41 0 262KB
CAPITOLUL I. STRATEGIA FINANCIARĂ A FIRMEI Strategia financiară presupune identificarea surselor de finanţare şi utilizarea eficientă a resurselor financiare. Strategia financiara se axeaza pe partea de datorii din bilanţ şi are legătura cu problemele de finanţare pe termen lung a companiei. Directorul Financiar (CFO) este “arhitectul” strategiei financiare care sprijină strategia generală a firmei. 1.1 Nivelul strategiei Strategiile există la un număr de nivele într-o organizaţie. Putem distinge cel puţin trei nivele diferite de strategie organizaţională: •
Strategia la nivel de corporaţie se referă la scopurile generale ale organizaţiei şi la modul în care se va adăuga valoare diferitelor părţi (unităţi) ale organizaţiei. Acesta poate fi numit şi nivelul “Holding” al companiei. Poate include chestiuni legate de acoperirea geografică, diversitatea produselor/ serviciilor sau unităţilor de afaceri, şi modul în care ar trebui alocate resursele între diferite părţi (unităţi) ale companiei. Centrul corporaţiei trebuie să joace un rol crucial în determinarea modului în care organizaţia ar trebui structurată, modului în care resursele ar trebui alocate şi modului în care se stabilesc obiectivele şi se realizează evaluările.
•
Al doilea nivel poate fi numit nivelul de unitate de afaceri, şi se referă la cum poate compania să fie un concurent de succes pe anumite pieţe. Deci principale preocupări sunt cum se poate obţine un avantaj competitiv; ce noi oportunităţi pot fi identificate sau create în diferite pieţe; ce produse sau servicii ar trebui dezvoltate în ce pieţe; şi în ce măsură acestea răspund nevoilor consumatorilor astfel încât să se atingă obiectivele organizaţiei – profitabilitate pe termen lung sau creşterea cotei de piaţă. Deci în timp ce strategia la nivel de corporaţie implică decizii legate de organizaţie ca întreg, deciziile strategice la acest nivel sunt legate de o parte din corporaţie anume (anumite unităţi). 1
•
Al treilea nivel este cel operaţional. Aici avem de-a face cu decizii operaţionale, care stabilesc cum diferitele părţi componente ale unei organizaţii ajută la implementarea eficientă a deciziilor la nivel de corporaţie şi parte de corporaţie în materie de resurse, procese şi angajaţi. Într-adevăr, în majoritatea companiilor, strategiile de afaceri de succes depind în mare măsură de deciziile luate sau activităţile care au loc la nivel operaţional. Integrarea deciziilor şi strategiei operaţionale are deci o mare importanţă şi poate presupune un efort susţinut.
.
2
CAPITOLUL II. PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII S.C. EURO-NET S.R.L.
2.1 Scurtă generale a societăţii S.C EURO-NET S.R.L Societatea “EURO – NET’ S.R.L. este o persoană juridică română, sub formă de “societate cu răspundere limitată”. Societatea a fost înfiinţată în anul 2002 având ca asociat unic pe ing. Tibor Boldizsar. S.C. EURO – NET S.R.L. este constituită pe capital integral privat . Sediul societăţii este în Miercurea – Ciuc, judeţul Harghita, strada Florilor, nr. 20, înregistrată la Camera de Comerţ a judeţului Harghita sub numărul J19/458/2002.Societatea este o organizaţie specializată în domeniul instalaţiilor, care sunt împărţite în două mari categorii: instalaţii termice, ventilaţie şi sanitare; instalaţii anti incendiu. 2.2. Obiectul de activitate al societăţii EURO – NET S.R.L. S.C. EURO – NET S.R.L. are ca obiect de activitate următoarele:
livrare şi montaj a luminatoarelor şi a trapelor de fum
executare şi instalare sisteme sprinkler
executarea lucrărilor pentru hidranţi interiori, exteriori şi subterane
executarea staţiilor de pompare
executarea instalaţiilor termice şi de ventilaţie
executare sisteme de climatizare
livrare şi montaj a instalaţiilor electrice
3
2.3. Cifra de afaceri şi rezultatul exerciţiului Tabelul următor prezintă evoluţia cifrei de afaceri şi rezultatul exerciţiului în perioada 2004-2005: Exerciţiul financiar Simbol 2004 2005 CA 2 530 405 2 508 283 RE 234 509 36 493
Nr ctr Indicatori 1 Cifra de afaceri 2 Rezultatul exerciţiului
Tabelul nr.1
2.4. Piaţa societăţii EURO – NET S.R.L.
S.C. EURO – NET S.R.L. îşi vinde produsele şi oferă servicii în întreaga ţară: de ex. în Ploieşti, Bucureşti, Satu Mare, Cluj Napoca, Braşov, Zalău, Buzău, Piatra Neamţi, Timişoara, Constanţa, Tg. Mureş, Odorhei etc. Societatea poate executa o gamă foarte largă sau toate genurile de instalaţii necesare unei clădiri, în acordul atenţiei raportul dintre calitate – preţ în vederea obţinerii unui grad ridicat de satisfacţie a clienţilor. Peste 150 de firme şi instituţii cu capital de stat şi privat din întreaga ţară au ales societatea “EURO – NET " S.R.L. ca partener beneficiind de serviciile societăţii. S.C. EURO – NET S.R.L. au executat lucrări şi în străinătate , respectiv în Ungaria. Piaţa organizaţiei este în continuă creştere, deoarece clienţii sunt din ce în ce mai interesaţi de achiziţonarea acestor produse.
Nr ct Pieţe de desfacere r 1 Piaţa externă 2 3
Exerciţiul financiar 2004 2005 lei % lei 379 561 15% 238 287
Indici % 2005/ 2004 62,78
% 9,5% 90,5 Piaţa internă 2 150 844 75% 2 269 996 % 105,54 Total cifra de afaceri 2 530 405 100% 2 508 283 100% 99,13 Tabelul nr.2
4
Pe baza datelor de mai sus reiese că ponderea produselor vândute în cifra de afaceri pe pieţele externe este mică, respectiv în anul 2004 este 15% iar în anul 2005 este 9,5%. 2.5. Diagnosticul financiar al S.C. EURO-NET S.R.L. 2.5.1. Analiza structurii patrimoniale a întreprinderii În tabelul următor este prezentată structura elementelor de activ şi pasiv pentru întreprinderea S.C. EURO-NET S.R.L. 2004 Nr.crt. I A B C II A B C D III IV VII VIII IX X
Indicatori ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare ACTIVE IMOBIZATE TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creanţe Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL CHELTUIELI ÎN AVANS Total active DATORII MAI MICI DE UN AN DATORII MAI MARI DE UN AN PROVIZIOANE PT RISCURI ŞI CHELTUIELI VENITURI ÎN AVANS Subvenţii pentru investiţii Venituri înregistrate în avans CAPITAL ŞI REZERVE CAPITAL Capital subscris nevărsat Capital subscris vărsat Patrimoniul regiei PRIME DE CAPITAL REZERVE DIN REEVALUARE REZERVE REZULTATUL REPORTAT – Sold C REZULTATUL EXERCIŢIULUISold c REPARTIZAREA PROFITULUI TOTAL CAPITALURI PROPRII
5
lei
2005 %
lei
%
0 168744 0 168744
0 24,42 0 24,42
1345 170524 0 171869
0,17 21,19 0 21,35
103299 284418 0 134664
14,95 41,17 0 19,48
40,69 44,85 7,32
522381 0 691125 690885 0 0
75,60 0 100 99,96 0 0
327565 360878 58900 114266 633077 0 804946 804706 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
0 0 0
200 0 200 0 0 0 40 0
0,028 0 0,03 0 0 0 0,005 0
200 0 200 0 0 0 40 0
0,028 0 0,03 0 0 0 0,005 0
234509 33,93
36493
234509 33,93 240 0,03
36493 240
-14,20 78,67 0 100 99,97 0 0
4,53 4,53 0,03
Total pasiv
691125 100
804946 100
Tabelul nr.3
2.5.2. Analiza structurii activului Fiecare elemente de activ sunt structurate în bilanţ, după gradul lor de lichiditate, începând cu cele mai puţin lichide. Activele imobilizate se mai numesc şi nevoi permanente datorită rotaţiei lente a capitalurilor investite, iar activele circulante se mai numesc şi nevoi curente (ciclice). Principalele rate ale structurii activului sunt: Rata activelor imobilizate
a)
Această rată se determină ca raport între activele imobilizate şi totalul activului bilanţier, astfel: Rai=(Active imobilizate/ Active totale)*100 Nr ctr
Indicatori
2004
1
Active imobilizate
2
Active circulante
2 3
Total activ Rata activelor imobilizate (1/2)
2005 17186 168744 9 63307 522381 7 80494 691125 6 24,42 21,35
2005/2004 101,85 121,19 116,47 96,93
Tabelul nr. 4. Rata activelor imobilizate
Din datele de mai sus prezentate reiese că rata activelor imobilizate în anul 2005 a prezentat o tendinţă de reducere, respectiv cu 3,07%, care se datorează creşterii activelor circulante cu 21,19%, ceea ce are un efect pozitiv asupra lichidităţii firmei. b) Rata activelor circulante Această rată se determină ca raport între activele circulante şi totalul activului bilanţier, astfel: Rac=(Active circulante / Active totale)*100
Nr ctr
Indicatori
2004
6
2005
2005/2004
1
Active imobilizate
2
Active circulante
3 4
Total activ Rata activelor circulante (2/3)
16874 4 52238 1 69112 5 75,58
17186 9 63307 7 80494 6 78,65
101,85 121,19 116,47 96,93
Tabeul nr. 5. Rata activelor circulante
Scăderea ponderii activelor imobilizate atrage după sine creşterea ponderii activelor circulante. Pe baza datelor de mai sus reiese că rata activelor circulante în anul 2005 a crescut cu 3,07% faţă de anul 2004, respectiv de la 75,58% la 78,65%. Această tendinţă de creştere se datorează faptului că activele circulante au crescut într-un ritm mai mare decât activele imobilizate. 2.5.3. Analiza structurii surselor de finanţare Pasivele sunt structurate după ordinea de exigibilitate. Capitalul propriu nu are o scadenţă (decât în situaţii de faliment), deci nu sunt exigibile, motiv pentru care se mai numesc şi resurse permanente. Tot în categoria resurselor permanente se înscriu şi datoriile pe termen lung. Datoriile pe termen scurt sunt cele mai exigibile şi de aceea se numesc şi resurse curente (ciclice). Capitalul permanent reflectă toate sursele de finanţare pe termen lung, indiferent de provenienţa acestora (capital propriu şi credite pe termen lung). În cazul societăţii EURO-NET capitalul permanent este egal cu capitalul proprii, deoarece întreprinderea nu are datorii pe termen lung. Principalele rate de structură ale surselor de finanţare sunt: a) Rata autonomiei financiare globale: Este un indicator global referitor la autonomia financiară a întreprinderii apreciată în ansamblul finanţării sale. Raf=(Capital propriu/Total pasive)*100 Nr ctr Indicatori 1 Capital propriu 2
2004 240 69088 5
Datorii pe termen scurt 7
2005 240 80470 6
2005/2004 100 116,47
3 4
Total pasiv Rata autonomiei globale (%)
69112 5 0,035
80494 6 0,029
116,47 99,994
Tabelul nr. 6. Rata autonomiei globale
În anul 2005 rata autonomiei financiare globale prezintă o tendinţă de reducere, care datorează creşterii totalul resurselor. În cazul nostru în anul 2004 şi 2005 nu a avut loc majorări de capital social, şi respectiv este de 240 lei, iar datoriile totale în anul 2005 au crescut faţă de anul precedent, de la 691 125 lei la 804 946 lei, respectiv cu 16,47%. Situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă. c) Rata de îndatorare globală Rata de îndatorare globală măsoară ponderea datoriilor, indiferent de durata şi originea lor, în patrimoniul întreprinderii. Ea trebuie să fie subunitară, îndepărtarea sa de 1 semnifică reducerea îndatoririi, respectiv creşterea autonomiei financiară. O valoare situată în jurul a 2/3 (66%) este considerată normală. Rîg=Datorii totale/Pasiv total Nr ctr 1 2 3
Indicatori Datorii pe termen scurt Total pasiv Rata de îndatorare globale (%)
2004 690885 691125 99,96
2005 804706 804946 99,97
2005/2004 116,47 116,47 99,99
Tabelul nr. 7. Rata de îndatorare globale
În cazul societăţii EURO-NET rata de îndatorare globală în anul 2005 a crescut faţă de anul 2004 cu 0,01%, şi semnifică creşterea îndatoririi, respectiv reducerea autonomiei fnanciară.
2.5.4 Analiza situaţiei netă Situaţia netă reflectă valoarea activului realizabil la un moment dat şi răspunde mai fidel cerinţelor acţionarilor, proprietari ai întreprinderii interesaţi în a cunoaşte valoarea pe care o deţin, cât şi creditorilor, deoarece această valoare constituie garanţia recuperării creanţelor lor.
8
Situaţia netă = Activ total – Datorii totale= Capitaluri proprii Nr ctr. 1 2 3
Indicatori Activ total Datorii totale Situaţia netă (1-2)
2004 691125 690885 240
2005 804946 804706 240
2005/2004 116,468 116,474 100
Tabelul nr. 8. Evoluţia situaţiei netă
Pentru anii de analiză 2004 şi 2005 situaţia netă este pozitivă, reflectând o gestiune economică sănătoasă, şi nu prezintă nici o schimbare, deoarece nu a avut loc majorări de capital. Situaţia netă
300
240
240
200 Situaţia netă
100 0
2004
2005
Graficul nr. 1.
2.5.5. Fondul de rulment Fondul de rulment reprezintă cel mai important indicator care caracterizează echilibrul financiar, stabilind legătura nemijlocită dintre lichiditate şi exigibilitate şi permiţând aprecierea pe termen scurt a riscului de incapacitate de plată. Fondul de rulment arată dacă nevoile permanente sunt finanţate sau nu, din resurse permanente. Fondul de rulment se poate determina în două concepţiuni: a) Potrivit primei concepţiuni fondul de rulment reprezintă aceea parte a capitalului permanente, care depăşeşte valoarea activelor imobilizate, şi este destinat finanţării activelor circulante. Fondul de rulment poate fi determinat potrivit concepţiei patrimoniale astfel:
9
FR = Capital permanent – Active imobilizate ; din care : FR propriu = Capitaluri proprii – Active imobilizate FR permanent = Datori pe temen lung
Nr ctr. 1 2 3 4 5 6 7
Indicatori Capital propriu Datorii pe termen lung Capital permanent (1+2) Active imobilizate Fondul de rulment total (3-4) Fondul de rulment propriu Fondul derulment permanent
2004 240 0 240 168744 -168504 -168504 0
2005 240 0 240 171869 -171629 -171629 0
2005/2004 100 0 100 101,851 101,854 101,854 0
Tabelul nr. 9. Fondul de rulment
În anul 2004 şi 2005 fondul de rulment este negativă, care înseamnă că nevoile permanente nu pot fi finanţate din resurse permanente, datorită faptului că întreprinderea nu are datorii pe termen lung şi nu are un capital propriu suficient care permite finanţarea totalul activelor imobilizate În această situaţie datoriile pe termen scurt devansează activele circulante, ceea ce rezultă că lichidităţile potenţiale nu acoperă în totalitate exigibilităţile potenţiale. Această situaţie este apreciată ca fiind nefavorabilă pentru că generează un dezechilibru financiar, şi înseamnă un risc mare pentru întreprindere. Fondul de rulment propriu este egal cu valoarea fondului de rulment total. Nu putem să calculăm fondul de rulment permanent, datorită faptului că întreprinderea nu are datorii pe termen lung.
2.5.6. Necesarul de fond de rulment Necesarul de fond de rulment reprezintă diferenţa dintre nevoile temporare şi sursele temporare, şi reprezintă acea parte a activelor circulante care trebuie finanţate pe seama fondului de rulment.
10
NFR = (Active circulante-Disponibilităţi băneşti)-(Datorii pe termen scurt-Credite bancare pe termen scurt) sau NFR = Stocuri+Creanţe-Credite bancare pe termen scurt
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9
Indicatori Active circulante Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci Disponibilităţi (2+3) Active circulante exclusiv disponibilităţi(1-4) Datorii pe termen scurt Credite bancare pe termen scurt
2004 522381 0 134664 134664 387717 690885 0
2005 633077 58900 -114266 -55366 688443 804706 0
2005/2004 121,19 0 -84,85 -41,11 177,56 116,47 0
Datorii pe termen scurt exclusiv credite pe termen scurt(6-7) Necesar de fond de rulment(5-8)
690885 -303168
804706 -116263
116,47 38,35
Tabelul nr. 10. Evoluţia necesarului de fond de rulment
În anii 2004 şi 2005 necesarul de fond de rulment este negativă, respectiv în anul 2004 fiind de -303168 lei, iar în anul 2005 fiind de -116263 lei, ceea ce reflectă un surplus de resurse temporare faţă de nevoile temporare, care ne arată că activele circulante nu pot fi finanţate din fondul de rulment. 2.5.7. Trezoreria netă Trezoreria netă exprimă
corelaţia dintre fondul de rulment şi necesarul de fond
derulment, şi reflectă situaţia favorabilă a firmei atât pe termen lung cât şi pe termen scurt. Formula de calcul a trezorerie netă: TN = Fond de rulment –Necesar de fond de rulment sau TN = Trezoreria de activ – Trezoreria de pasiv
11
Nr ctr. 1 2 3
Indicatori Fond de rulment Necesar de fond derulment Trezoreria netă (1-2)
2004 -168504 -303168 134664
2005 -171629 -116263 -55366
2005/2004 101,85 38,35 -
Tabelul nr. 11. Evoluţia trezoreriei nete
În anul 2004 trezoreria netă a societăţii este pozitivă, semnificând un excedent monetar al exerciţiului financiar, reflectând o activitate eficientă din punct de vedere al gestiunii economice, semnificând existenţa lichidităţilor. Această situaţie se apreciează ca fiind favorabilă. În anul 2005 trezoreria netă este negativă, reflectând un deficit monetar, respectiv dezechilibru financiar la sfârşitul perioadei de gestiune. Această situaţie recomandă faptul că societatea trebuie să se apeleze la credite pe termen lung pentru a echilibra situaşia financiare.
200000 100000 0 -100000 -200000 -300000 -400000
Fondul de rulm ent total Necesar de fond de rulm en Trezoreria netă 2004
2005
Graficul nr. 2.
2.5.8. Analiza lichidităţii şi solvabilităţii întreprinderii 2.5.8.1. Analiza ratelor de lichiditate Lichiditatea unei firme se caracterizează comparând pasivele pe termen scurt cu resursele disponibile pentru aceeaşi perioadă. Principalele rate de lichiditate sunt: a) Rata lichidităţii generale: Acestea este cea mai cunoscută rată de lichiditate, ea exprimând corelaţia dintre activele curente şi datoriile curente (pe termen scurt) pe baza următoarei relaţii de calcul:
12
RLG=Active circulante/Datorii pe termen scurt Reflectă posibilitatea componentelor patrimoniale curente de a se transforma într-un termen scurt în lichidităţi pentru a satisface obligaţiile de plată exigibile.
Nr ctr.
Indicatori
1
Active circulante
2 3
Datorii pe termen scurt Rata lichidităţii generale
2004 52238 1 69088 5 0,75
2005 63307 7 80470 6 0,78
2005/2004 121,19 116,47 -
Tabelul nr. 12. Rata lichidităţii generale
În cazul societăţii EURO-NET în anii 2004 şi 2005, rata lichidităţii generale este sub limita admisă. Situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă, ceea ce înseamnă că întreprinderea nu are capacitatea de a-şi achita datoriile exigibile. b)
Rata lichidităţii imediate Exprimă capacitatea întreprinderii de a-şi onora datoriile pe termen scurt din
creanţe şi disponibilităţi. Formula de calcul a ratei lichidităţii intermediare: RLI=Active circulante-Stocuri/Datorii curente Valoarea supraunitară evidenţiază faptul că stocurile nu sunt finanţate prin datorii pe termen scurt. O rată cuprinsă între 0,65 şi 1 ar prezenta situaţia optimă. Nr ctr
Indicatori
1
Active circulante
2
Stocuri
3
Active circulante fără stocuri (1-2)
4 5
Datorii pe termen scurt Rata lichidităţii intermediare (3/4)
2004 52238 1 10329 9 41908 2 69088 5 0,6
Tabelul nr. 13. Rata lichidităţii intermediare
13
2005 63307 7 32756 5 30551 2 80470 6 0,38
2005/2004 121,19 317,10 72,90 116,47 -
Rata lichidităţii imediate în anii 2004 şi 2005 nu ajunge la limita minimă admisă. Situaţia se apreciează ca find nefavorabilă, deci întreprinderea are probleme de onorare a plăţilor scadente. c) Rata lichidităţii la vedere Aceasta reprezintă cea mai conservatoare măsură a lichidităţii interne a unei întreprinderi, în măsura în care se iau în considerare doar activele lichide la numărător. Formula de calcul: RLV=Disponibilităţi+Plasamente/Datorii curente Nr ctr
Indicatori
1
Disponibilităţi
2 3
Datorii curente Rata lichidităţii la vedere
2004 13466 4 69088 5 0,19
2005
2005/2004
-55366 80470 6 116,4747 -0,07 -
Tabelul nr. 14. Rata licihidităţii la vedere
Pe baza datelor de mai sus se constată că în perioada analizată aceste rate nu atinge nivelul satisfăcător, semnificând un risc ridicat în ceea ce priveşte posibilitatea acoperirii datoriilor imediate, astfel încât situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă.
2
Rata lichidităţii la vedere
1,5
0,5
Rata lichidităţii intermediare (3/4)
0
Rata lichidităţii generale
1
2004
2005
Graficul nr. 3. Lichiditatea întzreprinderii
2.5.8.2. Analiza ratelor de solvabilitate
14
Pentru a măsura gradul în care o întreprindere poate face faţă datoriilor, se utilizează următoarele indicatori: Rata solvabilităţii generale: se determină ca raport între activele totale şi datoriile totale. Rata solvabilităţii generale exprimă gradul în care întreprinderea face faţă datoriilor totale. Rsg=Activ total/Datorii totale Nr ctr Indicatori 1 Active totale 2 Datorii totale 3
Rata solvabilităţii generale
2004 691125 690885 1,00034 7
2005 804946 804706 1,00029 8
2005/2004 116,468 116,474 -
Tabelul nr. 15. Rata solvabilităţii generale
Rata solvabilităţii generale în perioadele analizate prezintă că datoriile totale sunt acoperite din activele totale, situaţia financiară de ansamblu a firmei e bună. 2.5.9. Analiza indicatorilor de echilibrului financiar Echilibrul financiare reprezintă un sistem de corelaţii prin care se stabilesc anumite proporţionalităţi în cadrul şi între diferitele fluxuri financiare. Principalele rate de echilibru financiar sunt calculate în tabloul următor: Nr. crt. Indicatori 1 Capital proprii 2 Datorii pe termen lung 3 Capital permanent
2004 240 0 240 16874 4 69112 5 69088 5 100
4
Active imobilizate
5
Active totale
6 7
Datorii totale Rata autonomiei financiare Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital proprii 0,14 Rata de autofinanţare a activelor 0,03 Rata de îndatorare 99,96
8 9 10
Tabelul nr. 16.
15
2005 240 0 240
2005/2004 100 0 100
171869
101,851
804946
116,468
804706 100
116,474 -
0,13 0,02 99,97
-
Rata autonomiei financiare nu prezintă nici o schimbare, deoarece întreprinderea nu are datori pe termen lung şi de aceea capitalul permanent este egal cu capitaluri proprii. Rata de finanţare a imobilizărilor prin capital proprii prezintă un tendinţă reducerii de la 0,14% la 0,13%, ceea ce este o situaţie nefavorabilă. Rata de autofinanţare a activelor prezintă o limită destul de redusă. Rata de îndatorare are un nivel crescător pe întreaga perioada de analiză, prezintă o situaţie favorabilă, deoarece datoriile totale pot fi finanţate din activele totale.
2.5.10. Analiza soldurilor intermediare de gestiune (Tabloul SIG) şi a capacităţii autofinanţare Soldurile intermediare de gestiune sunt indicatori parţiali de rentabilitate, calculaţi pe baza informaţiilor oferite de contul de profit şi pierdere, ca diferenţă între două valori, de regulă între venituri şi cheltuieli aferente unei anumite activităţi. Nr. Ctr. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11
12 13 14 15 16 17 18
Indicator Vânzări de mărfuri Costul mărfurilor vândute Marja comercială (1-2) Producţia vândută Variaţia producţiei stocate Producţia imobilizată Producţia exerciţiului (4+5+6) Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli din afară (cu energie şi apa) Cheltuieli privind prestaţiile externe Consumuri intermediare, respectiv cheltuieli provenite de la terţi (8+9+10+11) Valoarea adăugată (3+7-12) Subvenţii de exploatare Cheltuieli cu impozitele şi taxele Cheltuieli cu personalul Excedentul brut din exploatare (13+14-15-16) Alte venituri din exploatare
16
2004 200 155 179 747 20 408 2 330 250 0 0 2 330 250
2005 2005/2004 3 029 1,51 0 0 3 029 14,84 2 505 254 107,51 214 220 0 0 0 2 719 474 116,70
1 473 460 25 636 0 434 560
1 913 908 42 783 1 074 437 622
129,89 166,88 0 100,70
1 933 656 417 002 0 2 562 110 007
2 395 387 327 116 0 9 975 227 739
123,88
304 433 0
89 402 7192
29,36 0
78,44
0 389,34 207,02
19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30 31 32
şi venituri din provizioane Alte cheltuieli din exploatare Cheltuieli cu amortizarea şi ajustările Ajustarea valorii activelor circulante Rezultatul exploatării (17+18-19-20-21) Venituri financiare Cheltuieli financiare Rezultatul curent (22+23-24) Venituri extraordinare Cheltuieli extraordinare Rezultatul extraordinar (26-27) Rezultatul brut (VI+VII) Impozit pe profit Alte cheltuieli cu impozitele Rezultatul net (29-30-31)
125 16 032 0 288 276 1 919 17 702 272 493 0 0 0 272 493 0 37 984 234 509
9625 25 857 0 61 112 4 477 17 085 48 504 0 0 0 48 504 12 011 0 36 493
7700 161,28 0 21,19 233,29 96,51 17,80 0
0 0
17,80 0 0 15,56
Tabelul nr. 17.
Marja comercială Pe baza datelor de mai sus reiese că marja comercială în anul 2005 a înregistrat o scădere faţă de anul 2004, respectiv cu 85,2%, deoarece vânzările de mărfuri a scăzut, datorită scăderii nivelului calitativ al produselor oferite clienţilor şi creşterii preţurilor de vînzare.
Marja comercială 30 000 20 000
Marja comercială (1-2)
10 000 0 2004
2005
Graficul nr. 4. Evoluţia marjei comerciale
Producţia exerciţiului În cazul societăţii EURO-NET producţia exerciţiului prezintă o tendinţă de creştere de la o perioadă la alta, ceea ce asigură creşterea reală a activităţii firmei. Producţia exerciţiului este formată într-o proporţie hotărâtoare din producţia vândută.
17
În anul 2005 producţia exerciţiului a crescut faţă de anul 2004 cu 16,7%, ceea ce reflectă creşterea producţiei vândute şi apariţia producţiei stocate. Firma nu dispune de producţie imobilizată pe întreaga perioadă de analiză, ceea ce explică prin obiectul ei de activitate.
Producţia exerciţiului
2 800 000 2 600 000 2 400 000
Producţia exerciţiului
2 200 000 2 000 000 2004
2005
Graficul nr. 5. Evoluţia producţiei exerciţiului
Valoarea adăugată (Va) În cazul analizei valorii adăugate în anul 2005 rezultă o scădere cu 21,56%, această scădere se datorează faptului că consumurile intermediare au crescut într-un ritm mai mare decât marja comercială şi producţia exerciţiului.
Valoarea adăugată
600 000 400 000
Valoarea adăugată
200 000 0
2004
2005
Graficul nr. 6 Evoluţia valoarei adăugate
Excedentul brut din exploatare (EBE) Pe întreaga perioadă excedentul brut din exploatare înregistrează o tendinţă de creştere. Situaţia se apreciază ca fiind favorabilă, deoarece veniturile monetare din exploatare
18
au crescut într-un ritm mai mare decât cheltuielile monetare din exploatare, şi pe de altă parte eficienţa activităţii a crescut. Veniturile monetare din exploatare sunt alcătuite din: valoarea vânzărilor de mărfuri, producţia vândută şi subvenţii de exploatare. Cheltuielile monetare din exploatare sunt alcătuite din: consumurile provenind de la terţi, cheltuieli cu impozitele şi taxele şi cheltuieli cu personalul.
Excedentul brut din exploatare
400000 300000 Excedentul brut din exploatare
200000 100000 0 2004
2005
Graficul nr. 7. Evoluţia EBE
Rezultatul din exploatare Rezultatul din exploatare în anul 2005 prezintă o tendinţă de reducere faţă de anul 2004, respectiv cu 78,81%, datorită creşterii cheltuielilor din exploatare. Rezultatul brut Rezultatul brut pe întreaga analiză a fost pozitivă, ceea ce semnifică o situaţie favorabilă. În anul 2004 rezultatul brut al exerciţiului a fost 272 493 lei, acesta este un aspect pozitiv, însemnând creşterea potenţialului brut de câştig din activitatea firmei. În caz contrar în anul 2005 rezultatul brut a scăzut faţă de anul 2004, de la 272 493 lei la 48 504 lei, datorită creşterii cheltuielilor de exploatare. Rezultatul net În cazul societăţii în anul 2005 rezultatul net prezintă o tendinţă de reducere de la 234 509 lei la 36 493 lei, respectiv cu 84,4%, ceea ce este un aspect nefavorabil. Această scădere este determinată prin rezultatul brut şi prin impozitul pe profit.
2.5.11. Analiza capacităţii de autofinanţare
19
Capacitatea de autofinanţare se calculează pornind de la veniturile şi cheltuielile gestiunii curente susceptibile de a se transforma în fluxuri de trezorerie. Metoda deductivă Prin metoda deductivă este calculată ca diferenţă între veniturile încasabile (corespunzătoare unor încasări efective sau viitoare) şi cheltuieli plătibile (corespunzătoare unor plăţi efective sau viitoare). CAF= EBE+ Alte venituri încasabile (fără venituri din cedări)- Cheltuieli plătibile Nr ctr. 1 2 3 4 5 6 7 10
Indicatori Excedentul brut al exploatării Alte venituri din exploatare (+) Alte cheltuieli aferente exploatării (-) Venituri financiare (fără provizioane) (+) Cheltuieli financiare (fără amortizări şi provizioane) (-) Venituri extraordinare (+) Cheltuieli extraordinare (-) Capacitatea de autofinanţare (CAF)
2004 304 433 0 125 1 919
2005 89 402 7192 9 625 4 477
17 702 0 0 288 525
17 085 0 0 74 361
Tabelul nr. 18. Evoluţia capacităţii de autofinanţare
Pe baza datelor de mai sus reiese că, în cazul societăţii S.C. EURO – NET S.R.L. capacitatea de autofinanţare, în anul 2005 a scăzut faţă de anul precedent cu 74,23%, însemnând scăderea potenţialului de autofinanţare rezultat din activitatea firmei.
2.5.12. Analiza activităţii întreprinderii Tabelul următor prezintă vitezele de rotaţie, exprimate în zile: Nr crt. 1 2 3 4
Indicatori Active circulante Active totale Stocuri Creanţe
2004 522381 691125 103229 284418
5 6
Cifra de afaceri Viteza de rotaţie a activelor circulante
2530405 74
20
2005 633077 804946 327565 360878 250828 3 91
2005/2004 121,19 116,46 126,88 99,12 17
7 8
Viteza medie de recuperare a stocurilor Viteza medie de recuperare a creanţelor
15 11
47 52
32 41
Tabelul nr. 19.
La nivelul firmei urmare a activităţii desfăşurate se constată faptul că viteza de rotaţie a activelor circulante s-a încetinit cu 17 zile, cee ce a condus la o imobilizare de capitaluri. Aceasta înseamnă faptul că numărul mediu de zile necesar efectuării unei rotaţii complete a activelor circulante a crescut cu 17 zile. Situaţia se apreciază în mod nefavorabil, deoarece numărul de rotaţie a activelor circulante s-a redus. Situaţia înregistrată este consecinţa scăderii cifrei de afaceri într-un ritm inferior celui al activelor circulante.
2.5.13. Analiza ratelor de rentabilitate 2.5.13.1. Rata rentabilităţii economice Rata rentabilităţii economice, reprezintă capacitatea activului economic efectiv investit de a degaja un profit net, prin care să se asigure finanţarea creşterii întreprinderii şi remunerarea investiţiilor de capital. Nr ctr Indicatori 1 Cifra de afaceri (CA) 2 Valoare adăugată (VA) Profit brut aferent cifra de 3 afaceri+dobândă (P+d) 4 Activ total (AT) 5 Factorul 1 (P+d)/VA 6 Factorul 2 (VA/CA) 7 Factorul 3 (CA/AT) 3 Rata rentabilităţii economice
2004 2 530 405 417 002
2005 2 508 283 327 116
2005/2004 99,13 78,44
2 532 324 691 125 6,07 0,16 3,66 355,46
2 734 172 804 946 8,35 0,13 3,11 339,67
107,97 116,46 137,63 79,13 85,10 95,55
Tabelul nr. 20.
21
Rata rentabilităţii economice în anul 2005 a prezentat o tendinţă de reducere faţă de anul 2004 cu 4,45% ceea ce reflectă o înrăutăţire a eficienţei activităţii economice a firmei.
2.5.13.2 Rata rentabilităţii financiare
Evoluţia ratei rentabilitîţii financiare este prezentată în tabelul următor: Nr. ctr 1 2 3 4 5 6 7 8
Indicatori Profit brut aferent cifrei de afaceri+dobândă (P+d) Profitul net (PN) Capitaluri proprii (CPR) Activ total (AT) Factorul 1 (P+d)/AT Factorul 2 (PN/P+d) Factorul 3 (AT/CPR) Rentabilitatea financiară %
2004
2005
2 532 324 234 509 240 691 125 3,66 0,09 2 880 94 867,2
2 734 172 36 493 240 804 946 3,4 0,01 3 354 11 403,6
2005/2004 107,97 15,56 100 116,46 92,89 11,11 116,46 -
Tabelul nr. 21. Rata rentabişitîţii financiare
În perioadele analizate rata rentabilităţii financiare în anul 2004 arată o valoare foarte mare, iar în anul 2005 prezintă o tendinţă de reducere. Reducerea rentabilităţii financiare este consecinţa reducerii profitului net şi nemajorării capitalului. 2.5.13.3. Rata rentabilităţii comerciale Rata rentabilităţii comerciale exprimă eficienţa activităţii comerciale a întreprinderii, asigurând legătura dintre profitul şi cifra de afaceri netă. Creşterea ratei în dinamică reflectă o situaţie pozitivă şi are loc atunci când indicele profitului devansează indicele cifrei de afaceri. Rc = (Rezultatul exploatării/Cifra de afaceri )*100 Nr ctr 1 2 3
Indicatori Rezultatul exploatării Cifra de afaceri Rata rentabilităţii comerciale
2004 288 276 2 530 405 11,39
Tabelul nr. 22. Rata rentabilităţii comerciale
22
2005 61 112 2 508 283 2,43
2005/2004 21,19 99,12 -
În cazul societăţii S.C. EURO – NET S.R.L. rata rentabilităţii comerciale prezintă o tendinţă de reducere pe întreaga perioadă de analiză. Situaţia se apreciază ca fiind nefavorabilă, şi se datorează faptului că cifra de afaceri a crescut într-un ritm mai mare decât rezultatul exploatării. În ultimul an de analiză indicatorul a înregistrat un nivel de 2,43%, ceea ce înseamnă că la 100 de lei cifră de afaceri revin 2,43 lei de profit brut din exploatare, nivel destul de redus, faţă de 25% care este nivelul recomandat. 2.5.13.4. Rata rentabilităţii resurselor consumate: Arată profitul brut al exerciţiului care revin pe unitatea de cheltuieli totale (care măsoară consumul total de resurse); măsoară capacitatea tuturor resurselor de a genera prin consum profit brut. Rrc = (Rezultatul brut al exerciţiului/Cheltuieli totale)*100
Nr ctr Indicatori 1 Rezultatul brut al exerciţiului 2 Cheltuieli totale Rata rentabilităţii resurselor 3 consumate
2004 272 493 2 259 831
2005 48 504 2 685 668
2005/2005 17,80 118,84
12,05
1,80
-
Tabelul nr. 23. Rata rentabilităţii resurselor consumate
În cazul nostru rata rentabilităţii resurselor consumate prezintă o tendinţă de reducere, situaţie nefavorabilă. În ultimul an analizat rata rentabilităţii resurselor consumate a fost de 1,80%, ceea ce înseamnă că la 100 de lei cheltuieli totale s-au obţinut 1,80 lei profit brut, ceea ce este un nivel destul de redus. 2.6. Recomandări •
Îmbunătăţirea calităţii produselor şi diversificarea gamei de produse un scopul creşterii producţiei vândute şi atragerii de noi clienţi;
•
Elaborarea unor politică de preţ mai eficientă;
23
•
Creşterea lichidităţii şi solvabilităţii a firmei;
•
Majorarea capitalului;
•
Extinderea exportului;
CAPITOLUL III ELABORAREA STRATEGIEI FINANCIARE LA S.C. EURO-NET S.R.L.
3.1 Misiunea întreprinderii S.C. EURO-NET S.R.L. S.C. EURO-NET S.R.L. îşi recomandă realizarea unor sisteme pentru prevenirea şi stingerea incendiilor, sisteme termice şi sanitare competitive sub aspectul raportului calitate – preţ în vederea obţinerii unui grad ridicat de satisfacţie a clienţilor întreprinderii, respectarea cerinţelor legale şi de reglementare în vigoare, asigurarea dezvoltării şi profitabilităţii organizaţiei pe termen lung precum şi asigurarea unui loc de muncă stabil şi atractiv. 3.2 Obiective strategice Obiectivele strategice ale S.C. EURO-NET S.R.L. în intervalul 2006-2011 sunt următoarele: •
Creşterea cu 6% a cifrei de afaceri;
•
Creşterea profitului cu 4%;
24
•
Reducerea cheltuielilor cu 15%;
•
Majorarea capitalului cu 70%;
•
Diminuarea datoriilor;
•
Creşterea producţiei vândute în străinătate;
•
Atingerea nivelului satisfăcător de lichiditate generale;
3.3 Opţiuni strategice Principalele opţiuni strategice pentru realizarea obiectelor sunt: •
Elaborarea unor politică de preţ mai eficientă
•
Mărirea producţiei vândute cu îmbunătăţirea calităţii;
•
Crearea unor nouă politică de cheltuieli, care diminuează cheltuielile;
•
Mărirea exportului;
•
Majorarea capitalului prin aporturi adus de asociaţii;
3.4 Termene Termen iniţial: începutul anului 2006; Termen final: sfârşitul anului 2011; CAPITOLUL IV PREVIZIUNEA PERFORMANŢELOR ECONOMICO-FINANCIARE LA S.C. EURO-NET S.R.L. Previziunea documentelor financiare ale S.C EURO-NET S.R.L va include trei scenarii:
Ipoteze
Scenarii de previziune Scenariu 1 Scenariu 2 Scenariu 3 - Creşterea cifre de afaceri absolute a -Creşterea cifre de - Cifre de afaceri întreprinderii cu afaceri absolute a absolute a întreprinderii 6% întreprinderii cu 10% rămînă constantă Tbelul nr. 23.
4.1 Previziunea cifrei de afaceri pe tipuri de pieţe de desfacere
Pieţe de
Exerciţiul financiar 2006-Previzionat
25
desfacere Piaţa externă Piaţa internă Cifra de afaceri
2005 lei 238 287 2 269 996 2 508 283
Scenariul 1 % lei % 9,50% 252584 9,50% 90,50% 2406196 90,50% 100% 2658780 100%
Scenariul 2 Scenariul 3 lei % lei 262116 9,50% 238 287 9,50% 2496996 90,50% 2 269 996 90,50% 2759112 100% 2 508 283 100%
Tabelul nr. 24.
4.2. Previziunea documentelor financiare ale S.C. EURO-NET S.R.L. 4.2.1 Stabilirea ponderilor în cifra de afaceri ale elementelor din bilanţul contabil şi contul de profit ţi pierdere pentru perioada 2004-2005 Ponderile elementelor din bilanţ Calculele pentru elementele din bilanţ sunt efectuate în tabelul următor: Nr.crt. I A B C II A B C D IV VII
Indicatori ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare ACTIVE IMOBIZATE TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creanţe Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL Total active DATORII MAI MICI DE UN AN DATORII MAI MARI DE UN AN CAPITAL REZERVE REZULTATUL EXERCIŢIULUI-Sold c REPARTIZAREA PROFITULUI TOTAL CAPITALURI Total pasiv Cifra de afaceri
2004 lei
%
2005 lei
%
0 168744 0 168744
0 6,66 0 6,66
1345 170524 0 171869
0,05 6,79 0 6,85
103299 284418 0 134664 522381 691125 690885
4,08 11,24 0 5,32 20,64 27,31 27,30
327565 360878 58900 -114266 633077 804946 804706
13,05 14,38 2,34 -4,55 25,23 32,09
0 200 40 234509 234509 240 691125 253040 5
0 0,007 0,001 9,26 9,26 0,009 27,31
0 200 40 36493 36493 240 804946 250828 3
Tabelul nr. 25.
Ponderile elemnetelor din contul de profit şi pierdere 26
100
32,08 0 0,007 0,001 1,45 1,45 0,009 32,09 100
Calculele pentru elementele din contul de profit şi pierdere sunt efectuate în tabelul următor: Nr.crt . 1 2 3 4
Indicator Cifra de afaceri netă Venituri din producţia stocată Producţia imobilizată Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL
5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26
Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe (energie, apa) Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele Alte cheltuieli de exploatare CHELT. DE EXPLOATARE – TOTAL VENITURI FINANCIARE Venituri din interese de participare Venituri din dobânzi Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE - TOTAL CHELTUIELI FINANCIARE Cheltuieli privind dobânzile Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT - Profit REZULTATUL EXTRAORDINAR VENITURI TOTALE
27 CHELTUIELI TOTALE 28 29 30 31 32 33 34
2004 lei 253040 5 0 0 0 253040 5 147346 0 25636 0 179747 110007 16032 437247 224212 9
% 100 0 0 0 100 58,23 1,01 0 7,10 4,34 0,63 17,27 88,60
0 1919 0 1919
0 0,07
% 100 8,54 0 0,28 108,8 76,3 1,70 0,04 0 9,07 1,03 18,22 106,39
0,07
0 248 4229 4477
0 0,009 0,16 0,17
0 17702 17702 -15783
0 0,69 0,69 -
11807 5278 17085 -12608
0,47 0,21 0,68 -
272493 0 253232 4 225983 1
100,07
48504 0 273417 2 268566 8
109,007
48504 0 12011 0
-
89,30
REZULTATUL BRUT - Profit 272493 - Pierdere 0 Impozit pe profit 0 Alte cheltuieli cu impozitele 37984 REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR
27
2005 lei 250828 3 214220 0 7192 272969 5 191390 8 42783 1074 0 227739 25857 457222 266858 3
107,07
- Profit
35
234509
-
36493
-
Tabelul nr. 26.
4.2. Determinarea elementelor care se modifică o dată cu creşterea cifra de afaceri Tabelul următor cuprinde previzionarea ponderii fiecărui element de activ şi de pasiv care se modifică o dată cu cifre de afaceri. Previziunea ponderilor elementelor din bilanţ
Nr.crt. 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18
Indicatori ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare ACTIVE IMOBIZATE TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creanţe Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL Total active DATORII MAI MICI DE UN AN DATORII MAI MARI DE UN AN CAPITAL REZERVE TOTAL CAPITALURI Total pasiv
2004 % 0 6,66 0 6,66 4,08 11,24 0 5,32 20,64 27,31 27,30
2005 %
2006-previzionat Scenariul 1 Scenariul 2 Scenariul 3
0,05 6,79 0
6,79 -
6,79 -
6,79 -
6,85
6,79
6,79
6,79
13,05 14,38
9,72 8,33
9,72 8,33
9,72 8,33
2,34 -4,55
2,34 -4,55
2,34 -4,55
2,34 -4,55
25,23 32,09
15,84 22,64
15,84 22,64
15,84 22,64
0
32,08 0
0,007 0,001 0,009 27,31
0,007 0,001 0,009 32,09
-
-
-
-
-
-
Tabelul nr. 27.
Elementele care se modifică o dată cu creşterea cifrei de afaceri sunt: Ponderea imobilizările corporale în cifra de afaceri rămâne constantă la nivelul înregistrat în anul 2005. Imobilizările financiare nu se modifică prin variaţia cifrei de afaceri.
28
Stocurile – societatea doreşte o diminuare a perioadei de recuperare a stocurilor prin cifra de afaceri, de la 47 zile la 35 zile. Creanţele – societatea doreşte o diminuare a perioadei de recuperare a creanţelor prin cifra de afaceri, de la 52 zile la 30 zile. Imobilizărilor financiare pe termen scurt şi casa şi conturi la bănci se păstrează ponderea realizată în anul 2004. Previziunea ponderilor elementelor din contul de profit şi pierdere 2004 Nr.crt. 1 5 7 8 9 11 12 13 14 15 18 28 35 40 41 42 47 48 49 50 53 58 59 60 61
Indicator Cifra de afaceri netă Venituri din producţia stocată Producţia imobilizată Alte venituri din exploatare VENITURI DIN EXPLOATARE - TOTAL Cheltuieli cu materii prime şi materiale consumabile Alte cheltuieli materiale Alte cheltuieli externe (energie, apa) Cheltuieli privind mărfurile Cheltuieli cu personalul Cheltuieli cu amortizările şi provizioanele Alte cheltuieli de exploatare CHELT. DE EXPLOATARE – TOTAL Venituri din dobânzi Alte venituri financiare VENITURI FINANCIARE TOTAL Cheltuieli privind dobânzile Alte cheltuieli financiare CHELTUIELI FINANCIARE - TOTAL REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT REZULTATUL EXTRAORDINAR VENITURI TOTALE CHELTUIELI TOTALE REZULTATUL BRUT
% 100 0 0 0 100
2005 % 100 8,54 0 0,28
2006-Previzionat Scenariul Scenariul 1 2 100 100 8,54 8,54 0 0 0,28 0,28
Scenariul 3 100 8,54 0 0,28
108,82
108,82
108,82
108,82
76,30 1,70
76,30 1,70
76,30 1,70
76,30 1,70
0,04 0 9,07
0,04 0 9,07
0,04 0 9,07
0,04 0 9,07
1,03 18,22
18,22
18,22
18,22
106,39 0,009 0,16
0,16
0,16
0,16
0,17 0,47 0,21
0,17 0,21
0,17 0,21
0,17 0,21
0,68 -
0,68 -
0,68 -
0,68 -
109,005 107,071
-
-
-
58,23 1,01 0 7,10 4,34 0,63 17,27 88,60 0,07 0,07 0 0,69 0,69 100,07 89,30
29
62 63 64 65 66 67
- Profit - Pierdere Impozit pe profit Alte cheltuieli cu impozitele REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR - Profit -
1,93 -
-
-
-
1,453
-
-
-
Tabelul nr. 28.
Ponderea cheltuielilor cu amortizările în cifra de afaceri nu s-a calculat, pentru că depinde de politica de amortizare adoptată de întreprindere şi de nivelul imobilizărilor. Cheltuielile cu dobînzile se vor calcula după determinarea datoriilor atrase suplimintar pentru acoperirea resurselor suplimentare necesare. 4.3. Previziunea bilanţuli contabil al S.C EURO-NET S.R.L pentru anul 2006 Nr. crt . 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21
2005 Indicatori ACTIVE IMOBILIZATE Imobilizări necorporale Imobilizări corporale Imobilizări financiare ACTIVE IMOBIZATE TOTAL ACTIVE CIRCULANTE Stocuri Creanţe Investiţii financiare pe termen scurt Casa şi conturi la bănci ACTIVE CIRCULANTE TOTAL CHELTUIELI ÎN AVANS Total active DATORII MAI MICI DE UN AN DATORII MAI MARI DE UN AN CAPITAL SOCIAL REZERVE TOTAL CAPITALURI PROPRII Total pasiv Necesar suplimentar de finanţat Cifra de afaceri
lei 1345 170524 0 171869 327565 360878 58900
Previzionat 2006 %din CA Scenarul 2006 Scenarul 1 Scenarul 2 3 6,79 6,85 13,05 14,38
2,34 -114266 -4,55 633077 25,23 0 804946 32,09 804706 32,08 0 0 200 40 240 804946 0 250828 3
30
0,007 0,001 0,009 32,09 100
1345 180755 0 182100
1345 187576 0 188921
1345 170524 0 171869
347219 382531 58900
360322 396966 58900
327565 360878 58900
-114266
-114266
-114266
674384 0 856484 852988
701922 0 890843 885177
633077 0 804946 804706
200 40
200 40
200 40
853228 3256 265878
885417 5426 2759111
804946 240 2508283
Imobilizările necorporale se păstrează la valoarea avută din anul 2005. Capitalul social şi rezerve s-a trecut la valoarea din anul 2005. 4.4. Previziunea contul de profit şi pierdere al S.C EURO-NET S.R.L pentru anul 2006 Previzionat 2006
2005 Nr.crt. Indicator lei Cifra de afaceri netă 250828 1 3 Venituri din producţia 214220 2 stocată 3 Producţia imobilizată 0 Alte venituri din 7192 4 exploatare VENITURI DIN 272969 EXPLOATARE 5 5 TOTAL Cheltuieli cu materii 191390 prime şi materiale 8 6 consumabile 7 Alte cheltuieli materiale 42783 Alte cheltuieli externe 1074 8 (energie, apa) Cheltuieli privind 0 9 mărfurile 10 Cheltuieli cu personalul 227739 Cheltuieli cu amortizările 25857 11 şi provizioanele Alte cheltuieli de 457222 12 exploatare CHELT. DE 266858 EXPLOATARE – 3 13 TOTAL 14 VENITURI FINANCIARE Venituri din interese de 0 15 participare 16 Venituri din dobânzi 248 17 Alte venituri financiare 4229 VENITURI 4477 FINANCIARE 18 TOTAL 19 CHELTUIELI FINANCIARE Cheltuieli privind 11807 20 dobânzile 21 Alte cheltuieli financiare 5278
% din CA 2006 100
Scenariu 1 2658779,98
Scenariu 2 2759111, 3
Scenariu 3 2508283 214220
8,54 0
227073,2 0
235642 0
0,28
7623,52
7911,2
2893476,7
3002664, 5
0 7192 2729695
108,82
1913908 76,30 1,70
2028742,48 45349,98
2105298, 8 47061,3
0,04 0
1138,44
1181,4 0
0 241403,34
0 250512,9
27408,42
28442,7
484655,32
502944,2
2828697,98 0
2935441, 3 0
0,16 0,17
0 262,88 4482,74
0 272,8 4651,9
0,21 0,68
4745,62 0
4924,7 0
9,07
18,22
42783 1074
227739 25857 457222 2668583
0 248 4229 4477
11807 31
12515,42 5594,68
12987,7 5805,8
5278
22 23 24 25 26
CHELTUIELI FINANCIARE TOTAL REZULTATUL FINANCIAR REZULTATUL CURENT - Profit REZULTATUL EXTRAORDINAR VENITURI TOTALE
27 28 29 30 31 32 33 34 35 36
17085
17085 -
18110,1
18793,5
-
-13364,48 0 51414,24
-13868,8 0 53354,4
-
0
-
2898222,32
-
2846808,08
0 3007589, 2 2954234, 8
-
51414,24 0 12731,66
53354,4 0 13212,1
-
0
0
-
38682,58
40142,3
-
38682,58
40142,3
-12608 48504 0 273417 2 268566 8
CHELTUIELI TOTALE REZULTATUL BRUT - Profit 48504 - Pierdere 0 Impozit pe profit 12011 Alte cheltuieli cu 0 impozitele REZULTATUL NET AL EXERCITIULUI FINANCIAR - Profit 36493 Acoperirea pierderilor 36493 anterioare
-12608 48504 0 2734172 2685668 48504 0 12011 0
36493 36493
Cheltuielile cu amortizarea sunt calculate în tabelul următor: Indicatori Nr. Crt
2005 Active imobilizate
1 2 3 4
171869 25857
Previzionat 2006 Scenariul Scenariul 1 2 182181,1 4 189055,9 -
Cheltuieli cu amortizarea - 2004 Durata specifică a imobilizărilor totale (1/2*360) 2392,88549 Cheltuieli cu amortizarea - 2005 (1/3*306) 27408,42
32
Scenariul 3 171869 -
-
-
28442,7
25857