1 Proiect Didactic - Știinte Ale Naturii [PDF]

Zitiervorschau

PROIECT DIDACTIC

Data: 10.12.2019 Unitatea de învățământ: Școala Gimnazială „A.I. Cuza” Fălticeni Clasa: a III-a Îndrumător prof.înv. primar metodist: Triși Alexandrina Propunător: înv. Tuluc (Moșneguțu) Emilia Aria curriculară: Matematică și Științe ale naturii Disciplina: Științe ale Naturii Unitatea tematică: Pământul – mediu de viață Tema lecției: Fenomene ale naturii și circuitul apei în natură Tipul lecției: consolidare Scopul lecției: dezvoltarea capacităţilor de explorare a realităţii despre fenomene ale naturii, despre transformări ale stărilor de agregare a apei, despre circuitul apei în natură şi de experimentare prin folosirea unor instrumente. Competențe specifice: 1.1. Identificarea unor caracteristici ale corpurilor vii și nevii 1.2. Utilizarea unor criterii pentru compararea unor corpuri, fenomene și procese 2.1. Identificarea etapelor unui demers investigativ vizând mediul înconjurător pe baza unui plan dat 2.2. Aplicarea planului dat pentru efectuarea unei investigații a mediului înconjurător 2.4. Formularea de concluzii pe baza rezultatelor demersului investigative 2.5. Prezentarea concluziilor demersului investigativ realizat pe baza unui plan dat Competențe integrate: Limba și literatura română: 2.5. Adaptarea vorbirii la diferite situaţii de comunicare în funcţie de partenerul de dialog 3.5. Sesizarea unor regularităţi ale limbii pe baza textului citit 4.3. Realizarea unei scurte descrieri ale unor elemente din mediul apropiat pornind de la întrebări de sprijin Educație civică: 3.1. Relaționarea pozitivă, în grupuri mici, pentru rezolvarea unor sarcini simple de lucru *3.3. Participarea la proiecte simple cu conținut moral-civic, în cadrul clasei, al școlii sau al comunității locale Arte vizuale și abilități practice: 2.3. Valorificarea elementelor de limbaj plastic în compoziții tematice

Obiective operaționale: O.1. să identifice fenomene extreme ale naturii (calamități naturale) și să le descrie; O.2. să răspundă corect la întrebări despre fenomene ale naturii și despre stările de agregare ale apei; O.3. să deruleze activităţi de observare şi experimentare care evidenţiază transformări ale stărilor de agregare; O.4. să transforme substanţele dintr-o stare de agregare în alta, conform indicaţiilor primite; O.5. să explice fenomenele prin care se produc transformări ale stărilor de agregare; cel puţin să recunoască fenomenul care se produce; O.6.să identifice în natură diverse transformări ale stărilor de agregare, dând cel puţin câte un exemplu pentru fiecare transformare; Strategii didactice: a) Metode și procedee: problematizarea, jocul de rol, experimentul, observarea, explicaţia, conversaţia, demonstraţia, ȘtiuVreau să știu-Am învățat b) Mijloace de învățământ: videoproiector, laptop, fișe , uscător de păr, cuburi de gheață, hârtie, ață, cerc (de diametru 50 cm folosit la ora de sport), pahare, apă, lumânare, , planșe, prezentare ppt.

Moduri de organizare: frontală, pe grupe, individuală Resurse: I.Temporale: 45 minute ( 35 minute activități de învățare+10 minute activități recreative) II. Umane: 33 elevi Bibliografie: - „Ştiinţele naturii – mică enciclopedie pentru elevi”, Editura Cd Press, Bucureşti, 2007- Pelmuş Ştefania, Nicolae Ilinca, Nichita Aura

Demersul didactic Nr. crt. 1.

2.

3.

4.

Etapele activității

Conținutul științific

Ob. Op.

Metode și procedee Conversație

Asigurarea unui climat educațional favorabil, organizarea colectivului de elevi, a materialelor didactice. Captarea Se va realiza prin prezentarea unor O.1. Expunere atenției imagini despre fenomene ale naturii extreme (calamități). Voi întreba elevi dacă recunosc următoarele calamități naturale și anume: inundații, secetă, ploi torențiale, tornade, etc si apoi voi prezenta Conversația caracteristici ale acestor fenomene extreme, cauzele și efectele acestora. Anunțarea Voi anunța tema pe care o vom Conversație temei și a parcurge în lecția ce urmează și obiectivelor obiectivele pe care le vom atinge până la sfârșitul lecției. Elevii vor scrie pe caiete data și titlul lecției Reactualizarea Joc: ”Răspunde repede și bine!” Conversație cunoștințelor Adevărat sau fals? O.2. 1.Vaporizarea e favorizată de temperaturi scăzute. 2.Spirtul se evaporă mai repede decât apa. 3.Gheața este un corp solid. 4.Trecerea unui corp din stare lichidă în stare solidă se numește solidificare. 5.Temperaturile scăzute favorizează condensarea vaporilor. 6.Atât corpurile solide, cât și cele lichide au formă proprie. 7.Apa se găsește în cele trei stări de agregare. 8.Unele corpuri pot reveni la starea lor inițială după transformare, altele nu. Momentul organizatoric

Strategii didactice Mijloace de Moduri de învățământ organizare Frontal

Imagini cu calamități naturale

Frontal

Individual

Caiete

Frontal

Cartonașe cu întrebări

Frontal

Evaluare (capacități)

Capacitatea de a recunoaște calamitatea naturală arătată în imagine și de a face o mică descriere a acesteia Capacitatea de a asculta și înțelege un mesaj oral

Capacitatea de a răspunde corect la întrebări.

Individual

5.

6.

Dirijarea învățării

Obținerea performanței

Se observă imaginile din carte de la O.5 pagina 40 și se discută despre fiecare, răspunzând la întrebările ce urmează: -În ce stări de agregare se găsește apa din natură? - În care anotimp se poate petrece fiecare din fenomenele ilustrate? - Cui i se datorează trecerea apei dintr-o stare de agregare în alta? Explicând caracteristicile fiecărui fenomen în parte, vom ajunge la descrierea și înțelegerea principiului circuitului apei în natură. Se observă imaginea cu ”Circuitul O.6. apei în natură” de la pagina 41 și prin intermediul unei planșe de dimensiuni mai mari cu ”Circuitul apei în natură” și se răspund la întrebările de la pagina 41. Elevii vor încerca să răspundă și cu ajutorul învățătoarei la următoarele întrebări: 1.Cum ajunge apa din straturile pământului la suprafața acestuia? 2. Ce se întâmplă cu apa de la suprafața râurilor, fluviilor, lacurilor, mărilor și oceanelor sub influența căldurii? 3. Cum se formează norii? 4. Unde ajunge apa care cade sub formă de precipitații? Elevii vor scrie în caiete ideile principale de la caseta ”Reține” de la pagina 42. Elevii vor fi împărțiți în trei grupe în care fiecare grupă își va desemna O.4 câte un șef și va realiza câte o activitate practică. Prima grupă va realiza experimentul, cu ajutorul învățătoarei, ce va explica

Conversație

Flip-chart Frontal

Știu- Vreau să știu- Am învățat

Capacitatea de a observa și de a descrie corect fiecare fenomen în parte.

Planșă ”Circuitul apei în natură” Problematizare Individual

Frontal Conversație

Carte digitală

Explicație

Individual

Conversație

Frontal

Explicație

Spirtieră( lumânare,

În grupe

Capacitatea de a observa și de a descrie corect principiul circuitul apei în natură.

Capacitatea de a lucra în echipă, de a urma indicațiile corespunzătoare fiecărei

7.

Asigurarea retenției și transferul de cunoștințe

principiul evaporării apei .Materiale necesare și mod de realizare a Experiment experimentului se găsește la pagina 40 ( în loc de spirtieră se poate folosi o lumânare aprinsă în care se va ține O.3. deasupra o lingură cu apă). Aceștia Demonstrație vor scrie în caiete ce au observat în cadrul acestui experiment si de ce stare de agregare a apei este descrisă. A doua grupă va realiza Experiment experimentul de la pagina 41,despre formarea picăturilor de apă, cu ajutorul învățătoarei . Elevii vor nota în caiete ce au observat la acest O.5. Demonstrație experiment si despre ce principiu este vorba. A treia grupă va realiza activitatea practică explicată la pagina 42, cu ajutorul învățătoarei, despre mișcarea Experiment aerului în natură. Elevii vor nota în caiete despre ce au observat în Explicație această activitate practică. Când au terminat toate grupele, activitățile practice realizate, șeful Demonstrație fiecărei grupe va explica celorlalți elevi despre experimentul ce au realizat și despre ce principiu al circuitului apei în natură a fost Conversație demonstrat. Se va scrie pe tablă ideile principale demonstrate în fiecare activitate practică. Numește transformările ce au loc! Conversație 1.Gheața pusă în ceaiul fierbinte – O.2. 2.Aburul care atinge fereastra rece – 3.Apa din rufele puse la uscat – 4.Apa pusă în congelator – 5.Fulgul de zăpadă căzut pe obraz – 6.Cubul de gheață din paharul de suc „dispare” 7.Ceara lumânării aprinse – Problematizare

brichetă) Lingură de inox Apă Ventilator, hârtie Pahar din sticlă Un vas mai mare ca paharul din plastic transparent, cuburi de gheață Farfuriuță din sticlă

În grupe

activități practice, de a analiza critic transformările ce au fost realizate și de a consemna corect concluziile finale .

Un cerc de diametru de În grupe 50cm Ață Hârtie colorată Lipici

Fișă cu întrebări

Frontal

Capacitatea de a răspunde corect la întrebările adresate.

8.

Încheierea activității

8.Untul din tigaia fierbinte, lăsat la rece – 9. Apa din băltoacă pe caniculă – Apoi elevii vor rezolva exercițiul 2 O.6 de la pagina 43, în care va realiza un desen asemănător celui din carte în care va explica colegilor principiul circuitul apei în natură Se fac aprecieri asupra modului în care elevii s-au implicat în desfăşurarea activităţii. Se dă tema pentru acasă, exercițiile 1 și 3 de la pagina43. Și cine va dori poate să facă și exercițiul de la ”Cercetașul iscusit” de la pagina 43, în care va trebui să alcătuiască un text cu tema ”Povestea unei picături de apă”.

Caiet Culori

Individual

Capacitatea de a desena corect principiul Circuitul apei în natură

Insigne ”I,m the best!”

Frontal Individual

Aprecieri verbale

Explicație

Conversația Intereevaluare