Sistemul de Valori Romanesti [PDF]

Zitiervorschau

Valorile Societății Românești

Asistent Universitar Dr.:

Student:

Albu Radu Comănescu

Ioan Ovidiu Polianciuc

Cluj Napoca, 2013

CUPRINS

Introducere.......................................................................................................................................3 Valorile românilor în societatea actuală.......................................................................................3 Rolul Creștinismului....................................................................................................................5 Identitate naţională în societatea românească de tranziţie...........................................................8 Valorile si comportamentul romanesc din perspectiva dimensiunilor culturale dupa metoda lui Geert Hofstede.............................................................................................................................9 Valorile angajaților români........................................................................................................11 Eșecul și raportarea noastră la el!..............................................................................................13 Concluzie.......................................................................................................................................13 Bibliografie....................................................................................................................................15

2

Introducere În lucrarea de față voi încerca să surprind valorile care stau la baza dezvoltări societă ții românești, valorile tradiționale, valori care au o contribuție majoră în definirea noastră ca națiune și dezvoltarea noastră ca societate. De asemenea voi voi încerca să văd care sunt aspectele care ne țin în loc, cum putem prin valorile pe care le avem să depășim impasul în care suntem. Informațiile pe care le voi utiliza vor fi extrase din surse on-line și nu numai care tratează acest subiect, de asemenea voi încerca să realizez o analiză critică proprie asupra acestor aspecte. Lucrarea va fi structurată pe un singur capitol intitulat ”Valorile Societății Românești” și șase subcapitole. Am ales această structură pentru a putea surprinde cât mai clar aportul diferitelor valori și de asemenea pentru a putea prezenta diferite studii realizate pe această temă.

Valorile românilor în societatea actuală

Când începem să vorbim despre valori simțim că ne copleșește o imensitate de idei, dar care parcă nu reușim să le concretizăm. Astfel pentru a putea înțelege mai bine subiectul cred că cel ami bine ar fi să definim termenul de valoare. Așadar o simplă căutate pe Google ne spune ce anume este valoarea: „însușire a unor lucruri, fapte, idei, fenomene de a corespunde necesităților sociale și idealurilor generate de acestea; suma calităților care dau preț unui obiect, unei ființe, unui fenomen etc. ” Cred că cel mai bine putem să surprindem valorile unei națiuni dacă ne uităm la tradi ția pe care națiunea o are. Iar la acest capitol românii nu sunt deloc deficitari. Societatea actuală nu este una de tip tradiționalistă, dar nici una de tip capitalistă, românii continuând să se pozi ționeze într-o perioadă de treanziție. Antropologul Vintilă Mihăilescu susţine că valorile nu pot fi măsurate, astfel singura cale prin care putem să ajungem la a vedea care este sistemul de valori românesc este analiza aspirațiilor românilor, ce anume își doresc. Cel mai interesant este faptul că pe o scară a dorințor exprimate de români nu se regăsesc banii, înaintea lor pozi ționându-se prietenii și sănătatea. Un aspect important pe care Vintilă Mihăilescu sesizează este o tensiune valorică, un conflict valoric foarte mare între familie, tot ce înseamnă spa țiul domestic, iar la extrema cealaltă politicul și mediul de afaceri , tot ce înseamnă viață publică, astfel polul domestic este foarte valorizat, iar tot ce ține de public în special de politic este puternic devalorizat. 3

Românii venerează tradiţiile, dar nu ştiu să le folosească. Trebuie șă vedem cum pot fi exploatate valorile tradiţionale în societatea postmodernă. Românii au nevoie să înţeleagă cât de importantă este valorificarea tradiţiei ca principală resursă economică şi culturală. Sociologul Mirel Palada identifică un conflict între partea societății care se identifică cu valorile postmoderne și partea societății care tinde să revalorifice pozitiv trecutul. El sus ține că o soluție interesantă ar fi reevaluarea și reintegrarea valorilor trecutului, să combinăm farmecul valorilor de atunci cu farmecul valorilor de astăzi. Mirel Palada a realizat o cercetare asupra valorilor actuale românești:

Familia, educaţia, sănătatea şi natura sunt cel mai puternic

valorizate de români. În ordinea importanţei, lista continuă cu bunăstarea, cultura, credinţa şi prietenii. Cel mai puțin valorificate sunt călătoriile, distracția și afacerile. Societatea este într-o stare de tranziție de la valorile tradiționale la cele moderne. Astfel apare o combina ție între valorile tradiționale ale status quoului, ale religiozității, ale unei apetențe pentru lucrurile bine așezate, temeinice și valorile modern specific capitalismului, orientare spre bunuri, acumulare de capital, asumarea riscului. La modul foarte general românii valorizează sănătatea, securitatea socială şi locul de muncă, nevoi minimale în orice societate. Peste acest nivel se regăseşte categoria nevoilor culturale, iar printre ele în ultima perioadă se delimitează tot mai mult valorile tradiţionale româneşti. Virgil Nițulescu susține că suntem încă într-o fază de reașezare a valorilor, după ce la începutul anilor 1990 am repudiat valorile tradiționale, ca un reflex de respingere a patriotismului impus de de regimul communist, astfel acum începem să redescoperim tot ce înseamnă farmecul identității propri și începem să ne descoperim românitatea, într-o Europă în care suntem minoritari și în care dacă nu reușim să ne redescoperim pe noi vom dispărea.1 O

cercetare

intereantă

asupra

valorilor

românești

din

perspectiva

teoriei

postmaterialismului lui Ronald Inglehart apare în lucrare de doctorat a lui Crăiţoiu Constantin 2, care analizează valorile prin prisma a două ipoteze. Prima ipoteză, denumită ipoteza rarităţii, susţine că ceea ce oamenii preţuiesc depinde de mediul social şi economic din care provin, iar indivizii au tendinţa de a da prioritate în alegerile 1 Radio România Cultural,„ Valorile Românilor”, 2013, http://radiocultura.ro/dosare/dosar%20valorile %20romanilor.php accesat în data de 14.06.2013 2 Constantin Crăiţoiu, Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Dumitru Otovescu Diferenţieri socio-culturale şi orientări valorice în societatea românească actuală, http://cis01.central.ucv.ro/upload/lucrari_dr/463_rezro.pdfAccesat în data de 14.06.2013.

4

lor lucrurilor care sunt rare. Astfel nevoile materiale cele mai presante, precum foamea, setea şi securitatea fizică, trebuie satisfăcute primele, întrucât ele sunt legate de supravieţuire. Dacă este luată în considerare dificultatea economică care a afectat în mod constant societatea românească, ipoteza rarităţii poate fi adaptată realității din România, putând presupune că nevoile de bază sunt presante pentru români, iar valorile asociate cu supravieţuirea sunt dominante. A doua ipoteză teoretică se numeşte ipoteza socializării- valorile de bază ale oamenilor se fixează atunci când ajung la maturitate şi se schimbă relativ puţin în restul vieţii. De aceea, oamenii care au experimentat raritatea economică vor pune o mai mare valoare pe împlinirea nevoilor economice (vor aprecia mai mult creşterea economică, decât protecţia mediului) şi pe nevoile de securitate (vor susţine un stil mai autoritar de conducere, vor arăta puternice sentimente de mândrie naţională, vor fi în favoarea menţinerii unei armate mari şi puternice şi vor mai dispuşi să sacrifice libertăţile civile de dragul legii şi ordinii). Pe de altă parte, oamenii care au experimentat o stare materială foarte bună şi stabilă încep să dea mai multă importanţă valorilor precum dezvoltarea individuală, libertatea personală, implicarea cetăţenilor în deciziile guvernamentale, idealul societăţii bazat pe umanism, menţinerea unui mediu curat şi sănătos. Acum noi ne aflăm într-o perioadă de tranziție, plecăm ca o societate asupra căreia presiunea economică și sistemul politic și-au pus amprenta, suntem încă la stadiul în care suntem mânați de valorile supraviețuirii, de nevoile economice. Însă lucrul cel mai important este că evoluăm, generațiile se schimbă, ne reevaluăm valorile, ajungem să conștientizăm importan ța unor aspecte care nu mai țin de supraviețuire, acest lucru fiind o parte majoră a dezvoltării unei societăți Rolul Creștinismului Ca să înțelegem ce rol joacă religia în sistemul valoric românesc, trebuie să vedem cum se raportează societatea la aceasta, să vedem baza teologică pe care se fundamentează și valorile care le promovează. Religia a apărut ca o necesitate exprimată a societății. Aceasta a contribuit într-o anumită măsură la civilizarea societății, fiind considerată ca o educație morală având în vedere faptul că ajută la distingerea binelui de rău. Ca și factor social , în comunitate religia are de asemenea și rol economic și cultural, fiind cel care asigură coeziunea între membrii unei comunită ți. În mod cert religia ajută la menținerea stării de bine, cei care au credin ță fiind mai longevivi decât ceilați, având un scop pe care îl pot îndeplini și pentru care trăiesc. Credința este cea care mișcă munții din loc și împinge limitele. Credința face tot posibilul și dă răspunsul acolo unde știința 5

nu poate răspunde. Ceea ce face credința prin religie este de a da omului speran ță la ni ște întrebări care în mod normal generează confuzie și teamă, cum ar fi întrebările asupra mor ții, întrebări la care religia transformă frica în speranță. 3 Creştinismul este un element esenţial al identităţii noastre, și al întregii Europe. În preambulul proiectului de Tratat de instituire a unei Constituţii pentru Europa, se precizează: „Inspirându-se din moştenirea culturală, religioasă şi umanistă a Europei, ale căror valori prezente şi astăzi în patrimoniul său, au ancorat în viaţa societăţii rolul central al omului şi drepturile lui inviolabile şi inalienabile, precum şi respectarea dreptului”. 4Acest text al preambulului din Tratat, face o referire directă, alături de moştenirea culturală şi umanistă, şi la valorile religioase care au fost „ancorate” în viaţa societăţii. România, o ţară creştin-ortodoxă, ceea ce ne individualizează la nivel european este faptul că religiozitatea şi procesul de revitalizare religioasă ating unele dintre cele mai mari valori de pe continent. România este o țară cu rădăcini creştine milenare, cu o societate în care tradiţiile religioase au fost moştenite din generaţii în generaţii, păstrează, chiar dacă apar în concepţii „mai moderne”, valorile creştine care guvernează relaţiile dintre membrii societăţii. Ce înţelegem de fapt prin valorile creştine? Este greu să dai o definiţie cuprinzătoare în acest sens. Valorile creştine au o arie de cuprindere deosebit de vastă. Papa Ioan Paul al II-lea în mesajul „Spre o Constituţie Europeană” adresat participanţilor de la Conferinţa de la Roma din iunie 2002, propune pentru Constituţia Europeană următoarele valori creştine: sacralitatea vieţii umane, demnitatea omului, rolul familiei bazată pe căsătorie, importanţa educaţiei, libertatea conştiinţei şi de exprimare, libertatea credinţei şi a exercitării religiei, ocrotirea legală a individului şi al colectivităţii, colaborarea societăţii pentru bunăstarea comună (Bonum commune), munca, ca valoare individuală şi socială, puterea politică ca serviciu public.5

3 Emilia Gersak, „ Religia atribut al Gandirii?” În Aurelian Burcu și Alexandru Burcu, Factori determinanți ai calității vieții: educația, religia, cultura, mediul de afaceri, valorile socio umane , ed Argonaut 2005, pp.243, 244 4 Tratatul de instituire a unei constituţii pentru Europa, București : Institutu European din România, 2004, p 27 http://www.clr.ro/menu1/tratat_constitutie.pdf , accesat în 15.06.2013 5Puskás Valentin Zoltán, Valorile creştine consacrate în Constituţia României, http://193.226.121.81/events/2012/puskasro.pdf accesat în data de 16.06.2013 6

Dacă este să luăm în parte fiecare dintre valorile de mai sus putem vedea că fiecare dintre ele se află într-o formă sau alta se află în Constituția noastră 6, chiar dacă nu se face o refere textuală la rădăcinile, tradițiile și valorile creștine, ele sunt consacrate în constituție spre binele societăţii româneşti. Acest lucru care va fi menționat în viitoarea formă a Constituției prin introducerea articolului „România recunoaşte rolul istoric în constituirea şi modernizarea statului român al Casei Regale, al minorităţilor naţionale, al bisericii ortodoxe şi al celorlate culte religioase”7, Așadar vedem clar că societatea în sine a fost construită pe valori cre știne care au fost mai mult sa mai puțin incluse în textul fundamental al țării noastre. Dacă ne uităm în istoria noastră putem vedea foarte clar că pregătirea teologică a stat la baza intelectualității românești. În etapa școlii ardelene cu excepția medicului oculist Ioan Molnar Piuariu țoti oamenii de cultură au avut pregătire teologică. Pregătirea teologică le-a pus baza primului strat de cunoștințe de nivel superior în câmpul disciplinelor umaniste. A dat intelectualității ardelene un anume stil de gândire , caracterizat prin chibzuință și rigoare logică. 8 Dat fiind acest aspect nu putem infirma faptul că pregătirea teologică a intelectualită ții române ști ale acelor vremuri nu a avut nici un impact asupra sistemului lor de valori, și că acest sistem de valori a fost transferat din generație în generație, în ciuda încercării sistemului comunist de a impune un sistem de valori false. De asemenea cred că nu ar trebui să ne lepădăm de valorile cre știne pentru că ele în esența lor cuprind unele din cele mai frumoase valori printre care este iubirea, prietenia, dreptatea, corectitudinea, compasiunea, iar o aplicare reală a valorilor creștine în societatea noastră ar fi mai mult decât benefică. Din păcate de munte ori se aduce critică asupra creștinismului în loc a se aduce critică structurii bisericești care nu de pu ține ori a luat decizii controversate. Însă noi ca și popor inteligent, trebuie să facem distincția între esența creștinismului și structurile care l-au instituționalizat. 6Pentru a vedea punctual modul în care valorile creștine menționate de Papa sunt incluse în Constituția României confruntați Puskás Valentin Zoltán, Valorile creştine consacrate în Constituţia României, http://193.226.121.81/events/2012/puskasro.pdf accesat în data de 16.06.2013 7 ***„Ce rol ale Biserica în Noua Constituţie” în Realitatea.net, Iunie 2013 http://www.realitatea.net/ce-rol-alebiserica-in-noua-constitutie_1203614.html#ixzz2WQZosknS accesat în data de 16.6.2013.

8 Camil Mureșan, „Rolul pregătirii teologice în formarea intelectualității românești din Transilvania ” în Rolul bisericii și al vieții religioase în istoria României și Slovaciei în contextul europei Centrale , Cluj Napoca : Editura Renașterea, 2008 ,p 51-54.

7

Cunoscând aceste valori pe care creștinismul le promovează, iar noi fiind o țară cre ștină , eu cred că avem o șansă, tot ce trebuie făcut este interiorizarea acestor valori pentru că simpla cunoaștere a lor nu ne ajută cu nimic, faptul că suntem creștini statistic, că mergem la biserică odată și odată, faptul că vrem să credem că noi suntem adevăra ți creștini și că noi suntem superiori altor popoare nu reprezintă soluția. Ceea ce trebuie să facem după cum spuneam este să interiorizăm aceste valori, să le utilizăm în viața de zi cu zi, să fim asemenea societă ților protestante care au stat la baza dezvoltării capitalismului tocmai prin această interiorizare a valorilor religioase în viața de zi cu zi, acea asceză în viața publică, și atunci o să vedem că lucrurile vor avea o întorsătură pozitivă.

Identitate naţională în societatea românească de tranziţie

Dupa ‘90 am fost inundați de o noțiune de libertate foarte prost în țeleasă. De parca aceasta nu ar fi fost suficientă, ne-am bucurat in ultimii 20 de ani și de un interes sporit din partea clasei politice de a ne transforma într-o țara de imbecili, după cum este relevat în melodia celor de la Sarmalele Reci – Țara te vrea prost. 9 De ce într-o țară de imbecili, pentru că sunt ușor de condus, pentru că atunci când ai o parte mare a societății cultivate, intelectuală nu mai po ți să te manifești în voie pentru că ești tras la răspundere. Implicarea intelectualității în dezvoltarea democrației și societății românești s-a realizat încă din primele zile ale declanșării procesului revoluționar din decembrie 1989. Acest rol pe care îl au se datorează în primul rând calificărilor lor înalte. Ei au capacitatea de a construi prin dialog care nu exacerbează poziții ireconciliabile ci merge pe ceea ce poate să apropie. Ei trebuie să își asume responsabilitatea creării spațiului necesar pentru dialog. Intelectualii se află în fruntea partidelor politice, în aparatul guvernamental, în Parlament, în fruntea multor orgenizații nepolitice. Fapt care ce oferă toate atuurile pentru a face față misiunii pe care o au. Noile valori pe care o societate modernă le promovează au la bază meritocrația. 10 Așadar acesta trebuie să fie calea prin care România poate să se pună pe picioare, prin intermendiul dialogului, printr-o democrație participativă, chiar dacă vom vedea faptul că deși românii declarativ, conform unui 9 Daniel Bulca, Sistemele de valori și modelele de urmat, 2009, http://www.danielbuca.ro/romania-ingeneral/sistemele-de-valori-si-modelele-de-urmat-126.html accesat în 16.06.2013. 10 Dorel Mândru, Conducator stiintific: Prof. univ. dr. Achim Mihu., Intelectualii și schimbarea socială în societatea românească de tranziție, Cluj Napoca: Facultatea de Istori și Filozofie, Universitatea babe ș Bolyai, 1998, pp 53-84. 8

studiu realizat de INTERACT, se simt apropiați de autoritate, de stat, și că și-ar dori să implice cât mai mult, prin tradiție noi suntem un popor care ne sustragem de la procesul decizional, și numai în situații limită intervenim. Trebuie să ne schimbăm percepția, si faptul că măcar declarativ ne implicăm denotă că este sperața schimbării, că poate un grăunte de implicare socială prinde rădăcini în noi, astfel dacă fiecare dintre noi, intelectual sau mai pu țin intelectual vom ajunge să ne aducem contribuția, România are un viitor. Noi suntem un popor puternic, greu de doborât după cum ne spune și Eliade dezvăluind crezul lui Mircea Vulcănescu: „eu cred că dacă ar năvăli alte neamuri şi s-ar aşeza aici, la noi, după câteva secole ar deveni şi ei români” 11. Problema cu care ne confruntăm în momentul de față este că, comunismul a distrus atît tradiţiile satului, cât şi elita culturală a perioadei interbelice şi, mai mult chiar, a trecut sub tăcere operele acesteia, a distrus spiritul românilor, intoxicândui cu false valori și naționalisme. În aceste condiţii, devine absolut pertinentă întrebarea lui H.-R. Patapievici: "Fireşte, poporul român a rămas. Dar, te întrebi, care popor? Răspunsul la întrebarea rămîne în sarcina celor care vor veni după noi. Căci, în privinţa identităţii noastre prezente, convingerea mea e că totul e încă de aflat". 12 Unii autori văd România actuală drept un popor nou, rupt de rădăcinile sale. Alina Mungiu afirmă în acest sens: "Un popor în care elita este distrusă sau redusă la tăcere şi în care stăpînirea este suficient de lungă ca toţi cei care trăiseră conştient şi alte vremuri să îşi atingă sfîrşitul biologic este un popor nou"13. Așadar dacă suntem un popor nou, cine suntem de fapt, cum ne putem definii identitatea. Răspunsul la această întrebare ne dă tot Patapievici care consideră că "identitatea a unui popor este realizată de politica pe care o face sau/şi pe care o suportă" şi că fiecare dintre noi este responsabil şi de identitatea colectivă: "fiecare, zilnic, construieşte identitatea colectivă a

11 Mircea Eliade, ”Trepte pentru Mircea Vulcănescu în Emil Cioran, Scrisoare despre Mircea Vulcănescu”, în Mircea Eliade, Ioan Cuşa, Mircea Vulcănescu Scrieri din Diaspora – Constanţa: Ed. Europolis, 1991 apud Carmen Mărcuş, Identitate naţională în societatea românească de tranziţie, p.54http://web.adatbank.transindex.ro/pdfdok/web1_10_Marcus.pdf accesat în data de 16.06.2013

12 H. R. Patapievici, Cerul văzut prin lentilă, Bucureşti :Ed. Nemira, 1995, p. 241; Carmen Mărcuş, op.cit. p.54 13 Alina Mungiu, Personalitate şi societate în tranziţie. Studii de psihologie socială., București: Ed. Humanitas, 1995; apud Carmen Mărcuş, op.cit, p.54 9

tuturor" 14; apare astfel necesitatea manifestării interesului pentru politică al fiecăruia dintre noi, noi trebuie să reconstruim societatea, acțiunile noastre sunt cele care de definesc identitatea. Valorile si comportamentul romanesc din perspectiva dimensiunilor culturale dupa metoda lui Geert Hofstede. 15

Un studiu recent foarte interesant ne ajută să înțelegem valorile societă ții române ști prin raportarea la valorile altor națiuni. Studiul a analizat cinci tipuri de țări urmărind două aspecte importante și anume raportarea față de putere fiind o țară caracterizată de colectivism sau individualism, și tipul de țară feminină sau masculină, aici fiind urmărite două aspect indexul de evitare a incertitudinii și tipul de orientare, pe termen lung sau scurt.

In cadrul studiului a apărut o caracteristica specifică Romaniei în privința primei dimensiuni, Indexul Distanței față de Putere, caracteristică denumită “Complexul Puterii”, in sensul psihologic al cuvantului “complex”. Acesta este evidențiat de nivelul foarte scazut al indexului distanței față de putere, însă acest fapt este la nivel declarativ, deoarece în realitatea el este foarte înalt apropiat de cel din Franța care este de 89 din 100. Această cifră ar fi justificat comportamentul românilor care, în general, preferă sa nu intervină în exercițiul autorității și să se 14 H. R. Patapievici, op. cit. p.244 apud Carmen Mărcuș Op.cit. p54. 15 Adina Luca, Studiu despre valorile si comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale dupa metoda lui Geert Hofstede, Interact, 2005 http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf, accesat în data de 16.06.2013. 10

supună ordinelor date de sus. Prin acest comportament, România semnalizează o nevoie de a avea lideri autoritari, centralizare în decizii, iar populația dorește să urmeze regulile stabilite de astfel de lideri. O altă interpretare a unui index ridicat indică angajați care prefera o rela ție apropiată cu un singur șef, pentru a obține protecția acestuia și pentru a evita asumarea responsabilității unor păreri contrare. Astfel dacă interpretăm diferențele majore între ce doresc românii și cum sunt de fapt demonstrează o distanță față de autoritate mare, dorința cea mai mare este pentru un stil de conducere participativ si cooperativ. În ceea ce privește Feminitate romanească, acest lucru denotă faptul că membri societății caută un mediu colaborativ și cer susținerea tuturor membrilor societății, indiferent de aportul acestora. De asemenea, sunt mai puțin competitive si nu urmaresc cu orice pre ț provomarea și câștigul. Romania este în familia țărilor în care rolurile între cele doua sexe nu sunt predeterminate și în care barbații pot prelua cu ușurință responsabilități domestice, asta desigur dacă le dă voie mama soacră! Vestea buna este femeile pot avansa singure daca asta doresc, căci partenerii de sex opus nu au tendința de a crea practici discriminatorii. În ceea ce privește ultimul aspect luat în considerare, Indexul de Evitare a Incertitudinii, ne arată că românii au un grad ridicat de anxietate în privința viitorului și preferă siguranța zilei de astăzi incertitudinii zilei de mâine: “nu da vrabia din mână pe cioara de pe gard”. Din păcate astfel de societate nu poate planifica strategic pe termen mai lung pentru că privirea în viitor îi declanșează mecanisme defensive. Analizând acest studiu putem vedea că România este încă sub sechelele comunismului, ca încă nu am reușit să ne schimbăm raportarea față de autoritate, nu suntem obișnuiți să ne implicăm în procesul decizional, dar cu siguranță vrem acest lucru. Un aspect pozitiv este faptul că femeile din țara noastră nu se pot plânge că sunt discriminate, tot ce trebuie să vedem este dacă ele au capacitatea necesară pentru a se impune. Poate că o mână forte feminină, îmbrăcată într-o mânușă de catifea nu ar strica României, după atâta amar de vreme de conducere masculină.

Valorile angajaților români. Valorile angajaților români au fost suprinse într-un studiu realizat de Result Development16, care a încercat să surprindă care sunt valorile centrale și aspirațiile românilor.

16 Trening România, Valorile angajaţilor români, http://www.result.ro/noutati/valorile-angajatilorromani-prezentare-rezultate-studiu/, accesat în data de 16.06.2013 11

Ceea ce este interesant este discrepanța dintre valorile atribuite sinelui si cele atribuite românilor.

Astfel studiul a relevat faptul că principalele valori atribuite sinelui sunt

confidenţialitatea, schimbarea, relaţiile de calitate, dezvoltarea personală, onestitatea, persistenţa în muncă, colaborarea cu ceilalţi, competenţa, implicarea, prietenia şi loialitatea, pe când aceleași valori au fost atribuite românilor cu un procentaj redus semnificativ. Astfel putem vedea că este o diferență între modul în care ne percepem noi și modul în care percepem societatea. Poate că acest aspect nu este un lucru chiar rău, poate că dacă ne percepem superior valoric celorlalți vom avea și un aport în cadrul societății superior celorlalți, și astfel societatea se va dezvolta pentru că fiercare se va implica în societate după modul în care se percepe, adica superior.

În ceea ce privește valorile centrale ale angazaților români avem o situație mai echilibrată. Valorile centrale ale angajaţilor români împărtăşite în cea mai mare măsură de sine şi de ceilalţi sunt: câştigul financiar, puterea, recunoaşterea celorlalţi, faima, avansarea, libertatea, liniştea şi competiţia. Direcţia impusă de valorile centrale ale majorităţii românilor este formată din: câştigul financiar; puterea, autoritatea; recunoaşterea celorlalţi; renumele, faima; avansarea, promovarea; libertatea; siguranţa, liniştea; competiţia, concurenţa.

12

Eșecul și raportarea noastră la el! Care este diferența între oamenii care au succes și restul ? Singura diferență dintre ei constă în faptul că oamenii de succes și-au canalizat toate forțele pentru a duce la îndeplinire ceea ce și-au propus, ei sunt oamenii care în loc să se întrebe: „De ce?” se întreabă „De ce nu?”, ei sunt oamenii care au avut încredere , au învățat din propriile greseli, și nu s-au temut că vor eșua. De ce nu am putea și noi să fim în tabăra oamenilor de succes, a națiunilor de succes? Ei eu zic că putem! Românii au această capacitate, singurul aspect care le lipsește este acel impuls, românul este descurcăreț, inventiv, bun la toate, muncitor, și poate cu siguranță să își asume acest gen de comportament. În acest sens Les Brown afirma adată: ”Ca să realizezi ceva ce nu ai realizat încă trebuie să devii cineva care nu ai fost încă.” Iar Johann Wolfgang von Goethe completa, ”Pentru a avea mai mult , trebuie întâi să fi mai mult.” Până la urmă vedem că defapt totul ține de noi, iar noi cu siguran ță avem capacitatea de a realiza aceste lucruri, inclusiv dacă ne uităm la ororile istorice prin care am trecut, și totuși suntem teferi si nevătămați. Trebuie să începem să ne asumăm riscul, să nu de temem de eventualul e șec după cum spunea și Henry Ford ” Eșecul e doar o oportunitate de a o lua de la capăt într-un mod mai inteligent”. În timp ce Poetul Longfellow Scria : ”Marea tragedie a omului obișnuit este că ajunge în mormânt purtându-și muzica în el.” 13

Și totuși de ce tindem să sărim din eșec în eșec? Există multe răspunsuri la această întrebare. Printre care neîncrederea, frica de responsabilitatea teama de respingere. Problema cea mai mare este până la urmă este incapacitatea noastră de a ne asuma riscuri de a o lua de la capăt. Însă trebuie să ne întrebăm ce stă la baza acestei incapacități. De multe ori marele vinovat este chiar societatea în sine, prietenii, familia, care ne transmit mesaje descurajatoare direct sau indirect precum „fi realist” „nu te întinde mai mult decât îți este plapuma”, „eu știu ce spun pentru că și eu am trecut prin ceea ce treci tu”. Deci trebuie să ne luăm soarta în mâinile noastre, să ne asumâm riscuri, să dovedim că putem și de ce nu să visăm că până la urmă românii cu siguranță sunt printre cele mai visătoare nații ale lumii.

Concluzie În încheierea acestei lucrări și după o analiză riguroasă nu pot să spun decât faptul că eu personal am rămas cu speranța unui viitor mai bun, unei societăți bine coagulate, unei societăți în care farmecul valoriilor tardiționale să fie îmbinate cu valorile moderne, o societate în care vom ajunge la un moment dat ca decizia și sistemul de guvernanță să fie pe orizontală și nu pe verticală, o țară în care să mă simt mândru că sunt Român! De ce am speranțe atât de mari? Răspunsul este De ce nu? Eu am încredere că noi generația tănâră care nu a fost infectată decât foarte puțin de atrocitățile sistemului comunist, vom reuși să readucem valoarea la ea acasă. Noi toți putem să facem acest lucru. Desigur nu spun că acest proces va fi unul rapid sau că va fi unul ușor, este necesară o muncă asiduă, loialitate și determinare.

14

Bibliografie ***„Ce

rol

ale

Biserica

în

Noua

Constituţie”

în

Realitatea.net,

Iunie

2013

http://www.realitatea.net/ce-rol-ale-biserica-in-nouaconstitutie_1203614.html#ixzz2WQZosknS accesat în data de 16.6.2013. Bulca,

Daniel,

Sistemele

de

valori

și

modelele

de

urmat,

2009,

http://www.danielbuca.ro/romania-in-general/sistemele-de-valori-si-modelele-de-urmat126.html accesat în 16.06.2013. Crăiţoiu, Constantin, Coordonator ştiinţific: Prof. univ. dr. Dumitru Otovescu Diferenţieri socioculturale

şi

orientări

valorice

în

societatea

românească

actuală,

http://cis01.central.ucv.ro/upload/lucrari_dr/463_rez-ro.pdfAccesat în data de 14.06.2013. Eliade, Mircea, ”Trepte pentru Mircea Vulcănescu în Emil Cioran, Scrisoare despre Mircea Vulcănescu”, în Mircea Eliade, Ioan Cuşa, Mircea Vulcănescu Scrieri din Diaspora – Constanţa: Ed. Europolis, 1991 apud Carmen Mărcuş, Identitate naţională în societatea românească de tranziţie. Gersak ,Emilia, „ Religia atribut al Gandirii?” În Aurelian Burcu și Alexandru Burcu, Factori determinanți ai calității vieții: educația, religia, cultura, mediul de afaceri, valorile socio umane, ed Argonaut 2005. 15

http://web.adatbank.transindex.ro/pdfdok/web1_10_Marcus.pdf accesat în data de 16.06.2013 Mândru, Dorel, Conducator stiintific: Prof. univ. dr. Achim Mihu., Intelectualii și schimbarea socială în societatea românească de tranziție, Cluj Napoca: Facultatea de Istori și Filozofie, Universitatea babeș Bolyai, 1998. Mungiu, Alina, Personalitate şi societate în tranziţie. Studii de psihologie socială., București: Ed. Humanitas, 1995; apud Carmen Mărcuş, op.cit, Luca, Adina, Studiu despre valorile si comportamentul românesc din perspectiva dimensiunilor culturale dupa metoda lui Geert Hofstede, Interact, 2005 http://www.training.ro/docs/studiu2.pdf, accesat în data de 16.06.2013. Mureșan ,Camil Mureșan, „Rolul pregătirii teologice în formarea intelectualită ții românești din Transilvania ” în Rolul bisericii și al vieții religioase în istoria României și Slovaciei în contextul europei Centrale , Cluj Napoca : Editura Renașterea, 2008. Patapievici, H. R., Cerul văzut prin lentilă, Bucureşti :Ed. Nemira, 1995, p. 241; Carmen Mărcuş, op.cit. p.54 Puskás

Valentin

Zoltán,

Valorile

creştine

consacrate

în

Constituţia

României,

http://193.226.121.81/events/2012/puskasro.pdf accesat în data de 16.06.2013 Radio România Cultural,„ Valorile Românilor”, 2013,

http://radiocultura.ro/dosare/dosar

%20valorile%20romanilor.php accesat în data de 14.06.2013 Tratatul de instituire a unei constituţii pentru Europa, București : Institutul European din România, 2004, p 27 http://www.clr.ro/menu1/tratat_constitutie.pdf , accesat în 15.06.2013 Trening România, Valorile angajaţilor români, http://www.result.ro/noutati/valorile-angajatilorromani-prezentare-rezultate-studiu/, accesat în data de 16.06.2013

16