Sistemul American de Invatamant [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Sistemul american de invatamant 7 ian. 2016 admin 3560 views

Daca doresti sa urmezi o scoala in SUA, sa stii ca diversitatea din interiorul granitelor americane se aplica si in cazul sistemului educational. Diferentele de structura si concepere a planurilor de invatamant pot starni confuzii in randul elevilor internationali. Cu toate ca standardele educationale sunt trasate de catre guvernul federal american, atributiile cu privire la sistemul educational public revin guvernelor statale. Asadar, fiecare stat are propriul departament educational care stabileste curriculum-ul, angajeaza personalul scolilor, stabileste finantarea acestui sector etc. Acesta din urma este, in multe dintre statele americane, divizat in districte scolare locale. Fiecare district scolar si chiar scolile, in unele cazuri, beneficiaza de o anumita doza de libertate in ceea ce priveste organizarea interna. Diferentele de curriculum, de structura a invatamantului, de oferta a materiilor si activitatilor extrascolare sunt generate de structura organizatorica a sectorului educational. De exemplu, in unele state, scolarizarea este obligatorie pana la varsta de 16 ani, pe cand in alte state elevii nu pot sa isi intrerupa in mod legal scolarizarea pana la varsta de 18 ani. Structura invatamantului Pe langa conceptul educational, un alt punct comun al sistemelor educationale din statele americane este structura acestora.

Invatamantul este de trei tipuri: elementar/primar, secundar (care reuneste invatamantul general cu cel liceal) si postsecundar/superior. Copiii incep sa mearga la scoala incepand cu varsta de 5 ani si finalizeaza liceul la varsta de 18 ani (invatamantul K-12 se refera la intregul ciclu primar si secundar de scolarizare). In functie de stat, modelele dupa care invatamantul este structurat sunt urmatoarele: 

 

Modelul 6+3+3: scoala primara (K-5), scoala generala (6-8), liceul (9-12); Modelul 8+4: scoala primara (K-8), liceul (9-12); Modelul 6+6: scoala primara (K-6), scoala generala si liceul combinate (junior & high school, 7-12).

Invatamantul primar (Elementary School/Primary School) Gradinita este debutul ciclului primar de invatamant, iar copiii incep sa o frecventeze de la varsta de 5 ani. Pe parcursul scolii primare, elevii isi pun bazele cunostintelor generale, acestia invatand sa citeasca si sa scrie. De asemenea, elevii deprind notiuni elementare de matematica, de geografie, de cultura civica, muzica, stiinte, de sanatate si educatie fizica. De cele mai multe ori, limbile straine sunt introduse incepand cu anii de scoala generala (middle school/junior high school). Invatamantul general (Middle School/Junior High School) Odata ajunsi in scoala generala, elevii au parte de un curriculum ceva mai flexibil, avand atat materii obligatorii, cat si optionale. Numarul materiilor si combinatiile de cursuri variaza in functie de district si de tipul de diploma dorit. La materiile obligatorii, precum matematica, engleza si stiinte, elevii pot fi plasati intr-o grupa de studiu corespunzatoare nivelului lor academic.

Invatamantul liceal (High School) Cu toate ca nu exista un curriculum national unitar, continutul general al programei liceale are multe puncte comune, iar conditiile necesare pe care un elev trebuie sa le indeplineasca pentru absolvirea liceului sunt similare. Materiile obligatorii formeaza orarul saptamanal al elevului laolalta cu materiile optionale alese. Unele dintre materiile obligatorii sunt: engleza, matematica, limbile straine, educatia fizica, artele si/sau muzica, stiinte generale, studii sociale (materie care imbina istoria, politicile si geografia). In plus, elevii au flexibilitatea de a-si alege nivelul la care sa studieze materiile obligatorii si pe cele optionale, sub indrumarea consilierului scolar si a parintilor. Forme de evaluare La finalizarea studiilor liceale, elevii nu vor sustine niste examene publice, precum examenele de bacalaureat romanesc sau examenele de A-Level din sistemul britanic, ci trebuie sa intruneasca o serie de conditii de absolvire, stabilite de fiecare stat in parte. Elevii sunt evaluati pe parcursul anului scolar prin teste, examene finale la sfarsitul semestrelor, teme pentru acasa, proiecte de grup, participare activa la clasa etc. Toate formele de evaluare contribuie la stabilirea notei finale a elevului la fiecare materie studiata in parte. Sistemul de notare Notele sunt exprimate fie prin litere (A+, A, B+, B, C+ etc.), fie prin procente de pana la 100%. Media acestora este exprimata printr-un sistem de punctare numit Grade Point Average (GPA), unde punctajul maxim este 4.

Diploma de absolvire (American High School Diploma) Pentru obținerea diplomei de absolvire a educatiei secundare, elevii trebuie sa tina cont de cerintele impuse de statul american in care studiaza si de districtul scolar. De cele mai multe ori, elevul trebuie sa aiba un numar minim de credite la materiile studiate. American Honors Program Selectiv si recunoscut la nivel national, American Honors este un program cu durata de doi ani, care ofera distinctie elevilor motivati care doresc sa studieze la cele mai prestigioase institutii de invatamant superior, inclusiv din Ivy League. Advanced Placement (AP) Aceasta este denumirea cursurilor care urmaresc curriculum-ul la nivel de colegiu pe care elevii le pot urma in timpul liceului, la materiile dorite. Multe dintre universitatile si colegiile din SUA solicita ca aplicantii sa fi parcurs AP-uri la anumite materii, in functie de specializarea dorita. Aceste cursuri adauga plus valoare diplomei de absolvire. In functie de rezultatele obtinute la examenele finale ale APurilor, elevii pot obtine din start credite din partea institutiei de invatamant superior acceptante. SAT/ACT Procesul de pregatire pentru aplicatiile la o universitate americana include si sustinerea unui test SAT sau ACT (in functie de cerintele institutiei la care aplici). Ambele tipuri de teste au rolul de a masura diferite aptitudini, insa abordarile acestora sunt diferite. ACT pune mai mult accentul pe nivelul de asimilare a cunostintelor in acord cu programa scolara, pe cand SAT verifica abilitatile lingvistice, verbale si logica matematica. Testele sunt compuse din mai multe sectiuni precum: matematica, citire, competente lingvistice si de gramatica si

scriere de eseu (optional). ACT se distinge prin mai marea aplecare spre stiinte. Pregatirea pentru universitate In functie de specializarea dorita si de prestigiul universitatii sau colegiului la care elevii vor sa aplice, acestia trebuie sa tina cont de cerintele de admitere impuse de catre institutiile respective de invatamant superior. Aplicatiile la universitate sau colegiu vor fi evaluate nu numai prin prisma valorii GPA, ci si a tipului de diploma obtinut, al Honors si a AP-urilor, scorul SAT sau ACT. Pe langa rezultatele obtinute de-a lungul anilor, universitatile vor acorda atentie reputatiei liceului absolvit, a nivelului academic al clasei in care elevul a studiat, dar si activitatilor extrascolare la care elevul a luat parte de-a lungul anilor si preocuparilor acestuia. Asadar, pentru institutiile de invatamant superior nu conteaza doar cum va excela viitorul student pe plan academic, ci si cum va lua parte activ la viata din interiorul campuslui. Unele scoli din SUA ofera si programul IB.