Analiza Cheltuieli Salariale - STUDIU DE CAZ [PDF]

Zitiervorschau

Lucrare de diplomă

CAPITOLUL III ANALIZA DIAGNOSTIC A CHELTUIELILOR SALARIALE ŞI IMPACTUL ASUPRA INDICATORILOR ECONOMICO-FINANCIARI În desfăşurarea procesului de exploatare al agenţilor economici forţa de muncă deţine un rol important. Utilizarea forţei de muncă salariale implică cheltuieli precis reglementate prin contracte colective sau individuale de muncă, precum şi prin legislaţia financiar fiscală şi de protecţie socială, ce constau în: - cheltuieli cu salariile personalului, inclusiv premiile şi alte stimulente materiale; - cheltuieli privind contribuţia unităţii la formarea fondului central de protecţie a şomerilor. Tabelul nr. 12 Structura şi dinamica cheltuielilor salariale ale S.C. “PETROTRANS” S.A. în perioada 2007 – 2011 - milioane lei Nr. Indicator crt. 1 2 3 4 5 6 7

Salarii de bază Premii şi sporuri Alte stimulente Fond de salarii C.A.S. Fond de şomaj Total cheltuieli salariale

2007

2008

2009

2010

2011

208 82 102 392 109 18 519

714 262 308 1284 342 63 1689

1923 695 881 3499 1009 170 4678

3058 1190 2562 6810 2085 351 9246

5141 2026 3237 10404 3121 520 14045

Sursa: Contul de profit şi pierderi Numărul mediu de salariaţi şi cheltuielile unităţii cu forţa de muncă.

37

Lucrare de diplomă

III.1. ANALIZA SITUATIEI GENERALE A CHELTUIELILOR SALARIALE În cadrul acestei etape ne propunem analiza acestor categorii de cheltuieli, atât de sine stătător, cât şi în raport cu acţiunea unor factori conjuncturali, pe baza evoluţiei ponderii în totalul cheltuielilor şi a cheltuielilor de exploatare. Tabelul nr. 13 Evoluţia fondului de salarii, a cheltuielilor salariale si a cheltuielilor de exploatare în perioada 2007 – 2011 - milioane leiNr. Indicator crt.

2007

2008

2009

2010

1 2 3

Fond de salarii 392 1284 3499 6810 C.A.S. 109 342 1009 2085 Contribuţia la fondul de 18 63 170 351 şomaj 4 Total cheltuieli salariale 519 1689 4678 9246 5 Total cheltuieli de exploatare 314680 1051957 2443944 2474536 Sursa: Contul de profit şi pierderi Numărul mediu de salariaţi şi cheltuielile unităţii cu forţa de muncă

2011 10404 3121 520 14045 3254908

Ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor de exploatare se menţine, în perioada analizată, la nivel relativ redus, variind între 0,16% în anul 2007 şi 0,43% în 2011. Creşterea înregistrată de acest indicator în anul 2009 (0,19%), după doi ani de stagnare (2007 şi 2008), este cauzată, în principal, de indexările realizate. Tabelul nr. 14 Evoluţia ponderii fondului de salarii şi a cheltuielilor salariale în total cheltuieli Nr. crt. 1 2 3

Indicator

2007

2008

2009

2010

2011

Cheltuieli totale (mil.lei) din care: Fond de salarii (%) Cheltuieli salariale (%)

314680

1052544

2445134

2474536

3254908

0.12 0.16

0.12 0.16

0.14 0.19

0.27 0.25

0.32 0.43

38

Lucrare de diplomă

Începând cu acest an, tendinţa de creştere a ponderii cheltuielilor salariale în total cheltuieli de exploatare se accentuează, în perioada 2009 – 2011 dublându-se. Această tendinţă este determinată în principal de evoluţia ascendentă a fondului de salarii, cât şi a ponderii acestuia în cheltuielile de exploatare şi cele totale. În anii 2007 şi 2008 ponderea cheltuielilor salariale în totalul cheltuielilor unităţii, este de 0,16% iar în cea a fondului de salarii este de 0,12%. Aceasta arată că din 100 lei cheltuiţi de societate, 0,16 lei s-au cheltuit cu personalul. Aparent este o sumă mică, dar ea trebuie analizată având în vedere obiectul activităţii, cât şi evoluţia numărului de salariaţi ( 1088 în 2007 şi 1082 în 2008). În anul 2009 ponderea cheltuielilor salariale este de 0,19%, iar a fondului de salarii este de 0,14% în condiţiile creşterii la 1163 al numărului de salariaţi. Creşterea indicatorilor în anul 2010 la 0,25%, respectiv 0,27% a avut drept cauze principale avantajele obţinute în urma negocierilor, indexărilor aplicate la salariile bază, precum şi sporirea personalului (1215 salariaţi) În anul 2011 societatea a cheltuit 0,43 lei cu salariile, contribuţiile la asigurările sociale şi fondul de şomaj, la 100 lei cheltuieli totale. În acest an numărul salariaţilor a scăzut la 1184, dar ponderea în totalul cheltuielilor a crescut datorită noilor negocieri, indexări şi majorări ale salariilor. Din datele prezentate, societatea alocă cele mai multe venituri pentru procurarea de materiale şi alte cheltuieli de exploatare fără de care nu şi-ar putea desfăşura activitatea şi, deci, nu ar putea avea venit şi, în mod implicit, profit.

III. 2. ANALIZA EFICIENTEI CHELTUIELILOR SALARIALE În acest cadru se analizează cheltuielile cu personalul în sensul de salarii personal şi asigurări sociale, precum şi protecţie socială. Pentru a evidenţia evoluţia eficienţei cheltuielilor salariale vom folosi următorii indicatori: A. Fondul de salarii la 1000 de lei venituri de exploatare

 Fs  x1000 ,  Ve  

pentru care se foloseşte următorul multiplicator: Fs Ns T = x xS h Ve Ve Ns

39

Lucrare de diplomă

B. Cheltuieli salariale la 1000 de lei venituri din exploatare

 Cs  x1000  ,   Ve 

ca modelele multiplicatoare folosindu-se:  Ns Cs  x  x1000  Ve Ns 

C. Fondul de salarii la 1000 lei cifră de afaceri

 Fs  x1000    Ca 

, cu modelul

explicativ de tipul: Fs Ns T = x xS h Ca Ca Ns

D. Cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri

 Cs  x1000  ,   Ca 

model

multiplicativ folosindu-se:  Ns Cs  x  x1000  Ca Ns 

E. Fondul de salarii la 1000 lei valoare adăugată

 Fs    Qa x1000  ,  

utilizând

modelul multiplicativ de forma: Fs Ns T = x xS h Qa Qa Ns

F. Cheltuieli salariale de 1000 de lei valoare adăugata

 Cs    Qa x1000    

,

modelul de forma:  Ns Cs    Qa x Ns  x1000  

Tabelul nr. 15

40

Lucrare de diplomă

Eficienţa cheltuielilor salariale şi a fondului de salarii în perioada 2007 – 2011 Nr. crt. 1

2

3 4 5 6 7 8 9

10

11

Indicatori

UM

2007

2008

2009

2010

2011

Venituri din exploatare (Ve) - aferente producţiei vândute (CA)

mil. lei

317180

1057374

2457864

2480476

3260361

717180

1057374

2455999

2479532

3260361

519

1689

4678

9246

14045

392

1284

3499

6810

10404

1749

6940

19137

24633

31089

1088

1082

1163

1215

1184

1993216

1930288

2341512

2422856

2225376

0.47

1.56

4.02

7.61

11.86

360294

1186691

3008598

5604938

8787162

1.64

1.60

1.90

3.73

4.31

1.23

1.21

1.42

2.74

3.19

1.64

1.60

1.90

3.73

4.31

1.23

1.21

1.42

2.74

3.19

296.74

243.37

244.45

375.35

451.77

224.13

185.01

182.84

276.46

334.65

196.67

665.19

1494.33

2810.73

4675.16

Cheltuieli salariale (CS) - fondul de salarii (FS)

mil. lei mil. lei mil. lei

Valoarea adăugata mii lei (QA) Numărul mediu de pers salariaţi (Ns) Timpul de muncă ore (T) Cheltuieli cu mil lei personalul pe un salariat Salariul mediu anual lei pe un salariat Cheltuieli salariale la lei 1000 lei venituri lei - salarii personal Cheltuieli salariale la lei 1000 lei cifră de lei afaceri - salarii personal Cheltuieli salariale la 1000 lei valoare adăugată - salarii personal Salariu mediu orar lei

Sursa: Contul de profit şi pierderi Numărul mediu de salariaţi şi cheltuielile unităţii cu forţa de muncă Mişcarea salariaţilor şi utilizarea timpului de muncă

A. Analiza eficienţei fondului de salarii la 1000 lei venituri din exploatare

41

Lucrare de diplomă

a) Anul 2008 faţă de 2007 ∆

F Fs Fs x1000 =  s 2007 − 2006 Ve  Ve 2007 Ve2006

  x 1000 = 1,21 – 1,23 = - 0,02 lei 

Fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare are o scădere faţă de 2007 de 0,02 lei. Aceasta se explică factorial astfel: I.

∆

Influenţa numărului de salariaţi faţă de suma veniturilor din exploatare F Fs Fs x1000 =  s 2007 − 2006 Ve  Ve 2007 Ve2006

Fs 2006 Ns 2006

  x  1088  392  1082 x1000 =  − x1000 = −0,86lei x  1057374 317180  1088

Dinamica veniturilor, devansând pe cea a salariilor, a constituit premisa reducerii cheltuielilor cu salariile personalului la 1000 lei cu 0,86 lei. Aceasta este rezultatul unei creşteri a productivităţii exprimate în funcţie de veniturile din exploatare în intervalul 2007 – 2008. 2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană  Fs Fs x 2007 − 2006  NS 2007 Ns 2006

  x1000 = 

∆

Fs N s 2006 = Ns V E 2006

=

1082  1284 392  x − x1000 = +0,84lei 1057374  1082 1088 

Creşterea salariului mediu compensează, aproape în întregime, efectele pozitive induse de creşterea productivităţii muncii. Cheltuielile cu fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare au scăzut în perioada 2007 – 2008 cu 0,02% lei. Deci societatea cheltuieşte mai puţin cu 0,02 lei cu plata muncii în 2008 faţă de 2007, pentru a obţine 1000 lei venituri din exploatare. Această reducere a fost determinată în principal de creşterea productivităţii exprimate în funcţie de veniturile din exploatare (Ve/Ns) de la 291, 5 mil lei în 2007 la 977,2 mil lei în anul 2008.

42

Lucrare de diplomă

Această influenţă a fost compensată, în mare măsură, de creşterea salariului mediu anual, de la 360294 lei, la 1186691 lei în acelaşi interval, care a indus o creşterea cheltuielilor cu fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare cu 0,84 lei. b) Anul 2009 faţă de 2007 Fs

∆ VE

=

FS 2008 FS 2006 x1000 − x1000 = 1,42 −1,23 = +0,19 LEI VE 2008 VE 2006

Valoarea creşterii fondului de salarii la 100 lei venituri din exploatare în 2009 faţă de 2007 se poate explica astfel: I.

Influenţa numărului de salariaţi în raport cu veniturile din exploatare

Fs  N S 2008 N S 2006  FS 2006 x = = x1000 = VE  VE 2008 VE2006  N S 2006 1088  392  1163 − x1000 = −1,06 LEI  x  2457864 317180  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană: F  F x S 2008 − S 2006 x1000 =  N S 2008 N S 2006  1163  3499 392  = x − x1000 = +1,25 LEI 2457864  1163 1088  ∆

FS F = S 2008 N S VS 2008

Cheltuielile cu fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare au crescut în perioada 2007 – 2009 cu 0,19 lei. În concluzie, societatea cheltuieşte mai mult cu 0,19 lei mai mult cu plata muncii în 2009 faţă de 2007 pentru a obţine 1000 lei venituri din exploatare. Această creştere a fost determinată, în principal, de creşterea salariului mediu anual, de la 360294 lei în 2002, la 3008598 lei în 2009, ceea ce a dus la creşterea cheltuielilor cu fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare cu 1,25 lei. Creşterea productivităţii muncii, exprimată în funcţie de veniturile din exploatare (Ve/Ns), de la 291,5 mil. lei în 2007 la 2113,38 mil. lei în 2009, a determinat o scădere a fondului de salarii la 1000 lei venituri din exploatare cu 1,06 lei.

43

Lucrare de diplomă

c) Anul 2010 faţă de 2007 F F  FS  ∆ = S 2009 x1000 − S 2006 x1000 = 2.74 −1,23 = 1,51lei  VE 2006  VE 2006−2009 VE 2009

1. Influenţa numărului de salariaţi în raport cu veniturile din exploatare Ns  N S 2009 N S 2006  FS 2006 x = − x1000 = VE  VE 2009 VE 2006  N S 2006 1088  392  1215 − x1000 = −1,06 LEI  x  2480476 317180  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană  FS 2009  F x − S 2006   x1000 = NS  N S 2009 N S 2006  1215 392   681 x − x1000 = +2,57 LEI , 2480476  1215 1088 

∆

F

=

N S 2009 VE 2009

În anul 2010, faţă de 2007, are loc o creştere a cheltuielilor cu fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare, societatea cheltuind mai mult cu 1,51 lei pentru a obţine 1000 lei venituri din exploatare. Creşterea productivităţii muncii de la 291, 5 mil. lei în 1198, la 2041,54 mil lei în 2010, a determinat o scădere a cheltuielilor cu fondul de salarii la 1000 lei venituri cu 1,06 lei. Această scădere, determinată de inversul productivităţii muncii, în funcţie de veniturile din exploatare, a fost compensată de creşterea salariului mediu, anual, de la 360294 lei în 2007, la 5604938 lei în 2010, de ceea ce a dus la o creştere a cheltuielilor cu fondul de salarii, la 1000 lei venituri din exploatare, cu 2,5% lei. d) Anul 2011 faţă de 2007 Fs

∆ V x 1000 = 3,19 – 1,23 = +1,96 lei S

44

Lucrare de diplomă

1. Influenţa numărului de salariaţii faţă de suma veniturilor din exploatare (forma de exprimare a productivităţii muncii) N S  N S 2010 N S 2006  FS 2006 x = − x1000 = VE  VE 2010 VE 2006  N S 2006 1088  392  1184 = − x1000 = −1,10 LEI x  3260361 317180  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu pe o persoană  FS 2010  F x − S 2006  N x1000 =  S 2010 N S 2006  1184  10404 392  x − x1000 = +3,06lei, 3260361  1181 1088 

∆

FS N = S 2010 NS VE 2010

Cheltuielile cu fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare au crescut în perioada 2007 – 2011 cu 1,96 lei. Se poate spune că societatea cheltuieşte mai mult cu 1,96 lei cu plata muncii în 2011 faţă de 2007 pentru a obţine 1000 lei venituri din exploatare. Influenţele asupra creşterii cheltuielilor de salarii sunt determinate, pe de o parte, de creşterea productivităţii muncii exprimată în funcţie de veniturile din exploatare (Ve/ Ns), de la 291,5 mil lei în 2007, la 2753,68 mil lei în 2011, dar care au dus la scăderea cheltuielilor cu 1,10 lei. Pe de altă parte, aceste influenţe sunt determinate de creşterea salariului mediu anual, de la 360.294 lei în 2007 la 8.787.162 lei în 2011, la 8.787.162 lei în 2011, ceea ce a dus la o creştere a cheltuielilor cu fondul de salarii la 1000 lei venituri din exploatare de 3,05 lei. B. Analiza cheltuielilor salariale la 1000 lei venituri din exploatare a) Anul 2008 faţă de 2007. ∆

CS c C x1000 = ∆ s 2007 x1000 − ∆ S 2006 x1000 = 1,60 −1,64 = −0,04 LEI VE vE 2007 VE 2006

Cheltuieli salariale la 1000 lei venituri din exploatare înregistrată în 2008 o scădere faţă de anul precedent, care se poate explica factorial astfel: 1. Influenţa numărului de salariaţi în raport cu veniturile 45

Lucrare de diplomă

(forma inversă de exprimare a productivităţii muncii) N S  N S 2007 N S 2006  C S 2006 x = − x1000 = V VE VE 2006   E 2007  N S 2006 1088  519  1082 − x1000 = −1,15 LEI  x  1057374 317180  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu pe o persoană  C S 2006 C S 2006   x − N x1000 =  S 2006 N S 2006  1082  1689 519  x − x1000 = +1,11LEI 1057374  1082 1088  ∆

CS N = S 2007 NS VE 2007

∆

CS = −0,04 LEI VE

N

S 1. ∆ V = −1,15LEI E

C

S 2. ∆ N = +1,11LEI S

Cheltuielile cu salariile personalului la 1000 lei venituri din exploatare au scăzut în perioada 2007 – 2008 cu 0,04 lei. Aceasta se traduce prin aceea că societatea cheltuieşte mai puţin cu 0,04 lei cu plata muncii în anul 2008 faţă de 2007 pentru a obţine 1000 lei venituri din exploatare. Reducerea a fost determinată, de creşterea productivităţii exprimată în funcţie de veniturile din exploatare (Ve / Ns), care exprimă ca raport invers, a determinat scăderea indicatorului analizat cu 1,15 lei. A doua influenţă este cea a salariului mediu, care a avut o creştere ce a condus la creşterea cheltuielilor cu salariile personalului la 1000 lei venituri din exploatare cu 1.11 lei.

b) Anul 2009 faţă de 2007 ∆

CS c C x1000 = ∆ s 2008 x1000 − ∆ S 2006 x1000 = 1,90 −1,64 = −0,26 LEI VE vE 2008 VE 2006

46

Lucrare de diplomă

rezultat ce se explică factorial astfel: 1. Influenţa numărului de salariaţi în raport cu veniturile: N S  N S 2008 N S 2006  CS 2006 x = − x1000 = VE  VE 2008 VE 2006  N S 2006 1088  519  1163 − x1000 = −1,41LEI  x  2457864 317180  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu pe o persoană C  C x S 2008 − S 2006 x1000 =  N S 2008 N S 2006  1163  6678 519  x − x1000 = +1,67 LEI 2457864  1163 1088 

∆

CS N = S 2008 NS VE 2008

∆

CS = −0,26 LEI VE

N

S 1. ∆ V = −1,41LEI E

C

S 2. ∆ N = +1,67 LEI S

c) Anul 2010 faţă de 2007 ∆

CS x1000 = 3,73 − 1,64 = +2,09 LEI VE

Factorial se explică astfel: 1. Influenţa numărului de salariaţi în raport cu veniturile din exploatare N S  N S 2009 N S 2006  CS 2006 x = − x1000 = VE  VE 2009 VE 2006  N S 2006 1088  519  1215 − x1000 = −1,40 LEI  x  2480476 317180  1088 ∆

47

Lucrare de diplomă

2. Influenţa salariului mediu pe o persoană C  C x S 2009 − S 2006  x1000 =  N S 2009 N S 2006  1215  9246 519  x − x1000 = +13,49 LEI 2480476  1215 1088 

∆

CS N = S 2009 N S VE 2009

∆

CS = −0,29 LEI VE

N

S 1. ∆ V = −1,40 LEI E

CS 2. ∆ N = +3,49 LEI S

d. Anul 2011 faţă de 2007 ∆

CS x1000 = 4,31 − 1,64 = +2,67 LEI VE

Factorial se explică astfel: 1. Influenţa numărului de salariaţi în raport cu veniturile din exploatare N S  N S 2009 N S 2003  CS 2011 x = − x1000 = VE  VE 2009 VE 2003  N S 2011 1088  519  1184 − x1000 = −1,46 LEI  x 3260361 317180   1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu pe o persoană C  C x S 2009 − S 2006  x1000 =  N S 2009 N S 2006  1184  140145 519  x −  x1000 = +4,13LEI 320361  1184 1088 

∆

CS N = S 2009 N S VE 2009

∆

CS = +2,67 LEI VE

N

S 1. ∆ V = −1,46 LEI E

48

Lucrare de diplomă

C

S 2. ∆ N = +4,13LEI S

În anul 2011 eficienţa cheltuielilor cu salariile scade, adică societatea cheltuieşte 2,67 lei pentru a obţine 1000 lei venituri din exploatare. Această creştere a cheltuielilor a fost determinată de creşterea productivităţii exprimată în funcţie de veniturile din exploatare, însă cea mai mare influenţă o are creşterea cheltuielilor salariale pentru un salariat, fapt ce a dus la mărirea cheltuielilor cu salariile personalului la 1000 lei venituri din exploatare cu 4.13 lei. C. Analiza eficienţei cheltuielilor fondului de salarii la 1000 lei cifră de afaceri Cifra de afaceri este suma tuturor vânzărilor evaluate la preţul de livrare, este resursa principală a întreprinderii. Astfel, în perioada analizată, cifra de afaceri în primii ani, 2007 şi 2008, este aceeaşi cu veniturile din exploatare. In anii 2009 şi 2011 cifra de afaceri este diferită, pentru ca în anul 2011 societatea să-şi confunde din nou veniturile din exploatare cu cifra de afaceri. Vom analiza deci, comparativ faţă de 2007, numai anii 2009 şi 2010, cu toate că diferenţele înregistrate sunt aceleaşi, însă influenţele sunt diferite. a) Analiza anului 2009 faţă de 2007 ∆

FS X 1000 = 1,42 – 1,23 = + 0,19 lei este rezultatul factorilor: CA

1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de cifra de afaceri N  F N =  S 2008 − S 2006 x S 2006 X 1000 = C A  C A 2008 C A 2006  N S 2006 1088  392  1163 − x1000 = −1,06 LEI  x 245599 317180   1088 ∆

N

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană

49

Lucrare de diplomă

F  FS N F = S 2008 X  S 2008 − S 2006 x1000 = N S C A 2009  N S 2008 N S 2006  1163  3499 392  = x − x1000 = +1,25LEI 245599  1163 1088  ∆

S-a demonstrat că dinamica cifrei de afaceri, devansând pe cea a salariilor, a constituit premisa reducerii cheltuielilor salariale la 1000 lei cifra de afaceri cu 1,06 lei. ∆

FS = +0,19 LEI CA

N

S 1. ∆ C = −1,06 LEI A

F

S 2. ∆ N = +1,25 LEI A

Această reducere a fost determinată de creşterea productivităţii muncii exprimată în funcţie de cifra de afaceri (Ca/Ns) cu 685,72 mil lei în anul 2008. Reducerea a fost compensată de creşterea salariului mediu anual cu 826.397 lei în 2008, ceea ce a dus la o creştere a cheltuielilor cu fondul de salarii la 1000 lei cifră de afaceri cu 1,25 lei. b) Anul 2010 faţă de 2007 Fs

∆ C x 1000, reprezentând (2,74 – 1,23)= 1,51 lei este rezultatul următoarelor: a

1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de cifra de afaceri N S  N S 2009 N S 2006  FS 2006 x = − X 1000 = C A  C A 2009 C A 2006  N S 2006 1088  392  1215 − x1000 = −1,06 LEI  x  2479532 317180  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană F  FS N F = S 2009 X  S 2009 − S 2006 x1000 = NS C A 2009  N S 2009 N S 2006  1215  6810 392  = x − x1000 = +12,57 LEI 2479532  1215 1088  ∆

∆

FS = +1,51LEI CA

N

S 1. ∆ C = −1,06 LEI A

50

Lucrare de diplomă

F

S 2. ∆ N = +2,57 LEI A

În sensul creşterii fondului de salarii la 1000 lei cifră de afaceri, în anul 2010 faţă de 2007 (cu 1,51 lei) acţionează, într-o proporţie mai mare, creşterea salariului mediu brut pe o persoană, influenţată fiind de negocierile salariale şi de indexări aplicate în condiţiile normale de creştere a inflaţiei. În ceea ce priveşte numărul de personal, raportat la cifra de afaceri, acesta a acţionat în sensul reducerii cheltuielilor salariale la 1000 lei de afaceri cu 1,06 lei. În concluzie, creşterea productivităţii muncii exprimată în funcţie de cifra de afaceri (CA/NS), determină o reducere a cheltuielilor cu fondul de salarii la 1000 lei cifră de afaceri, în perioada analizată, cu 1,06 lei. D. Analiza eficienţei cheltuielilor salariale la 1000 lei cifră de afaceri Pentru cheltuieli salariale la 1000 lei cifră de afaceri se au în vedere modelele: N CS C x1000, respectiv s x s CA  CA NS

  x1000 

a) Anul 2008 faţă de 2007 CS

∆ c x 1000 = 1,60 = -0,04 lei, unde CA = VE (s-a analizat la punctul B. a). A b. Anul 2009 faţă de 2007 CS

∆ c x 1000 = 1,90 – 1,64 = +0,26 lei A Acest model se pate explica factorial prin: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de cifra de afaceri  N S 2007 N S 2006  FS 2006  = − X 1000 = x CA   C A 2007 C A 2006  N S 2006 1088  519  1163 − x1000 = −1,41LEI  x  245599 317180  1088 ∆

N

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană

51

Lucrare de diplomă

C  CS N C = S 2007 X  S 2007 − S 2006 x1000 = NS C A 2007  N S 2007 N S 2006  1163  4678 519  = x − x1000 = +1,67 LEI 245599  1163 1088  ∆

∆

CS = +0,26 LEI CA

N

S 1. ∆ C = −1,41LEI A

CS 2. ∆ N = +1,67 LEI S

c. Anul 2010 faţă de 2007 CS

∆ c x 1000 = 3,73 – 1,64 = +2,09 lei. Factorial se exprimă prin: A 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de cifra de afaceri N  C N =  S 2009 − S 2006  x S 2006 X 1000 = C A  C A 200 9 C A 2006  N s 2006 1088  519  1125 − x1000 = −1,40 LEI  x  2479532 317180  1088 ∆

N

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană C  CS N C = S 2009 X  S 2009 − S 2006 x1000 = NS C A 2009  N S 2009 N S 2006  1215  9246 519  = x − x1000 = +3,49 LEI 2479532  1215 1088  ∆

∆

CS = +2,09 LEI CA

N

S 1. ∆ C = −1,41LEI A

CS 2. ∆ N = +3,49 LEI S

d. Anul 2011 faţă de 2007

52

Lucrare de diplomă

CS

∆ c x 1000 = 4,31 – 1,64 = +2,67 lei A Factorial se explică prin influenţele:

1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de cifra de afaceri  N S 2010 N S 2006  FS 2006  = − X 1000 = x CA   C A 2010 C A 2006  N S 2006 1088  519  1184 − x1000 = −1,64 LEI  x  3260361 317180  1088 ∆

N

2. Influenţa salariului mediu pe o persoană C  CS N C = S 2010 X  S 2010 − S 2006 x1000 = NS C A 2010  N S 2010 N S 2006  1184  14045 519  = x − x1000 = +4,13LEI 3260361  1184 1088  ∆

∆

CS = +2,67 LEI CA

N

S 1. ∆ C = −1,46 LEI A

2. ∆

CS = +14,13LEI NS

În anul 2011, faţă de 2007, cheltuieli salariale la 100 lei cifră de afaceri au crescut, ajungând la 2,67 lei. Deci, societatea cheltuieşte mai mult cu 2,67 lei cu plata muncii în anul 2011 faţă de 2007 pentru a obţine 1000 lei cifră de afaceri. Productivitatea muncii exprimată în funcţie de cifra de afaceri (C A/NS) determină o reducere a cheltuielilor cu salariile personalului la 1000 lei cifră de afaceri cu 1,46 lei. Cealaltă influenţă este pozitivă, fiind dată de creşterea salariului mediu anual, fapt ce a condus la creşterea cheltuielilor cu salariile personalului la 1000 lei cifră de afaceri cu 4,13 lei.

53

Lucrare de diplomă

E. Analiza eficienţei fondului de salarii la 1000 lei valoare adăugată Valoarea adăugată reprezintă contribuţia productivă proprie a unei întreprinderi. Valoarea adăugată reflectă ceea ce se adaugă într-o întreprindere la suma ce reprezintă cheltuielile cu materii prime, materiale, energie, cu alte cuvinte, valoarea adăugată cuprinde consumul factorului muncă şi al factorului capital fix, dar nu cuprinde consumul intermediar. a) Anul 2008 faţă de 2007  Fs   ∆  = 185,01 – 224,13 = - 39,12 lei  QA 2006−2007

se explică factorial după cum urmează: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de valoarea adăugată (eficienţa factorului uman) N S  N S 2007 N S 2006  FS 2006  = − x1000 = x QA   QA 2007 QA 2006  N S 2006  1082 1088  392 − x1000 = −167,96 LEI  x  6940 1749  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană F  FS N F = S 2007 X  S 2006 − S 2006 x1000 = NS Q2007  N S 2006 N S 2006  1082  1284 392  = x − x1000 = +128,84 LEI 6940  1082 1088  ∆

Se relevă o creştere a cheltuielilor cu salariile personalului 39,12 lei la 1000 lei valoare adăugată. Aceasta înseamnă o creştere a celorlalte componente ale valorii adăugate, inclusiv a profitului. Asupra acestei abateri, o influenţă crescătoare determinată a avut-o evoluţia numărului de salariaţi în funcţie de valoarea adăugată (-167,96 lei), care este, de fapt, o expresie a creşterii productivităţii muncii. Pe treapta următoare a formării salariului mediu factorii de influenţă se regăsesc astfel: scade timpul de muncă şi creşte salariul mediu brut, influenţa fiind de 128,84 lei

54

Lucrare de diplomă

b) Anul 2009 faţă de 2007 FS

∆ Q x 1000 = 182,84 – 224,13 = - 41,29 lei S echivalenţă ce se explică după cum urmează: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de valoarea adăugată N S  N S 2008 N S 2006  FS 2006  = − x1000 = x QA   QA 2008 Q A 2006  N S 2006  1163 1088  392 − x1000 = −202,23LEI  x 19137 1749  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană  TS 2008 F x − S 2007  N S 2008 N S 2007

  x1000 =  

∆

N TS = S 2008 N S Q A 2008

=

1163  3499 392  x − x1000 = +160,94 LEI 19137  1163 1088 

În perioada analizată se observă o creştere a eficienţei cheltuielilor salariale (-41,29 lei)la 1000 lei valoare adăugată. Se poate spune că celelalte componente ale valorii adăugate, inclusiv profitul, au înregistrat o evoluţie ascendentă. Asupra acestei abateri (-41,29 lei) influenţa cea mai puternică în sens pozitiv pentru eficienţă a fost aceea a evoluţiei numărului mediu de salariaţi în raport cu valoarea adăugată. Creşterea salariului mediu pe o persoană a determinat o creştere a cheltuielilor cu salariile în perioada analizată de 160,94 lei la 1000 lei valoare adăugată. c) Anul 2010 faţă de 2007 FS

∆ Q x 1000 = 276,46 – 224,13 = +52,33 lei la 1000 lei cifră de afaceri, A variaţie ce se explică după cum urmează: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de valoarea adăugată

55

Lucrare de diplomă

N S  N S 2009 N S 2006  FS 2006  = − x1000 = x QA   Q A 2009 Q A 2006  N S 2006  1215 1088  392 − x1000 = −206,36 LEI  x  24633 1749  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană  TS 2009  F x − S 2006  x1000 =  N S 2009 N S 2006 

∆

N TS = S 2009 N S QA 2009

=

1215  6810 392  x − x1000 = +258,69 LEI 24633  1215 1088 

În 2011, faţă de 2007, eficienţa cheltuirii fondului de salarii la 1000 lei valoare adăugată scade (+52,33). Aceasta este influenţată de scăderea profitului şi creşterea, într-o proporţie destul de mare, a cheltuielilor cu personalul şi amortizarea, componente ale valorii adăugate. Influenţa cea mai mare asupra abaterii menţionate a exercitat-o creşterea salariului mediu brut(+258,69). Salariul mediu a înregistrat o creştere, de la 360294 lei în 2007, la 5604938 lei în 2010. O influenţă pozitivă determinată a avut-o şi evoluţia numărului de salariaţi în raport cu valoarea adăugată (-206,36 lei), care este, de fapt, o expresie a creşterii productivităţii muncii exprimată în funcţie de valoarea adăugată. Totodată, această influenţă este determinată şi de creşterea numărului de salariaţi, de la 1088 în 2007, la 1215 în 2010. d) Anul 2011 faţă de 2007 FS

∆ Q x 1000 = 276,46 – 224,13 = +52,33 lei la 1000 lei cifră de afaceri, A variaţie ce se explică după cum urmează: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de valoarea adăugată N S  N S 2010 N S 2006  FS 2006  = − x1000 = x QA   Q A 2010 Q A 2006  N S 2006  1184 1088  392 − x1000 = −210,41LEI  x  31089 1749  1088 ∆

56

Lucrare de diplomă

2. Influenţa salariului mediu brut pe o persoană  T  F x 2006 − S 2006  x1000 =  N S 2006 N S 2006 

∆

N FS = S 2010 N S QA 2010

=

1184  10404 392  x − x1000 = +320,93LEI 31089  1184 1088 

Ca observaţie generală, o scădere a eficienţei cheltuielilor salariale (+110,52) reflectă faptul că în valoarea adăugată cea mai mare pondere o înregistrează cheltuielile cu salariile, cu toate că nici celelalte componente ale valorii adăugate nu au avut o evoluţie descrescătoare. Asupra abaterii menţionate, o influenţă pozitivă determinată a exercitat-o evoluţia numărului de salariaţi ce a înregistrat o creştere semnificativă (de la 1088 la 1184) în raport cu o reducere a cheltuielilor cu fondul de salarii la 1000 lei valoare adăugată cu 210,41 lei. Creşterea salariului mediu pe o persoană se consideră normală în raport cu inflaţia, cu puterea de cumpărare, cu preţurile practicate pe piaţă. F.Analiza eficienţei cheltuielilor salariale la 1000 lei valoare adăugată Pentru acest model de analiză se aplică formula: CS x 1000, respectiv QA

 N S CS    X 1000 x Q N S   A

a) Anul 2008 faţă de 2007 CS

∆ Q = 243,37 – 296,74 = - 53,37 lei A Se explică factorial astfel: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de valoarea adăugată N S  N S 2007 N S 2006  CS 2006  = − x1000 = x QA   QA 2006 QA 2006  N S 2006  1082 1088  519 − x1000 = −222,37 LEI  x  6940 1749  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu pe o persoană

57

Lucrare de diplomă

 CS 2007 C x − S 2006  N S 2007 N S 2006

  x1000 =  

∆

N CS = S 2007 N S QA 2007

=

1082  1689 519  x − x1000 = +169,00 LEI 6940  1082 1088 

∆

CS = −53,37 LEI QA

1. ∆

NS = −222,37 LEI QA

2. ∆

CS = +169,00 LEI NS

La general se relevă o creştere a eficienţei cheltuielilor cu salariile personalului (-53,37 lei la 1000 lei valoare adăugată). Aceasta înseamnă o creştere a celorlalte componente ale valorii adăugate, deci inclusiv a profitului. Asupra acestei abateri influenţa pozitivă determinată a exercitat-o numărul de salariaţi în raport cu valoarea adăugată (-222,37 lei) care este de fapt o expresie a productivităţii muncii. b) Anul 2009 faţă de 2007 CS

∆ Q = 244,45 – 296,74 = - 52,29 lei A Se explică factorial astfel: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de valoarea adăugată N S  N S 2008 N S 2006  C S 2006  = − x1000 = x QA   QA 2008 QA 2006  N S 2006  1163 1088  519 − x1000 = −267,75LEI  x  19137 1749  1088 ∆

2. Influenţa salariului mediu pe o persoană  C S 2006  C x − S 2006  x1000 =  N S 2006 N S 2006 

∆

N CS = S 2010 N S QA 2010

=

1163  4678 519  x − x1000 = +215,46 LEI 19137  1163 1088 

58

Lucrare de diplomă

∆

CS = −52,29 LEI QA

1. ∆

NS = −267,75 LEI QA

2. ∆

CS = +215,46 LEI NS

c) Anul 2010 faţă de 2007 CS

∆ Q = 375,35 – 296,74 = +78,61 lei A Se explică factorial astfel: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de valoarea adăugată N S  N S 2009 N S 2006  C S 2006  = − x1000 = x QA   QA 2009 QA 2006  N S 2006  1215 1088  519 − x1000 = −273,21LEI  x  24633 1749  1088 ∆

2.Influenţa salariului mediu pe o persoană C C x S 2009 − S 2006  N S 2009 N S 2006

  x1000 = 

∆

N CS = S 2009 N S QA 2009

=

1215  9246 519  x − x1000 = +351,82 LEI 24633  1215 1088 

∆

CS = +78,61LEI QA

1. ∆

NS = −273,21LEI QA

2. ∆

CS = +351,82 LEI NS

d) Anul 2011 faţă de 2007

59

Lucrare de diplomă

CS

∆ Q = 451,77 – 296,74 = +155,03 lei A Se explică factorial astfel: 1. Influenţa numărului de salariaţi faţă de valoarea adăugată N S  N S 2010 N S 2009  CS 2009  = − x1000 = x QA   QA 2010 QA 2009  N S 2009  1184 1088  519 − x1000 = −279,57 LEI  x  31089 1749  1088 ∆

2.Influenţa salariului mediu pe o persoană  C S 2010  C x − S 2009  x1000 =  N S 2010 N S 2009 

∆

N CS = S 2010 N S QA 2010

=

1184  14045 519  x − x1000 = +433,60 LEI 31089  1184 1088 

∆

CS = +155,03LEI QA

1. ∆

NS = −278,57 LEI QA

2. ∆

CS = +433,60 LEI NS

În anul 2011 faţă de 2007 scăderea eficienţei cheltuielilor cu salariile se adânceşte, ajungând la 155,03 lei la 1000 lei valoare adăugată. Aceasta se bazează pe faptul că în valoarea adăugată ponderea majoritară este deţinută de către cheltuielile salariale. Asupra abaterii menţionate, influenţa negativă determinată a exercitat-o creşterea salariului mediu pe o persoană cu 433,63lei. Această creştere este un fenomen normal şi necesar în condiţiile inflaţiei, care presupune indexări.

III.3. ANALIZA CHELTUIELILOR SALARIALE DIN PERSPECTIVA GESTIUNII RESURSELOR UMANE

60

Lucrare de diplomă

Munca reprezintă un factor de producţie, o activitate specific umană desfăşurată în scopul obţinerii de bunuri economice. Funcţionarea oricărei activităţi economico-sociale este de neconceput fără prezenţa şi intervenţia omului care nu este numai purtătorul unor nevoi de consum, ci şi posesore al unor abilităţi ce-i permit să acţioneze în scopul satisfacerii acestor nevoi. În analiza gestiunii resurselor umane la nivel microeconomic, se manifestă ca factor de producţie numai în stare activă şi nu sub forma unei resurse stocate. La nivelul întreprinderii analiza gestiunii resurselor umane se analizează urmând atât aspecte cantitative referitoare la dinamica personalului pe total şi pe anumite categorii, cât şi calitative, referitoare la calificare, organizare şi impactul asupra productivităţii, salarizare, forme de stimulare etc. precum şi efectele evoluţiei acestora. III.3.1. Dinamica efectivului de personal, pe total şi pe categorii Dimensionarea raţională a numărului de personal constituie o problemă deosebit de importantă în utilizarea lui eficientă şi crearea condiţiilor materiale pentru acţiunea întregului complex de factori motivaţionali. Dinamica numărului de personal, pe total şi pe categorii, are menirea de a pune în evidenţă dimensiunea potenţialului tehnico-economic legată de acest factor de producţie, în raport cu realizările perioadelor anterioare. În consecinţă, se stabileşte modificarea absolută (∆N) pe total personal şi pe categorii. ∆N = N1 – No, în care; N = numărul de personal realizat (1) şi cel din perioada de bază (0).

Tabelul nr. 16 Dinamica personalului total şi pe categorii în S.C. “PETROTRANS” SA în perioada 2007 – 2011 - persoaneNr. Categorii de 2007 2008 2009 2010 2011 crt. personal 1. Muncitori 844 833 899 953 932 (100) (98,70) (106,52) (112,91 (110,43 2. TESA 244 249 264 262 252

61

Lucrare de diplomă

3.

Total personal

(100) 1088 (100)

(102,05) 1082 (99,45)

(108,20) 1163 (106,90)

(107,38) 1215 (111,68)

(103,28) 1184 (108,82)

Notă: în paranteză s-a prezentat dinamica indicatorilor analizaţi(%) Sursa: Repartizarea salariaţilor pe categorii de personal

În anul 2008, faţă de 2007, s-a constatat o scădere a numărului de muncitori până la 833 persoane, respectiv 98,70%, pe când numărul personalului tehnic a crescut până la 249 persoane, respectiv 102,05%. Aceasta s-a concretizat în reducerea numărului total de personal cu 6 persoane (99,45%), în condiţiile unei creşteri a cifrei de afaceri a volumului total de activitate a întreprinderii. În anul 2009, atât numărul muncitorilor, cât şi personalul tehnic şi de conducere cresc. Acesta se manifestă pe fondul punerii în funcţiune a conductei Movila – Călăraşi şi înfiinţării centralei termice (2008). Datorită condiţiilor grele de muncă societatea este nevoită să angajeze personal muncitor. În anul 2010 tendinţa de creştere continuă datorită înfiinţării atelierului de reparaţii mecanice, încă din 2009, cu obiect propriu de activitate . În anul 2011 personalul se menţine la nivel superior faţă de 2007, dar inferior faţă de 2010. Se observă o scădere de la 1215 persoane la 1184 persoane. În condiţiile scăderii profitului întreprinderii şi cum alte cheltuieli sunt mai greu de redus, cea mai uşoară cale pentru a avea venituri superioare din exploatare este aceea de a scădea personalul. Cheltuielile cu salariile personalului înregistrează însă, în continuare, o creştere, în special datorită indexărilor.

III. 3.2. Analiza stabilităţii personalului În legătură directă cu dinamica personalului este stabilitatea acestuia în cadrul întreprinderii, care constituie o condiţie importantă pentru utilizarea eficientă a forţei de muncă.Mobilitatea forţei de muncă apare atât sub forma intrărilor, cât şi a ieşirilor, indiferent de cauza generatoare. Circulaţia forţei de muncă reprezintă mişcarea personalului în cursul unei perioade (intrări şi plecări), determinată de cauze social-economice (pensionare, decese, transferuri, restrângerea activităţii etc.). Pentru caracterizarea acestui fenomen se folosesc indicatorii:

62

Lucrare de diplomă

- coeficientul intrărilor =

Intrari − in − cursul − perioadei Numar − mediu − de − personal

- coeficientul plecărilor =

Plecari − in − cursul − perioadei Numar − mediu − de − personal

- coeficientul mişcării totale =

Intrari + Iesiri Numar − mediu − de − personal

În 2007, coeficientul ieşirilor este superior coeficientului intrărilor, deoarece s-au înregistrat mai mulţi salariaţi ce au părăsit întreprinderea din motive mai mult sau mai puţin independente de voinţa lor: pensionare, desfacere contract de muncă, transfer etc. În 2008, coeficientul intrărilor este superior coeficientului ieşirilor, la fel se menţine şi în anul 2009, aceasta fiind explicată prin darea în folosinţă de noi conducte, înfiinţarea atelierului de reparaţii, creşterea parcului auto, angajarea de personal de pază şi protecţie a conductelor. Tabelul nr. 17 Analiza stabilităţii personalului -persoaneNr. Indicatori 2007 2008 2009 2010 2011 crt. 1 Intrări 89 152 205 166 154 2 Ieşiri 95 71 153 197 189 3 Intrări+Ieşiri 184 233 358 363 343 4 Număr mediu de personal 1088 1082 1163 215 1184 5 Coeficientul intrărilor 0,08 0,14 0,18 0,14 0,13 6 Coeficientul ieşirilor 0,09 0,07 0,13 0,16 0,16 7 Coeficientul mişcării totale 0,17 0,21 0,31 0,30 0,29 În 2010 – 2011, ieşirile sunt superioare intrărilor deoarece societatea este nevoită să-şi realizeze program de restructurare şi reformare, pentru a putea face faţă concurenţei ce se manifestă din ce în ce mai intens şi pentru a putea da un salariu cât mai adecvat personalului salariat.

III.3.3. Analiza productivităţii muncii Productivitatea muncii este definită, în literatura de specialitate, ca fiind forţa productivă a muncii adică sub forma capacităţii forţei de muncă de a avea, într-o anumită perioadă de timp, un anumit volum de bunuri şi de a presta 63

Lucrare de diplomă

anumite servicii. În ultimă instanţă, caracterizează eficienţa cu care este cheltuită o anumită cantitate de muncă. În practica economică şi a analizei productivităţii muncii se utilizează un sistem de indicatori prin care se exprimă fie cantitatea de produse obţinute cu o anumită cheltuială de muncă, fie cheltuială de muncă efectuată pentru obţinerea unei unităţi de produs. În primul caz, productivitatea muncii (W) se exprimă ca raport între volumul producţiei (Q) şi cheltuielile de muncă (T) efectuate: W=

Q T

,

iar în cel de-al doilea caz se utilizează raportul invers: W=

T Q

.

Pentru calculul productivităţii la nivel microeconomic se pot folosi indicatorii: - cifra de afaceri (CA); - valoarea adăugată ((QA) În raport cu cheltuiala de muncă deosebim: - productivitatea anuală - atunci când cheltuielile de muncă sunt exprimate prin numărul mediu scriptic: WA =

Q N

Wa1

I WA = W , a0 unde (0) este perioada de bază şi (1) este perioada analizată. - productivitatea zilnică - atunci când cheltuielile de muncă sunt exprimate prin consumul de timp om-zile: Q

W z = (om − zile) Wz1

I WZ = W , za 0 - productivitatea orară - atunci când cheltuielile de muncă sunt exprimate prin consumul de timp om-ore: WH=

Q T (om − ore)

64

Lucrare de diplomă

WH 1

I WH = W , H0 A. Dinamica productivităţii muncii exprimată în funcţie de cifra de afaceri Indicatorii valorici înregistrează creşteri faţă de nivelul anterior (2007), dar în proporţii diferite. Astfel, în anul 2008, faţă de 2007, IW Z > IWA ca urmare a scăderii numărului mediu de zile lucrate pe an (de la 229 la 223) şi IW Z= IWH deoarece durata medie de lucru şi timpul om-zile lucrate creşte proporţional cu om-ore lucrate. În anii următori se înregistrată creşteri ale productivităţii anuale deoarece cifra de afaceri are o dinamică mai accentuată decât a numărului de salariaţi. Astfel, în 2009 IWz < IWA(659,14 IWZ>IWH prima parte ca urmare a creşterii numărului mediu de zile lucrătoare, a doua parte datorită înmulţirii numărului de ore lucrate într-un an, în condiţiile în care valoarea adăugată nu creşte în acelaşi ritm cu aceştia. Valoarea adăugată reprezintă un indicator necesar pentru caracterizarea eficienţei factorilor de producţie, munca şi capitalul. De aceea, creşterea productivităţii pe baza valorii adăugate este influenţată de factori umani: relaţiile din cadrul colectivului de muncă, sistemul de stimulente, structura forţei de

67

Lucrare de diplomă

muncă. Tot o creştere a productivităţii muncii dau şi elementele de capital: achiziţionarea de echipamente performante, modernizarea maşinilor existente, mecanizarea şi automatizarea unor operaţii. Tabelul nr. 19 Dinamica productivităţii muncii exprimată în funcţie de valoarea adăugată (QA) Nr. Indicator 2007 2008 2009 2010 2011 crt. 1 Valoarea adăugată 1749 6940 19137 24633 31089 (mil lei) 2 IQA(%) 100 396,80 1094,17 1408,40 1777,53 3 Număr mediu de 1088 1082 1163 1212 1184 persoane (persoane) 4 INs(%) 100 99,45 106,90 111,68 108,82 5 Total om zile lucrate 249152 241286 292689 302857 278172 6 Total om ore lucrate 1993216 1930288 2341512 2422856 2225376 7 Număr mediu de zile 229 223 252 249 235 lucrate 8 INz (%) 100 97,38 110,04 108,73 102,62 9 WA(mii lei/pers.) 1607,54 6414,05 16454,86 20274,07 26257,60 10 IWA(%) 100 399 1023,61 1261,19 1633,40 11 WZ(mii lei/pers.) 7,02 28,76 65,38 81,33 111,76 12 IWz(%) 100 409,69 931,34 1158,55 1592,02 13 WH(mii lei/pers.) 0,88 3,59 8,17 10,17 13,97 14 1WH(%) 100 407,95 928,41 1155,68 1587,5 Sursa: Mişcarea salariaţilor şi utilizarea timpului de munca Contul de profit şi pierdere

III. 4 ANALIZA CASTIGURILOR SALARIALE Câştigul salarial nominal brut cuprinde salariul, respectiv drepturile în bani şi în natură cuvenite salariaţilor pentru munca efectiv prestată (inclusiv pentru timpul lucrat suplimentar) potrivit formei de salarizare aplicate, sporurile şi indemnizaţiile acordate ca procent din salariu sau în sume fixe, alte adaosuri salariale potrivit legii, sumele plătite pentru timpul nelucrat (indemnizaţii pentru concediile de odihnă şi de studii, zile nelucrătoare şi alte zile libere, sumele plătite pentru salarii pentru concediile medicale), premiile, primele de vacanţă şi alte sume plătite din fondul de salarii conform actelor normative sau contractelor colective de muncă, sumele plătite din profitul net şi alte surse. Prin scăderea din câştigul salarial nominal brut, a impozitului aferent, se obţine câştigul salarial nominal net.

68

Lucrare de diplomă

Câştigul salarial mediu reprezintă sumele plătite salariaţilor de către agentul economic în luna de referinţă şi numărul mediu de salariaţi. Tabelul nr. 20 Evoluţia câştigului salarial mediu net al S.C. “PETROTRANS” S.A., comparativ cu cel mediu al ramurii de activitate din care face parte întreprinderea Nr. crt. 1 2 3 4

Indicatori Nr. mediu de salariaţi ai ramurii (mii persoane) Nr. mediu de salariaţi ai societăţii (persoane) Câştigul salarial mediu net anual al ramurii (mii lei/salariat) Câştigul salarial mediu net anual al societăţii (mii lei/salariat)

2007

2008

2009

2010

514

478

448

420

1088

1082

1163

1215

302,7

858,6

2002,9

3040,1

360,29

1186,69

3008,60

5604,94

Surse: Anuarul Statistic al României, CNS, Bucureşti, 2005 Contul de profit şi pierderi

Din datele prezentate se observă că, de-a lungul întregii perioade, la S.C. “PETROTRANS” S.A. , se înregistrată un câştig salarial mediu anual peste media ramurii de transport. Astfel, în 2007 este de 1,19 ori mai mare, în 2008, de 1,38 ori, iar în 2009 este de 1,84 ori mai mare. Aceasta se explică prin indexările aplicate de-a lungul perioadei analizate şi prin volumul mare activitate al firmei care, deşi aduce venituri mari, presupune şi cheltuieli pe măsură. Pentru a vedea evoluţia câştigului salarial mediu al S.C. “PETROTRANS” S.A., în valoare reală, vom compara în continuare indicele creşterii salariului mediu cu indicele preţurilor de consum (vezi tabelul nr.21). Tabelul nr. 21 Dinamica câştigului salarial al S.C. “PETROTRANS” S.A. Nr. Indicatori crt. 1 Indicele preţurilor de consum 2 Indicele salariului mediu al societăţii 3 Indicele salariului mediu real al societăţii

2007

2008

2009

2010

100 100

356,1 329,37

843,1 835,05

1115,1 1555,67

100

92,5

99,1

139,5

69

Lucrare de diplomă

Surse: Anuarul Statistic al României, CNS, Bucureşti,2005 Contul de profit şi pierderi

Indicele salariului mediu real al societăţii înregistrată în 2008 o scădere de 7,5 ori faţă de 2007, pentru ca în anul 2009 să înregistreze tot o scădere, dar mai mică, de doar 0,11 ori. În anul 2010 creşte salariul mediu real cu 39,5 ori fapt ce se explică prin numărul indexărilor aplicate de la an la an care, în primii ani ai analizei, au avut tendinţa de a aduce indicele câştigului salarial la nivelul indicelui preţurilor de consum, pentru ca în 2010 să-l depăşească, fiind influenţat de faptul că societatea nu şi-a pierdut clienţii şi a avut în continuare contracte ferme de onorat. Deci obiectul de activitate nu a avut de suferit, fiind una din ramurile economiei care au avut resurse pentru a acoperi indexările acordate (vezi graficul nr.22). În anul 2010, structura costului mediu lunar al forţei de muncă pe ramuri ale economiei naţionale este aproximativ aceeaşi şi la nivelul firmei. Deosebirea se manifestă în ceea ce priveşte sumele pentru salarii care în cadrul firmei au o pondere de 27,8 din totalul sumelor brute plătite salariaţilor direct, sumele pentru premii şi alte stimulente – 18,5 şi sumele pentru drepturi – 23,3 care au o pondere mult mai mare decât media pe economie.

Tabelul nr. 22 Costul mediu lunar al forţei de muncă pe ramuri ale economiei naţionale în anul 2010 -%Structura Sume brute plătite salariaţilor direct

TOTAL ECONOMIE Ramura transport SC”PETROTRANS”

TOTAL

Salarii

Pentru timp nelucrat

Premii si alte stimulente

Drepturi

Protecţie socială

72,9 72,0 74,4

58,4 59,3 27,8

7,2 7,0 4,2

5,1 4,1 18,5

0,2 0,1 23,3

2,0 1,4 0,6 70

Lucrare de diplomă

SA

Structura Alte cheltuieli ale unităţii cu forţa de muncă TOTAL

Ptr. Contrib formare la profesi ajutorul onala de şomaj

Contrib. la asigurări şomaj

TOTAL ECONOMIE 27,1 0,1 3,6 16,4 Ramura transport 28,0 0,3 3,6 19,1 SC “PETROTRANS” 25,5 3,2 19,0 SA Sursa: Anuarul Statistic al României, CNS Bucureşti, 2005

Servicii pentru protecţie socială

Impozit

Alte cheltuieli

1,3 0,9 0,7

0,1 0,9

5,5 4,0 1,7

1600 1400 1200

ndicele preturilor de consum

1000 800

Indicele salariulu mediu

600 Indicele salariului mediu real

400 200 0

2006

2007

2008

2009

2010

Graficul nr. 17 Dinamica salariului mediu nominal şi real al societăţii Corespunzător forţei de muncă, societatea înregistrată mai multe feluri de cheltuieli. Alături de sumele plătite direct pentru munca depusă mai cheltuie şui alte sume neincluse în veniturile salariale brute. Acestea sunt: impozitele plătite suplimentar pentru depăşirea fondului de salarii, contribuţia la fondul de şomaj, cheltuieli pentru formarea profesională, cheltuieli pentru unele servicii de protecţie socială (echipamente de protecţie, alimente, materiale igienico sanitare), contribuţia la asigurări sociale, cheltuieli de transport şi diurnă, cheltuieli pentru reducerea costului biletelor de odihnă, sume plătite consiliului de administraţie, FPP, FPS, cenzori, cheltuieli pentru creşe şi grădiniţe. În cadrul întreprinderii sunt cuprinse mai multe categorii de personal: - muncitori necalificaţi; - muncitori calificaţi care au studii medii şi cursuri de calificare; - lucrător gestionar, lucrător comercial, magaziner şi gestionar depozit cu studii medii de profil;

71

Lucrare de diplomă

- şef birou, şef atelier, şef depozit, şef serviciu, şef secţie, şef departament maşini cu studii superioare de profil; - inginer economist, chimist, jurist, analist programator, contabil revizor cu studii superioare de profil; - subinginer cu studii superioare de subingineri; - tehnician, contabil, merceolog, statistician, casier, operator calculatoare cu studii medii şi medii de specialitate; - maistru, şef staţie pompe, şef formaţie cu studii medii, şcolii profesionale, scoală de maiştri; - funcţionar economic, administrator, dactilograf, secretar–dactilograf, arhivar, paznic, controlor poartă cu studii medii şi generale pentru paznic şi controlor poartă. Politica salarială a acestor categorii de personal trebuie să se înscrie în politica de ansamblu a întreprinderii şi să răspundă, pe de o parte, obiectivelor de creştere a eficienţei activităţii desfăşurate, iar pe de altă parte să asigure accentuarea cointeresării salariaţilor nu numai pentru realizarea de performanţe individuale, ci îndeosebi, ei îndeosebi pentru un raport sporit la performanţa globală a întreprinderii. Întreprinderea trebuie să reducă diferenţa dintre nevoile sale şi nevoile angajaţilor, acceptând nevoile acestora din urmă şi utilizându-le pentru a stimula participarea şi performanţa lor. De aceea, societatea trebuie să se asigure că o o parte echitabilă din valoarea nou creată să revină angajaţilor. Aceasta se reflectă prin salariul mediu lunar câştigat de fiecare salariat pe postul său de muncă. În S.C. “PETROTRANS” S.A., salariul minim este alocat muncitorilor necalificaţi care au studii generale şi primare, care ocupă un loc de muncă fără răspundere prea mare, iar salariul maxim este primit de către persoanele încadrate în posturi de conducere: şef birou, şef atelier, şef depozit, şef serviciu, şef secţie, şef departament maşini, şef contabil, care au studii superioare, cu mai mulţi salariaţi sub ordine, care au muncă de răspundere. În cadrul personalului cu studii superioare, salariul cel mai mare îl primeşte şeful de serviciu, şeful de secţie de departament maşini, iar salariul minim este acordat subinginerilor (vezi anexa nr. 6). În cadrul personalului cu studii medii cel mai mare salariu este luat de către maistru, iar salariul minim este alocat funcţionarilor, secretar-dactilograf, arhivar (vezi anexele nr. 7 şi 8). Tabelul nr. 23 Decalajele între nivelul minim şi maxim al salariului, pe categorii de personal -raportul maxim/minim – Nr. Categorii de personal 2007 2008 2009 2010 2011

72

Lucrare de diplomă

Crt. 1. 2 3 4 5 6 7 8 9 10

Muncitor necalificat Muncitor calificat Şofer auto Funcţionar economic,arhivar, administrator,dactilograf,paznic,c ontrolor poartă Maistru, şef staţie pompe, şef formaţie Tehnician,planificator,merceolog, statistician, casier etc. Lucrător gestionar, lucrător comercial. magaziner, gestionar de depozit Subinginer Inginer,economist,chimist,contabi l-revizor, analist programator, jurist Sef birou, şef atelier, şef depozit, şef serviciu, şef secţie

1.03 1.56 1.38 1.30

1.03 1.46 1.28 1.24

1.03 1.52 1.35 1.27

1.03 1.52 1.19 1.27

1.03 1.52 1.35 1.27

1.32

1.27

1.44

1.44

1.44

1.45

1.37

1.46

1.46

1.46

1.59

1.48

1.50

1.50

1.50

1.42 1.43

1.46 1.36

1.46 1.52

1.46 1.52

1.46 1.52

1.45

1.39

1.49

1.49

1.49

Sursa: Grila de salarizare

Dacă în 2007 decalajul cel mai mare între salariul maxim şi cel minim, corespunzător aceleiaşi categorii de personal era pentru lucrătorii gestionari, lucrător comercial, magaziner, gestionar de depozit (1,59), iar cel mai mic pentru muncitorii necalificaţi (1,03), în 2011 cel mai mare decalaj a fost al muncitorilor calificaţi şi al şefilor de birou, şef atelier, şef depozit, şef serviciu, şef secţie, şef departament maşini (1,52), cel mai mic înregistrându-se tot în categoria muncitorilor necalificaţi (1,03). Tendinţe de creştere ale decalajului salarial maxim faţă de cel minim în cadrul aceleiaşi categorii se înregistrată pentru maistru, şef staţie pompe, şef formaţie (1,32 în 2007 şi 1,44 în 2011), subinginer (1,42 în 2007 şi 1,46 în 2011), şef birou etc. (1,45 în 2007 şi 1,49 în 2011), inginer etc (1,43 în 2007 şi 1,52 în 2011) şi mai puţin la tehnician etc. (1,45 şi 2007 şi 1,46 în 2011). Cu excepţia categoriei de muncitori necalificaţi, unde decalajul salariului maxim a rămas constant pe toată perioada analizată, celelalte categorii au înregistrat tendinţe de scădere, cea mai semnificativă fiind a lucrătorilor gestionari etc. (1,59 în 2007 şi 1,50 în 2011). O evoluţie mai aparte a decalajului salariului maxim-minim a avut-o categoria şoferilor auto, cu oscilaţii de la an la an, însă tendinţa a fost preponderent descrescătoare.

73

Lucrare de diplomă

III.5. ANALIZA CORELATIEI DINTRE DINAMICA PRODUCTIVITATII MUNCII SI DINAMICA SALARIULUI MEDIU Corelaţia dintre dinamica productivităţii muncii şi a salariului mediu reprezintă un mecanism de punere în evidenţă a eficienţei muncii. Cerinţa corelaţiei este ca dinamica productivităţii muncii, indiferent de forma de exprimare a ei, să devanseze pe cea a salariului mediu. Caracterul necesar al respectării corelaţiei decurge din faptul că la creşterea productivităţii muncii concură şi ceilalţi factori ai producţiei, pentru a căror reproducere sau enumerare trebuie asigurate permise (profit). Respectarea cerinţei amintite a corelaţiei se pune în evidenţă, în mod sintetic prin indicele corelaţiei, respectiv : Is

I s − 100

IC = I sau I −100 , w w în care: Is = indice salariu mediu; Iw = indicele productivităţii muncii (valoare adăugată, cifră de afaceri pe un salariat). Indicele corelaţiei trebuie să fie subunitar. Cu cât plaja datelor rezultate este mai mare, cu atât dinamica productivităţii muncii înregistrează o intensitate mai mare decât a salariului mediu. În anul 2007 indicele corelaţiei este subunitar, deci dinamica productivităţii medii pe un salariat a devansat pe cea a salariului mediu. Prin urmare, inegalitatea confirmă eficienţa cheltuielilor cu salariile, în sensul de reducere a lor la 1000 lei cifră de afaceri cu 1,63% şi al 1000 lei valoare adăugată cu 17,46 %. Valorile descrescătoare ale indicilor de corelaţie pe cele două modalităţi de exprimare denotă scara crescătoare a indicilor acestora. Tabelul nr. 24 Corelaţia între dinamica productivităţii şi dinamica salariului mediu Nr. crt. 1

Indicatori

2007

2008

2009

2010

2011

Cifra de afaceri pe un salariat (mii lei)

291525.74

977240.3

2111779

2040767.1

2753683.3

74

Lucrare de diplomă

2 3

IWCA(%) Valoarea adăugată pe un salariat (mii lei) 4 IWQA(%) 5 Salariul mediu anual 6 IS (%) 7 Indicele corelaţiei Is a)Ic= Iw - pe baza cifrei de afaceri - pe baza valorii adăugate I s − 100 b) Ic= I w − 100 - pe baza cifrei de afaceri - pe baza valorii adăugate 8 Fondul de salarii la 1000 lei cifră de afaceri IFs(CA) (%) 9 Fondul de salarii la 1000 lei valoare adăugată IFs(QA) (%) Sursa: Contul de profit şi pierderi

100 1607.54

335.22 6414.05

724.39 16454.86

700.03 20274.07

944.58 26257.60

100 360.29 100

399.00 1186.69 329.37

1023.61 3008.60 835.05

1261.19 5604.94 1555.67

1633.40 8787.16 2438.91

-

-

-

-

-

-

0.982 0.925 -

1.153 0.816 -

2.222 1.233 -

2.582 1.493 -

1.23

0.975 0.767 1.21

1.177 0.796 1.42

2.426 1.254 2.74

2.769 1.525 3.19

100 224.13

98.37 185.01

115.45 182.84

222.76 276.46

259.35 334.65

100

82.54

81.58

123.35

149.31

În anul 2008 indicele corelaţiei are o manifestare diferită pe cei doi indicatori valorici, cifra de afaceri, respectiv valoarea adăugată. Astfel, indicele de corelaţie pe baza cifrei de afaceri este supraunitar, deci dinamica productivităţii muncii pe un salariat a fost depăşită de dinamica salariului mediu. Prin urmare, eficienţa cheltuielilor cu salariile la 1000 lei cifră de afaceri a scăzut, plătindu-se cu 15,45% mai mult. Indicele corelaţiei pe baza valori adăugate se păstrează totuşi subunitar, cea ce înseamnă că productivitatea medie exprimată pe baza valorii adăugate a devansat dinamica salariului mediu. Aceasta înseamnă că eficienţa cheltuielilor salariale a crescut la 1000 lei valoare adăugată, plătindu-se cu 18,42% mai puţin. În anii 2010 şi 2011, indicele de corelaţie este supraunitar, deci dinamica productivităţii medii pe un salariat a fost întrecută de dinamica salariului mediu. Prin urmare, şi eficienţa cheltuielilor cu salariile scade, plătindu-se cu peste 20% mai mult la 1000 de lei cifră de afaceri sau valoare adăugată. Deoarece productivitatea muncii a crescut mai încet decât salariul mediu, au condus la creşterea costurilor şi preţurilor, la anularea efectelor pozitive ale creşterii eficienţei utilizări altor factori şi, prin acumulare, la alimentarea fenomenelor infracţioniste. Factorul uman are o contribuţie importantă la creşterea productivităţii muncii prin îmbunătăţirea activităţii de conducere generală, raţionalizarea numărului de personal de conducere. De asemenea,

75

Lucrare de diplomă

factorul uman depinde de îmbunătăţirea organizării muncii, a pregătirii şi perfecţionării profesionale, creşterea ponderii specialiştilor şi muncitorilor de înaltă calificare. Asupra productivităţii muncii mai acţionează şi gradul de înzestrare tehnică a muncii prin introducerea şi extinderea progresului tehnic prin robotizarea producţiei, valorificarea complexă a resurselor materiale. Tabelul nr. 25 Evoluţia înzestrării tehnicii a muncii, evoluţia raportului active fixe la numărul de salariaţi şi la salariul mediu anual Nr. crt. 1 2 3 4 5

Indicator

2007

2008

2009

2010

2011

Active fixe (mil.lei) Nr. Mediu salariaţi (pers.) AF Raport (mii lei/salariat) Ns Salariu mediu anual s (mii lei) A Raport F (mii lei/salariat) S

11596 1088 10658.09

11886 1082 10985.21

73726 1163 63392.95

74124 1215 61007.41

81069 1184 68470.44

360.29

1186.69

3008.60

5604.94

8787.16

32.18

10.02

24.51

13.22

9.23

Surs: Bilanţ contabil Contul de profit şi pierderi

Raportul active fixe pe numărul de salariaţi are o evoluţie crescătoare, modificarea esenţială apărând în anul 2009, când creşterea este de aproximativ 6 ori, fiind influenţată de activele fixe, care au o evoluţie mai accentuată decât a numărului de personal.

76