Compania Supraten [PDF]

Zitiervorschau

Introducere Agricultura este unul dintre pilonii tradiționali pentru economia Republicii Moldova. Toate uneltele și ustensilele necesare sunt plasate pe piața națională la un preț accesibil și la o calitate înaltă. Străduința agricultorilor a servit un imbold pentru producători de a fabrica o gamă largă de inventar agricol. S-a ținut cont de toate ramurile : pomicultură, viticultură, agricultură. Lărgirea gamei sortimentale și modernizarea obiectelor de lucru în acest domeniu este una din laturile pozitive ale agriculturii. Pentru întreținerea gradinei este prezentat inventarul agricol care variază foarte mult: stropitori, cultivatoare,pompe, unelte de lucru pentru îngrijirea gazonului, gradinei,sisteme de irigare etc. Conform legii nr 198-XV din 15 mai 2003, cu privire la arenda în agricultură, investitorii straini au posibilitatea să arendeze terenurile agricole pe o perioadă de 30 de ani, aceasta fiind utilizată pe larg de către investitorii germani, bulgari și alții. Economia agrară a Moldovei are patru avantaje bine cunoscute : 1. Datorită climei favorabile și poziției geografice pot fi crescute legume timpurii. 2. Moldova dispune de terenuri bogate în humus și resurse acvatice. 3. Populația are o experiență satisfăcătoare în creșterea fructelor, legumelor, producerea vinului etc. 4. Instituțiile de cercetări științifice au acumulat cunoștințe solide pentru a contribui la ezvoltarea agriculturii. Agricultura este un sector strategic pentru R. Moldova, care dispune de potențial de dezvoltare și poate contribui la revenirea înceată a economiei la pozițiile pierdute în ultimile două decenii. Creșterea productivității necesită investiții. Zona

de

nord

este

specializată

în

producție

și

prelucrare

a sfeclei

de

zahăr, boabe, fructe, tutun, și este caracterizată prin tratament termic relativ mare, suficient în comparație cu zonele sudice. Mai multe precipitații (460 - 630mm). Acoperirea solului este dominată de cernoziom bogat înhumus puternic. Zona centrală este specializată în producția de struguri. Regiunea este bine încălzită de razele solare, zona este protejată de vânturile de nord-est. Acoperirea solului este dominată de soluri brune și soluri cenușii de pădure. 1

Zona de sud este specializată în producția de struguri, în special struguri roșii, porumb și floarea soarelui. Caracteristic este faptul că o mare parte a terenului este plat, acoperit cu sol cernoziomic.

Pomicultura este ramură a agriculturii care se ocupă cu creșterea pomilor, este știința care se ocupă cu studiul biologiei și tehnologiei speciilor pomicole, în vederea realizării unor producții mari de fructe, relativ constante de la un an la altul, de calitate superioară și profitabile în acela și timp. Pomicultura, ca disciplină aplicativă, alături de întregul profil agronomic, s-a format ceva mai târziu, după consolidarea științelor fundamentale (biologia, fizica, chimia, biochimia). Ea operează cu noțiunile și elementele de bază ale acestor știin țe, în vederea ob ținerii unor produc ții profitabile, prin realizarea de ecosisteme pomicole artificiale adecvate. Viticultura este știința care studiază particularitățile agrobiologice ale viței de vie, cu scopul obținerii de recolte mari de calitate superioară și eficientă în același timp. Aceasta se ocupă de cultivarea viței de vie pentru obținerea strugurilor. Denumirea de viticultură provine din limba latină ("vitis" - viță de vie; "cultura" - cultivare, îngrijire).Este ramura principal a agriculturii,în conformitate cu prevederile programului general de dezvoltarea a agriculturii și a planului național se cunoaste o ascensiune rapida care urmarește în principal creșterea rentabilității plantațiilor viticole. Sustinerea agriculturii este tot mai răspindită în ultimii ani, aceasta nu este facut doar de autoritățile naționale dar și de străini, iată cîteva argrumente :  A fost creată Agenţia de Intervenţie şi Plăţi pentru Agricultură - organ administrativ, subordonat Ministerului Agriculturii şi Industriei Alimentare, responsabil de gestionarea resurselor financiare destinate pentru susţinerea producătorilor agricoli, monitorizarea repartizării acestora şi evaluarea cantitativă şi calitativă a impactului generat de măsurile de susţinere a agricultorilor de către stat. Subvenţiile pentru agricultură sunt, acum, alocate prin intermediul acestei agenţii de plăţi.  Uniunea Europeană acordă 64 de milioane de euro Republicii Moldova. Guvernul a semnat cu reprezentanţii Comisiei Europene Acordul de finanţare a programului ENPARD, grant destinat investiţiilor în agricultură. 2

Sortimentul,calitatea și organizarea comerțului cu uneltele pentru agricltură, pomicultură și vivtculturăa fost o temă importantă înca din antichitate strămoșii noștri au căutat permanent noi metode de prelucrare a solului, astfel inventînd noi unelte, sau perfec ționîndu-le pe cele care le aveau. De acest lucru ne conving muzeele de agricultură, care păstrează cele mai vechi unelte găsite vreo dată. Din păcate în Republica Moldova nu ne bucurăm de un astfel de edificiu, însă în România, jud. Ialomiţaeste Muzeul Agriculturii , înființat în martie 1996.

Fig 1. Muzeul Agriculturii jud. Ialomiţa 1996.

Fig 2. Muzeul Agriculturii Jud. . Ialomiţa

2010

3

CAPITOLUL I. CARACTERISTICA STRUCTURALĂ A ÎNTREPRINDERII COMERCIALE S.A. SUPRATEN 1.1 Caracteristica generală a întreprinderii S.A Supraten iși are sediul central în orașul Chișinău, str. Petricani 84, a fost fondată 1997, și înregistrată la Camera Înregistrării de Stat cu numărul de identificare de stat –codul fiscal 1003600005791, data înregitrării fiind 25.09.1997, administrator Tricolici Nicolae (Anexa 1). De la început personalul companiei a constat din trei persoane, si genul de activitate conform Licenței seria a MMII ,nr.038477

era *Importul și fabricarea ,depozitarea , comercializarea

angro a substanțelor și materialelor chimice toxice* (Anexa 2). Prin autorizația sanitară de funcționare nr 3934,eliberată S.A Supraten, secției agricole, se permite comercializarea următoarelor produse : semințe de iarbă,flori și accesorii pentru flori, bulbi, inventor agricol, îngrășăminte minerale pe bază de torf, articole din polimeri și mase plastic.(Anexa 3) In prezent, fabricile SUPRATEN, echipate cu tehnologii germane de ultima ora, în fiecare zi produce aproximativ 40 de tone de materiale de vopsit și 150 de tone de amestecuri uscate,iar scopul acesteia a fost mereu menținerea pe piața din Republica Moldova cu o gamă larga de materiale de construcții și de întreținere a casei de o calitate înaltă și la un pre ț accesibil. Totalitatea produselor de marca “SUPRATEN” decorează deja bine cunoscutul pentagon multicolor însoţit de logo-ul expresiv asociat cu semnul calităţii, deoarece anume înalta calitate a producţiei întreprinderii pusă în vânzare reprezintă sarcina primordială a companiei. Acest fapt este confirmat prin deţinerea de către S.A. “SUPRATEN” a certificatului calităţii ISO 9001:2000. «Orașul Meșterilor» – unul din cele mai mari supermarkete de materiale de construcții din Moldova. În complexul comercial se găsește cel mai mare asortiment din țară, de produse pentru casă, reparații și construcții – peste 50 mii tipuri de produse, beneficiază de serviciile celor mai mai importanţi producători din Germania, Franța, Italia, Spania, Polonia, Rusia, România, Ucraina,

etc.

Compania SUPRATEN – este lider în producția de vopsele și amestecuri uscate din Republica Moldova. SUPRATEN produce mai mult de 125 de tipuri de vopsele, grunduri, gleturi, adezivi și alte materiale de constructii. Dar gama de produse SUPRATEN este mult mai larga - compania produce mobilier de înaltă calitate, usi, ferestre si usi din PVC si rolete. Produsele de calitate

4

înaltă SUPRATEN sunt validate de certificatul sistemului de management al calității internațional ISO 9001: 2008, primită de companie in anul 2010. In cadrul companie SUPRATEN functioneaza centrul de instruire, unicul de acest gen din Republica Moldova, unde sunt instruti managerii, vanzatorii consultanti ai companiei, si orice doritori de a face cunostinta teoretica si practica . SUPRATEN colaboreaza cu instituțiile de învățământ din Republica Moldova, contribuind la faptul ca in tara sa fie mai multi specialisti bine calificati in domeniul sau. Parteneriatul de încredere SUPRATEN are o rețea de dealeri extinsa, care numără peste 450 de companii din toată Moldova și este întotdeauna gata să coopereze cu noi parteneri. Printre cei mai mari dealeri se numara - compania Zikkurat, BauConstruct, AMMO, Service (Bălți), Liusi Susanu (Cahul), Ast-Stil (Orhei), și altele. Compania SUPRATEN are multi clienti fideli printre companiile de constructii și întreprinderi de renume din Republica Moldova, cum ar fi Glorinal, Basconslux,Stilconstruct, Moldconstruct Market, Franzeluța, Mobiasbanca Petrol, Lukoil, Moldtelecom, Metro

Groupe

Societe

Generale, Moldova-Agroindbank, Tirex

Cash&Carry, Bucuria, Apă-Canal, Moldova-Gaz și

multi

altii. 1.2 Structura managerial organizatorică Structura organizatorică a companiei este alcatuită din totalitatea posturilor ,subdiviziunilor organizatorice și sigur relațiile dintre acestea , toate acesetea coordoneaza între ele pentru a obține succes. Structura organizatorică se divizează în 2 categorii : 1. Structura managerială care are funcția de a reuni posturile din sistemul de management , din compartimentele funcționale , asigurînd în acest mod circumstanțe benefice in ceea ce ține de desfășurarea procesului managerial, de execuție, condiții tehnice și economice. 2. Structura operațională aceasta deține procedura de producere ,analizîndu-se compartimentele care asigură realizarea directă a produselor și serviciilor care intră în obiectul de activitate al unității economice. Pentru analiza desfașurată a structurii managerial organizatorice se analizeaza organigrama a S.A Supraten : 5

Fig. 3 Organigrama S.A Supraten Din 1997 pînă în prezent structura organizatorică a întreprinderii a evoluat la maxim, s-a format structura de rețea care este coordonată de la sediul central, prin anumite programe de calculator de către colaboratori specializați în domeniu. Conceptele cheie pe care se bazează structura managerial organizatorica sunt: *organizare procesuala – presupune stabilirea categoriilor de munca si a proceselor necesare realizarii obiectivelor fundamentale(activitati, atributii, sarcini, operatii). *

organizare structurala - consta in gruparea functiilor, atributiilor, sarcinilor si repartizarea lor

pe oameni in vederea realizarii obiectivelor. Întreprinderea are mai multe structuri         

structura compartimentelor intreprinderii; structura de productie si sortimentala; structura procesului de productie; structura organizarii productiei; structura activelor fixe si circulante; structura umana; structura organizarii conducerii; structura de proprietate; structura sistemului informational etc.

6

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA COMERȚULUI ȘI CARACTERISTICA SORTIMENTULUI MĂRFURILOR COMERCIALIZATE LA S.A. SUPRATEN 2.1 Baza tehnico materială Baza tehnico-materială a S.A Supraten cuprinde totalitatea mijloacelor fixe şi a obiectelor de inventar necesare efectuării operaţiunilor comerciale Pentru desfăşurarea activităţii sale, întreprinderea dispune de o anumită valoare materială, umană şi financiară, denumită resurse economice. Resursele materiale ale întreprinderii sunt alcătuite din

bunurile-capital folosite pentru

desfăşurarea proceselor comerciale (magazine, depozite, utilaj comercial) denumite mijloace fixe şi bunuri-capital destinate actelor de schimb (stocuri de mărfuri) şi nevoilor de administrare (obiecte de întreţinere, rechizite, materiale de protecţie), formînd o parte importantă a mijloacelor circulante. Ele au o reflectare fizică în gestiunea materială a unităţilor şi una valorică în activul şi pasivul bilanţului societăţilor comerciale.

7

Stocurile. Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind categoria de bunuri economice aflate la dispoziţia întreprinderii: •

Pentru a fi consumate la prima lor utilizare;

•

Pentru a fi înregistrate ca producţie în curs de execuţie;

•

Pentru a fi vîndute în aceeaşi stare ;

•

Pentru a a fi vîndute după prelucrarea lor în procesul de producţie.

Stocurile de mărfuri şi materiale cuprind: •

Materialele destinate consumului de producţie;

•

Obiectele de mică valoare şi scurtă durată;

•

Producţia în curs de execuţie;

•

Produsele finite;

•

Mărfurile. Față de celelalte mărfuri aflate în cadrul întreprinderii stocurile se caracterizează prin faptul

că trebuie înlocuite cu altele noi după utilizarea acestora. Stocurile achiziţionate se constată în contabilitate indiferent de achitarea contravalorii acestora cu condiţia existenţei obligatorii a documentului primar însoţitor: •

Factură fiscală;

•

Act de achiziţie;

•

Bon de primire. Stocurile de mărfuri şi materiale, cu excepţia obiectelor de mică valoare şi scurtă durată sunt

reflectate în Rapoartele financiare la suma cea mai mică dintre cost şi valoarea realizabilă netă. La achiziţionarea materialelor, mărfurilor întreprinderea primeşte: •

factură fiscală dacă materialele, mărfurile sunt procurate de la persoane juridice 8

•

act de achiziţie dacă materialele, mărfurile sunt procurate de la persoane fizice

Recepţia stocurilor de mărfuri şi materiale la depozit se consemnează prin întocmirea bonului de primire, datele căruia apoi se trec în registrele de evidenţă a conturilor respective. La eliberarea materialelor, mărfurilor pentru consum se întocmesc: •

bon de livrare

•

fişă limită de consum

Analizînd bilanțul contabil la 31 decembrie 2014, se observă majorarea stocurilor la finele perioadei de gestiune cu 37 595 734 lei față de finele anului precedent. Mijloacele fixe În categoria mijloacelor fixe sunt incluse: * terenurile, inclusiv investițiile pentru amenajarea acestora, *instalațiile tehnice, mijloacele de transport, *mobilierul, aparatura birotică, echipamentele de protecție a valor ii umane și materiale și alte active

corporale

(avansuri,

imobilizări

corporale

în

curs

de

execuție)

2.2.Domeniul de activitate  Producere: Vopsele acrilice, latex, lavabile, structurate, termoizolante. Amorse, grunduri, chituri, lacuri. Amestecuri uscate pe bază de ghips şi ciment, tencuieli decorative, plastere de marmura. Adezivi, ermetici, mastic.  Constructii din PVC: ferestre, uşi si vitralii de trei, patru profile. Uşi de interior furniruite.         

Obloane, porti secţionale. Mobilă. Comerţ: Echipamente de iluminat: candelabre, lămpi, lămpi de podea, felinare. Tehnică sanitară: cabine de dus, cazi de baie, mobilier de baie. Podele: parchet laminat şi parchet din bambus. Sisteme de încalzire, cazane, radiatoare si accesorii, sisteme de canalizare, sisteme de ventilare. Instrumente mecanice şi electrice. Uşi de intrare din metal. Safeuri. Malaxoare de beton. Generatoare.

9

2.3.Organizarea proceselor de depozitare la întreprindere. Prin acțiunea de depozitare a marfurilor se are în vedere păstrarea acestora în încaperi speciale, pentru o anumită perioadă de timp. Depozitele sunt amplasate în spatele magazinului, sunt încăpătoare și înalte, astfel produsele se aranjează pe rafturi pînă la înălțimea de 4 metri. S.A Supraten posedă 2 tipuri de depozite : 1. Depozitul mic, unde are loc receptia marfurilor într-o cantitate redusă, din acest depozit marfa ajunge direct în sala comerciala, fiind aranjată pe rafturi de catre vînzătorii consultan ți. La primirea marfurilor , aici, persoanele responsabile introduc în calculator lotul primit conform facturei. 2. Depozitele mari, care sunt predestinate anumitor grupe de mărfuri, aici se primește marfa în cantități mari, astfel formîndu-se stocurile. Aceste depozite sunt aprovizionate cu utilaj special(rafturi), ventilare, canalizare,electricitate. Condițiile sunt satisfacatoare ,și pastrarea îndelungată a marfei nu este un impediment pentru deteriorarea acesteia. Șeful de depozit este persoana care gestionează întreg procesul de depozitare, împreună cu alți subalterni acesta primește marfa de la furnizori. Procesele de depozitare sunt următoarele : *primirea, recepționarea, sortarea mărfurilor, *manipularea interioară a produselor, *depozitarea și păstrarea lor, 2.4.Organizarea proceselor tehnico comerciale în cadrul magazinului. Etapele vînzării cu amănuntul : -primirea cumpărătorului constă în salutul reciproc și recepționarea comenzii, -prezentarea inventarului agricol, -servirea propriu zisă, -în cazul achitării în numerar se eliberează bon , se incasează banii și respectiv se oferă restul, -în cazul achitării prin transfer se emite un cont de plată, odată ajun și banii pe contul de decontare se eli berează facura fiscal, -eliberarea mărfii. Întreprinderea de asemenea practică comerț cu ridicata. Managerii pe vînzări angro sunt cei care se ocupă cu căutarea clienților în vederea oferirii mărfii la realizare. Documentația necesară în organizarea comerțului: -lista de prețuri, -contractul, -dispoziția de livrare în baza careia se întocmește facture, -factura fiscal. Lista de prețuri este format în urma stabilirii prețurilor de către administrație. 10

Astfel prețul cu ridicata include în structura sa prețul extern al mărfii și cheltuielile de transport . Prin însumarea celor două elemente se obține baza de calcul pentru determinarea prețului. Pentru aceasta la cele două elemente se adaugă taxele vamale, TVA și adaosul commercial care constituie 20-25 %. Prețul cu amanuntul este format din prețul cu ridicata plus 20 %. Pentru a stimula vînzarile conducerea firmei poate să acorde cumpărătorilor detailiști rabatul pentru plata în numerar în cazul în care se depășește cantitatea de produse stabilită , se mai acordă rabaturi sezoniere mai ales în perioada sărbătorilor . Contractul include termenul și ordinea livrării , condițiile de preț, ordinea de achitare a mărfii, responsabilitățile părților , primirea predarea măfrii și alte condi ții. Astfel livrarea mărfii se efectuează de către Furnizor în termen de 1-2 zile din momentul primirii de la cumpărător a comenzii în volumul indicat în comandă, conform preţurilor curente. Transportarea mărfii se efectuează la cerinţa cumpărătorului conform tarifelor medii stabilite pe piaţă R.M. la momentul solicitării. Cumpărătorul efectuează plata pentru marfa realizată prin transferul mijloacelor băneşti pe contul de decontare în termen de 5 zile bancare, în caz contrar se calculează penalitate în mărime de 0,1 % din valoarea marfii realizate pentru fiecare zi de întârziere. Dispoziţia de livrare şi factura cuprind următoarele elemente: 

descrierea tipului de marfă;



codul mărfii care diferă de la un tip la altul;



cantitatea



preţul Factura fiscală mai conţine pe lîngă aceste elemente şi cele ale furnizorului, următoarele:



denumirea destinatarului firmei ;



codul fiscal şi codul TVA (după caz);



contul de decontare în banca şi banca;



adresa juridică



numele delegatulu. Există o evidenţă strictă a facturilor, care se intomesc în patru exemplare: 1 exemplar la client, 1 exemplar la serviciul contabilitate, 1 exemplar la persoana care eliberează marfa, 1 exemplar la transportator. Facturile sunt evidenţiate intr-un registru, unde se inregistrează:



clientul;



modul de decontare (de plata) – cec, chitanţa, ordin de plată;



numărul şi suma facturii; 11



descrierea succintă a livrării. Etapele de organizare a comerţului cu ridicata: o o o o

Încheierea contractului cu cumpărătorul; Prezentarea mărfii se desfăşoară în sala de mostre; Primirea comenzii cumpărătorului se efectuează prin fax, e-mail, telefon; Întocmirea şi predarea gestionarului a dispoziţiei de livrare în baza căreia se pregăteşte

marfa spre expediere; o Perfectarea actelor de însoţire a mărfurilor: întocmirea facturilor de expediţie şi a o o o o

facturilor fiscale. Plasarea produselor în zona de completare a comenzilor; Completarea comenzilor şi amenajarea pe paleţi; Plasarea (transportarea)mărfii în zona de încărcare; Încărcarea transportului pentru expedierea mărfurilor. S.A. Supraten are ca obiectiv lărgirea reţelelor de distribuţie a mărfii, prin deschiderea mai

multor magazine proprii in mai multe raioane ale ţării, în acest scop ea se va face cunoscută prin promovarea produselor pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

2.5. Recepția cantitativă și calitativă a mărfii. Recepția la depozite este efectuată cantitativ și calitativ, astfel urmînd etapele primare de primire a produselor : - verificarea plombei şi deschiderea containerului; - studierea vizuală a încărcăturii (ambalajul, felul încărcăturii); - descărcarea mărfii şi amenajarea acestora pe platforma de primire; - recepţia primară conform cantităţii (verificarea corespunderii cu actele de însoţire); - transportarea lotului de marfă în zona de primire calitativă; -primirea calitativă a mărfurilor din partea merceologului: deschiderea ambalajului şi verificarea calităţii mărfurilor. Uneltele agricole de genul : hîrleț, sapă, greblă, furcă și respective cozile acestora se primesc setate, de expemplu hîrlețele cite 10-12 bucăți legate cu ață specială sau sîrmă, cozile cite 12-20 bucăți. Unele mărfuri din grupa inventarului agricol se primesc fără certificate de conformitate, deoarece conform legislației în vigoare a Republicii Moldova privind certificarea produselor și mărfurilor , este stipulat ca această categorie de mărfuri nu se obligă certificării pe teritoriul Moldovei. (Anexa 4)

12

Recepţia mărfurilor în depozite este anticipată de etapa de pregătire a locurilor pentru depozitarea noului lot de marfă. În cazul depistării neajunsurilor sau surplusurilor de marfă, precum şi necorespunderea calităţii se întocmeşte un act privind divergenţele în calitate sau cantitate. La acest act se anexează copiile actelor de însoţire a mărfurilor. Actul respectiv de asemenea serveşte ca bază pentru întocmirea pretenţiei către furnizorul de marfă. Mărfurile care nu corespund cantităţii sau calităţii indicate în actele de însoţire, se plasează în locuri speciale pentru păstrarea temporară. Din depozit marfa merge în sala de comerț unde vînzătorii consultanți lipesc codul intern cu bare, dupa care produsul va fi cautat în programa, aflîndui-se stfel pre țul stability de administrație. La moment se implimentează aparatele

scanere pentru consultan ți pentru a ușura

procesul de lucru. 2.6.Activitatea de promovare a mărfurilor. Fiecare întreprindere are nevoie de strategii de promovare , asemeni altora S.A Supraten informează consumatorii de activitatea sa, de produsele care le fabric și pe comercializează, asigurînd înalta calitate. Compania încearcă să convingă clientul că anume aici e ceea de ce are nevoie. Activitatea promotional constă din : *publicitate,

*marca,

*relațiile publice,

*promoții,

*promovarea vînzărilor.

Publicitatea făcută de S.A Supraten este o cale de success prin care întreprinderea are clienți, aceasta este făcută prin intermediul canalelor TV autohtone, radiou, broșuri,panouri publicitare etc. Publicitatea stimulează cererea de consum a produselor oferite, nu are un caracter agresiv, la care clientul să se simta nevoit de a răspunde. Totodată se observă publicitatea comparativă care are scop de a compara produsele proprii cu acele ale concurenților de pe piață. Analizînd publicitatea exterioară se observă amplasarea de success a acestora de exemplu in alte spații comerciale, pe automobile, în stațiile de transport. Toate aceste imagini atrag privirea potențialilor clienți prin culorile expresive

13

Promovarea vînzărilor – sunt des întilnite în cadrul companiei, asemeni altora sunt de scurtă durată, dar au efect pozitiv asupra comercializării. De exemplu reducerile de preț în ajunul sărbătorilor, sau anumite produse sunt puse în vînzare cu o reducere. La moment grundurile Supraton au reducere de 60-62 %, perdelele se vînd cu o reducere de 50% etc. Una din cele mai captivante promovări sunt jocurile și concursurile.

Fig. 4 Promovarea produselor prin concurs.

14

Marca – reprezintă numele, simbolul întreprinderii.

Fig. 5 Marca Relațiile publice ajută să stabilească și să mențină o stare favorabilă între entitate și consumatori, ajută la informarea corectă a oamnenilor prin tehnici și metode etice de comunicare. Compania SUPRATEN participă la toate expoziţiile care au loc la Chişinău şi Bălţi, dar şi în centrele regionale, precum Drochia, Soroca, ş.a. Cele mai populare expoziţii, la care a participat compania, sunt Moldconstruct şi City Build. Expoziţiile sunt o metodă de studiu a cererii de piaţă în scopul determinării celor mai solicitate produse de către consummator. Pentru cei prezenţi, în cadrul expoziţiei sunt organizate master-class-uri. Fiecare vizitator sau participant al expoziţiei poate primi consultaţii din partea specialiştilor de înaltă calificare; se poate înscrie la cursurile centrului de instruire. 2.7 Caracteristica sortimentului mărfurilor instrumentale. Magazinul Supraten deține un lot mare și variat de instrumente agricole, sunt de o înaltă calitate, la un preț accesibil și ușor de utilizat. Înafară de uneltele standarde de prelucrare a pămîntului, curățarea pomilor și a viilor în gama sortimentală au aparut unelte noi ca de exemplu aparatul de legat vițele de vie, acesta este dotat

15

cu lentă specială, și capse care prinde capetele lenții.

Fig.6 Aparat de legat vie În pomicultură, viticultură, agricultură se folosesc pe larg urmatoarele unelte agricole: a. pentru prelucrarea pămîntului: sape , săpaligi, greble,cazmale, lopeți. b. pentru întreținerea pomilor și a viei : ferestrăie,foarfece, stropitori. c.

pentru recoltat : seceri, furci, coase.

Sapele-sînt unelte agricole manuale, folosite la lucrul în cîmp sau în gradină(prășit,săpat).

Fig. 7 Sapă

Săpălig –sapă mică, cu lama îngustă, având adesea doi sau trei colți la partea opusă tăișului, folosită mai ales în lucrări de legumicultura.

16

Fig.8 Săpălig cu 3 colți

Fig.9 Săpălig cu 3 colți

Grebla-uneltă agricolă care servește la mărunțirea și netezirea solului sau strîngerea fînului,frunzelor și paielor.

Fig.10 Greblă pentru mărunțirea.

Fig.11 Greblă pentru stringerea și netezirea solulufînului,frunzelor și paielor

Cazmale- Unealtă de săpat pământul, asemănătoare cu lopata, alcătuită dintr-o lamă metalică, ușor concavă, cu muchie ascuțită, fixată la o coadă dreaptă de lemn; hârleț.

Fig.12 Cazma cu coadă

Fig.13 Cazma fără coadă

Lopețile-servesc la deplasarea pămîntuluisăpat, la manipularea nisipului, pietrișului, îngrășămintelor etc.Se comercializează în 2 tipuri : 17

Fig.14 Lopată normală

Fig. 15 Lopată rotundă

Ferestrăie-sunt utilizate în pomicultură și viticultură,taie materialul lemnos. Se comercializează:

Fig. 16 Ferestrău pentru pomi

Fig.17 Ferestrău pentru vie

FoarfeceUnealtă sau mașină unealtă pentru tăiat, acționată manual sau mecanic,compusă din

2

lame tăioase suprapuse,prinse la mijloc cu un șurub.

Fig. 18 Foarfece pentru curățirea viei Seceri- sunt unelte agricole folosite la recoltarea cerealelor.Sînt formate dintr-o lamă îngusta și curbată de oțel,cu tăișul spre interior,fixată într-un mîner de lemn.

18

Fig. 19 Seceră Furci-servesc la manipularea snopilor, a sfeclei, paielor, fînului,cartofilor etc. Se comercializeaza diferite tipuri de furci în funcție de destinație și numărul de coarne pe care le are :

Fig. 20 Furca cu 2 coarne

Fig. 21.Furca cu 3 coarne pentru fîn pentru scos sfecla și pentru snopi

Fig. 20.Furca cu 4 coarne pentru gunoi Fig. 21 Furca cu 6 coarne pentru sfecla

Coasă- este o unealtă agricolă, folosită pentru a cosi iarbă și cereale. Constă dintr-o lamă de oțel, arcuită, ascuțită în partea interioară a curburii, montată într-un mâner lung,

19

de lemn, care se numește toporâie sau toporâște

Fig. 22 Coasă Clasificarea mărfurilor pe rafturi este făcută într-un mod logic, care oferă clientului posibilitatea de a găsi cu ușurință produsul de care are nevoie, dar totodată acest aranjament acționează asupra atitudinii de cumpărare.

Fig. 23 Clasificarea mărfurilor pe rafturi 20

Fig. 24, 25 Clasificarea mărfurilor pe rafturi

21

CAPITOLUL III. ANALIZA ACTIVITĂȚII ECONOMICO-FINANCIARE A S.A. SUPRATEN 3.1. Analiza activității economic financiare a întreprinderii. Analiza situațiilor financiare ale întreprinderii are un rol foarte important în procesul decizional. Monitorizarea permanentă a indicatorilor financiari permite managerilor să aprecieze și sa măsoare corect activitatea întreprinderii. Pentru o evaluare corecta a situației financiare a întreprinderii este necesară examinarea structurii veniturilor din vânzări ale S.A. „ Supraten ” pe tipuri de activitate operaţională în comparaţie cu anul precedent, în baza datelor din Anexa la Raportul privind rezultatele financiare:

Tabelul 3.1 Structura veniturilor din vânzări pe tipuri de activitate operaţională Tipuri de activitate operațională

Suma venitului din vînzări 2013

2014

Ritmul creșterii

Ponderea (%) 2013

2014

Devierea ponderii

față de anul 2013 1 2 Vînzarea produselor 360 075 238

3 487 892 375

finite Vînzarea marfurilor 319 217 191 465 466 700 Prestarea serviciilor 94 691 1 159 986 Total 679 387 110 954 519 061 Sursa : Anexa la raportul de profit și pierderi.

(%) 4 35,49

5 53,00

6 51,11

7 -1,9

45,81 1125,02 40,50

46,99 0,01 100

48,76 0,12 100

+1,8 +0,1

În componenţa tipurilor de activitate operaţională ca gen principal se evidenţiază comer țul produselor finite, cota căruia este predominantă dar descrescătoare (de la 53,00% în anul precedent la 51,11 % în anul de gestiune). În dinamică se observă variabilitatea structurii veniturilor din vânzări. Examinarea evoluţiei acestora pe elemente componente arată creşterea veniturilor din vînzarea mărfurilor cu 45,81 % fata de perioada precedenta şi majorarea ponderii acestui tip de activitate de la 46,99 % în anul 2013 la 48,76 % în anul 2014. Această modificare nu prezice schimbarea profilului de activitate

22

a întreprinderii, ci s-a datorat creșterii într-un ritm mai lent a vînzărilor produselor finite, care sau majorat cu 35,49 %. Venitul din prestarea serviciilor s-a majorat de cca. 11 ori în 2013 fa ță de 2014, această creștere

s-a datorat majorarii vînzărilor produselor finite, deoarece majoritatea serviciilor

prestate de întreprindere sunt legate de produsele vîndute de aceasta. La nivel general majorarea cu 40,5 % a veniturilor se datorează cre șterii per total a tuturor tipurilor de venit din activitatea operațională.

Tabelul 3.2 Aprecierea structurii și dinamicii profitului pînă la impozitare 2013

2014 Pond

Indicatori 1 Rezultat din activitatea operațională Rezultat activitatea investiții Rezultat

Suma,lei

ere,

Abaterea în Pond

Ponde

Suma,lei

ere,

Suma,lei

2

% 3

4

% 5

6

7

18 597 181

228

15 290 330

143

-3 306 851

-0,86

1 607 433

20

257 979

2

-1 349 454

-0,17

-12 060 344

-148

-45

7 244 970

+1,03

-

-

-

-

10 732 935

100

2 588 665

re,%

din de din

activitatea financiară Rezultatul excepțional Profit (pierdere) pînă

-

-

8 144 270 100 la impozitare Srursa : Raportul de profit și pierderi

-4 815 374

Entitatea a obţinut un rezultat financiar pozitiv atât în anul 2014, cât şi în 2013. În anul 2014 mărimea profitului până la impozitare a constituit 10 732 935 lei, ceea ce reprezintă o majorare cu 2 588 665 lei faţă de mărimea perioadei precedente. Majorarea profitului până la impozitare a fost determinată de diminuarea mărimii pierderii din activitatea financiară cu 7 244 970 lei. Acest lucru se datorează achitării substanțiale a unui împrumut pe termen lung, însa acest efect pozitiv a fost devansat de reducerea cu 3 306 851 lei a rezultatului din activitatea operațională şi cu 1 349 454 lei a rezultatului activității investiționale . 23

Ponderea cea mai mare, în suma totală a profitului contabil, în anul 2014 a deţinut profitul obţinut din activitatea operaţională, ceea ce este apreciat pozitiv, deoarece reflectă desfăşurarea normală a activităţii de bază a întreprinderii, aceeași situație este și în perioada precedent.

Tabelul 3.3 Aprecierea dinamicii rentabilității veniturilor din vînzări Indicatori

2013

2014

Abaterea

1 1.Volumul vînzării mărfurilor,lei

2 679 387 110

3 954 519 061

absolută 4=3-2 275 131

2.Profit brut, lei 3.Profit din activitatea operațională,lei 4.Profitul pînă la impozitare,lei 5.Profitul net (pierederea netă), lei 6.Rentabilitatea veniturilor din vînzări

84 711 514 18 597 181 8 144 270 6 519 100

156 530 529 15 290 330 10 732 935 8 800 824

951 71 819 015 -3 306 851 2 588 665 2 281 724

12,5

16,4

(%), calculată în baza: 6.1 Profitului brut (2/1*100) 6.2 Profitului din activitatea

3,93

operațională (3/1*100)

2,7

1,6

-1,10

6.3 Profitului pînă la impozitare

1,2

1,1

-0,1

(4/1*100) 6.4 Profitului net (pierderii nete) (5/1*100)

0,9

-0,1

1,0

Sursa: Raportul de Profit şi Pierdere şi Anexa la Raportul de Profit şi Pierdere În anul 2014 SA ”Supraten” înregistrează o majorare a nivelului rentabilităţii veniturilor din vânzări, calculat în baza profitului brut, care în anul 2013 a constituit 12,5 %, adică 12,5 bani profit brut la fiecare leu venituri din vânzări, iar în anul de gestiune 16,4 bani, astfel înregistrând o majorare de 3,93 puncte procentuale. Pe de altă parte, rentabilitatea veniturilor din vânzări, calculată în baza profitului din activitatea operaţională, s-a redus faţă de anul 2013 cu 1,10 puncte procentuale, iar mărimea profitului contabil obţinut la un leu venituri din vânzări s-a redus de la 1,2 bani în anul 2013 la 1,1 bani în anul 2014. 24

În anul 2013, nivelul rentabilităţii veniturilor din vânzări (calculat în baza profitului net) a constituit 1,0 % , pe parcursul perioadei de gestiune nivelul acestui indicator s-a redus cu 0,1 puncte procentuale.

Tabelul 3.4 Calculul datelor iniţiale pentru analiza rentabilităţii activelor. Indicatorii

2013

2014

1

2

3

1. Profitul pînă la impozitare

8 144 270

10 732 935

2. Ā (Valoarea medie a activelor)

367 425 370

436 509 450

3. Volumul vînzării mărfurilor

679 387 110

954 519 061

4. Rentabilitatea activelor (1/2*100%)

2,22

2,46

5. Rentabilitatea volum. vînzărilor

1,20

1,12

(1/3*100%) 6. Numărul de rotaţii a activelor, coeficient,

1,85

2,19

(3/2)

Sursa: Anexa la Raportul de Profit şi Pierdere şi Bilanţul Contabil Din datele tabelului rezultă că rentabilitatea activelor a SA ”Supraten” are o tendinţă de crestere faţă de nivelul anului precedent. Dacă în anul 2013 rentabilitatea activelor a atins nivelul de 2,22 %, în anul 2014, aceasta s-a majorat până la 2,46 %. E de menţionat că nivelul rentabilităţii activelor în anul de gestiune este favorabil, ceea ce înseamnă că la fiecare leu active SA ”Supraten”, în medie obţine 2,46 bani profit până la impozitare. Deci, se poate menţiona că întreprinderea utilizează eficient activele sale. Pentru a determina principalii factori care au influențat asupra majorarii rentabilită ții activelor, se efectuează analiza factorială a acestui indicator:

Tabelul 3.5 Analiza influenței factorilor asupra rentabilității activelor prin metoda diferențelor absolute. Indicatorii

2013

2014

Abaterea

Inclusiv din cauza: 25

1 1.Rentabilitatea

absolută (±)

∆ RVV

∆ Nr. de rot

2

3

4=3-2

5

6

2,22

2,46

0,24

-1,48

0,38

1,20

1,12

-0,8

x

x

1,85

2,19

0,34

x

x

activelor, % 2.Rentabilitatea volumului vânzărilor, 3. Numărul % de rotaţii a activelor, rotaţii

Din calculele efectuate în tabelul de mai sus observăm, că rentabilitatea activelor în anul 2013 a scăzut faţă de valoarea anului 2014 şi constituie 2,46%. În dinamică se observă, că rentabilitatea activelor a crescut cu 0,24 puncte procentuale, aceasta se explică prin mărirea rotaţiei activelor cu 0,34 rotaţii. Sub influenţa acestui factor rentabilitatea activelor s-a majorat cu 0,35 puncte procentuale. Totodată se observă, că rentabilitatea activelor a scăzut cu 1,48 puncte procentuale din cauza micşorării rentabilităţii volumului vînzărilor cu 0,8 puncte procentuale. Întreprinderea analizată va dispune de reserve interne de sporire a rentabilităţii activelor dacă va menţine numărul de rotaţii a activelor la nivelul anului 2010. În acest scop, propun utilizarea mai eficientă a patrimoniului întreprinderii în perioadele ulterioare.

Tabel 3.6 Analiza structurii patrimoniului Calculul influenţei factorilor asupra modificării patrimoniului net

26

Indicatorii

2013

Abaterea

2014

absolută (±)

Mărimea influenţei factorilor

1

2

3

4=3-2

5

1. Total active

419 779 395

453 239 505

33 460 110

33 460 110

92 049 611

63 076 208

-28 973 403

-28 973 403

211 115 305

265 953 584

54 838 279

-54 838 279

116 614 479

124 209 713

62 433 513

x

2.

Datorii

pe

termen lung 3. Datorii pe termen scurt 4.

Patrimoniul

net (1-2-3)

Sursa: Bilanţul Contabil (2013-2014) Din calculele efectuate în tabelul de mai sus se observă că atît în anul 2013, cît şi în anul 2014, întreprinderea analizată dispune de patrimoniu net pozitiv. În dinamică se observă tendinţa pozitivă de creştere a patrimoniului net cu 62433513 lei. Totodată micșorarea datoriilor pe termen lung au influențat pozitiv asupra creșterii patrimoniului net.

Tabelul 3.7 Analiza separată a structurii încasărilor și plăților bănești 2013 Indicator

Suma, lei

Ponderea, %

2014 Ponderea, Suma, lei % 27

Încasări bănești Încasări bănești din vînzări 896 241 971 83,02 Î.B.sub formă de credite și 2 096 794 0,19 împrumut. Încasări bănești din ieșirea activelor pe termen lung Alte încasări ale mijloacelor bănești

antreprenorilor Plăți salariaților

0,15

944 266

0,061

179 523 841

16,64

286 899 930

18,70

100

1 534 609 449

100

848 713 498

58,76

039

Plăți bănești 694 177 322 63,93

Plăți furnizorilor și

73 819 035

6,80

9 390 628

0,65

contribuțiilor Plata dobînzilor Plata impozitului pe venit Plăți privind credit. și

5 381 962 1 525 326 -

0,49 0,14 -

5 473 899 704 200 103 548 791

0,38 0,05 7,17

împrumuturile Plăți bănești pentru procurarea

2 875 820

0,26

8 247 493

0,57

308 100 529

28,38

1 085 879 994

100

468 400 848 1 444 479 357

32,42 100

ATL Alte plăți bănești Total plăți bănești

și

76,67 4,56

1 607 433

1 079 470

Total încasări bănești

1 176 667 462 70 097 791

Sursa : Raportul privind fluxul mijloacelor bănești Din datele tabelului se observă o modificare dinamică și structurală atît a plăților cît și încasărilor bănești. În anul 2013, 83,02% constitue încasărilor bănești din vînzări, În această perioadă entitatea nu a fost nevoită să ia credite, deoarece vinzările făcute au fost destul de mari, de asemenea cea mai mare pondere o constituie încasările din alte încasări ale mijloacelor bănești. În anul 2014 la fel acești doi indicatori domină cu rezultatul de 76,67% încasările băne ști din vînzări, și cu 18,70% alte încasări ale mijloacelor bănești. În anul 2014 s-a beneficiat de un credit, a cărui plată are ponderea de 7,17 %, fapt ce a ac ționat negativ asupra totalului plăților bănești, fiind mai mare față de 2013 cu 358 mln lei.

3.8 Analiza lichidităţii în cadrul analizei exprese

28

Lichiditatea bilanţului contabil reprezintă capacitatea întreprinderii de a–şi achita datoriile. Pentru aceasta se calculează trei tipuri de lichiditate

se compară modificarea lor atât în

dinamică, cât şi față de intervalul optim. 

Lichiditatea curentă = Active curente/Datorii pe termen scurt, nivelul optim 2-2,5 ;



Lichiditatea intermediară restrînsă = (MB+ITS+CTS)/DTS, nivelul optim 0,7-0,8 ;



Lichiditatea absolută, urgentă = MB/DTS, nivelul optim 0,2-0,25 ;

Tabel 3.8 Calculul coeficienţilor lichidităţi în cadrul analizei exprese Calculul coeficientului Nr.

Denumirea coeficientului 2013

2014

1

2

3

4

1.

Lichiditatea curentă

1,47

1,27

2.

Lichiditatea intermediară

2,68

0,19

3.

Lichiditatea absolută

0,015

0,033

Sursa: Bilanţul Contabil Din calculele efectuate rezultă că la S.A. Supraten pe perioada anului de gestiune s-a ivit tendinţa negativă de scădere a unor coeficienţi ai lichidităţii. Lichiditatea curentă care în anul 2013

avea

valoarea

de

1,47

spre

finele

anului

2014

a

scăzut

pînă

la

1,27.

În 2014 in cauza micşorării sumei creanțelor pe termen scurt în condiţiile creşterii datoriilor pe termen scurt a scăzut şi lichiditatea intermediară cu 2,49 față de anul precedent. Dacă în 2010 acest coeficient avea o valoare (0,61) apropiată de intervalul optim (0,7-0,8), atunci în decursul anului lichiditatea intermediară s-a micşorat pînă la 0,41. Nu se încadrează în intervalul optim (0,2-0,25), nici coeficientul lichidităţii absolute. Este de menţionat că acest coeficient nu corespunde cerinţelor atât în2013 (0,015), cât şi în 2014 (0,033) demonstrând totuși o evoluție pozitivă în urma majorării sumei mijloacelor băneşti disponibile în condiţiile diminuării datoriilor pe termen scurt.

CONCLUZII ȘI PROPUNERI Conform raportului elaborat conchid următoarele idei: 29



Magazinul stabileşte relaţii comerciale cu întreprinderidin Germania, Slovacia, Cehia, România, Rusia care importează mărfuri de o calitate înaltă la preţurile accesibile pentru toate păturile sociale.



Obiectivele S.A. SUPRATEN sunt:  studierea cerinţelor clienților asupra producţiei comercializate pe piața R.M,.  asigurarea cu materiale de construcții de înaltă calitate şi sortiment bogat,  deservire de înaltă calitate a clienților,  relevarea atitudinii cumpărătorului faţă de felurile noi de producţie în scopul satisfacerii mai complete a cerinţelor populaţiei;  implimentarea proceselor progresive tehnologice de comerţ;  promovarea corectă și de succes a produselor plasate în vînzare.

S.A. SUPRATEN elaborează strategii de promovare şi de reclamă a mărfurilor, care asigură un nivel înalt de stimulare a vînzărilor. Se utilizează sursele mass-media, reduceri de preţ, tîrguri, expoziții,promoții etc. Situaţia economică-financiară a S.A. SUPRATEN tinde să crească, aceasta se observă din analiza raportului financiar 2013-2014 și anume a veniturilor obţinute de întreprindere. La finele anului 2014 s-a înregistrat o majorare a volumului total al vânzărilor întreprinderii în sumă de 954519061 lei. Aceasta se datorează creșterii volumului vânzărilor de produse finite de la 360075238 lei în 2013 la 487892375 lei în 2014. Analizând venitul din vânzarea mărfurilor observăm, că la fel s-a majorat, în anul 2014 față de 2013 cu 127817137 lei. Creșterea valorii profitului în fiecare an, este rezultatul unei activităţi manageriale bune, în urma căreia sînt folosite raţional activele materiale a întreprinderii, cît şi activele umane şi financiare. Propunerile pentru S.A. SUPRATEN: Studierea periodică a cererii consumatorilor. Menținerea puterii pe piață și tinderea spre majorarea acesteia. Diversificarea gamei sortimentale a tuturor produselor, și prestării serviciilor. Organizarea frecventă a tîrgurilor, cursurilor de instruire, promoții etc.

30

CUPRINS

INTRODUCERE.......................................................................................................................1 CAPITOLUL I CARACTERISTICA STRUCTURALĂ A ÎNTREPRINDERII COMERCIALE S.A. SUPRATEN....................................................................................................................................4 1.1

Caracteristica

generală

a

întreprinderii............................................................................4 1.2 Structura managerial organizatorică…...……………………………………………...…5 31

CAPITOLUL II. ORGANIZAREA COMERȚULUI ȘI CARACTERISTICA SORTIMENTULUI MĂRFURILOR COMERCIALIZATE LA S.A. SUPRATEN ………………….…………..8 2.1 Baza tehnico material……………………………………………………………...…….8 2.2. Domeniul de activitate…………………………………………………………………10 2.3. Organizarea proceselor de depozitare la întreprindere…………………………….11 2.4. Organizarea proceselor tehnico comerciale în cadrul magazinului………………...11 2.5. Recepția cantitativă și calitativă a mărfii…………………………………………….12 2.6. Activitatea de promovare a mărfurilor……………………………………...……….14 2.7 Caracteristica sortimentului mărfurilor instrumentale……………………………..16

CAPITOLUL III. ANALIZA ACTIVITĂȚII ECONOMICO-FINANCIARE A S.A. SUPRATEN…………………………………………………………………………….………17 3.1. Analiza activității economic financiare a întreprinderii………………………………..17 CONCLUZII ȘI PROPUNERI…………………………………..........................…………

25

Anexe Anexa 1 – Autorizația Anexa 2 – Licența Anexa 3 – Autorizația sanitară de funcționare Anexa 4 – Confirmare „Irina Inter” SRL

32