locomoție combinate

3.1

Escaladare, tracțiune, târâre, cățărare, coborâre

Gimnastică

2.4

Exercițiu liber ales cu elemente impuse

Nr. lecției

Săptămâna

1

Observații

Individualizat 12-16.II Parcurs aplicativ

2

Individualizat Parcurs aplicativ

3

Evaluare 19-23.II

4

Parcurs aplicativ Evaluare Îmbunătățiri note

Săritură la lada de gimnastică Deprinderi de locomoție combinate Gimnastică

3.1

Escaladare, tracțiune, târâre, cățărare, coborâre

2.4

Săritură la lada de gimnastică Alergare de viteză Pasul alergător de accelerare Aruncare la coș cu una/ două mâini de pe loc Variante de joc cu temă Șutul la poartă de pe loc și din deplasare Variante de joc cu temă Alergare de viteză Startul de jos și lansarea Așezarea în atac în „potcoavă” Acțiunea „Dă și du-te” Preluarea Sistemul de joc 1-3-2 Alergare de viteză 50 m cu start de sus Apărarea om la om

Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Parcurs aplicativ

5

Evaluare 26.II -2.III 6

Fete Băieți

7

Fete 5 – 9.III Băieți

8

Evaluare inițială Fete

53

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism

2.4

Variante de joc cu temă Deposedarea adversarului Variante de joc cu temă Alergare de viteză cu start de jos Aruncare la coș Variante de joc cu temă Șutul la poartă din deplasare Variante de joc cu temă Alergare de viteză cu start de jos Structură tehnică: pasă, deplasare, prindere, oprire, aruncare la coș Variante de joc cu temă Structură tehnică: pasă, deplasare, preluare, șut la poartă Variante de joc cu temă Alergare de viteză cu start de jos Structură tehnică: dribling, oprire, aruncare la coș Joc cu temă Structură tehnică: preluare, conducere, șut la poartă Joc cu temă Alergare de viteză cu start de jos Structură tehnică: pasă, prindere, oprire, dribling, oprire, aruncare la coș Joc bilateral cu temă Alergare de viteză 50 m cu start din picioare Aruncări la coș de pe loc din poziții diferite Joc cu temă Șut la poartă din deplasare din diferite poziții Joc cu temă Alergare de viteză 50 m cu start din picioare Acționare în relația 1x1 Joc bilateral cu temă Acționare în relația 2x2 Joc bilateral cu temă Alergare de viteză 50 m cu start din picioare Aruncarea mingii de oină Structură tehnică: prindere, oprire, pivotare, dribling, oprire, aruncare la coș Joc bilateral cu temă Joc 6x6 cu temă Alergare de viteză 50 m cu start de sus Aruncarea mingii de oină

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Băieți

Fete

9

Băieți 12-16.III Fete

10

Băieți

Fete

11 19-23.III 12

Băieți

Fete Băieți Fete

13

Băieți 26-30.III

Cronometrat Fete

14

Băieți Cronometrat 15

11-13.IV

Fete Băieți

16

16-20.IV

Cronometrat

54

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Baschet Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet Fotbal

2.4

Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism

2.4

Aruncare la coș precedată de dribling și oprire Joc bilateral cu temă Depășire, deposedare alternativ, pe perechi Joc bilateral Alergare de viteză 50 m cu start de sus Aruncarea mingii de oină Depășire apărare, alternativ, pe perechi Joc bilateral Acțiunea tactică individuală depășirea Joc bilateral Alergare de viteză 50 m cu start de sus Aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță Joc bilateral Joc bilateral Alergare de viteză 50 m cu start de sus Aruncarea mingii de oină de pe loc, la distanță Aruncare la coș de pe loc Joc bilateral Șut la poartă din deplasare Joc bilateral Aruncarea mingii de oină, de pe loc, la distanță Alergare de rezistență Structură tehnică: dribling, oprire, pivotare, aruncare Joc bilateral Sistemul 132 Joc bilateral 6x6 Aruncarea mingii de oină Alergare de rezistență Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Aruncarea mingii de oină Alergare de rezistență Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Aruncarea mingii de oină, de pe loc, la distanță Alergare de rezistență

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Fete Băieți Cronometrat Evaluare inițială 17

Fete Băieți Evaluare

18

Fete Băieți 23-27.IV

19

Fete Băieți

20

Fete Băieți 30.IV-4.V

21

Fete Băieți

22

Fete 7-11.V Băieți

23

55

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Baschet Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet

2.4

Fotbal Atletism Baschet Fotbal Atletism Calități motrice Baschet Fotbal Calități motrice Atletism Baschet Fotbal Atletism Baschet

2.4 2.4 2.3 2.4 2.3 2.4

2.4

Fotbal Atletism Baschet Fotbal

2.4

Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Aruncarea mingii de oină Alergare de rezistență Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Aruncarea mingii de oină, de pe loc, la distanță Alergare de rezistență Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Structură tehnică de evaluare Joc bilateral Alergare de rezistență Evaluare: Structură tehnică Joc bilateral Evaluare: Structură tehnică Joc bilateral Alergare de rezistență Evaluare-Îmbunătățiri note Evaluare-Îmbunătățiri note Evaluare Alergare de rezistență Rezistență Joc bilateral Joc bilateral Rezistență Evaluare Alergare de rezistență Joc bilateral Joc bilateral Alergare de viteză 50 m Joc bilateral Aruncare la coș de pe loc Lovituri de la 7 metri Joc bilateral Săritura în lungime cu elan Joc 2x2 la un panou (2 echipe) reprize de 5 minute, semifinale, finală Joc bilateral

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Fete Băieți Evaluare 24

Fete Băieți 14-18.V

25

Evaluare Îmbunătățiri note Fete Băieți

26

Fete 21-25.V

27

Fete Băieți

28 28.V1.VI 29

Evaluare Fete Băieți 4 minute Evaluare Fete Băieți Concurs Fete

30 4-8.VI 31

Băieți

Concurs Concurs Fete Băieți

56

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Atletism Baschet Fotbal

2.4

Aruncarea mingii de oină, de pe loc la distanță Joc 3x3 la un panou Joc bilateral

1.1 1.2 2.2 2.3

32

33

11-15.VI

Concurs Fete Băieți Recomandări pentru perioada vacanței Prezentarea competențelor specifice pentru clasa a VI a

PROBE DE EVALUARESEMESTRUL II 1.* Gimnastică a) Exercițiu liber ales cu 5 elemente impuse b) Săritură în sprijin ghemuit pe lada situată transversal, ieșire prin săritură dreaptă

2. ** 3. ***

Alergare de viteză 50 m cu start din picioare Joc sportiv Baschet fete: structură tehnică stabilită de către profesor, joc bilateral Fotbal băieți: structură tehnică stabilită de către profesor, joc bilateral

4. **** a) Rezistență 4 minute b) Alergare de rezistență ________ * Elevul poate susține una din cele două probe, sau pe amândouă ** Se susține doar dacă există condiții (teren plat, cu lungime de peste 50 m) și dacă elevul o alege ***Elevul poate opta pentru una din cele două probe sau le poate susține pe amândouă ****Profesorul poate evalua tehnica alergării de rezistență pe parcursul probei de rezistență de 4 min

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

57

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

3. Proiectarea unității de învățare

Conceptul de unitate de învățare are rolul să materializeze conceptul de demers didactic personalizat, flexibilizând proiectarea didactică și definind în acest sens pentru practica didactică premise mai bine fundamentate din punct de vedere pedagogic. Identificarea unei unității de învățare se face prin tema acesteia. Stabilirea temei de către profesor pe baza lecturii programei, utilizând surse diverse, este primul pas în identificarea unităților de învățare în care va fi împărțită materia anului școlar, respectiv, în organizarea unu demers didactic personalizat. Temele sunt enunțuri complexe legate de analiza scopurilor învățării, formulări fie originale, fie preluate din lista de conținuturi a programei, sau din manual, formulări care reflectă din partea profesorului o înțelegere profundă a scopurilor activității sale, talent pedagogic, inspirație, creativitate. Repere pentru prezentarea unei activități de învățare Activitățile de învățare se construiesc prin corelarea competențelor cu conținuturile și presupun orientarea către un anumit scop, redat prin tema activității. În momentul propunerii lor spre rezolvare elevilor, activitățile de învățare vor fi transpuse într-o anumită formă de comunicare inteligibilă nivelului de vârstă. Activitatea de învățare reprezintă cadrul de formare a unei competențe specifice, o modalitate de organizare a activității didactice în acest scop; activitatea de învățare presupune implicarea elevului într-un ansamblu de sarcini de lucru, în mod direct relevante pentru dezvoltarea unei competențe specifice. Structura prezentată mai jos vizează propunerea unei activități de învățare pentru formarea/ exersarea/ dezvoltarea unei competențe specifice. Activitatea de învățare poate fi cea inclusă cu caracter de exemplu în programa școlară pentru o competență specifică, poate fi o activitate de învățare care modifică exemplul oferit de programa școlară sau o nouă activitate propusă de cadrul didactic. REPERE PENTRU PREZENTAREA UNEI ACTIVITĂȚI DE ÎNVĂȚARE I. Date generale Titlul activității de învățare

Titlul oferit trebuie să fie sintetic și sugestiv pentru activitatea de învățare propusă.

Disciplina

Disciplina pentru care este propusă activitatea de învățare, conform planului- cadru în vigoare (în situația în care activitatea de învățare este propusă ca resursă educațională deschisă, disciplina de studiu este selectată din drop down list).

Clasa

Clasa pentru care este recomandată activitatea de învățare (în situația în care activitatea de învățare este propusă ca resursă educațională deschisă, clasa este selectată din drop down list).

Autor

Numele, prenumele autorului care propune activitatea de învățare; (în situația în care activitatea de învățare este propusă ca resursă educațională deschisă, este necesar acceptul explicit al autorului/ echipei de autori)

Alți membri ai echipei de autori (dacă este cazul)

Numele, prenumele altor membri ai echipei de autori (dacă este cazul).

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

58

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

II. Prezentarea activității de învățare Competența specifică vizată

Este indicată competența specifică (conform programei școlare în vigoare) pe care activitatea de învățare o vizează.

Condiții necesare desfășurării activității

Sunt oferite sintetic detalii despre condițiile necesare pentru organizarea și desfășurarea activității propuse. De exemplu, pentru o activitate care se desfășoară online, se precizează utilizarea unei platforme de învățare care să permită întâlnirile sincron, proiectarea pe un board colaborativ, utilizarea unui program de tip mindmeister pentru sistematizarea concluziilor etc. De asemenea, sunt indicate echipamentele la care trebuie să aibă acces elevii și cadrul didactic (de exemplu, laptop/computer, conexiune stabilă la Internet de bandă largă).

Contextul de învățare

Sunt oferite sintetic detalii despre modul de organizare a activității de învățare din perspectiva contextului concret de formare, exersare sau dezvoltare a competenței vizate.

Timpul alocat

Este indicat, estimativ, timpul necesar pentru realizarea activității

Descrierea specifică a activității de învățare

Sunt oferite detalii relevante despre modul concret de organizare si desfășurare a activității de învățare: - sarcinile de lucru pentru elevi, corelate cu competența specifică vizată - modul de organizare a activității - resursele de învățare utilizate (inclusiv link-uri, acolo unde sunt disponibile) - modalități de evaluare a modului de rezolvare a sarcinilor de lucru - alte elemente care sprijină înțelegerea activității de învățare propuse

Extinderi sau dezvoltări ale activității (opțional)

Sunt oferite detalii despre posibile modalități prin care activitatea de învățare poate fi dezvoltată, (de exemplu, prin extinderea contextului de formare a competenței vizate, prin sarcini de lucru noi realizate prin teme individuale sau de grup pentru acasă).

Resurse utilizate (unde se poate, oferiți și link-uri)

Sunt prezentate resurse bibliografice valorificate în dezvoltarea activității de învățare (lucrări, RED-uri, alte resurse relevante). Pentru toate referințele menționate, se recomandă indicarea link-ului unde pot fi accesate (daca acestea sunt disponibile).

III. Comentarii Alte aspecte utile de împărtășit cu privire la realizarea activității de învățare

În acest spațiu autorul/echipa de autori pot oferi idei, recomandări sau comentarii, reflecții despre modalitățile de realizare a activității propuse, utile de împărtășit celor care vor să o valorifice în lucrul cu elevii. De exemplu, în această secțiune pot fi oferite recomandări privind alocarea timpului de lucru In funcție de specificul clasei, aspecte care condiționează reușita activității, observații referitoare la conexiunile cu alte discipline etc. De asemenea, pot fi oferite detalii despre modalități de adaptare a activității de învățare la specificul diferitelor categorii de elevi (de exemplu, elevi în risc de excluziune) sau modalități de stimulare a implicării acestora. Prin aspectele împărtășite, se deschide în mod real, posibilitatea de utilizare a acestei activități de învățare, ca resursă educațională deschisă (în care un alt profesor aplică ceva din propunere, schimbă ceva).

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

59

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Resursele cuprind acele elemente care asigură cadrul necesar pentru buna desfășurare a activităților de învățare. Astfel, profesorul va menționa în această rubrică forme de organizare a clasei (tipuri de interacțiuni ale resurselor umane), mijloace de învățământ, alocarea de timp, precum și orice alte elemente pe care le consideră utile în derularea scenariului didactic. În condițiile noului curriculum, lectura programei și a manualelor nu mai este în mod obligatoriu liniară. Programa trebuie parcursă în mod necesar de către toți , dar ea, ca și manualele se pliază unei citiri personale și adaptate. Asupra conținuturilor programei profesorul poate interveni prin regruparea lor sub temele unităților de învățare pe care le-a stabilit. Recomandăm utilizarea următorului format pentru proiectul unității de învățare. Unitatea de învățământ: ......................................................................... Disciplina........................................................................... Profesor ............................................................................. Clasa: ................... Nr. ore pe săptămână: ........... PROIECTUL UNITĂȚII DE ÎNVĂȚARE ..................... .......................................................... Nr. de ore alocate .................... Conținuturi

Competențe specifice

Activități de învățare

Resurse

Evaluare

Observații

 În rubrica Conținuturi: apar inclusiv detalieri de conținut necesare în explicitarea anumitor parcursuri, respectiv în cuplarea lor la baza proprie de cunoaștere a elevilor.  În rubrica Competențe specifice se trec simbolurile competențelor specifice din programa școlară.  Activitățile de învățare pot fi cele din programa școlară, completate, modificate sau chiar înlocuite de altele, pe care profesorul le consideră adecvate pentru atingerea obiectivelor propuse.  Rubrica Resurse cuprinde specificări de timp, de loc, forme de organizare a clasei, material didactic folosit etc.  În rubrica Evaluare se menționează instrumentele sau modalitățile de evaluare aplicate la clasă. Finalul fiecărei unități de învățare presupune evaluare sumativă. Deși denumirea și alocarea de timp pentru unitățile de învățare se stabilesc la începutul anului școlar prin planificare, este recomandabil ca proiectele unităților de învățare să se completeze ritmic pe parcursul anului, având în avans un interval de timp optim pentru ca acestea să reflecte cât mai bine realitatea. În completarea rubricației se urmărește corelarea elementelor celor cinci coloane. Practic, pe baza indicațiilor din planificare, se fac detalierile pe orizontală, ordonând activitățile în succesiunea derulării, raportându-le la competențe și specificând resursele necesare bunei desfășurări a procesului didactic.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

60

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Exemplul 1 Proiectarea unității de învățare SĂRITURA ÎN LUNGIME CU 1 ½ PAȘI ÎN AER Clasa: a V-a An școlar: .................... Disciplina: Educație fizică și sport Anul de instruire: 1 Ciclul tematic: 1

Perioada de aplicare/acționare: luna mai

Număr de lecții alocat: 8

Timp de exersare în lecție: 15 min

Domeniul de conținut: discipline sportive  atletism  SĂRITURI Conținuturi cuprinse în instruire: ▪ elemente din „școala săriturii”: pasul săltat, pasul sărit; ▪ sărituri cu bătaie în spațiu delimitat; ▪ exerciții ajutătoare pentru însușirea zborului; ▪ elan de 3-5 pași, bătaie liberă și desprindere; ▪ săritura în lungime cu 1 ½ pași în aer. Nr. lecție

1

Conținuturi ▪ ▪ ▪

▪ ▪

Școala săriturii Viteza Întreceri

Școala săriturii Sărituri în lungime cu elan redus

2

▪ ▪ 3-4

Școala săriturii Elan de 3-5 pași urmat de bătaie în spațiu delimitat

Activități de învățare

Competențe specifice 1.1. 2.3. 2.4.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

1.1. 2.3. 2.4.

1.1. 2.3. 2.4.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

exersarea pasului săltat și a pasului sărit dezvoltarea vitezei de deplasare exersarea bătăii și desprinderii pe un picior (exerciții de pe loc și din alergare) demonstrații ștafetă cu sărituri exersarea pasului sărit cu aterizare în groapa de nisip demonstrații exersarea deprinderii pe un picior cu aterizare în groapă demonstrații săritura în lungime cu elan redus demonstrații, corectări exersarea pasului sărit cu aterizare în groapa de nisip exersarea elanului și a bătăii într-un spațiu de 40-50 cm

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Resurse/ Dozaj  chinogramă

Evaluare predictivă

15 min

   

chinogramă fotografii nivelator nisip ruletă

observare sistematică

15 min

 chinogramă  fotografii  nivelator nisip ruletă

temă de clasă (bătaia)

61

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

▪

▪ ▪ ▪ ▪

▪

Săritura în lungime-procedeu ghemuit

Viteza de deplasare Etalarea elanului Bătaia și zborul Întreceri

5-6

1.1. 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

▪ ▪ 7

▪ ▪ ▪

8 ▪

Corelarea elanului cu bătaia Sărituri în lungime cu 1 ½ pași în aer Întreceri

Etalonarea elanului Sărituri în lungime cu 1 ½ pași în aer Întreceri

1.1. 2.3. 2.4. 3.2. 3.3. 1.1. 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

sărituri în lungime cu tragerea genunchilor la piept demonstrații corectări individuale întreceri exersarea accelerărilor cu menținerea vitezei maxime pe distanța de 15-20 m. exersarea elanului și a bătăii în spațiu delimitat demonstrații atingerea (după bătaie) a unui obiect suspendat deasupra gropii de nisip exersarea desprinderii și zborului cu bătaie pe trambulina de gimnastică exersarea săriturii integrale sub formă de întrecere exersarea elanului cu viteză maximă exersarea bătăii pe trambulină și efectuarea zborului ghemuit peste o ștachetă corectări individualizate săritura în lungime sub formă de întrecere evaluări opționale exersarea elanului optim, pe grupe valorice exersarea integrală a săriturii sub formă de întrecere stabilirea recordurilor personale

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

15 min

 marcaje de control  ruletă -minge suspendată  trambulină  nivelator de nisip

observare sistematică

15 min  trambulină  ștachetă  ruletă

temă de grup

15 min  marcaje  ruletă

sumativă

15 min

62

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Exemplul 2 Proiectarea unității de învățare GIMNASTICĂ Clasa: a V-a An școlar: .................... Disciplina: Educație fizică și sport Anul de instruire: 1 Ciclul tematic: 1

Perioada de aplicare/acționare: noiembrie-februarie Domeniul de conținut: discipline sportive - GIMNASTICĂ Conținuturi cuprinse în instruire: ▪ Elemente statice: -

Elemente dinamice: -

▪

Timp de exersare în lecție: 20-25 min

cumpăna pe un genunchi; cumpăna pe un picior; semisfoara; podul de jos; stând pe omoplați; stând pe cap cu sprijin (băieți); sfoara (fete).

-

▪

Număr de lecții alocat: 22

rulări; rostogolire înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit; rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat; răsturnare laterală (roata laterală).

Variante de legare a elementelor acrobatice însușite

Nr. lecție

Conținuturi - pozițiile de bază în gimnastică - rulări înapoi și laterale - întreceri

1-2

3

- forța lanțurilor musculare implicate în efectuarea

Activități de învățare

Competente specifice ▪ 1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1. 1.1. 2.1.

▪ ▪ ▪

exersarea pozițiilor: stând, stând depărtat, ghemuit, stând cu diferite poziții ale brațelor exersarea rulărilor înapoi din stând cu spatele la saltea și respectiv din culcat facial transversal pe saltea jocuri dinamice: „Alungă-l pe-al treilea”, „Mingea prin tunel” dezvoltarea forței musculaturii abdominale și a musculaturii spatelui

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Resurse -chinograme -fotografii -saltele

Evaluare predictivă

20-25 min

-bancă de gimnastică planșe -saltele

observare sistematică

63

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

elementelor acrobatice statice și dinamice - rostogoliri din ghemuit în ghemuit - cumpăna pe un picior -întreceri - forța musculaturii segmentelor de primă importanță pentru executarea elementelor acrobatice statice și dinamice - mobilitatea coxo-femurală și a coloanei vertebrale

4-5

6-7

8

- rostogolire înainte și înapoi - semisfoara - sfoara (fete) - întreceri - rostogoliri înainte și înapoi - semisfoara - sfoara (fete) - podul de jos - răsturnare laterală (roata laterală) - cumpăna pe un genunchi -întreceri

- mobilitatea coloanei vertebrale și coxo-femurală - rostogoliri înainte și pod - semisfoara - sfoara

2.2. 2.4. 3.1.

2.1. 2.2. 2.4. 3.1.

1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1.

1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1.

▪

exersarea cumpenei pe un genunchi și pe un picior ▪ exersarea rostogolirilor înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit ▪ demonstrații ▪ corectări ▪ ștafete adecvate spațiului de lucru ▪ dezvoltarea forței musculaturii brațelor, musculaturii spatelui și musculaturii abdomenului, folosind banca de gimnastică, mingi umplute și exerciții învingând greutatea propriului corp ▪ dezvoltarea mobilității coxo-femurale și a coloanei vertebrale, utilizând exerciții individuale și în perechi ▪ exersarea rostogolirilor înainte și înapoi din ghemuit în ghemuit ▪ exersarea pozițiilor sfoară, semisfoară ▪ jocuri de mișcare colective ▪ exersarea rostogolirilor înainte și înapoi, în structuri înlănțuite ▪ exersarea răsturnării laterale (roată laterală) ▪ cumpăna pe un genunchi ▪ sfoara ▪ semisfoara ▪ demonstrații ▪ corectări individuale ▪ exersarea podului de jos ▪ ștafete cu rostogoliri înainte ▪ efectuarea unor exerciții de mobilitate cu bastonul de gimnastică și partener ▪ exersarea structurii: rostogolire înainte și înapoi din ghemuit ▪ podul de jos ▪ demonstrații ▪ corectări ▪ exersarea pozițiilor semisfoara și sfoara

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

20-25 min

-saltele -bănci de gimnastică -mingi umplute -saltele

observare sistematică

20-25 min

-chinograme

observare sistematică

20-25 min

-chinograme -saltele

temă la grupă

20-25 min

-bastoane de gimnastică -saltele

observare sistematică

20-25 min

64

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

- stând pe omoplați - stând pe cap cu sprijin (B) - podul de jos - sfoara - legări de elemente -întreceri 9-10

11-12

13

14-15

- mobilitatea coloanei vertebrale și a celei coxo-femurale - rostogolirea înapoi din ghemuit în depărtat - stând pe omoplați -podul, de jos -stând pe cap (băieți)

- podul - stând pe cap (băieți) - sfoara (fete), -linii acrobatice diferențiate cuprinzând 3-4 elemente din cele învățate

- sfoara (fete) - stând pe cap (băieți) - linii acrobatice diferențiate fete-băieți

▪ ▪

1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1.

1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1.

1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1. 3.2. 1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1. 3.2.

jocuri dinamice exersarea poziției stând pe omoplați cu ajutorul partenerului ▪ exersarea poziției stând pe cap (B) cu ajutorul partenerului ▪ demonstrație ▪ exersarea podului de jos ▪ corectări și ajutor (după caz) ▪ exersarea structurii: rostogolire înainte din ghemuit în culcat dorsal, stând pe omoplați, podul de jos ▪ corectări individuale ▪ ștafete cu elemente acrobatice ▪ exersarea în perechi a exercițiilor pentru îmbunătățirea mobilității coloanei vertebrale și a celei coxo-femurale ▪ stând pe cap ▪ exersarea structurii: rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat, rostogolire înainte, stând pe omoplați, podul de jos ▪ demonstrații ▪ corectări individuale ▪ sprijin diferențiat Exersarea următoarelor structuri: ▪ rostogolire înainte - stând pe cap - pod; cumpăna, pe un genunchi - sfoara (fete) ▪ rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat - stând pe cap (băieți) - pod - semi- sfoara (fete) cumpăna pe un genunchi ▪ demonstrații ▪ ajutor ▪ exersarea elementelor acrobatice sfoara (f); stând pe cap (b) ▪ corectări ▪ ajutor (după caz) ▪ Exersarea a două linii acrobatice constând din:

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

-planșe -saltele -marcaje

Temă la grupă

20-25 min

-scară fixă -bănci de gimnastică -bastoane -planșe -saltele

observare sistematică

20-25 min

-planșe -saltele

idem

20-25 min

- planșe -saltele 20-25 min

autoevaluări

65

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

- linii acrobatice diferențiate (fete-băieți) cuprinzând elementele acrobatice însușite, în vederea susținerii probei de evaluare 16-17

18-22

- elemente acrobatice însușite, în mod izolat sau sub forma unor linii acrobatice diferențiate (fetebăieți) conform opțiunilor elevilor, în concordanță cu prevederile „Sistemului de evaluare” - evaluări opționale (la cerere)

▪ ▪

1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1. 3.2.

▪ 1.1. 2.1. 2.2. 2.4. 3.1. 3.2.

FETE: cumpăna pe un picior - rostogolire înainte - podul de jos - stând pe omoplați rostogolire înapoi în cumpănă pe un genunchi BĂIEȚI: stând pe cap-trecere în culcat dorsal podul de jos - revenire în culcat pe sol - stând pe omoplați - ridicare în stând - rostogolire înapoi în depărtat - săritură cu întoarcere 90° asistență și ajutor reciproc între elevi Exersarea următoarelor linii acrobatice: - Fete: cumpăna pe un picior - rostogolire înainte în ghemuit -sfoara -așezat - stând pe omoplați - rostogolire înapoi în cumpănă pe un genunchi - ghemuit - rostogolire înapoi în depărtat - săritură în sprijin ghemuit - săritură cu întoarcere 180° -corectări individualizate. - Băieți: rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit - stând pe cap - rostogolire în culcat dorsal - stând pe omoplați - rostogolire înapoi în cumpăna pe un genunchi - ghemuit săritură cu extensie -corectări individualizate. Exersarea separată pe grupe valorice constituite pe bază de opțiuni: a) minimum 2 elemente, în mod separat: cumpăna, sfoara (f), rostogolire înapoi din ghemuit în depărtat, stând pe omoplați, stând pe cap (b), podul de jos b) linii acrobatice concepute de elevi și efectuate în lecțiile anterioare, dar cuprinzând elementele acrobatice învățate

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

-saltele

observare sistematică

20-25 min

-saltele

sumativă

20-25 min

66

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Exemplul 3 Proiectarea unității de învățare HANDBAL (ciclul tematic nr.1) Clasa: a V-a An școlar: Disciplina: Educație fizică și sport Anul de instruire: 1

Ciclul tematic Perioada de aplicare/acționare: nr. 1 octombrie-noiembrie DOMENIUL DE CONȚINUT: discipline sportive-jocuri sportive-Handbal Conținuturi cuprinse în instruire:

Număr de lecții alocat: 14

Timp de exersare în lecție: 25-30 min

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

prinderea cu două mâini, de pe loc și din deplasare; pasa azvârlită cu o mână de deasupra umărului: de pe loc și din deplasare; driblingul simplu; aruncarea la poartă de pe loc; aruncarea la poartă din alergare; aruncarea la poartă cu pași adăugați; poziția fundamentală; procedee tehnice specifice portarului; repunerea mingii în joc de către portar; depășirea; replierea; marcajul adversarului aflat în posesia mingii și demarcajul; intercepția; sistemul de atac în semicerc; așezarea în apărare în sistemul 6:0; variante de joc cu temă; cunoștințe privind regulile de joc: pași, fault, dublu dribling; ▪ informații cu caracter sportiv. Nr. Conținuturi Competențe specifice Activități de învățare lecție - prinderea, tinerea și pasarea 1.1. ▪ exersarea prinderii, ținerii și transmiterii mingii mingii cu o mână de la umăr, 1.2. ▪ exersarea poziției fundamentale și a 1 de pe loc 2.3. deplasărilor specifice - întreceri 2.4. Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Resurse/ Dozaj -chinogramă -mingi

Evaluare predictivă

25-30 min

67

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

▪ ▪ ▪

2

3

4-5

6

- pasa cu o mână de pe loc, precedată de deplasare - dribling simplu - cunoștințe privind regulile de joc: pași, fault, dublu dribling -întreceri - mișcarea în teren - pasa azvârlită cu o mână de deasupra umărului: de pe loc și din deplasare - pasa de pe loc cu joc de picioare - pasa în doi din deplasare intercalată cu dribling - întreceri

▪ 1.1. 1.2. 2.3. 2.4.

2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

- deplasarea în teren -aruncarea la poartă de pe loc - întrecere

▪ 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

- pasa din alergare - aruncarea la poartă din alergare - dribling multiplu

▪

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

exersarea pasei cu o mână de deasupra umărului de pe loc, la perete și în perechi de la distanțe variabile demonstrații ștafetă cu utilizarea pasei de pe loc, precedată de deplasare exersarea pasei cu o mână pe perechi de pe loc, precedată de deplasare în triunghi, în suveică etc.; exersarea driblingului pe loc și din mers cu mâna îndemânatică demonstrații corectări joc pregătitor („Huștiuliuc”) exersarea mișcării în teren cu pași adăugați exersarea pasei în doi, intercalată cu deplasări specifice demonstrații exersarea pasei în doi din alergare exersarea driblingului multiplu din alergare moderată demonstrații corectări joc pregătitor pe echipe „Cine ține mingea mai mult” deplasare cu joc de glezne - oprire - deplasare variată cu pași adăugați și încrucișați; exersarea aruncării la poartă de pe loc de la 7 și 9 m; demonstrații; exersarea pasei din deplasare intercalată cu dribling ștafete exersarea pasei din alergare, în perechi și în cerc, cu schimb de locuri exersarea aruncării la poartă din alergare demonstrații

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

-chinograme -mingi -fluier -marcaje

observare sistematică

25-30 min

- chino- grame mingii -marcaje 25-30 min

-chinograme -mingi -fluier -marcaje

investigație

25-30 min

-chinogramă -mingi

observare sistematică

25-30 min

68

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

▪ ▪

- întreceri

▪

7-8

9-10

11-12

13-15

- pasa din deplasare - driblingul multiplu - aruncarea la poartă cu pas adăugat - joc bilateral

- poziția fundamentală de apărare - procedee tehnice specifice portarului - driblingul din alergare - aruncarea la poartă - joc bilateral

- aruncarea la poartă precedată de dribling - repunerea mingii în joc de către portar - informații cu caracter sportiv - joc bilateral - aruncarea la poartă - joc bilateral

▪ 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

2.3. 2.4. 3.2. 3.3. 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

corectări exersarea driblingului din alergare - oprire – pas joc pregătitor „Apărarea cetății” (în cerc, cu un jucător la centru) exersarea pasei din deplasare în 2 și 3 jucători, pe lungimea terenului exersarea driblingului cu ocoliri de jaloane exersarea aruncării la poartă cu pași adăugați, din unghiuri diferite demonstrații corectări joc bilateral cu temă: „Retragerea în apărare” exersarea poziției fundamentale în apărare și deplasare cu pas adăugat (cu lucru de brațe) exersarea driblingului din alergare sub formă de ștafetă simplă urmată de pasarea mingii; exersarea aruncării la poartă de pe loc precedată de dribling, pe distanță de 3-4m demonstrare corectări variante de joc cu temă arbitraj realizat de profesor exersarea driblingului, oprire și aruncare la poartă demonstrații corectări joc bilateral cu temă: retragerea în apărare; arbitraj asigurat de profesor; prezentarea principalelor reguli de joc. exersarea aruncării la poartă joc bilateral cu temă: retragerea în apărare; arbitraj realizat de profesor cu intervenții pe parcurs

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

-chinograme -mingi -marcaje -pieptărașe

idem

25-30 min -chinograme -mingi -marcaje -pieptărașe

observare sistematică

25-30 min

-mingi -marcaje -fluier -pieptărașe

temă la clasă

25-30 min -pieptărașe -fluier -mingi

temă de clasă

25-30 min

69

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Proiectarea unității de învățare HANDBAL (ciclul tematic nr.1) Anul de instruire: 1

Ciclul tematic Perioada de aplicare/acționare: nr. 2 aprilie-iunie DOMENIUL DE CONȚINUT: discipline sportive-jocuri sportive-HANDBAL Conținuturi cuprinse în instruire:

Număr de lecții alocat: 18

Timp de exersare în lecție: 25-30 min

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

aruncarea la poartă din alergare; aruncarea la poartă cu pași adăugați; procedee tehnice specifice portarului; repunerea mingii în joc de către portar; depășirea; replierea; marcajul adversarului aflat în posesia mingii și demarcajul; intercepția; sistemul de atac în semicerc; așezarea în apărare în sistemul 6:0; variante de joc cu temă; cunoștințe privind regulile de joc: pași, fault, dublu dribling; ▪ informații cu caracter sportiv. Nr. Conținuturi Competente Activități de învățare lecție specifice - pasa și driblingul ▪ exersarea pasei și a driblingului sub formă de ștafetă multiplu simplă și dublă - întreceri cu elemente de ▪ corectări 2.3. prindere și aruncare ▪ jocuri pregătitoare: 2.4. 1-2 - „Mingea peste graniță” 3.2. 3.3. - „Doboară mingea” - „Aruncare la țintă” ▪ arbitraj realizat de elevi, prin rotație - depășirea ▪ exersarea alergării cu schimbări de direcție 2.3. - pasa oblic înainte (depășirea); 2.4. 3-4 - aruncarea la poartă din ▪ demonstrație 3.2. alergare ▪ exersarea pasei în doi din deplasare, oblic înainte 3.3. - întreceri ▪ aruncarea la poartă din alergare; Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

Resurse -mingi -marcaje

Evaluare observare sistematică

25-30 min

-mingi -marcaje

observare sistematică

25-30 min

70

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

4-5

- pasa în doi din alergare și aruncarea la poartă - depășirea - întreceri

- așezarea în apărare 6:0 - marcajul adversarului aflat în posesia mingii și demarcajul 6-7

- pase în doi cu aruncare la poartă - joc bilateral

▪ ▪ ▪ ▪ 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪ ▪

2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪

- pasa oblic înaintedemarcaj-aruncare la poartă din alegare - joc bilateral 8

9-10

-așezarea pe teren în cadrul sistemului de atac în semicerc aruncarea la poartă din dribling - joc cu temă

▪ 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪

2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪

corectări ștafeta cu aruncare la țintă (desenată pe perete) joc bilateral cu reguli adaptate exersarea pasei în doi din alergare și aruncare la poartă din alergare sau de pe loc demonstrații exersarea demarcajului sub formă de joc: „Leapșa în doi” ștafetă cu dribling printre obstacole și pasă la partener corectări exersarea pozițiilor de apărare și a deplasărilor specifice pe semicerc exersarea marcajului adversarului aflat în posesia mingii și a demarcajului exersarea pasei în doi și aruncarea la poartă în prezența unui apărător joc bilateral cu temă: retragerea pe semicerc și efectuarea acțiunilor specifice apărării 6:0 arbitraj asigurat de profesor cu intervenții pe parcurs și corectări exersarea pasei sub formă de suveică, intercalată cu o pasă la intermediator (situat la jumătatea distanței în lateral) demonstrație demarcaj cu schimbare de direcție, primirea pasei și aruncare la poartă din alergare demonstrație joc bilateral cu temă: apărarea 6:0 (retragerea rapidă la semicerc) exersarea în formație de atac în semicerc și amenințarea porții exersarea apărării 6:0 demonstrație corectări generale/ individualizate aruncare la poartă din dribling în prezența unui apărător activ corectări

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

-chinograme -mingi

observare sistematică

25-30 min

-teren marcat -pieptărașe -fluier -mingi

temă la clasă

25-30 min

-porți cu plase marcaje -mingi -pieptărașe

temă la grupă

25-30 min

-mingi -pieptărașe -fluier -porți cu plase

temă la grupă

25-30 min

71

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

▪ ▪ ▪

11-12

13-15

16-18

- dribling alternativ cu mâna stângă și dreaptă - pasa lungă - aruncarea la poartă - joc bilateral

- repetarea procedeelor tehnico-tactice însușite pe grupe valorice - joc bilateral

- susținerea probelor de evaluare - joc bilateral

▪ 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪

2.3. 2.4. 3.2. 3.3. 2.3. 2.4. 3.2. 3.3.

▪ ▪ ▪ ▪ ▪

joc bilateral cu temă: atac în semicerc, apărare 6:0 respectarea regulilor: pași, fault, dublu dribling arbitraj realizat de profesor privind efectuarea celor două faze de joc exersarea structurii: dribling alternativ (cu mâna dreaptă și stângă), pasă lungă (8-10 m), alergare, reprimirea mingiei și aruncare la poartă din alergare demonstrații joc bilateral cu temă: retragerea în apărare; atac în formă de semicerc. Respectarea regulilor: pași, fault, dublu dribling arbitraj asigurat de profesor, cu intervenții pe parcurs exersarea pe grupe valorice a celor 2 variante (opționale) pentru susținerea probelor de evaluare sumativă consiliere asigurată de profesor joc bilateral cu temă: retragerea în apărare, respectarea regulilor: pași, fault, dublu dribling susținerea uneia dintre cele două variantele de evaluare pentru care a optat fiecare elev joc bilateral respectând regulile: pași, fault, dublu dribling arbitraj realizat de elevi prin rotație

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

-mingi -marcaje -fluier -pieptărașe

observare sistematică

25-30 min

-pieptărașe -marcaje -mingi

autocontrol

25-30 min -pieptărașe -marcaje -mingii

sumativă

72

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

4. Proiectul didactic Proiectarea didactică pe termen scurt se referă la acțiunea profesorului de anticipare a modului în care urmează a fi abordate/realizate unitățile de învățare/ temele în timpul alocat unei lecții de educație fizică. Concretizarea proiectării didactice – în cazul lecției – îl reprezintă proiectul didactic. PROIECT DIDACTIC Unitatea de învățământ: ................................ Clasa: ................. Data: ................... Efectiv: ................. Loc de desfășurare: .............. Materiale didactice: ..................................................................................................................... 1. Unitatea de învățare-tema ..................................................................................................... Competențe specifice vizate:................................................................................................... 2. Unitatea de învățare-tema ..................................................................................................... Competențe specifice vizate:................................................................................................... Verigi și durată

1. 2. 3.

Conținut

Dozare

Formații de lucru șt indicații metodice

Metode de evaluare

Obs.

Organizarea colectivului de elevi Pregătirea organismului pentru efort Influențarea selectivă a aparatului locomotor

Dezvoltarea calității motrice viteză și/sau îndemânare/ capacitate coordinativă)* 5. Unitatea de învățare-tema 1 6. Unitatea de învățare-tema 2 7. Dezvoltarea forței și/sau a rezistenței** 4.

8. 9.

Revenirea organismului după efort Încheierea organizată a lecției

* În situațiile în care, în lecția respectivă nu se abordează veriga de dezvoltare a forței și/ sau rezistenței. ** În situația în care nu a fost prevăzută veriga de dezvoltare a vitezei și/ sau îndemânării.

Proiectarea corectă a unităților de învățare face ca elaborarea proiectului didactic să devină, uneori, o activitate suplimentară, redundantă. Datorită faptului că reglementările actuale prevăd obligativitatea prezentării proiectelor didactice de către cadrele didacticei înscrise la examenul de definitivare în învățământ sau pentru obținerea gradelor didactice II sau I, recomandăm această structură a documentului respectiv.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

73

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Exemplul 1

PROIECT DIDACTIC Unitatea de învățământ: ................................................................. Cadrul didactic: ............................................................................. Clasa: a V-a Efectiv: 30 (16 fete; 14 băieți). Loc de desfășurare: sala de sport (teren baschet: 28 m x 15 m). Materiale didactice necesare: mingi de handbal, fluier, jaloane, saltele de gimnastică. Data: ............... 1. Unitatea de învățare-tema: Gimnastică: rostogolirea înainte din ghemuit în ghemuit; rostogolirea înapoi din ghemuit în ghemuit; rostogolire înainte din ghemuit în depărtat. 2. Unitatea de învățare-tema: Joc sportiv-handbal: prinderea și pasarea mingii. Competente specifice vizate: 1.1. Recunoașterea principalelor aspecte ale stării generale de sănătate 2.1. Recunoașterea termenilor specifici dezvoltării fizice armonioase 2.4. Executarea unor procedee tehnice în structuri motrice simple– specifice disciplinelor sportive studiate 3.1. Punerea în practică a unor activități motrice în formații de adunare, de deplasare și de lucru, conform specificului acestora 3.2. Manifestarea pe parcursul activităților a atitudinii de respect față de regulile stabilite

Verigile lecției și durata

Conținutul lecției

1. Organizarea colectivului de elevi (2-3 min)

2. Pregătirea organismului pentru efort (6-8 min)

3. Influențarea selectivă a aparatului locomotor (810 min)

Dozare

Formații de lucru și indicații metodice

Metode de evaluare

- Adunarea și alinierea colectivului de elevi - Salutul - Prezenta - Anunțarea temelor de lecție - Verificarea stării de sănătate și a echipamentului - Joc de atenție: întoarceri la stânga și la dreapta prin săritură - Mers - Mers pe vârfuri cu brațele întinse sus - Mers pe călcâie cu mâinile la spate - Alergare ușoară - Alergarea cu joc de glezne - Alergare cu pendularea gambelor înapoi - Alergare cu genunchii sus - Pas săltat („pasul ștrengarului”) - Pas adăugat cu balansarea brațelor - Alergare accelerată - Mers

30"

În linie pe un rând

Observarea dirijată

30" 30" 30" 30"

OOOOOOOOO

Exercițiul 1

3x8T

P.I- Stând depărtat, mâinile pe șolduri T1-2-aplecarea capului spre înainte, arcuire T3-4-extensia capului, arcuire

30" 1tură 1diag. 1diag. 1tură 1diag. 1diag. 1diag. 1diag. 1diag. 1diag. 1 tură

În coloana câte unul

Observarea dirijată Aprecieri privind corectitudinea execuțiilor (FB, B, S)

O O O O O O O O În linie pe două rânduri

OOOOOOOOO OOOOOOOOO

Observarea dirijată Aprecieri privind corectitudinea execuțiilor (FB, B, S)

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

74

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

T5-6- răsucirea capului spre dreapta, arcuire T7-8-răsucirea capului spre stânga, arcuire

3 x 8T

În linie pe două rânduri

Exercițiul 2 P.I- Stând depărtat, mâinile pe șolduri T1-8-rotarea capului spre dreapta T1-8-rotarea capului spre stânga

3 x 8T

OOOOOOOOO OOOOOOOOO

Exercițiul 3 P.I- Stând depărtat, mâinile pe lângă corp T1-2-ridicarea umărului drept, revenire T3-4-ridicarea umărului stâng, revenire T5-6- ridicarea simultană a umerilor, reveniră T7-8- ridicarea simultana a umerilor, revenire

Exercițiul 4 P.I- Stând depărtat, mâinile îndoite la nivelul pieptului T1-2-îndoirea brațelor, arcuire T3-4-întinderea brațelor în lateral, cu palmele spre în sus, arcuire T5-8- același exercițiu

3 x 8T

3 x 8T

3 x 8T

Exercițiul 5 P.I- Stând depărtat, mână dreaptă în prelungirea corpului, mâna stângă jos T1-2-extensia brațelor, arcuire T3-4- schimbarea brațelor, arcuire T5-8- același exercițiu

3 X 8T

Exercițiul 6 P.I- Stând depărtat, mâinile pe lângă corp T1-8- rotarea brațelor înainte T1-8-rotarea brațelor înapoi

3 x 8T

Exercițiul 7 P.I- Stand depărtat, mâinile pe solduri T1-8- rotarea bazinului spre dreapta T1-8- rotarea bazinului spre stânga

3 x 8T

Exercițiul 8 P.I- Stând depărtat, mâinile pe șolduri T1-2-aplecarea trunchiului spre înainte, arcuire T3-4-extensia trunchiului, arcuire T5-8- același exercițiu

3 x8T

Exercițiul 9 P.I- stând depărtat, mâinile pe șolduri T1-2-îndoire laterală spre dreapta cu ducerea brațului opus sus, deasupra capului, arcuire T3-4- îndoire laterală spre stânga cu ducerea brațului opus sus, deasupra capului, arcuire T5-8-acelasi exercițiu

3 x 8T

3 X 8T

Exercițiul 10 P.I- stând depărtat, mâinile pe șolduri T1-2-răsucirea trunchiului spre dreapta, arcuire T3-4- răsucirea trunchiului spre stânga, arcuire T5-8- același exercițiu

Exercițiul 11

3 x 8T

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

75

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

P.I- stând depărtat, îndoiri răsucite T1-2-ducerea brațului stâng la piciorul drept, arcuire T3-4-ducerea brațului drept la piciorul stâng, arcuire T5-8- același exercițiu

În linie pe două rânduri

3 x 8T

OOOOOOOOO OOOOOOOOO

Exercițiul 12

4. Unitatea de învățare-tema nr. 1: Gimnastica acrobatică: rostogolire înainte din ghemuit in ghemuit, rostogolire înapoi din ghemuit in ghemuit si rostogolire înainte din ghemuit in depărtat (12-14min) 5. Unitatea de învățare-tema nr. 2: Handbalprinderea și pasarea mingii (12-14 min)

P.I.- un picior în față și celălalt în spate, mâinile pe șolduri, semi fandare înainte T1-2 – semi fandare înainte, arcuire T3-4 – săritură cu schimbarea piciorului, semi fandare înainte, arcuire T5-8 – același exercițiu Exercițiul 13 P.I- Stând depărtat cu mâinile pe șolduri, semi fandări laterale T1-2 – îndoirea genunchiului drept, arcuire T3-4 – îndoirea genunchiului stâng, arcuire T5-8 – același exercițiu Exercițiul 14 P.I- picioarele apropiate, mâinile pe genunchi T1-2 – îndoirea genunchilor, revenire T3-8 – același exercițiu Exercițiul 15 P.I- picioarele apropiate, mâinile pe solduri T1-8 – sărituri pe loc T1-8 – sărituri stânga-dreapta 1. Gimnastică acrobatică: elevii vor fi împărțiți în coloană, câte 5 șiruri. Fiecare șir va avea în față câte o saltea. Elevii vor executa, pe rând, următoarele elemente:  rostogolire înainte din ghemuit în ghemuit;  rostogolire înapoi din ghemuit în ghemuit;  rostogolire înainte din ghemuit în depărtat.

1. Suveica fără schimb de locuri: elevii sunt dispuși în șiruri așezate față în fațădouă șiruri reprezentând o echipă. Primul jucător care are mingea aruncă primului jucător de vis-a-vis, după care aleargă la coada șirului. Jucătorul care a primit mingea o aruncă înapoi la primul din celălalt sir s.a.m.d. Jocul se termină în momentul în care elevul care a început jocul primește mingea. Câștigă echipa care termină prima. 2. Cine ține mingea mai mult: elevii sunt împărțiți în 2 echipe. Ei trebuie să își paseze mingea de la unul la altul,

Coloană, câte 5 șiruri

4-5x

4-5x

O O O O O O

O O O O O O

O O O O O O

O O O O O O

O O O O O O

Observarea dirijată Aprecieri privind corectitudinea execuțiilor (FB, B, S)

4-5x

3-4 x

Colectivul clasei este împărțit pe coloane

O O O O O O O O O O O O O O O

O O O O O O O O O O O O O O O 4-5 min

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

76

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

6. Dezvoltarea forței (6-8 min) 7. Revenirea organismului după efort (3 min)

8. Încheierea organizată a lecției (2 min)

numărând pasele, fără ca ceilalți, din echipa cealaltă, să o intercepteze. Echipa care la final a reușit cele mai multe pasări, este desemnată câștigătoare. Ex.: Circuitul nr.2 stabilit pentru dezvoltarea forței maculaturii................, pentru perioada desfășurării lecțiilor în sala de sport

6-8 min

Controlul/ educarea amplitudinii/ frecvenței/ ritmului respirator

Observarea dirijată Aprecieri privind respectarea regulilor de joc

30" 1 min

În linie pe un rând

 Evaluare finalizată cu notarea curentă a 2/3 elevi

30"

OOOOOOOOO

Joc „Statuile”: elevii aleargă de voie prin sală, la semnalul sonor al profesorului (fluier) aleargă, iar la al doilea semnal sonor se opresc și încearcă să nu se miște (rămân „statui”). Cei care se dezechilibrează/ mișcă vor fi eliminați din joc.

2 min

Mers, cu exerciții/ tehnici de respirație (accent pe expirație) - Alinierea - Concluzii - Aprecieri - Recomandări pentru activitatea independentă - Salutul

1 tură

.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

77

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

TEMA nr. 6 EVALUAREA ÎN EDUCAȚIA FIZICĂ ȘCOLARĂ Evaluarea reprezintă o etapă importantă ce se constituie ca un act integrat activității pedagogice, ca o posibilitate de validare a justeței secvențelor educative, a componentelor procesului didactic și un mijloc de delimitare și intervenție asupra procesului didactic. În activitatea de educație fizică și sport, evaluarea reprezintă un sistem de concepții și tehnici referitoare la măsurarea și aprecierea rezultatelor din cadrul procesului educativ și a activității competiționale. Evaluarea nu trebuie înțeleasă și tratată ca fiind doar o modalitate de control sau o formă de măsurare obiectivă a nivelului de învățare/ consolidare/ perfecționare a deprinderilor și priceperilor motrice, de dezvoltare a calităților motrice sau a nivelului competențelor specifice, ci și ca o strategie în formarea motivației pentru practicarea sistematică a exercițiilor fizice. În ceea ce privește obiectul evaluării în lecția de educație fizică și sport, acesta îl constituie modificările comportamentale produse de practicarea exercițiilor fizice în planul fizic, motric, afectiv, estetic, cognitiv, moral și social al subiectului. Pentru realizarea unei evaluări obiective, programa școlară pentru disciplina Educație fizică și sport (Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 / 28.02.2017), conține Sistemul de evaluare pentru învățământul gimnazial. În perspectiva unui demers educațional centrat pe competențe, programa școlară aflată în vigoare prevede utilizarea cu preponderență a evaluării continue, formative. În acest sens, procesul de evaluare va îmbina formele tradiționale cu cele alternative (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și comportamentului elevului) și va pune accent pe:  corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară;  valorizarea rezultatelor învățării prin raportarea la progresul școlar al fiecărui elev;  utilizarea unor metode variate de comunicare a rezultatelor școlare;  recunoașterea, la nivelul evaluării, a experiențelor de învățare și a competențelor dobândite în contexte non-formale sau informale. În realizarea unei evaluări eficiente, profesorii vor utiliza „Sistemul de evaluare pentru învățământul gimnazial” care cuprinde domeniile evaluate, instrumentele (probele), repartizarea acestora pe clase, descrierea probelor și criteriile utilizate în evaluarea fiecărei probe, respectiv: Nr. crt.

DOMENIUL

1.

Dezvoltarea fizică armonioasă

2.

Viteză

3.

Forță

4.

Rezistență

MIJLOACE Complex de dezvoltare fizică armonioasă

Clasa a V- a

Clasa a VI - a

Clasa a VII a

Clasa a VIIIa

5 exerciții 4 x 8 timpi

6 exerciții 4 x 8 timpi

7 exerciții 4 x 8 timpi

8 exerciții 4 x 8 timpi

Naveta 10 x 5 m

X

X

X

X

Alergare de viteză pe 50 m plat, cu start de sus

X

X

X

X

Exerciții pentru dezvoltarea principalelor grupe musculare Alergare de durată

1 exercițiu/ 3 grupe musculare

4 min.

2 exerciții/ 2 grupe musculare

4 min.

2 exerciții/ 3 grupe musculare 4 min.

2 exerciții/ 4 grupe musculare

4 min.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

78

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

5.

6.

Atletism

Probă atletică la alegere (una din cele prevăzute în programa școlară)

Gimnastică

Exercițiu la sol cu elemente impuse Săritură la un aparat de gimnastică (conform programei școlare)

7. Joc sportiv

X

5 elemente

X

O structură tehnică

X

Joc bilateral

X

X

X

X

6 elemente

7 elemente

8 elemente

X

X

X

-

-

X (jocul 2 din clasa a VI-a)

X

X (din jocul din anul I de instruire) X

„Sistemul de evaluare pentru învățământul gimnazial” prevede bareme minimale echivalente notei 5 (cinci). Pentru acordarea calificativelor/ notelor superioare și inferioare notei 5, comisia metodică a profesorilor de educație fizică și sport va elabora scale de notare proprii. Valoarea performanțelor și echivalarea lor în note vor fi stabilite în funcție de numărul de ore săptămânal, condițiile de desfășurare a activității didactice, nivelul anterior de pregătire al elevilor, de progresul realizat de către aceștia, de factorii geoclimatici care determină volumul de activitate didactică pe unele dintre domeniile stabilite prin programa școlară. Prin corelarea directă a rezultatelor evaluate cu competențele specifice vizate de programa școlară, evaluarea este considerată ca o componentă a sistemului educațional și are caracter global în ceea ce privește modul de angrenare a tuturor elevilor, într-un sistem de apreciere valorică. 1. Tipuri de evaluare în educația fizică școlară În procesul didactic se disting trei feluri de evaluare: predictivă, formativă și sumativă. a) Evaluarea predictivă, sau inițială, permite cunoașterea inițială al potențialului biomotric al

elevilor, cunoaștere ce are un rol deosebit în programarea procesului instructiv-educativ ce urmează a fi desfășurat. Evaluarea inițială, are ca obiective stabilirea valorii de moment și constatarea aptitudinilor elevilor. De regulă, se realizează prin măsurarea și aprecierea nivelului de pregătire a elevilor la începutul anului școlar, a semestrului sau la începutul unui nou ciclu de învățământ, ceea ce permite orientarea activității didactice viitoare. b) Evaluarea formativă (denumită și continuă) se desfășoară în timpul lecțiilor, pe tot parcursul semestrului și are ca obiectiv constatarea acumulărilor, în funcție de competențele specifice vizate. Are influență formativă. Acest tip de evaluare este importantă, întrucât oferă date precise privind eficiența programului de instruire oferit și stimulează elevii. Avantajul aplicării evaluării continue este dat de faptul că apare posibilitatea reprogramării permanente a activității de instruire, ceea ce duce la îndreptarea greșelilor și la realizarea unui progres continuu. Când progresul realizat nu este cel așteptat, se impune reproiectarea unor sarcini, metode, mijloace, a strategiei didactice. c) Evaluarea sumativă (cumulativă, finală) cuprinde verificarea globală la finalizarea fiecărei unități de învățare. Important în acest tip de evaluare este faptul că oferă date privind nivelul real de formare a competențelor specifice, de stăpânire a cunoștințelor și priceperilor la sfârșitul perioadei/ secvenței de instruire alocată de către profesor, conform programei școlare. Evaluarea sumativă urmărește verificarea nivelului atins și eficiența strategiei, stimulează motivația pentru învățare a elevilor. Evaluarea finală reprezintă o formă de apreciere a randamentului realizat în cadrul procesul didactic, dar și o bază de plecare pentru noua proiectare a activității. Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

79

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

2. Evaluarea-subiect care a generat și generează numeroase discuții și consecințe Teme de dezbateri și reflecții  Sistemul național școlar de evaluare la disciplina educație fizică și sport concordă cu competențele generale și specifice ale noilor programe de educație fizică si sport?  Acordare notelor în funcție de performanțe exprimate cifric corespunde nivelului motric de disponibilități și caracteristici motrice ale elevilor?  Dacă în domeniul instruirii este acceptată necesitatea tratării diferențiate și asigurarea unor trasee individualizate de instruire, aceste aspecte se manifestă și în evaluare?  Sistemul de evaluare exprimă corespunzător particularitățile de gen?  Notele acordate corespunzător acestui sistem de evaluare exprimă progresul în învățare realizat de către elevi?  Acordarea calificativelor BINE și FOARTE BINE și a notelor între 6 și 10 pe baza unor performanțe stabilite de către fiecare profesor poate genera inegalități între elevii din clasele aceleiași școli (dar care învață cu profesori diferiți) cât și din școli diferite?;  Cerințele, probele și normele sistemului de evaluare concordă cu diversitatea condițiilor de dotare tehnico-materială și de încadrare cu cadre calificate, în care se realizează predarea acestei discipline? Consecințe:  Un număr important de elevi, cu sprijinul părinților, preferă să-și procure o scutire medicală de educație fizică, evitând astfel să-și diminueze media generală de absolvire a gimnaziului, datorată obținerii unei medii mici la educație fizică;  Unii profesori aplică sistemul de evaluare cu strictețe, în limita literei sale, dar nu și în spiritul său, creând o presiune asupra elevilor, (cu precădere a celor cu aptitudini fizice mai reduse), generând reacții nefavorabile disciplinei în rândul corpului profesoral și, mai ales, al profesorilor diriginți;  Sub presiunea realizată de colegii din școală, uneori a conducerii unității de învățământ, a părinților și elevilor, unii profesori de educație fizică cedează total, evaluarea căpătând un caracter formal, soldându-se cu acordarea de calificative și note maxime;  Majoritatea profesorilor rezumă evaluarea doar la aplicarea prevederilor sistemului de evaluare, făcând abstracție de precizarea făcută în programa de educație fizică și sport clasele a V- VIII-a (2017), la capitolul sugestii metodologice, potrivit căreia „Procesul de evaluare va îmbina formele tradiționale cu cele alternative (proiectul, portofoliul, autoevaluarea, evaluarea în perechi, observarea sistematică a activității și comportamentului elevului)”. Competențele specifice prevăzute în programă la clasa a VIII-a, respectiv:  Adoptarea unui stil de viață sănătos favorabil menținerii și optimizării stării de sănătate;  Expunerea progresivă la influențele agresive ale unor factori de mediu;  Aplicarea noțiunilor specifice dezvoltării fizice armonioase în contexte diferite;  Utilizarea măsurilor și mijloacelor de dezvoltare fizică armonioasă;  Efectuarea exercițiilor pentru dezvoltarea calităților motrice combinate;  Aplicarea procedeelor tehnice și acțiunilor tactice în practicarea globală a disciplinelor sportive studiate;  Îndeplinirea de roluri în organizarea și desfășurarea activităților de învățare, întrecerilor și concursurilor;  Aplicarea constantă a prevederilor regulamentare;  Manifestarea atitudinii de fair-play în calitate de practicant și de spectator, ne oferă numeroase subiecte care pot și trebuie să fie cuprinse în tabloul evaluării elevilor la disciplina educație fizică și sport. Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

80

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

De ce nu-și pot găsi locul în evaluările curente cunoștințele, abilitățile și atitudinile față de regimul sănătos de viață și propria dezvoltare fizică, vizând?:         



conceperea și exersarea unui complex de înviorare; conceperea și prezentarea unui program zilnic/ săptămânal de activitate; prezentarea complexului de dezvoltare fizică pe care elevul îl exersează săptămânal; prezentarea și conducerea în fața clasei a unui exercițiu de dezvoltare fizică armonioasă (pentru brațe, pentru trunchi, pentru abdomen, pentru spate, pentru membrele inferioare); prezentarea și conducerea în fața clasei a unui exercițiu de dezvoltare a forței musculaturii unei regiuni corporale; evaluarea modului în care elevul numit (prin rotație) și-a îndeplinit rolul atribuit (arbitru, scorer, starter, măsurător, cronometror, responsabil de grupă, șef de echipă etc.); efortul depus pe parcursul lecției pentru realizarea competențelor specifice stabilite; comportamentul în relație cu colegii, cu adversarii temporari; verificarea și evaluarea modului în care elevii tratați diferențiat individual și-au îndeplinit sarcinile stabilite de către profesor (exerciții/ complexe corective, programe de diminuare a țesutului adipos, programe de recuperare după spitalizări /accidente, îmbolnăviri; exerciții de perfecționare a unor procedee tactice sau structuri tehnico-tactice; evaluarea și notarea participării elevului la ansamblul sportiv/ formația sportivă reprezentativă, încadrarea într-o secție pe disciplină sportivă a unui club sportiv școlar/ municipal etc.

În aceste condiții, alcătuirea unui portofoliu pentru anumite categorii de elevi devine facilă pentru profesor și stimulativă pentru orice elev.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

81

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Anexa 1

COMPETENȚELE CHEIE

1. COMUNICARE ÎN LIMBA MATERNĂ

2. COMUNICARE ÎN LIMBI STRĂINE

3. COMPETENȚE MATEMATICE ȘI COMPETENȚE DE BAZĂ ÎN ȘTIINȚE ȘI TEHNOLOGII

4. COMPETENȚA DIGITALĂ

6. COMPETENȚE SOCIALE ȘI CIVICE

COMPETENȚE CHEIE 7. SPIRIT DE INIȚIATIVĂ ȘI ANTREPRENORIAT

5. A ÎNVĂȚA SĂ ÎNVEȚI

8. SENSIBILIZARE ȘI EXPRIMARE CULTURALĂ

1. Comunicarea într-o limbă maternă: abilitatea de a exprima și interpreta concepte, gânduri, sentimente, fapte și opinii, atât în formă orală, cât și scrisă. 2. Comunicarea într-o limbă străină: ca mai sus, dar include și abilitățile de mediere (adică rezumarea, parafrazarea, interpretarea sau traducerea) și înțelegerea interculturală. 3. Competența matematică, științifică și tehnologică: buna stăpânire a aritmeticii, o înțelegere a lumii naturale și o abilitate de a pune în aplicare cunoștințele și tehnologia pentru a răspunde nevoilor umane percepute (precum medicina, transportul sau comunicarea). 4. Competența digitală: utilizarea cu încredere și în mod critic a tehnologiei informației și comunicațiilor pentru muncă, timp liber și comunicare. 5. A învăța să înveți: abilitatea de gestionare eficientă a propriei învățări, fie individual, fie în grupuri. 6. Competențe sociale și civice: abilitatea de a participa într-un mod eficient și constructiv la viața socială și de muncă și de a se implica în mod activ și democratic, mai ales în societățile din ce în ce mai variate. 7. Spirit de inițiativă și antreprenoriat: abilitatea de a pune ideile în practică prin creativitate, inovație și asumarea de riscuri, precum și abilitatea de a planifica și gestiona proiecte. 8. Sensibilizare și exprimare culturală: abilitatea de a aprecia importanța exprimării creative a ideilor, experiențelor și emoțiilor într-o varietate de medii, precum muzica, literatura și artele vizuale și ale spectacolului.

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

82

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Anexa 2 PROFILUL DE FORMARE AL ABSOLVENTULUI Profilul de formare al absolventului de învățământ preșcolar Dezvoltare cognitivă

Dezvoltare socioemoțională

Dezvoltare fizică, a sănătății și igienei personale

Operarea cu reprezentări matematice elementare (numere, reprezentări numerice, operații, concepte de spațiu, forme geometrice, înțelegerea modelelor, măsurare) în diferite contexte de învățare - Utilizarea de informații despre mediul înconjurător și lume, prin observare, manipulare de obiecte și investigarea mediului - Manifestarea curiozității pentru explorarea mediului natural și social - Manifestarea interesului pentru utilizarea tehnologiei, conștientizând modul în care aceasta îmbunătățește și afectează viața - Implicarea adecvată în interacțiuni cu adulți și cu copii, prin manifestarea de inițiativă și aplicarea unor reguli simple de comunicare și relaționare - Conștientizarea schimbărilor care se produc în sine și în mediu, prin identificarea unor diferențe și similarități - Acceptarea unor responsabilități în cadrul diferitelor grupuri de apartenență - Identificarea elementelor de bază privind identitatea personală (nume, vârstă, gen, aspect fizic, data și locul nașterii, adresa de domiciliu) - Exersarea capacității de control al trăirilor emoționale, pozitive și negative - Recunoașterea și împărtășirea trăirilor/emoțiilor proprii în relația cu ceilalți, în forme diferite -

-

Dezvoltarea limbajului și a comunicării

-

Dezvoltarea capacităților și atitudinilor în învățare

-

-

Participarea în mod regulat la activități fizice variate (jocuri de mișcare, alergare, dans, jocuri sportive) Utilizarea motricității fine a mâinilor și degetelor în contexte variate de activitate Utilizarea conștientă a simțurilor în interacțiunea cu mediul Manifestarea autonomă a unor deprinderi de păstrare a sănătății și a igienei personale Respectarea regulilor de comportament și de securitate personală în diferite situații Exersarea capacității de pronunție corectă a sunetelor, cuvintelor Identificarea/recunoașterea unor sunete, litere, cuvinte; punerea în corespondență sunet-literă Formularea de mesaje simple în comunicarea cu ceilalți, cu respectarea unor reguli de bază de exprimare corectă Manifestarea interesului pentru a asculta povești sau a povesti, respectând succesiunea evenimentelor Manifestarea interesului pentru cărți și pentru citit Manifestarea curiozității și interesului privind schimbările/fenomenele/evenimentele din jur, pentru a experimenta și învăța lucruri noi Manifestarea inițiativei în interacțiuni și activități Demonstrarea capacității de concentrare și persistență în realizarea unor activități de învățare Manifestarea creativității în jocuri și activități zilnice

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

83

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Profilul de formare al absolventului de clasa a IV-a Comunicare în limba maternă

Comunicare în limbi străine

Competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii (B)

Competenț ă digitală

A învăța să înveți

Competențe sociale și civice

Spirit de inițiativă și antreprenoriat Sensibilizare și exprimare culturală

-

Identificarea de fapte, opinii, emoții în mesaje orale sau scrise, în contexte familiare de comunicare Exprimarea unor gânduri, păreri, emoții în cadrul unor mesaje simple în contexte familiare de comunicare Participarea la interacțiuni verbale în contexte familiare, pentru rezolvarea unor probleme de școală sau de viață Identificarea de informații în limba străină în mesaje orale sau scrise simple, în contexte familiare de comunicare Exprimarea unor păreri și emoții în cadrul unor mesaje scurte, simple, scrise și orale, în contexte familiare Participarea la interacțiuni verbale simple în contexte familiare de comunicare Manifestarea curiozității pentru aflarea adevărului și pentru explorarea unor regularități și relații matematice întâlnite în situații familiare (A) Formularea unor explicații simple, utilizând terminologia specifică matematicii (A) Rezolvarea de probleme în situații familiare, utilizând instrumente și/sau procedee specifice matematicii (A) Realizarea unui demers investigativ simplu prin parcurgerea unor etape în vederea atingerii unui scop (B) Realizarea unor produse simple pentru nevoi curente în activitățile proprii de învățare, cu sprijin din partea adulților (B) Manifestarea interesului pentru sănătatea propriei persoane și pentru un mediu curat (B) Aplicarea unor reguli elementare de igienă personală și de comportament responsabil în raport cu mediul (B) Utilizarea în învățare a unor funcții și aplicații simple ale dispozitivelor digitale din mediul apropiat, cu sprijin din partea adulților Dezvoltarea unor conținuturi digitale simple în contextul unor activități de învățare Respectarea unor norme de bază privind siguranța în utilizarea a dispozitivelor, aplicațiilor, conținuturilor digitale și pe internet. Identificarea/clarificarea elementelor pe care le presupune sarcina de lucru înainte de începerea unei activități de învățare Formularea de întrebări pentru clarificarea unei sarcini de lucru Utilizarea de tehnici, metode simple pentru a învăța, activa cunoștințe anterioare și înregistra informații Concentrarea atenției, perseverarea în lucru la o sarcină până la finalizarea corespunzătoare și verificarea propriei activități Manifestarea interesului pentru autocunoaștere Punerea în practică a unor norme elementare de conduită în contexte cotidiene Asumarea unor roluri și responsabilități prin participarea la acțiuni în contexte de viață din mediul cunoscut Recunoașterea și respectarea diversității (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.) Manifestarea curiozității în abordarea de sarcini noi și neobișnuite de învățare , fără teama de a greși Asumarea unor sarcini simple de lucru, care implică hotărâre, angajament în realizarea unor obiective, inițiativă, creativitate, cooperare cu ceilalți Identificarea utilității unor meserii/profesii pentru membrii comunității -

Recunoașterea unor elemente ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și universal Exprimarea bucuriei de a crea prin realizarea de lucrări simple și prin explorarea mai multor medii și forme de expresivitate Participarea la proiecte culturale (artistice, sportive, de popularizare) organizate în școală și în comunitatea locală -

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

84

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Profilul de formare al absolventului de clasa a VIII-a Comunicare în limba maternă

-

Comunicare în limbi străine

-

Competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii (B)

-

Competenț ă digitală

-

-

A învăța să înveți

-

Competențe sociale și civice

-

Spirit de inițiativă și antreprenoriat

-

Sensibilizare și exprimare culturală

-

Căutarea, colectarea, procesarea de informații și receptarea de opinii, idei, sentimente întro varietate de mesaje ascultate/ texte citite Exprimarea unor informații, opinii, idei, sentimente, în mesaje orale sau scrise, prin adaptarea la situația de comunicare Participarea la interacțiuni verbale în diverse contexte școlare și extrașcolare, în cadrul unui dialog proactiv Identificarea unor informații, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină pe teme cunoscute Exprimarea unor idei, opinii, sentimente, în cadrul unor mesaje orale sau scrise, pe teme cunoscute Participarea la interacțiuni verbale la nivel funcțional, pe teme cunoscute Manifestarea interesului pentru identificarea unor regularități și relații matematice întâlnite în situații școlare și extrașcolare și corelarea acestora (A) Identificarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații-concrete (A Rezolvarea de probleme în situații concrete, utilizând algoritmi și instrumente specifice matematicii (A) Proiectarea și derularea unui demers investigativ pentru a proba o ipoteză de lucru (B) Proiectarea și realizarea unor produse utile pentru activitățile curente (B) Manifestarea interesului pentru o viață sănătoasă și pentru păstrarea unui mediu curat (B) Aplicarea unor reguli simple de menținere a unei vieți sănătoase și a unui mediu curat (B) Utilizarea unor dispozitive și aplicații digitale pentru căutarea și selecția unor resurse informaționale și educaționale digitale relevante pentru învățare Dezvoltarea unor conținuturi digitale multi-media, în contextul unor activități de învățare Respectarea normelor si regulilor privind dezvoltarea si utilizarea de conținut virtual (drepturi de proprietate intelectuală, respectarea privatității, siguranță pe internet) Formularea de obiective și planuri simple de învățare în realizarea unor sarcini de lucru Gestionarea timpului alocat învățării și monitorizarea progresului în realizarea unei sarcini de lucru Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale Operarea cu valori și norme de conduită relevante pentru viața personală și pentru interacțiunea cu ceilalți Relaționarea pozitivă cu ceilalți în contexte școlare și extrașcolare, prin exercitarea unor drepturi și asumarea de responsabilități Manifestarea disponibilității pentru participare civică în condițiile respectării regulilor grupului și valorizării diversității (etno-culturale, lingvistice, religioase etc.) Manifestarea interesului pentru identificarea unor soluții noi în rezolvarea unor sarcini de învățare de rutină și/sau provocatoare Manifestarea inițiativei în rezolvarea unor probleme ale grupurilor din care face parte și în explorarea unor probleme ale comunității locale Aprecierea calităților personale în vederea autocunoașterii, a orientării școlare și profesionale Identificarea unor parcursuri școlare și profesionale adecvate propriilor interese Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și universal Realizarea de lucrări creative folosind diverse medii, inclusiv digitale, în contexte școlare și extra-școlare Aprecierea unor elemente definitorii ale contextului cultural local și ale patrimoniului național și universal Participarea la proiecte și evenimente culturale organizate în contexte formale sau nonformale

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

85

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Profilul de formare al absolventului de clasa a X-a Comunicare în limba maternă

-

Comunicare în limbi străine

-

-

-

Competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii (B)

-

Competenț ă digitală

-

A învăța să înveți

-

Competențe sociale și civice

-

Spirit de inițiativă și antreprenoriat

-

Sensibilizare și exprimare culturală

-

Receptarea și interpretarea de informații, date, opinii, concepte, idei, sentimente în contexte școlare, extrașcolare, profesionale Exprimarea de opinii, idei, sentimente în contexte școlare, extrașcolare, profesionale Participarea constructivă la interacțiuni verbale în diverse contexte școlare, extrașcolare, profesionale, conștientizând impactul limbajului asupra celorlalți Receptarea unor idei, informații, opinii, sentimente în mesaje orale sau scrise în limba străină în diverse contexte școlare și extrașcolare Exprimarea unor idei, opinii, fapte, sentimente în limba străină, în cadrul unor mesaje orale și scrise în contexte școlare și extrașcolare, în funcție de nevoi și interese Participarea la interacțiuni verbale pe teme de interes, utilizând adecvat convențiile de comunicare Manifestarea interesului pentru identificarea unor date și relații matematice și corelarea lor în contexte școlare, extra-școlare și profesionale (A) Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații concrete, inclusiv profesionale (A) Rezolvarea unor probleme în diferite situații, utilizând instrumente și/sau metode specifice matematicii (A) Explorarea și explicarea unor procese naturale și tehnologice, prin aplicarea unor metode de investigație științifică, în diferite contexte școlare, extrașcolare și profesionale (B) Realizarea a diverse activități tehnologice relevante pentru nevoile comunității (B) Manifestarea interesului pentru un stil de viață sănătos și pentru un mediu curat. (B) Aplicarea sistematică a unor reguli de păstrare a sănătății și reflecția critică asupra schimbărilor produse de activitatea umană în mediul înconjurător (B) Utilizarea critică, selectivă și creativă a resurselor și aplicațiilor informaționale și educaționale digitale complexe, ca suport în rutina zilnică a învățării Participarea constructivă și creativă la dezvoltarea unor conținuturi digitale, inclusiv de tip social media sau resurse educaționale deschise în cadrul unor proiecte educaționale Promovarea normelor privind siguranța pe internet și a comportamentelor pozitive și constructive în mediile virtuale sociale Formularea unor obiective și planuri de învățare realiste pe baza aspirațiilor personale, școlare și profesionale Identificarea și aplicarea unor strategii și tehnici de învățare eficientă Asumarea responsabilității pentru propria învățare, monitorizarea progresului personal și autoreglarea în activități de învățare individuală sau de grup Analizarea posibilităților de dezvoltare personală Promovarea, în situații concrete de viață – școlare, extrașcolare, inclusiv profesionale - a valorilor, normelor și a obligațiilor morale Manifestarea unei atitudini pozitive față de sine și față de ceilalți, față de identitatea culturală proprie și față de identitatea celor care aparțin unor culturi diferite Asumarea responsabilității pentru consecințele alegerilor făcute în contexte școlare, extrașcolare și profesionale Manifestarea deschiderii față de empatie, diversitate, alteritate și interculturalitate Punerea în practică a unor idei inovative în derularea unor activități, proiecte, pe baza evaluării și minimizării riscurilor Manifestarea abilității de a lucra individual și în echipe pentru rezolvarea unor probleme care presupun schimb de opinii, planificare, organizare, obținerea unor rezultate, evaluare, reflecție critică Analizarea posibilităților de dezvoltare personală Alegerea traseului profesional potrivit posibilităților și intereselor personale, oportunităților și provocărilor specifice diferitelor alternative Identificarea diverselor forme de exprimare culturală și respectarea diferențelor Exprimarea ideilor, a experiențelor și a emoțiilor utilizând diverse medii și forme de expresivitate, în funcție de aptitudinile personale, inclusiv prin transferul abilităților creative în contexte profesionale Identificarea diverselor forme de exprimare culturală și respectarea diferențelor Participarea la o varietate de proiecte și evenimente culturale în diverse contexte, inclusiv profesionale

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

86

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Profilul de formare al absolventului de clasa a XII-a Comunicare în limba maternă

-

Comunicare în limbi străine

-

Competențe matematice (A) și competențe de bază în științe și tehnologii (B)

-

Competență digitală

-

A învăța să înveți

-

Competențe sociale și civice

-

Spirit de inițiativă și antreprenoriat

-

Sensibilizare și exprimare culturală

-

Distingerea și interpretarea unei varietăți de texte și mesaje receptate în diverse situații de comunicare, inclusiv în contexte imprevizibile, formale și non-formale Aprecierea calității estetice a textelor receptate Exprimarea de opinii, idei, sentimente, argumente, contraargumente într-o varietate de contexte, inclusiv profesionale, formulând o diversitate de mesaje și texte Participarea responsabilă și creativă la o diversitate de interacțiuni în contexte, variate inclusiv profesionale și sociale, prin respectarea unor convenții de comunicare Receptarea și interpretarea de concepte, idei, opinii, sentimente exprimate oral sau în scris în funcție de nevoi și de interese, în diverse contexte, inclusiv de comunicare interculturală Exprimarea unor idei, concepte, opinii, sentimente în diverse contexte sociale și culturale, inclusiv de mediere și transfer Participarea la interacțiuni verbale prin adaptarea limbajului la diverse contexte sociale și culturale, inclusiv de dialog intercultural Manifestarea interesului pentru respectarea adevărului și pentru utilizarea matematicii, valorificând avantajele oferite de aceasta în contexte variate (A) Exprimarea caracteristicilor matematice cantitative sau calitative ale unor situații într-o varietate de contexte (A) Utilizarea instrumentelor și metodelor matematice pentru analiza unei situații date sau pentru rezolvarea unor probleme în situații diverse (A) Dezvoltarea unui demers investigativ privind procese naturale și tehnologice relevante, comunicarea concluziilor rezultate precum și a raționamentului acestuia (B) Realizarea, individual sau în echipă, a unor proiecte și explorarea unor procese naturale și tehnologice din perspectiva avantajelor, limitelor și riscurilor (B) Promovarea unor obiceiuri de viață echilibrată/unui stil de viață sănătos și a unor principii de dezvoltare durabilă (B) Construirea unui mediu digital personal de resurse și aplicații digitale, relevante pentru nevoile și interesele de învățare Participarea constructivă și creativă în comunități virtuale de învățare, relevante pentru nevoile și interesele personale sau profesionale viitoare Evaluarea critică și reflexivă cu privire la impactul tehnologiilor de informare și comunicare asupra propriei învățări, a vieții individuale și a relațiilor sociale, în general Elaborarea unui plan de dezvoltare personală care să vizeze armonizarea dintre propriul profil și diversele oportunități profesionale Evaluarea și ameliorarea unor strategii de învățare pentru a rezolva probleme în contexte variate sociale și profesionale, cu estimarea corectă a riscurilor înainte de a trece la acțiune Reflecția critică asupra rezultatelor învățării prin raportare la exigențele proprii și la așteptările celorlalți Identificarea oportunităților pentru activitățile personale, pentru parcursul educațional/profesional și/sau de afaceri Exprimarea opțiunii pentru un set de valori care structurează atitudinile și comportamentele proprii în situații variate de viață Manifestarea unui comportament pro-activ și responsabil care încurajează integrarea socială și interculturalitatea Participarea la viața civică prin exercitarea cetățeniei active și prin promovarea dialogului intercultural Manifestarea inițiativei, a creativității în punerea în practică a unor idei inovative în derularea unor activități, proiecte pe baza evaluării și asumării riscurilor Manifestarea unor abilități de management de proiect, care presupun activități de analiză, conducere, delegare de competențe, negociere, obținerea unor rezultate în condiții de eficiență Identificarea oportunităților pentru activitățile personale, pentru parcursul educațional/profesional și/sau de afaceri Stabilirea rolurilor proprii, actuale și de perspectivă, în raport cu oportunitățile identificate Promovarea, păstrarea și conservarea unor bunuri culturale și de patrimoniu Dezvoltarea simțului estetic prin realizarea de lucrări creative, inclusiv prin valorificarea relației dintre expresia artistică individuală și cea de grup precum și prin respectarea diversității exprimării culturale Promovarea, păstrarea și conservarea unor bunuri culturale și de patrimoniu Promovarea unor inițiative și proiecte culturale la nivelul școlii și comunității, prin valorificarea propriilor abilități creative Identificarea și realizarea oportunităților sociale și economice în cadrul activității culturale

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

87

PROGRAM DE FORMARE – NIVEL 2 I EDUCAȚIE FIZICĂ ȘI SPORT I GIMNAZIU

Bibliografie 1. DRAGOMIR P., IORDACHE T., Manual de educație fizică și sport pentru clasa a V-a, Ed. CD Press, București, 2017. 2. DRAGOMIR P., TACEA A., Dimensiunea de gen în aria curriculara Educație fizică și sport. Ghid pentru cadre didactice, Institutul de Științe ale Educației, București, 2006. 3. DRAGOMIR P.., SCARLAT E.., Educație fizică școlară - Repere noi-mutații necesare, EDP, București, 2004. 4. DRAGNEA A. (coord.), BOTA A., STĂNESCU M., ŞERBĂNOIU S., TEODORESCU S., TUDOR V., Educație fizică și sport – Teorie și Didactică, Ed. FEST, București, 2006. 5. STĂNESCU M., Didactica educației fizice, Ed. Cartea Universitară, București, 2012. 6. TUDOR V. Măsurare şi evaluare în cultură fizică şi sport-ediția a II-a revăzută şi reactualizată, Editura Moroșan, București, 2008. 7. OMEN nr. 3590/2016 privind aprobarea planurilor-cadru de învățământ pentru învățământul gimnazial. 8. Anexa nr. 2 la ordinul ministrului educației naționale nr. 3393 /2017- Programa școlară pentru disciplina Educație fizică și sport, clasele a V-a – a VIII-a. 9. Profilul de formare al absolventului, disponibil la adresa: http://www.ise.ro/wpcontent/uploads/2015/12/Profilul-de-formare-al-absolventului_final.pdf

Petrică DRAGOMIR, Titel IORDACHE I Suport de curs program de formare - Nivel 2 I Educație fizică și sport I GIMNAZIU I Proiectul CRED

88