Sistemul de Management Integrat de MediuSCMacroCarm SRL [PDF]

Zitiervorschau

Intrumator:

Student:

1

CAPITOLUL 1. PREGATIREA ORGANIZATIEI PENTRU IMPLEMENTAREA UNUI SISTEM DE MANAGEMENT DE MEDIU (SMM)

1.1. Descrierea organizatiei SC MacroCarm SRL, infiintata in 2007, cu un capital social de 50.000 RON, are urmatoarele obiecte de activitate (extrase din Codul CAEN): 1011 - Producţia şi conservarea cărnii; 4632 - Comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne; 151 - Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne. Firma este situata la 2 km distanta de orasul Iasi (pe Drumul National E85), pe o suprafata de 150.000 mp, impreuna cu abatorul, care are o capacitate de taiere de 100 de capere/ora, asigurand 4% din totalul carcaselor sacrificate in Romania. Anul acesta firma a ajuns la un numar de 50 de angajati , avand o cifra de afaceri de 200.000 RON. Abatorul este format dintr-o linie de sacrificare cu o capacitate de 100 capete/ora, o linie de transare, avand o capacitate de 50 capete/ora si o linie de ambalare, cu o capacitate de 50 de capete/ora.

Echipa de conducere: 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

Mihai Ionescu, CEO; Andreea Marinescu, Manager de Mediu; Maricel Gavrilescu, Manager de Productie; Dana Aiordachioaie, Manager Financiar; Tiberiu Afrasinei, Manager Achizitii; Anda Adam, Manager Resurse Umane; Dorel Ionescu, Manager Departament Tehnic;

2

Structura orgaizationala:

CEO

Manager de Mediu

Manager productie

Manager financiar

Coordonator productie

Manager achizitii

Manager res. umane

Manager dep. tehnic

Maistru intretinere

Sef Segment S (sacrificare)

Sef Segment T (Transare)

Sef Segment A (ambalare)

Sef Echipa

Sef Echipa

Sef Echipa

Operatori

Operatori

Operatori

3

Lucratori

1.2 Prinicpalii factori poluatori ai firmei Principalii factori poluatori ai firmei sunt: Factori poluanti Apa

Cauze provenita din spalarea de dupa operatia de sacrifirace, respectiv transare (aceasta contine sange si altesubstante si impuritati)

Resturi animale

resturi animale provenite din segmental de transare;

Poluare fonica

provenita de pe liniile de sacrificare, transare, respective ambalare

Mirosul

mirosul provenit in urma depozitarii resturilor in containerele de colectare;

Ambalaje

ambalajele care rezulta din procesul de ambalare al carnii;

1.3 Motivele pentru care organizatia ia hotararea implementarii SMM (Sistem de Management de Mediu) Motivul principal pentru care organizatia a hotarat implementarea unui SMM este aceea ca firma nu mai poate face fata costurilor si a amenzilor primite. In plus au existat multiple plangeri din partea vecinilor. Prin implementarea unui SMM, se vor reduce costurile de mediu si organizatia va avea un control mai bun asupra costurilor si interventiilor asupra mediului. Costurile de mediu sunt cele rezultate în urma aplicării de către companie a unor acţiuni privind prevenirea, reducerea, controlul pericolelor pentru mediu cât şi lucrări de reabilitare şi curăţare.

4

Costurile de mediu pot fi : - costuri cu descărcarea/depozitarea deşeurilor, emisiilor şi tratarea acestora incluzând materialele şi munca pentru întreţinere. - intrucat nu exista o statie proprie de procesare a materiilor de origine animala necomestibile, firma trebuie sa faca eforturi pentru a putea gestiona aceste deseuri (contract de parteneriat cu o sectie aflata in alta regiune, transportul acestora, aruncarea deseurilor sau vinderea acestora unor terti); - costuri legate de asigurări de sănătate, de proprietate sau generate de obligaţii de mediu. Ca urmare a reducerii cantităţii de deseuri şi emisii cât şi tratarea acestora, nu se realizează numai protejarea mediului cât şi reducerea numărului de amenzi.

1.4 Cauze care determina conducerea sa aprobe introducerea unui SMM Cea mai importanta cauza pentru implementarea unui SMM este cea economica, deoarece s-ar reduce costurile prin economisirea materiilor prime, a energiei, cât şi reducerea eventualelor amenzi. O alta cauza este aceea ca in acest moment nu se valorifica toate materiile prime rezultate in ulrma transarii (resturile animale necomestibile), care pot fi transformate in ingrasaminte sau grasime animala ce pot fi vandute.

1.5 Importanta pentru organizatie a introducerii unui SMM Avand in vedere faptul ca numarul consumatorilor eco este in continua crestere, este importanta aprobartea unui SMM. Pe langa aceasta, colaboarrea cu autoritatile va fi mai facila. Odata cu implementarea SMM-ului, firma va veni cu noi produse pe piata, rezultand profituri. Un alt avataj ar fi asigurarea unei mai bune calitati a produselor si serviciilor. 5

Nu in ultimul rand, acest lucru va facilita obtinerea unor servicii bancare si asigurari mai convenabile. Introducerea unui SMM este importantă pentru conducere deoarece prezintă anumite avantaje: conformite cu legislaţia în vigoare din domeniu, se pot preveni accidentele de mediu, oferă transparenţă managementului şi proceselor de producţie, se pot economisi atât enegie cât şi resurse.

1.6 Obiectivele SMM Obiectivele SMM sunt următoarele: -

reducerea cantităţii de deşeuri şi a utilizării resurselor;

-

reducerea sau eliminarea descărcarilor poluante în mediu;

-

limitarea oricărui impact negativ important asupra mediului, a noilor activităţi;

-

producerea cu minim de impact asupra mediului;

-

promovarea conştientizării angajaţilor cu privire la problemele de mediu.

1.7 Identificarea suportului necesar la nivelul organizatiei Angajarea conducerii şi anagajamentul permanent al acesteia în exercitarea manaementului de mediu sunt esenţiale pentru reuşita implementării unui SMM. Pentru fiecare etapă a dezvoltării sau îmbunătăţirii unui SMM este necesară implicarea conducerii la vârf a organizaţiei. Se recomandă ca resursele corespunzătoare, cele umane, materiale, cât şi financiare, care sunt esenţiale pentru implementare unui SMM să fie stabilite şi puse la dispoziţie. Pentru implementarea unui SMM este necesar anganjamentul permanent al conducerii, atat din sectiile direct implicate cat si conducerea executive si de varf a intreprinderii. Resuresle umane sunt esentiale, pe langa cele financiare si materiale. Acestea trebuie sa fie stabilite concis si sa aiba un aport semnificativ in implementarea unui SMM.

6

1.8. Stabilirea sectoarelor de activitate unde sa se implementeze SMM In urma analizei efectuate, sunt luate in vizor sectiile: Alimentare banda cu carcase si Depozitare deseuri necomestibile. SMM-ul se va axa pe rezolvarea problemelor din aceste doua sectii, ca apoi, cu resursele ramase, sa se analizeze si celelalte deficiente aflate in cadrul organizatiei, alocanduse banii necesari rezolvarii lor.

In cazurile celor doua sectii mentionate mai sus, se va aplica un sistem de mananagement integrat de mediu total. Se vrea rezolvarea totala a problemelor aparute din aceste sectii.

1.9. Estimarea gradului de constientizare a personalului firmei cu privire la implementarea SMM Implicarea angajatilor este importanta in parcurgerea tuturor pasilor presupusi de organizatie, in indeplinirea SMM-ului. Astfel s-au impartit chetionare acestora, pentru a vedea gradul de implicare al angajatilor.

7

Chestionar pentru angajatii SC ComTex SRL: Nr. Crt.

Intrebare

1.

De cat timp sunteti angajat al firmei?

2.

Cum vi se pare curatenia la locul de munca? Motivati raspunsul.

a) Curat; b) Foarte curat; c) Murdar; 3.

Credeti ca firma noastra se implica destul in problemele de mediu? Motivati raspunsul.

a) Da; b) Nu; 4.

Ati observat probleme legate de protectia mediului in firma (deversari/poluare, etc)? Motivati raspunsul cu exemple.

a) Da; b) Nu; 5.

Cum sustineti dumneavoastra, ca angajat, proiectele de mediu efectuate de organizatie?

6.

Stiati ca organizatia polueaza mai mult decat limitele admise?

a) Da; b) Nu; 7.

In ce sectie/departament credeti ca ar trebuie actionat pentru ca firma sa nu mai polueze la fel de mult ca in momentul de fata?

8.

Veti respecta noile schimbari in organizarea firmei, cat si regulile interne de protectie a mediului?

In urma chestionarii angajatillor, raspunsurile acestora sunt in proportie de 80% apreciate ca fiind favorabile sustinerii SMM-ului propus de catre conducerea firmei. Angajatii constientizeaza problemele de mediu aflate in activitatile firmei si vor participa activ la implementarea sistemului integrat de mediu. 8

CAPITOLUL 2. SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI

2.1.POLITICA DE MEDIU A ORGANIZATIEI

Politica de mediu a SC ComTex SRL SC ComTex SRL impune desfasurarea tuturor activitatilor, aband in vedere o imbunatatire continua a masurilor de protectie a mediului. Societatea neoastra isi ia angajamentul de a proteja mediul inconjurator, prin masuri de prevenire a poluarii si de imbunatatire continua a practicilor noastre de mediu. Principiile de baza a societatii noastre sunt:  Asigurarea si imbunatatirea continua a produselor furnizate de catre organizatia noastra, prin mentinerea conditiilor de igiena si siguranta alimentara;  Dezvoltarea spiritului de echipa in scopul cresterii increderii in fortele proprii;  Dezvoltarea competentelor profesionale ale angajatilor;  Calitatea si serozitatea in relatiile de parteneriat care au ca scop pastrarea pietei actuale, precum si extinderea ei;  Obtinerea unei imagini excelente dovedite prin professionalism si operativitate;  Asigurarea unui mediu si echipament de lucru adecvat in vederea obtinerii de produse de calitate, a reducerii impactului asupra mediului;  Utilizarea eficienta a meteriilor prime, materialelor si utilitatilor in procesele de fabricatie;  Eliminarea responsabila si in deplina siguranta a deseurilor;  Mentinerea sistemului de management al sanatatii si securitatii ocupationale integrat cu sistemul de management al calitatii, mediului si sigurantei alimentului.  Diminuarea poluarii fonice create in sectiile de productie ale organizatiei;  Reducerea concentratiilor de poluanti deversati in apa; Vom stabili, implementa si revizui periodic obiectivele si tintele de mediu. Sustinem utilizarea rationala a resurselor natural, conservarii energiei si minimalizarii deseurilor.

9

Conservarea mediului este responsabilitatea tuturor angajatiilor SC ComTex SRL. Acestia sunt informati cu privire la problemele de mediu si cu faptul ca organizatia noastra se ocupa in permanetnta in potectia mediului si ca respecta standardele de mediu in vigoare. Toti partenerii SC ComTex SRL au obligatia de a intelege, promova si contribui la implementarea prezentei politici. Sc ComTex SRL garanteaza faptul ca se vor aplica obiectivele prevazute mai sus si va comunica aceasta politica tuturor persoanelor cu scopul implementarii SMM si o ca pune la dispozitia publicului.

2.1.1.Evaluarea politicii de mediu a organizatiei

Aprecierea continutului politicii de mediu

DA

Politica este adecvata activitatilor, produselor si serviciilor sale?

X

Politica reflecta corect valorile si principiile fundamentale ale organizatiei?

X

Politica prevede fixarea de obiective si tinte de mediu?

X

Politica este acceptata de conducerea firmei la nivelul cel mai inalt?

X

Politica implica o supraveghere a tehnologiilor utilizate si practicilor de management de mediu ale organizatiei? Politica include angajamente privind imbunatatirea continua, prevederea poluarii, respectarea reglementarilor, luarea in considerare a asteptarilor partilor interesate? A fost desemnata o persoana pentru supravegherea si implementarea acestei politici? Daca da, a fost aceasta persoana investita cu autoritatea necesara?

X

10

X

X

NU x

2.1.1.2. Aprecierea posibilitatilor de implementare a politicii de mediu

Aprecierea programelor

Aprecierea resurselor necesare punerii in practica a politicii de mediu Aprecierea realismului politicii de mediu analizand posibilitatile de implementare Analiza angajarii organizatiei Analiza comunicarii si intelegerea politicii de mediu la toate nivelurile organizatiei Analiza procedurilor pentru realizarea politicii de mediu Analiza comunicarii politicii de mediu catre partile interesate

Implementarea politicii de mediu se face prin intermediul programelor elaborate de catre conducere si responabilul de mediu. Programele sunt realizate punctual, fara caracter general, eliminand astfel ambiguitatile si ilustrand astfel interesul general pentru alinierea firmei la standardele de mediu. Resursele alocate sunt in suma totala de 300.000 euro. Conducerea organizatiei considera suma ca fiind suficienta pentru ameliorarea conditiilor ce afecteaza mediul, respectiv pentru cumpararea si instalarea unei stati de procesare a resturilor animale necomestibile. Politica de mediu exprima realitatea din firma, iar implementarea ei este posibila in proportie de 100%.

Firma se angajeaza sa implementeze, sa controleze si sa imbunatateasca in mod continuu masurile legate de protectia mediului, fiind antrenate in acest sens resurse financiare pentru obtinerea resurselor logistice si intreaga resursa umana disponibila. Diseminarea politicii de mediu catre toate nivelurile organizatiei se va face de catre responsabilul de mediu, Andreea Marinescu. Data fiind disponibilitatea conducerii pentru implementarea SMM, analiza, comunicarea si intelegerea tuturor aspectelor se va face in cel mai eficient mod posibil. Procedurile pentru implementarea politicii de mediu, cat si obiectivele propuse, obliga fiecare membru al firmei la respectarea si punerea in practica a tuturor masurilor legate de protectia mediului si de prevenirea poluarii. Partile interesate au acces liber la documentatia legata de SMM, firma actionand in sensul asta prin publicarea pe Internet si in presa locala a politicii de mediu, precum si afisarea la Consiliul Local a acesteia. Pentru o mai buna transparenta, firma isi arata disponibilitatea pentru raspunsul la eventualele intrebari din partea publicului.

11

2.2. PLANIFICAREA 2.2.1 Analiza Initiala de Mediu (AIM)

METODA AMDEC In metoda de cotare a impacturilor asociate aspectelor mediu identificate se consideră următoarele criterii: 1. gravitatea/importanta impactului (G) 2. frecvenţa impactului (F) 3. magnitudinea impactului (M) 4. reglementări care să stabilească nivelul maxim admis de poluant în receptorul natural (R) 5. opinia publică/transparenţă (O). Pentru aceste criterii se stabileşte o scară, fiecare criteriu luînd valori pozitive şi avînd un anumit coeficient de pondere, funcţie de importanţa lui în procesul de cuantificare.

12

Tabel nr.14 Grilă de notare a impacturilor de mediu Criteriu Coeficient pondere

10 puncte

5 puncte

1 punct

F

3

Zilnică

Medie

Ocazională

G

5

Risc pentru om şi mediu

Risc pentru mediu

Nu există risc pentru mediu

M

4

Semnificativă

Medie

Minora

R

4

Neconformitate (depăşiri de CMA)

Conformitate (valori cuprinse între prag de alertă şi prag de intervenţie)

Conformitate (valori ale poluantilor sub pragurile de alerta)

O

2

Plîngeri şi critici sistematice

Plîngeri şi critici sporadice

Nu există plîngeri sau critici

Se acorda fiecărui criteriu valori în funcţie de fiecare impact de mediu asociat aspectelor de mediu şi se obţine în final un scor de mediu calculat după următoarea formulă:

Scor  F  3  G  5  M  4  R  4  O  2

Prin calcularea scorului final de mediu, valoarea maximă care poate fi obţinută este de 180 de puncte (impact major), iar valoarea minimă este de 18 puncte, atunci cînd toate criteriile sînt cotate cu 1 p (impact minor, nesemnificativ). Cu cît valoarea scorului de mediu obţinut este mai mare, cu atît impactul indus asupra componentelor de mediu este mai grav. Se propune, astfel, o scală a impacturilor obţinute: P = 18 – impact nesemnificativ 18 < P < 38 – impact mediu semnificativ P ≥ 38 – impact semnificativ

13

Pentru analiza de mediu se vor reţine numai acele impacturi semnificative, care au valori mai mari de 38 de puncte. În cele ce urmează se va cuantifica impactul asociat fiecărui aspect de mediu, generat în fiecare proces ce se desfăşoară în cadrul societăţii, avînd în vedere cele două situaţii: funcţionare normală şi funcţionare anormală.

14

A. Indentificarea aspectelor si impacturilor de mediu in conditii de functionare normala

Nr. Crt. 1

Activitate

Aspect mediu

Impact mediu

Sacrificare

Cosum curent electric, generare zgomot

Poluare cu zgomot, poluare apa, poluare sol

2

Alimentare banda cu carcase

Transport carcase pe banda

Zgomot, energie

3

Transoort carcase

Transport banda

Zgomot, energie

4

Transare carcasa

Consum curent electric, apa. Generare zgomot, deseuri necomestibile

Poluare cu zgomot si desuri, poluare apa

5

Transport carne

Transport banda

Zgomot, energie

6

Ambalare

Consum curent electric. Generare zgomot, deseuri de plastic, hartie,

Poluare cu zgomot, deseuri plastic si hartie

7

Transport carne ambalata

Transport banda

Zgomot, energie

8

Depozitare

Depozitare carne ambalata

Zgomot, energie, spatiu

9

Depozitare deseuri necomestibile

Depozitare deseuri necomestibile in spatiul amenajat.

Miros urat emenat, spatiu utilizat, cheltuieli excesive cu transportul, poluare sol

15

B. Indentificarea aspectelor si impacturilor de mediu in conditii de functionare anormala

Nr. Crt. 1

Activitate

Aspect mediu

Impact mediu

Sacrificare

Cosum curent electric, generare zgomot

Poluare excesiva cu zgomot, poluare apa, poluare sol

2

Alimentare banda cu carcase

Transport carcase pe banda

Zgomot excesiv, consum mare de energie

3

Transoort carcase

Transport banda

Zgomot excesiv, consum mare de energie

4

Transare carcasa

Consum curent electric, apa. Generare zgomot, deseuri necomestibile

Poluare mare cu zgomot si desuri, poluare excesiva apa

5

Transport carne

Transport banda

Zgomot excesiv, consum mare de energie

6

Ambalare

Consum curent electric. Generare zgomot, deseuri de plastic, hartie,

Poluare cu zgomot insuportabil, deseuri plastic si hartie in exces

7

Transport carne ambalata

Transport banda

Zgomot excesiv, consum mare de energie

8

Depozitare

Depozitare carne ambalata

Zgomot excesiv, consum mare de energie, spatiu mult ocupat

9

Depozitare deseuri necomestibile

Depozitare deseuri necomestibile in spatiul amenajat.

Miros urat emenat, spatiu utilizat, cheltuieli excesive cu transportul, poluare sol

16

Tabel 1. Gravitatea impactului generat de activitatile din sectiile de productie ale organizatiei, in cazul unei functionari normale. Nr. Crt.

Activitate

Aspect mediu

Impact mediu

1

Sacrificare

Sacrificare porci – cosum curent electric, generare zgomot, consum apa

Zgomot, apa, sol

2

Alimentare banda cu carcase

Transport carcase pe banda

Zgomot, energie

3

Transoort carcase

Transport banda

4

Transare carcasa

5

F G M R (frecventa) (gravitate) (magnitudine) (reglementari)

O Scor (opinie de publica) mediu

Medie scor de mediu

3 15 3

5 25 5

4 4 4

4 4 20

10 10 10

26 58 42

15 3

5 5

4 4

4 20

10 2

38 34

36

Zgomot, energie

15 15

5 5

4 4

4 20

2 2

30 31

30,5

Consum curent electric, apa. Generare zgomot, deseuri necomestibile

Zgomot, deseuri, apa

15 15 15

5 25 5

4 4 4

4 4 20

2 2 10

30 50 54

44,6

Transport carne

Transport banda

Zgomot, energie

15 15

5 5

4 4

4 20

2 2

30 31

30,5

6

Ambalare

Consum curent electric. Generare zgomot, deseuri de plastic, hartie,

Zgomot, deseuri plastic, deseuri hartie

3 15 15

5 5 5

4 4 4

4 4 4

2 2 2

18 30 30

26

7

Transport carne ambalata

Transport banda

Zgomot, energie

15 15

5 5

4 4

4 20

2 2

30 31

30,5

8

Depozitare

Depozitare carne ambalata

Zgomot, energie, spatiu

3 3 15

5 5 5

4 4 4

4 4 4

2 2 2

18 18 30

22

9

Depozitare deseuri necomestibile

Depozitare deseuri necomestibile in spatiul amenajat.

Miros urat emenat, spatiu utilizat, cheltuieli excesive cu transportul, poluare sol

15 3 3 15

50 5 5 50

20 4 4 4

40 4 4 40

2 2 2 20

127 18 18 129

73

17

42

Tabel 2. Gravitatea impactului generat de activitatile din sectiile de productie ale organizatiei, in cazul unei functionari normale. Nr. Crt.

Activitate

Aspect mediu

Impact mediu

1

Sacrificare

Sacrificare porci – cosum curent electric, generare zgomot, consum apa

Zgomot, apa, sol

2

Alimentare banda cu carcase

Transport carcase pe banda

Zgomot, energie

3

Transoort carcase

Transport banda

4

Transare carcasa

5

F G M R (frecventa) (gravitate) (magnitudine) (reglementari)

O Scor (opinie de publica) mediu

Medie scor de mediu

15 15 3

5 25 25

4 4 4

20 20 20

10 10 10

54 74 62

15 15

5 5

40 40

20 20

10 2

90 82

86

Zgomot, energie

15 15

5 5

4 4

4 20

2 2

30 31

30,5

Consum curent electric, apa. Generare zgomot, deseuri necomestibile

Zgomot, deseuri, apa

15 15 15

5 5 25

4 40 4

4 4 4

20 2 10

48 96 58

67,33

Transport carne

Transport banda

Zgomot, energie

15 15

5 5

4 4

4 20

2 2

30 31

30,5

6

Ambalare

Consum curent electric. Generare zgomot, deseuri de plastic, hartie,

Zgomot, deseuri plastic, deseuri hartie

3 15 15

5 25 5

4 40 4

4 20 4

2 2 2

18 102 30

50

7

Transport carne ambalata

Transport banda

Zgomot, energie

15 15

5 5

4 4

4 20

2 2

30 31

30,5

3 3 15

5 5 5

4 4 4

4 4 4

2 2 2

18 18 30

22

30 15 30 30

50 5 5 50

40 4 4 40

20 4 20 40

20 2 2 20

160 30 61 180

107,5

8

Depozitare

Depozitare carne ambalata

Zgomot, energie, spatiu

9

Depozitare deseuri necomestibile

Depozitare deseuri necomestibile in spatiul amenajat.

Miros urat emenat, spatiu utilizat, cheltuieli excesive cu transportul, poluare sol

18

63,33

Aspect mediu

Impact mediu

Medie scor de mediu

42

Sacrificare

Sacrificare porci – cosum curent electric, generare zgomot, consum apa

Zgomot, apa, sol

63,33

Zgomot, energie

36

Alimentare banda cu carcase

Transport carcase pe banda

Zgomot, energie

86

Transport banda

Zgomot, energie

30,5

Transoort carcase

Transport banda

Zgomot, energie

30,5

Transare carcasa

Consum curent electric, apa. Generare zgomot, deseuri necomestibile

Zgomot, deseuri, apa

44,6

Transare carcasa

Consum curent electric, apa. Generare zgomot, deseuri necomestibile

Zgomot, deseuri, apa

67.3

Transport carne

Transport banda

Zgomot, energie

30,5

Transport carne

Transport banda

Zgomot, energie

30,5

Ambalare

Consum curent electric. Generare zgomot, deseuri de plastic, hartie,

Zgomot, deseuri plastic, deseuri hartie

26

Ambalare

Consum curent electric. Generare zgomot, deseuri de plastic, hartie,

Zgomot, deseuri plastic, deseuri hartie

50

Transport carne ambalata

Transport banda

Zgomot, energie

30,5

Transport carne ambalata

Transport banda

Zgomot, energie

30,5

8

Depozitare

Depozitare carne ambalata

Zgomot, energie, spatiu

22

Depozitare

Depozitare carne ambalata

9

Depozitare deseuri necomestibile

Depozitare deseuri necomestibile in spatiul amenajat.

Miros urat emenat, spatiu utilizat, cheltuieli excesive cu transportul, poluare sol

73

Depozitare deseuri necomestibile

Depozitare deseuri necomestibile in spatiul amenajat.

Aspect mediu

Impact mediu

1

Sacrificare

Sacrificare porci – cosum curent electric, generare zgomot, consum apa

Zgomot, apa, sol

2

Alimentare banda cu carcase

Transport carcase pe banda

3

Transoort carcase

4

5

6

7

Functionare normala

Activitate

Medie scor de mediu

Tabel centralizator cu activitatile din sectiile de productie ale organizatiei 19

Functionare anormala

Activitate

Nr. Crt.

Zgomot, energie, spatiu Miros urat emenat, spatiu utilizat, cheltuieli excesive cu transportul, poluare sol

22

107,5

Medie scor de mediu (functionare anormala) Medie scor de mediu 107.5 86 67.3

63.33

50 30.5

30.5

30.5 22

CONCLUZII PARTIALE Se observa din graficul de mai sus, care sunt cele mai afectate activitati, in cazul unei functionari anormale. Dintre cele mai afectate activitati, enumeram alimentare banda cu carcase si depozitate deseuri necomestibile. Aceste doua activitati au cea mai mare pondere din analiza facuta. Alimentarea benzii cu carcase are un zgomot si un consum de energie marite, ceea ce face ca si pretul produselor sa creasca, in vreme ce muncitorii sunt deranjati si stresati. Depozitarea deseurilor necomestibile este, dupa analiza facuta cea mai mare problema intampinata, deoarece aceasta nu se incadreaza in totalitate in limitele reglementarilor legale. In plus riscul pentru om si mediu este foarte crescut. La cele mentionate se mai adauga si cheltuielile cu transportul si plangerile facute la administratia firmei, de catre oamenii din vecinatate.

20

Medie scor de mediu (functionare normala) Medie scor de mediu 73

42

44.6 36

30.5

30.5

26

30.5 22

In cazul unei functionari normale, scorul de mediu este situat intre 22 si 73, ceea ce inseamna ca se asigura, in mare parte, o buna functionare a activitatilor practicate in unitate, exceptie facand activitatea „Sacrificare”, „Transare carcasa” si „Depozitare deseuri necomestibile”, care chair si intr-o functionare normala depasesc limita de 38 de puncte. Acestea sunt considerate ca fiind activitatile care afecteaza cel mai mult mediul.

21

2.2.1.1.Identificarea aspectelor de mediu si evaluarea impacturilor asociate, asupra mediului

Analiza initiala de mediu trebuie sa acopere 4 domenii principale: 1. Indentificarea aspectelor de mediu semnificative; 2. Prevederile legale şi reglementările; 3. Examinarea tuturor procedurilor şi practicilor de management de mediu existente; 4. Evaluarea acţiunilor interprinse în urma investigaţiei incidentelor anterioare.

Vezi ANEXA 1

2.2.1.2.Prevederile legale si reglementarile Pentru o functionare optima, organizatia tine cont de urmatoarele reglementari si prevederi legale: 

Legea protectiei mediului nr. 137/1995 , republicata;



Legea Apelor nr. 107/1996;



Legea privind constituirea şi functionarea Consiliului National pentru Mediu si Dezvoltare Durabil a, nr.158/22.10.1999 ;



Legea nr. 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de Urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deseurilor;



Legea nr. 458 din 08 iulie 2002 privind calitatea apei potabile;



Legea nr. 645/2002 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 34/2002 privind



prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii ;



Ordinul Ministrului nr. 377/10.04.2001 pentru aprobarea Normativului privind obiectivele de

referinta pentru clasificarea calitatii apelor de suprafata ; 

Ordinul Ministrului nr. 706/27.07.2001 privind ap robarea Regulamentului privind

organizarea activitatii de certificare a unitatilor specializate in elaborarea de studii, proiecte, in 22

executie, consultanta in domeniul gospodaririi apelor si docu mentatii tehnice pentru obtinerea avizelor si a autorizatiilor de gospodarire a apelor ; 

Ordin comun nr. 272/65 din 2 aprilie 2002 al MAPM si al MSF, privind elaborarea si

reactualizarea planurilor locale de actiune pentru sanatate în relatie cu mediul; 

ORDIN nr. 246 din 22 martie 2002 pentru aprobarea unor acorduri de mediu;



ORDIN nr. 279 din 3 aprilie 2002 privind înfiin ţ area Secretariatului tehnic pentru gestiunea

si controlul compusilor desemnati, în cadrul Directiei de gestiune a deşeurilor şi substantelor chimice periculoase; 

REGULAMENT elaborat de Consiliul Concurentei din 10 mai 2002 cu privire la ajutorul de

stat pentru protectia mediului ; 

ORDIN nr. 745 din 30 august 2002 privind stabilirea aglomerărilor şi clasificarea

aglomerărilor şi zonelor pentru evaluarea calităţii aerului în România; 

ORDIN nr. 867/2002 privind definirea criteriilor care trebuie indeplinite de deseuri pentru a

se regasi pe lista specifica unui depozit si pe lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de deseuri ; 

ORDIN nr. 1010/2002 privind aprobarea componentei nominale a Comisiei pentru Acordarea

Etichetei Ecologice; 

Ordonanţa de urgenţă privind de ş eurile neferoase reciclabile, nr. 11/2001;



Ordonanţa de urgenţă privind gestionarea de şeurilor industriale reciclabile, nr. 16/2001;



Ordonanţa nr.87/30.08.2001 privind serviciile publice de salubrizare a localitatilor;



Ordonanta de Urgenta nr.19/2002 pentru ratificarea Acordului pentru asistenta financiara

nerambursabila dinte Romania si Banca Internationala pentru Reconstructie si Dezvoltare, actionand in calitate de Agentie de Implemen tare a Facilitatii Globale de Mediu, pentru finantarea Proiectului “Controlul Poluarii in Ag ricultura”, semnat la Bu curesti la 16.01.2002; 

ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 34 din 21 martie 2002 privind prevenirea, reducerea şi

controlul integrat al poluării ; 

HG nr. 625/2001 privind aprobarea procedurii de autorizare a functionarii comerciantilor din

punct de vedere al protectiei mediului; 

HG nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate;



HG nr. 162/2002 privind depozitarea deseurilor;



HG nr. 189/2002 privind stabilirea procedurii de acordare a etichetelor ecologice; 23



HG nr. 188 din 28 februarie 2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de

descărcare în mediul acvatic a apelor uzate; 

HG nr. 441 din 30 aprilie 2002 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr.

662/2001 privind gestionarea uleiurilor uzate; 

STAS 6156/1986 - Protecţia împotriva zgomotului în constructii civile şi social - culturale –

limite admisibile şi parametri de izolare acustică; 

Normativul privind condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale

localităţilor şi direct în statiile de epurare (NTPA 002/2002), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.188/2002; 

Normativul privind stabilirea limitelor de încărcare cu poluanţi a apelor uzate industriale şi

orăşeneşti la evacuarea în receptorii naturali (NTPA 001/2002), aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.188/2002 ; 

ISO 14001 – Sistem de management de mediu (in curs de aplicare);



ISO 14004 - Sistem de management de mediu (in curs de aplicare);

Pentru a se urmari orice schimbari in legislatie , organizatia este abonata la Monitorul Oficial. De asemeni juristul din cadrul firmei va anunta eventualitatea schimbarii unor legi sau aparitia altora, pentru ca firma sa fie in conformitate. In cazul in care intervin schimbari in modul de organizare al firmei, care pot modifica inclusiv fisa postului, sau orice are legatura cu postul de munca, organizatia va comunica schimbarea facuta, personalului calificat. Dupa caz, se vor face instruiri, sau se vor explica atat schimbarile aduse, cat si beneficiile aduse de implementare, pentru constientizarea de catre personal a acestor efecte.

24

2.2.1.3.Examinarea tuturor procedurilor si practicilor de management de mediu existente De

la

infiintarea

legala

a

organizatiei,

pana

in

prezent,

nu

s-au

inregistrat

implementari/proceduri/practici de mediu de tip SMM.

2.2.1.4.Analiza punctelor slabe si a punctelor forte In urma implementarii SMM-ului in activitatile alese, se deosebesc urmatoarele puncte tari si puncte slabe:

Puncte tari

Puncte slabe de mediu

Folosirea unei tehnologii moderne, in corcodanta cu prevederile legale. Personal calificat. Colaborare mai buna intre sectiile organizatiei.

SMM nu va fi implementat in toate sectiile. Nivel de zgomot ridicat. Emisii de noxe.

Firma cotata mai bine pe piata de desfacere a carnii.

Cheltuieli ridicate de implementare a SMM.

25

2.2.2.Construirea si implementarea Sistemului de Management de Mediu 2.2.2.1.Stabilirea obiectivelor generale si specifice (tinte) de mediu ale organizatiei

Poluare

Obiective

Tinte

Zgomot, energie

Reducerea poluarii cu zgomot in sectia "Alimentare banda cu carcase". Posibilitate de blocare sa fie zero.

Reducerea poluarii cu zgomot cu 50 %, fata de anul precedent.

Poluare sol

Prevenirea poluarii solului cu deseuri necomestibile.

Reducerea poluarii cu deseuri necomestibile cu 80%.

Poluare apa

Prevenirea poluarii apei.

Ajungerea la capacitatea de a reutiliza apa folosita.

26

2.2.2.2.Programul/programe de management de mediu ale organizatiei Politica de mediu

Puncte slabe

Obiective

Tinte

Actiuni

Responsabili

Costuri

Resurse Umane

Data inceperii/finalizarii

"Diminuarea poluarii fonice create in sectiile de productie ale organizatiei"

Zgomotul excesiv apare in momentul cand banda transportatoare se blocheaza. Utilajul fiind invechit, are un consum de energie marit.

Reducerea poluarii cu zgomot in sectia "Alimentare banda cu carcase". Posibilitate de blocare sa fie zero.

Reducerea poluarii cu zgomot cu 50 %, fata de anul precedent.

Utilajul fiind invechit, se va schimba cu unul nou. Astfel se va impiedica blocarea acestuia. Utilajul nou va produce zgomot mult mai redus fata de cel vechi, atingandu-se orbiectivele propuse.

Conducerea societatii; compartimentul protectie a mediului; departamentul financiar; departament achizitii

50,000 EUR

Reponsabili si terti

06.2011/ 08.2011

"Eliminarea responsabila si in deplina siguranta a deseurilor"

Poluarea solului depaseste limitele admise deoarece unitate are un sistem deficitar de depozitare.

Prevenirea poluarii solului cu deseuri necomestibile.

Reducerea poluarii cu deseuri necomestibile cu 80%.

Se va construi o statie de procesare a sub-produselor de origine animala, necomestibile, care erau inainte aruncate. Din acestea se vor produce faina proteica de Categoria II pentru ingrasamant, energie si grasime animala de Categoria II si III.

Conducerea societatii; compartimentul protectie a mediului; departamentul financiar; departament achizitii

200,000 EUR

Responsabili si terti

06.2011/ 09.2011

"Reducerea concentratiilor de poluanti deversati in apa"

Lipsa unui sistem de filtrare a apei determina poluare acesteia.

Prevenirea poluarii apei.

Ajungerea la capacitatea de a reutiliza apa folosita.

Prin adaugarea de filtre speciale pentru curatirea apei, si aducerea unei microstatii de epurare, se va putea ajunge la reutilizarea acesteia, poluarea scazant toal.

Conducerea societatii; compartimentul protectie a mediului; departamentul financiar; departament achizitii

50.000 EUR

Responsabili si terti

07.2011/ 09/2011

27

2.2.2.3.Implementarea si functionarea sistemului de management de mediu 2.2.2.3.1.Documentatia sistemului de management de mediu 2.2.2.3.1.1.Manualul de mediu al organizatiei

MANUALUL DE MEDIU

Cuprinsul manualului de mediu

Cuprins Organizatia Obiectul manualului Modificarea/difuzarea manualului Defrinitii Politica de mediu Politica grupului Angajamentul de imbunatatire continua Politica de mediu a organizatiei SC MacroCarm SRL Angajamentul conducerii Planificarea Alegerea si supravegherea factorilor de impact Cerinte legale si alte cerinte Obiective si tinte Programe de management de mediu Implementarea si functionare Structuri si responsabilitati Formare, sensibilizare si competenta 28

Comunicare Documentarea sistemului de mediu Controlul documentatie Controlul operational Prevenirea situatiilor de urgenta si capacitatea de raspuns Control si actiuni coreective Supraveghere si masurare Neconformitati, actiuni corective si actiuni de prevenire Inregistrari Auditul sistemului Controlul efectuat de conducere

ANEXE Difuzarea si revizuirea manualului Proceduri ale sistemuului de management de mediu

Bibliografie

2.2.2.3.1.2. Procedurile sistemului de management de mediu

Procedura Asigurarea comunicarii interne 1. Scop Aceasta procedura stabileste modul in care se face comunicarea interna in organizatie. 2. Domeniu de aplicare Procedura se aplica angajatilor din SC MacroCarm SRL si este valabila doar in incinta firmei. 29

3. Definitii si abrevieri 3.1 Comunicare = transmitere de semnificatii intre doi sau mai multi receptori/transmitatori;

4. Documente de referinta 4.1 Procedura de comunicare.

5. Procedura 5.1 Generalitati Pentru eficienţa sistemelor de management, responsabilităţile şi autorităţile trebuie bine definite şi comunicate în cadrul organizaţiei. Conducerea trebuie să stabilească procese adecvate de comunicare între diferite funcţii şi niveluri ale organizaţiei, respectiv între organizaţie şi exterior. În cadrul SMM subiectul comunicării externe sunt aspectele semnificative de mediu, iar comunicarea externă se poate desfăşura cu mai multe părţi interesate (autorităţi, vecini, clienţi, furnizori, organizaţii civile, mass-media etc.). În cadrul comunicării interne, existenţa comunicării în ambele direcţii este foarte importantă, de la conducere spre angajaţi şi invers de la angajaţi spre conducere. Comunicarea internă este asigurată prin: -

Organizarea de întâlniri în grupuri constituite în funcţie de subiect/tematică, rezultatul analizelor fiind transmis tuturor factorilor implicaţi/interesaţi;

-

Şedinţe operative;

-

Poşta electronică;

-

Afişări;

-

Analize efectuate de management.

Comunicarea externă se realizează cu: -

alte instituţii sau persoane juridice naţionale şi/sau internaţionale;

-

ONG-urile;

-

mass-media;

-

alte administraţii locale/judeţene/centrale.

30

6. Responsabilitati Resurse umane - sprijinirea obiectivelor asociate resurselor umane: motivarea personalului, consolidarea coeziunii grupurilor, stimularea cretivităţii angajaţilor, susţinerea politicilor de personal, promovarea dialogului social etc ; Marketing intern - transformarea fiecărui angajat într-un agent de marketing; Relaţii publice - transformarea fiecărui angajat într-un multiplicator de imagine pozitivă. 7. Metoda de comunicare interna Comunicare directa: -

Comunicarea individuală (discuţia interpersonală);

-

Comunicarea de grup;

-

Evenimente interne.

Comunicare scrisa: -

Note informative;

-

Servicii de informare rapida;

-

Afisajul ;

-

Presa de intreprindere;

-

Rapoarte anuale;

-

Urna de sugestii.

Comunicare electronica: -

E-mail;

-

Internet;

-

Radio si TV cu circuit inchis.

31

CAPITOLUL 3. CONCLUZII PRIVIND SISTEMUL DE MANAGEMENT DE MEDIU A ORGANIZATIEI SC MacroCarm SRL, infiintata in 2007, cu un capital social de 50.000 RON, are urmatoarele obiecte de activitate (extrase din Codul CAEN): 1011 - Producţia şi conservarea cărnii; 4632 - Comerţ cu ridicata al cărnii şi produselor din carne; 151 - Producţia, prelucrarea şi conservarea cărnii şi a produselor din carne. In urma chestionarii angajatillor, raspunsurile acestora sunt in proportie de 80% apreciate ca fiind favorabile sustinerii SMM-ului propus de catre conducerea firmei. Angajatii constientizeaza problemele de mediu aflate in activitatile firmei si vor participa activ la implementarea sistemului integrat de mediu. Avand in vedere proportia mare ai angajatilor care constientizeaza necesitatea unui SMM, conducerea organizatiei poate aplica cu usurinta SMM-ul dorit in incinta intreprinderii. In cazul in care procentajul angajatilor receptivi la dorintele superiorilor de a implementa un SMM in intreprinderea existenta, este scazut (20 – 30%), conducerea intreprinderii va trebui sa gaseasca metode prin care sa ii determine pe angajati sa fie mai receptivi la propunerile conducerii si sa incerce sa stabileasca o mai buna comunicare cu acestia. Chiar daca acest lucru nu este posibil, iar implementarea unui SMM este impetuos necesara, se poate incerca acest lucru, insa sansele de reusita sunt mai mici, intrucat trebuie trecuta bariera psihologica a angajatului. Politica de mediu a organizatiei are in vedere impactul pe care il au pentru natura activitatile acesteia. Aceasta include un angajament de inbunatatire continua si de prevenire a poluarii, ba chiar isi propune minimizarea poluarii si a riscului pentru natura. S-a facut un angajament de conformare cu schimbarile legale ce vor surveni in organizarea si desfasurarea activitatilor intreprinderii. Politica de mediu a organizatiei va fi mentinuta pe tot parcursul desfasuratii activitatilor sale. Aceasta este in concordanta cu documentatia tehnica a organizatiei si implementata aferent ei. Politica de mediu este transparenta. Organizatia pune la dispozitia publicului si oricarui angajat, posibilitatea de a vedea si studia politica de mediu a firmei.

32

Pentru analiza initiala de mediu s-a folosit metoda AMDEC. Eficienta acestei metode consta in faptul ca prin notarea anumitor criterii s-a ajuns repede la concluziile care au dus la implementarea SMMului propus. Se observa, din analiza facuta, faptul ca in cazul unei functionari normale, scorul de mediu este situat intre 22 si 73, ceea ce inseamna ca se asigura, in mare parte, o buna functionare a activitatilor practicate in unitate, exceptie facand activitatea „Sacrificare”, „Transare carcasa” si „Depozitare deseuri necomestibile”, care chair si intr-o functionare normala depasesc limita de 38 de puncte. In cazul functionarii anormale, se observa care sunt cele mai afectate activitati. Dintre cele mai afectate activitati, enumeram alimentare banda cu carcase si depozitate deseuri necomestibile. Aceste doua activitati au cea mai mare pondere din analiza facuta. Alimentarea benzii cu carcase are un zgomot si un consum de energie marite, ceea ce face ca si pretul produselor sa creasca, in vreme ce muncitorii sunt deranjati si stresati. Depozitarea deseurilor necomestibile este, dupa analiza facuta cea mai mare problema intampinata, deoarece aceasta nu se incadreaza in totalitate in limitele reglementarilor legale. In plus riscul pentru om si mediu este foarte crescut. La cele mentionate se mai adauga si cheltuielile cu transportul si plangerile facute la administratia firmei, de catre oamenii din vecinatate. Se pot observa discrepantele de scor intre folosirea normala si cea anormala. Diferenta mare intre scoruri este cauzata de fapcutl ca firma are in sectia de transare, aparatura invechita, care consuma multa energie si produce zgomot mult. In cazul depozitarii deseurilor necomestibile, scorul de mediu atinge cea mai inalta treapta. Acest lucru este posibil din cauza faptului ca asa zis-ul depozit pentru deseuri necomestibile este inadecvat. Acest lucru este de departea cea mai mare problema cu care se confrunta organizatia. De aceea SMM-ul a fost propus in special penstru aceasta problema care trebuie rezolvata. In ceea ce priveste fluctuatiile mari intre functionarea normala si cea anromala, sectia „alimentare banda cu carcase” pare a fi cea la care se intalneste aceasta mare discrepanta. Acestu lucru a fost posibil din cauza ca utilajele sunt depasite. In cazul unei defectari, este afectectata nu numai natura ci si productia, rezultand profituri mai putine. Aplicandu-se SMM, in acest caz, s-au schimbat utilajele vechi, cu unele noi, lucru care va schimbat total activitatea din sectie, deoarece productia va fi constanta, cosumul de energie va fi optim, poluarea se va diminua, reultand si un profit substantial. Punctele slabe care s-au gasit in organizatie sunt urmatoarele: SMM nu va fi implementat in toate sectiile – mai sunt sectii care mai au nevoie de implementarea alturi SMM, insa toate acestea vor fi posibile dupa ce firma isi va reveni din investitia facuta in acest moment; Nivel de zgomot ridicat – dat fiind faptul ca SMM-ul nu s-a facut pe intreaga organizatie, sectiile in care nu s-a intervenit mai provoacapoluare fonica. 33

Inca mai exista emisii de noxe in anumite sectii de productie, dar acestea nu vor fi un risc pentru intreprindere. Odata cu implementarea unui nou SMM in sectoarele cheie din organizatie (cele care au o poluare crescuta) vor fi schimbate. Astfel se va miscora mai mult nivelul de emisii de noxe. Aplicarea SMM-ului in cazul intreprinderii date era necesara, deoarece in cadrul sectiilor de productie se cheltuiau bani si factorii poluanti erau din ce in ce mai numerosi. De aici apareau plangeri la garda de mediu facute impotriva firmei, amenzile primite pentru nerespectarea concentratiilor poluante. In plus, pe langa aceste probleme, cosumul de energie era un factor care facea ca firma sa nu mai dea randament, urmand ca firma sa intre in criza, daca nu se actiona. Analiza facuta este obiectiva si sa axat pe cele mai importante probleme gasite in cadrul sectiilor e productie aflate in organizatie. Aplicatea analizei initiala de mediu, cu metoda AMDEC a facilitat gasirea rapida a activitatilor din firma care polueaza cel mai mult. Asta a permis ca implementarea SMM sa se faca exact acolo unde era necesar. Puncte tari: -

Aducerea intreprinderii la un nivel apropiat de standardele europene; Linii de productii ecologice; Intrarea pe piata ingrasamintelor platind doar investitia in aparatura, apovizionarea cu materia prima facanduse din unitatea proprie; Un colectiv mai unit in rezolvarea problemelor ce apar in organizatie;

Puncte slabe: -

Riscul ca investitia sa nu se amortizeze; SMM-ul nu a fost aplicat in toate sectiile de productie, deci poluare in ca mai exista, dar in limitele legale; Posibilitatea ca firma sa nu poata intra pe piata ingrasamintelor, rezultand o investitie in procesarea acestor tipuri de produse, ratata;

34