Scoala Soferi [PDF]

Zitiervorschau

Lector Ioan GRECU

CURS DE PREGĂTIRE pentru

PROFESORII DE LEGISLAŢIE RUTIERĂ şi

INSTRUCTORII AUTO

Bucureşti - 2015 1

2

CUPRINS Legislaţie specifică. Atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto ………………………………………………….…………………………………………….5 Legislatie rutiera ……………………………………………………………………….………….8 Noţiuni de metodică ………………………………………...…………………...…………….....64 Conducerea preventiv - defensivă .................................................................................................91 Primul ajutor in accidente rutiere ..................................................................................................99 Noţiuni de mecanică ....................................................................................................................100 Întrebări recapitultive...................................................................................................................103 Legislaţie rutieră………………………………………………………………….……103 Răspunsuri corecte – Legislaţie rutieră…………………………………………………143 Conducere preventivă…………………………………………………….……………..144 Răspunsuri corecte - Conducere preventivă………………………………….…………155 Mecanică………………………………………………………………………….……..156 Răspunsuri corecte – Mecanică……………………………………………….………...166 Pedagogie……………………………………………………………………….…….....167 Răspunsuri corecte – Pedagogie……………………………………….……………..…172 Reglementări profesionale………………………………………………….………...…172 Răspunsuri corecte - Reglementări profesionale…………………………….……….…175

3

4

LEGISLAŢIE SPECIFICĂ Atestarea profesorilor de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto Acte necesare pentru înscriere la cursul de pregătire profesori de legislaţie rutieră şi a instructorilor de conducere auto: - cererea, în original; - actul de identitate, în copie; - permisul de conducere, în copie; - actul de studii, în copie legalizată; - cazier judiciar; - cazier auto; - aviz medical; - aviz psihologic; - contract pregătire profesională; 5

- adeverinţa eliberată de către şcoala în cadrul căreia instructorul auto a activat, din care să rezulte îndeplinirea condiţiilor prevăzute pentru extinderea categoriei, precum şi atestatul de instructor auto valabil, după caz. Condiţii de studii Profesori de legislaţie rutieră: - absolvent studii superioare de lungă durată în specialitatea ştiinţe tehnice sau juridice. Instructori de conducere auto: - absolvenţi de liceu cu diplomă de bacalaureat sau absolvenţi ai şcolilor de maiştri în specialitatea auto. Condiţii de înscriere: - să aibă vârsta de cel puţin 25 de ani; - să deţină permis de conducere valabil cel puţin pentru categoria B cu o vechime de cel puţin 5 ani; - să nu fi avut suspendată exercitarea dreptului de conducere a autovehiculelor în ultimul an sau mai mult de două ori în ultimii 15 ani pentru consum de alcool; - să nu fi avut anulat permisul de conducere în ultimii 10 ani; - să fie apt din punct de vedere medical şi psihologic pentru desfăşurarea activităţii respective; - să nu fi fost condamnat printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă şi dacă nu a intervenit reabilitarea sau amnistia, pentru următoarele infracţiuni: - infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice; - omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte; - vătămare corporală gravă; tâlhărie; - ultraj; ultraj contra bunelor moravuri; - tulburarea liniştii publice; - viol; - lipsirea de libertate în mod ilegal; - luarea sau darea de mită; - trafic de influenţă; - trafic sau consum ilicit de droguri. Durată curs: Profesori de legislaţie rutieră: Atestare: - 15 zile x 6 ore/zi = 90 ore – curs teoretic; - 5 zile x 2 ore/zi = 10 ore – curs practic Reînoire atestat: - 5 zile x 6 ore/zi = 30 ore – curs teoretic Instructori de conducere auto: Atestare: - 15 zile x 6 ore/zi = 90 ore – curs teoretic; - 5 zile x 6 ore/zi = 30 ore – curs practic Reînoire atestat: - 5 zile x 6 ore/zi = 30 ore – curs teoretic Extindere categorie - 4 zile x 5 ore/zi = 20 ore – curs teoretic; - 5 zile x 2 ore/zi = 10 ore – curs practic Probe şi condiţii de examinare: Profesori de legislaţie rutieră: I - test grilă pe calculator: 60 întrebări/60min. 6

II – probă orală pentru evaluarea capacităţilor psihopedagogice: prezentarea unei teme din domeniul legislaţiei rutiere şi conducerii preventive, a cărei durata este de minim 15 minute (întocmirea unui plan de lecţie pentru o temă dată). Pentru promovarea examenului, candidatul trebuie să răspundă corect la cel puţin 54 de întrebări din testul tip grilă, iar la proba orală să obţină calificativul admis. Instructori de conducere auto: I - test grilă pe calculator: 60 întrebări/60min. II – proba practică în trafic, având o durată de 30 minute (întocmirea unui plan de lecţie pentru o temă dată şi care va fi susţinută în trafic); Pentru promovarea examenului, candidatul trebuie să răspundă corect la cel puţin 48 de întrebări din testul tip grilă, iar la proba practică să obţină calificativul admis. Persoanele declarate respinse la examenul în vederea obţinerii atestatului de instructor auto sau profesor de legislaţie rutieră, au dreptul la două reexaminări în termen de un an de la data susţinerii examenului iniţial. Persoanele declarate respinse la cele două reexaminări, pot susţine un nou examen, numai după absolvirea unui nou curs de pregătire profesională. Persoanele neprezentate la proba practică, dar care au promovat proba teoretică pot fi reprogramate la această probă de maxim două ori în decurs de 6 luni de la data promovării probei teoretice. În situaţia în care cursantul nu se prezintă la proba practică în perioada de 6 luni este considerat respins. Perioada de valabilitate a atestatului de instructor auto este de 5 ani de la data susţinerii şi promovării probei practice iar perioada de valabilitate a atestatului de profesor de legislaţie rutieră este de 5 ani de la data susţinerii şi promovării examenului teoretic. În cazul reînnoirii atestatului de instructor auto/profesor de legislaţie rutieră, Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. eliberează un nou atestat, cu valabilitate de 5 ani de la data expirării atestatului deţinut anterior. În cazul în care un instructorul auto solicită adăugarea unei noi categorii de pregătire, i se va elibera un nou atestat de instructor auto inclusiv cu noua categorie de pregătire solicitată, perioada de valabilitate a acestui atestat fiind de la data promovării probei practice corespunzătoare noii categorii pâna la expirarea atestatului deţinut anterior. Pentru urmarea cursurilor în vederea reînnoirii atestatului, titularul trebuie să îndeplinească toate condiţiile prevăzute anterior, cu excepţia condiţiei de studii, care trebuie să fie îndeplinită la data obţinerii primului atestat. Titularul trebuie să depună actele prevăzute, la care se adaugă atestatul de instructor auto şi/sau de profesor de legislaţie rutieră deţinut anterior, în copie certificată pentru conformitate cu originalul. Pot participa la examenele în vederea obţinerii/reînnoirii atestatului de instructor auto şi profesor de legislaţie rutieră numai persoanele care au urmat integral şi continuu orele aferente fiecărui tip de atestat menţionat, prezenţa la cursuri făcându-se pe cataloage. Numărul de cursanţi care pot efectua pregătirea/perfecţionarea în vederea obţinerii/reînnoirii atestatului de instructor auto şi/sau profesor de legislaţie rutieră, într-o serie, nu poate fi mai mare de 20. Documente necesare la examen: - actul de identitate; - permisul de conducere; - cazierul auto sau documentul echivalent acestuia, toate în original; - taxa de examinare - profesor de legislaţie rutieră: - chitanţă de 36 lei în contul ARR de domiciliu; 7

- taxa de examinare - instructor auto: - chitanţă de 48 lei (autorizare); - chitanţă de 36 lei (reînoire) plătite în contul ARR de domiciliu. Documente necesare la ARR: Profesori de legislaţie rutieră: - un dosar cu şină care să conţină: - cerere; - act de identitate (în original şi copie); - permis de conducere (în original şi copie); - taxa pentru eliberarea atestatului - chitanţă de 41 lei în contul ARR de domiciliu; - poză 2,5/3 cm. Instructori de conducere auto: - un dosar cu şină care să conţină: - cerere; - act de identitate (în original şi copie); - permis de conducere (în original şi copie); - taxa pentru eliberarea atestatului - chitanţă de 41 lei în contul ARR de domiciliu; - poză 2,5/3 cm. Pentru obţinerea atestatelor de instructor auto şi/sau profesor de legislaţie rutieră solicitanţii trebuie să îndeplinească condiţiile necesare în vederea desfăşurării acestei activităţi, să urmeze un curs de pregătire profesională într-un centru de pregătire şi perfecţionare profesională a personalului din domeniul transporturilor rutiere autorizat de către Ministerul Transporturilor şi să promoveze examenul susţinut la finalizarea pregătirii. Instructorii auto pot fi atestaţi cel puţin pentru una din categoriile A, B, BE, C, CE, D, DE, Tr, Tv, Tb. Obţinerea atestatului de instructor auto se realizează iniţial pentru una sau mai multe din categoriile A, B sau BE, urmând ca după o perioadă de cel puţin 2 ani de activitate efectivă ca instructor auto să se poată obţine şi atestarea pentru categoriile C, CE, Tr, Tv sau Tb. Activitatea efectivă ca instructor auto constă în şcolarizarea unui număr minim de 100 de cursanţi care doresc obţinerea permisului de conducere auto în perioada menţionată. Obţinerea atestatului de instructor auto pentru cel puţin una din categoriile D sau DE este condiţionată de deţinerea atestatului de instructor auto pentru cel puţin una din categoriile C sau CE de o perioadă minimă de 2 ani, perioadă în care solicitantul a finalizat pregătirea unui număr minim de 30 de cursanţi care au solicitat efectuarea pregătirii pentru aceste categorii. LEGISLAŢIE RUTIERĂ

Circulaţia pe drumurile publice a vehiculelor, pietonilor şi a celorlalte categorii de participanţi la trafic sunt supuse dispoziţiilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă nr. 195/2002 şi în Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, care au ca scop asigurarea desfăşurării fluente şi în siguranţă a circulaţiei pe drumurile publice, precum şi ocrotirea vieţii, integrităţii corporale şi a sănătăţii persoanelor participante la trafic sau aflate în zona drumului public, protecţia drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor respective, a proprietăţii publice şi private, cât şi a mediului.

8

Condiţiile privind circulaţia vehiculelor şi controlul acestora Orice vehicul care circulă pe drumurile publice trebuie să corespundă normelor tehnice privind siguranţa circulaţiei rutiere, protecţia mediului şi utilizarea conform destinaţiei. Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul şi tramvai trebuie sa fie dotat cu trusă medicală de prim ajutor, două triunghiuri reflectorizante şi un stingător de incendiu, omologate. Documentul care atestă omologarea este cartea de identitate a vehiculului. Pentru a fi menţinute în circulaţie, vehiculele înmatriculate se supun inspecţiei tehnice periodice care se efectuează în staţii autorizate RAR.

Semnalizarea rutieră Participanţii la trafic trebuie să respecte regulile de circulaţie, semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier, precum şi semnificaţia diferitelor tipuri de mijloace de semnalizare rutieră, în următoarea ordine de prioritate: - semnalele, indicaţiile şi dispoziţiile poliţistului rutier; - semnalele speciale de avertizare, luminoase sau sonore ale autovehiculelor prevăzute cu lumina roşie şi albastră; - semnalizarea temporară care modifică regimul normal de desfăşurare a circulaţiei; - semnalele luminoase sau sonore; - indicatoarele; - marcajele; - regulile de circulaţie. Semnalele poliţiştilor şi ale altor persoane care dirijează circulaţia Semnalele poliţistului care dirijează circulaţia au următoarele semnificaţii: - braţul ridicat vertical semnifică „atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie. Dacă semnalul este dat într-o intersecţie, aceasta nu impune oprirea conducătorilor de vehicule care se află deja angajaţi în traversare; - braţul sau braţele întinse orizontal semnifică „oprire” pentru toţi participanţii la trafic care, indiferent de sensul lor de mers, circulă din direcţia sau direcţiile intersectate de braţul sau braţele întinse. După ce a dat acest semnal, poliţistul poate coborî braţul sau braţele, poziţia sa însemnând, de asemenea, „oprire” pentru participanţii la trafic care vin din faţă ori din spate; - balansarea, pe timp de noapte, în plan vertical, a unui dispozitiv cu lumină roşie ori a bastonului fluorescent-reflectorizant, semnifică „oprire” pentru participanţii la trafic, spre care este îndreptat; 9

- balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol, semnifică reducerea vitezei; - rotirea vioaie a braţului semnifică mărirea vitezei de deplasare a vehiculelor sau grăbirea traversării drumului de către pietoni. Poliţistul care dirijează circulaţia poate efectua semnal cu braţul ca vehiculul să avanseze, să depăşească, să treacă prin faţa ori prin spatele său, să îl ocolească prin partea sa stângă sau dreaptă, iar pietonii să traverseze drumul ori să se oprească. Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie la semnalele date de: - poliţistul care dirijează circulaţia; - poliţiştii de frontieră; - îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării; - agenţii de cale ferată, la trecerile la nivel; - personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice; - membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ; - nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada. Participanţii la trafic sunt obligaţi ca, la cererea poliţistului rutier, să înmâneze acestuia documentul de identitate sau, după caz, permisul de conducere, documentul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculului condus, documentele referitoare la bunurile transportate, precum şi alte documente prevăzute de lege.

Semnalele speciale de avertizare, luminoase si sonore ale autovehiculelor cu regim de circulatie prioritara Au regim de circulaţie prioritară numai autovehiculele prevăzute cu lumina roşie şi albastră atunci când se deplasează în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţă. Pentru a avea prioritate de trecere, aceste autovehicule trebuie să aibă în funcţiune atat semnalele luminoase cat şi sonore. Sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase şi sonore urmatoarele autovehicule: Lumina roşie - autovehiculele aparţinând poliţiei şi pompierilor. Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească imediat, pe acostament sau, în lipsa acestuia, cât mai aproape de marginea drumului sau bordura trotuarului, în sensul de deplasare, la apropierea şi la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare roşie şi sonore. 10

Lumina albastrã - autovehiculele aparţinând poliţiei, jandarmeriei, poliţiei de frontierã, Ministerului Apãrãrii Naţionale care însoţesc coloane militare, atunci când se deplaseazã în acţiuni de intervenţie sau în misiuni care au caracter de urgenţã; Conducătorii de vehicule sunt obligaţi să reducă viteza, să circule cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare şi să acorde prioritate la trecerea autovehiculelor cu regim de circulaţie prioritară care au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare albastră şi sonore. Lumina galbenă, neînsoţită de semnale sonore - autovehiculele cu mase şi/sau dimensiuni de gabarit depăşite, cele care transportă anumite mărfuri sau substanţe periculoase, etc. Obligă participanţii la trafic să circule cu atenţie. Semnalele luminoase Semnalele luminoase sunt lumini albe sau colorate diferit, emise succesiv, continuu sau intermitent, de unul sau mai multe corpuri de iluminat care compun un semafor. Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât să fie vizibile de la o distanta de cel puţin 50 m. Acestea pot fi repetate în mijlocul, deasupra ori de cealaltă parte a intersecţiei. Semnificaţia semnalelor luminoase pentru dirijarea circulaţiei vehiculelor este valabilă pe întreaga lăţime a părţii carosabile deschise circulaţiei conducătorilor cărora li se adresează. Semnalul de culoare roşie interzice trecerea. La semnalul de culoare roşie vehiculul trebuie oprit înaintea marcajului pentru oprire sau, după caz, pentru trecerea pietonilor, iar în lipsa acestuia, în dreptul semaforului. Semnalul de culoare verde permite trecerea. Când semaforul este însoţit de una sau mai multe lămpi care emit lumina intermitentă de culoare verde sub forma uneia sau unor săgeţi pe fond negru către dreapta, acestea permit trecerea numai în direcţia indicată, oricare ar fi în acel moment semnalul în funcţiune al semaforului. Semnalul de culoare galbenă intermitent permite trecerea, conducătorul de vehicul fiind obligat să circule cu viteză redusă, să respecte semnificaţia semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie aplicabile în acel loc. Conducătorul vehiculului care intră într-o intersecţie la culoarea verde a semaforului este obligat să respecte şi semnificaţia indicatoarelor instalate în interiorul acesteia. Mijloacele de avertizare sonoră trebuie folosite la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe durata de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulaţiei.

11

Se interzice semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră în zona de acţiune a indicatorului Claxonarea interzisă, cu excepţia situaţiilor în care se impune evitarea unui pericol imediat şi a vehiculelor cu regim prioritar când se deplasează în misiuni. Indicatoare rutiere Indicatoarele instalate pe drumurile publice sunt: a) de avertizare; b) de reglementare, care pot fi: - de prioritate; - de interzicere sau restricţie; - de obligare; c) de orientare şi informare, care pot fi: - de orientare; - de informare; - de informare turisticã; - panouri adiţionale; - indicatoare kilometrice şi hectometrice; d) mijloace de semnalizare a lucrãrilor, care cuprind: - indicatoare rutiere temporare; - mijloace auxiliare de semnalizare a lucrãrilor. Indicatoarele se instaleazã, de regulã, pe partea dreaptã a sensului de mers. În cazul în care condiţiile locale împiedicã observarea din timp a indicatoarelor de cãtre conducãtorii cãrora li se adreseazã, ele se pot instala ori repeta pe partea stângã, în zona medianã a drumului, pe un refugiu ori spaţiu interzis circulaţiei vehiculelor, deasupra pãrţii carosabile sau de cealaltã parte a intersecţiei, în loc vizibil pentru toţi participanţii la trafic. Indicatoarele pot fi însoţite de panouri cu semne adiţionale conţinând inscripţii sau simboluri care le precizeazã, completeazã ori limiteazã semnificaţia. Semnele adiţionale se pot aplica pe panouri ce includ indicatoare ori chiar pe indicatoare, dacã înţelegerea semnificaţiei acestora nu este afectatã. Semnificaţia unui indicator este valabilã pe întreaga lãţime a pãrţii carosabile deschise circulaţiei conducãtorilor cãrora li se adreseazã. Când indicatorul este instalat deasupra benzii sau benzilor, semnificaţia lui este valabilã numai pentru banda ori benzile astfel semnalizate. Indicatoarele au forme şi culori deosebite pentru a le putea distinge dinainte, pentru a şti semnificaţia lor (dacă sunt de avertizare - triunghiulare, de interzicere - rotunde (cu roşu), de prioritate - forme deosebite de toate celelalte, etc). Indicatoare de avertizare Au ca obiect avertizarea participanţilor la traficul rutier asupra existenţei unui pericol pe drum, indicându- le şi natura acestuia. Indicatoarele de avertizare, de regulã, au forma unui triunghi echilateral, cu chenarul de culoare roşie, în care, pe un fond alb sunt figurate diferite simboluri de culoare neagrã reprezentând natura pericolelor ce urmeazã a fi întâlnite. 12

Se instaleazã, de regulã înainte de locul periculos, iar zona de acţiune a acestora începe din locul în care sunt instalate şi înceteazã dupã locul periculos pe care l-au semnalizat. La întâlnirea acestor indicatoare, conducãtorii de vehicule trebuie sã-şi sporeascã atenţia asupra pericolului cãruia au fost avertizaţi. În cazul indicatoarelor care avertizeazã sectoare periculoase, zona de acţiune a indicatoarelor, este reglementatã prin plãcuţe adiţionale. Indicatoarele de avertizare se instaleazã înaintea locului periculos, la o distanţã de maximum 50 m în localitãţi, între 100 m şi 250 m în afara localitãţilor, respectiv între 500 m şi 1.000 m pe autostrãzi şi drumuri expres. Când condiţiile din teren impun amplasarea la o distanţã mai mare, sub indicator se instaleazã un panou adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos". Pe autostrãzi şi drumuri expres, în toate cazurile, sub indicator este obligatoriu sã se instaleze un panou adiţional "Distanţa între indicator şi începutul locului periculos". În situaţia în care lungimea sectorului periculos depãşeşte 1.000 m, sub indicator se monteazã panoul adiţional "Lungimea sectorului periculos la care se referã indicatorul".

Indicator 1

Denumire 2 Curbă la dreapta

Explicaţii 3

sau Curbă la stânga



- este amplasat la cel mult 200 m de curbă



- se circulă cu viteza redusă

 Curbă dublă sau o succesiune de mai mult de două curbe prima la stânga sau (…. )la dreapta

- dacă vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise. - se instalează atunci când urmează o succesiune de curbe, dacă distanţa dintre acestea e mai mică de 250 m; - se amplasează la 100-200 m înaintea primei curbe; - pot fi însoţite şi de panouri adiţionale, pe care este specificată distanţa până la terminarea sectorului de drum periculos, dacă lungimea acestuia depăşeşte 1000 m; - dacă vizibilitatea este redusă sub 50m - toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise; 13

- se circulă cu viteză redusă care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor;

Curbă deosebit de periculoasă

- se montează în curbe cu raze mai mici de 100 m, sensul săgeţilor indicând sensul virajului; - toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise. - se circulă cu o viteză care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor

Panouri succesive pentru curbe deosebit de periculoase

- se instalează câte 5 astfel de panouri în curbe cu raze mai mici de 100 m sau în curbe periculoase precedate de aliniamente mai lungi de 1000 m. - sunt amplasate în zona exterioarâ a curbelor, vârful săgeţilor indicând sensul virajului. - toate manevrele (depăşirea, oprirea, staţionarea, mersul înapoi, întoarcerea) sunt interzise; - se circulă cu viteză redusă care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor;

Coborare periculoasă

- se amplasează la 100-200 m de începutul sectorului de drum, când panta depăşeşte 7%; - nu este obligat să reducă viteza; - este interzisă staţionarea pe toata lungimea pantei; - dacă,în vârful pantei, vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise; - dacă drumul nu este suficient de lat pentru a permite trecerea a două vehicule unul pe langă celălalt, are prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară. 14

Urcare cu inclinare mare

- se instaleazăla 100-200 m de începutul sectorului de drum, când panta depăşeşte 7%; - nu este obligat sa reducă viteza; - este interzisă staţionarea; - dacă,în vârful rampei, vizibilitatea este redusă sub 50 m, toate manevrele sunt interzise; - dacă drumul nu este suficient de lat pentru a permite trecerea a două vehicule unul pe lângă celălalt, are prioritate cel care urcă faţă de cel care coboară (prioritatea de rampă).

Drum îngustat: - pe ambele părţi - pe dreapta

- se amplasează la 100-200 m de locul in care sectorul de drum incepe să se ingusteze pe ambele părţi/dreapta/stânga cu cel puţin jumătate de metru; - se reduce viteza;

- pe stânga

- sunt interzise manevrele de oprire, staţionare, mersul înapoi şi întoarcere. Depăşirea este permisă.

Acostament periculos - sunt interzise manevrele de mers înapoi şi întoarcere.

Drum aglomerat

- se păstreză o distanţă de siguranţă faţă de vehiculul care se deplasează în faţa sa.

15

Tunel

- se reduce viteza ; - sunt interzise toate manevrele de depăşire, oprire, staţionare, mers înapoi şi întoarcere.

Pod mobil

- dacă podul este ridicat, oprirea este obligatorie - pe pod se reduce viteza; - sunt interzise toate manevrele de depăşire, oprire, staţionare, mers înapoi şi întoarcere.

Iesire spre un chei sau mal abrupt

- atenţionează că pe direcţia înainte drumul se termină deasupra cheiului sau malului abrupt.

Drum cu denivelari

- dacă lungimea sectorului de drum depăşeşte 0,3 km, indicatorul este însoţit de un panou adiţional pe care este specificată lungimea ; - se circulă cu o viteză care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor

Drum lunecos

- se reduce viteza; - se circulă cu atenţie sporită; - nu se bruschează volanul şi comenzile autovehiculului; - se evită folosirea frânelor.

Îproşcare cu pietriş - poate fi insoţit de indicatorul Interzis autovehiculelor de a circula fara a menţine între ele un interval de cel putin ? m, - se reduce viteza ; 16

- se păstreză o distanţă faţă de vehiculul care circulă în faţa sa Căderi de pietre - poate fi insoţit de un panou adiţional cu lungimea sectorului de drum periculos, dacă depăşeşte 300 m; - se reduce viteza ; - se circulă cu atenţie sporită.

Presemnalizare trecere pietoni

- se instalează la 50-200 m de o trecere de pietoni, pe drumurile intens circulate, pe sectoarele de drum unde vizibilitatea este redusă, sau în afara localităţilor; - se reduce viteza; - se circulă cu atenţie sporită; - nu se instalează când locul coincide cu locul amplasării indicatorului Copii.

Copii - se instalează pe sectoarele de drum frecvent circulate de copii ; - se circulă cu o viteză care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor in intervalul 7-22; Biciclişti

- se amplasează la 100-200 m de locul în care drumul public se intersectează cu o pistă pentru biciclişti.;

17

- se reduce viteza.

Animale

- la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament se circulă cu o viteză care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor

- sa reduce viteza. Lucrări

Semafoare

- se instaleaza la 30-200 m de locul în care se află semaforul, dacă se consideră că prezenţa semaforului ar putea surprinde conducatorii auto.

Aeroport - se amplasează pe drumurile publice ce trec pe sub culoarele aeriene din apropierea aeroporturilor, pentru a atenţiona conducătorul auto de zgomotul puternic sau de zborurile la joasă înălţime a avioanelor.

Vânt lateral - se amplasează în locurile unde există frecvent curenţi puternici de aer care pot afecta circulaţia rutieră; - se circulă cu atenţie la trecerea pe lângă un autovehicul cu gabarit mare deoarece se poate forma 18

fenomenul de absorbţie.

Circulaţie în ambele sensuri

- este întâlnit la ieşirea de pe un drum public cu sens unic; - are rolul de a atenţiona conducătorul auto că pe sectorul de drum următor se va circula în ambele sensuri.

Alte pericole - se reduce viteza; - se circulă cu atenţie sporită. Zonă cu risc ridicat de accidente

- reprezintă un sector de drum cu lungimea de max. 1 km, pe care, într-o perioadă de 5 ani consecutivi, s-au inregistrat min. 10 accidente grave de circulaţie, soldate cu cel puţin 10 persoane decedate sau rănite grav; - se recomandă reducerea vitezei, sporirea atenţiei, evitarea efectuării manevrelor riscante. - se circulă cu o viteză care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor

Accident

Intersecţie de drumuri

- se circulă cu o viteză care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor - sunt interzise manevrele de oprire, staţionare, depăşire. Întoarcerea şi mersul înapoi sunt interzise dacă este necesară manevrarea vehiculului înainte-înapoi

19

Intersecţie cu un drum fără prioritate

- se circulă cu o viteză care să nu depăşească 30 km în localităţi sau 50 km în afara localităţilor - confirmă prioritatea celui care întâlneşte acest indicator.

Presemnalizare intersecţie cu sens giratoriu

Trecere la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere

Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere

- se reduce viteza

- se amplasează la 50 m (în oraş)/ 150 m (în afara localităţilor) înainte de trecerea la nivel cu o cale ferată cu bariere sau semibariere; - se circulă cu viteză redusă; - în oraş, amplasarea indicatorului se va face pe acelaşi stalp cu panoul suplimentar cu o dungă roşie oblică; - în afara oraşului pe panoul suplimentar cu trei dungi roşii oblice; - pe trecerile la nivel cu cale ferată curentă, precum şi la mai puţin de 50 m înainte şi după traversare sunt interzise manevrele de oprire, staţionare, întoarcere şi mersul înapoi. Depăşirea este interzisă numai înainte cu 50 de m de calea ferată. După calea ferată, depăşirea este permisă.

- se amplasează la 50 m (în oraş)/ 150 m (în afara localităţilor) înainte de trecerea la nivel cu o cale ferată fără bariere; - este obligat să oprească, înainte de a traversa calea ferată, pentru a se asigura.

Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere

- se amplasează la 6-10 m înainte de trecerea la nivel cu o cale ferată; - se opreşte în locul cu vizibilitate maximă, dar fără a depăşi indicatorul, pentru a se asigura că nu se apropie niciun tren

sau 20

sau

Trecere la nivel cu o cale ferată dublă, fără bariere

Panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu o cale ferată

Trecere la nivel cu linii de tramvai Presemnalizarea unei amenajări rutiere care oferă şi posibilitatea întoarcerii vehiculelor

- este montat înaintea trecerii la nivel cu calea ferată; - primul panou – cu 3 benzi - se montează la 150 m, al doilea – cu 2 benzi - se montează la 100 m, cel cu o singură bandă - la 50 m de calea ferată; - la întâlnirea panoului cu 3 benzi se reduce viteza; - la întâlnirea panoului cu o singură bandă sunt interzise manevrele de depăşire, oprire, intoarcere, staţionare, mers înapoi - se instalează cu 50 – 200 m înainte de intersecţiile în care tramvaiele urmează să vireze la dreapta ori la stânga; - se reduce viteza; - se acordă prioritate tramvaiului - se reduce viteza

Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului prin stânga

Baliză direcţională care indică ocolirea obstacolului prin dreapta Baliză 21

bidirecţională

Panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrăzi

- se montează înainte de următoarea bifurcaţie de pe o autostradă la următoarele distanţe: 300 m – primul panou cu 3 benzi; 200 m al doilea panou cu 2 benzi ; 100 m - ultimul panou cu o singură bandă

Maşini şi utilaje agricole

- drumul poate fi traversat de maşini şi utilaje agricole; - se reduce viteza; - se circulă cu atenţie sporită

Indicatoare de reglementare,

Indicatoarele de reglementare pot fi: 1. de prioritate (drum cu prioritate, oprire, cedează trecerea); 2. de interzicere sau restricţie; Semnificaţia indicatoarelor de interzicere sau de restricţie începe din dreptul acestora. În lipsa unei semnalizări care să precizeze lungimea sectorului pe care se aplică reglementarea ori a unor indicatoare care să anunţe sfârşitul interdicţiei sau al restricţiei, semnificaţia acestor indicatoare încetează în intersecţia cea mai apropiată. Indicatoare de prioritate Indicator 1

Denumire 2 Cedează trecerea

Explicaţii 3 - se instalează pe drumul public fără prioritate, la intercecţia cu un drum prioritar; - se reduce viteza şi se asigură că pe drumul prioritar nu circulă alte vehicule pentru a putea pătrunde în intersecţie; 22

Oprire

Drum cu prioritate

Sfârşitul drumului cu prioritate

Prioritate pentru circulaţia din sens invers

Prioritate faţă de circulaţia din sens invers

- opreşte pentru a acorda prioritate vehiculelor care au acest drept - se instalează pe drumul public fără prioritate, la intercecţia cu un drum prioritar, când vizibilitatea este redusă; - se opreşte în locul cu vizibilitate maximă, fără a depăşi colţul intersecţiei; - acordă prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul prioritar. - se instalează la începutul drumului cu prioritate sau înaintea intersecţiilor cu un drum fără prioritate; - poate fi insotit si de un panou adiţional care va preciza direcţia drumului cu prioritate - anunţă conducătorul auto că are prioritate în intersecţiile în care va pătrunde; - drumurile care intersectează drumul cu prioritate vor avea instalate unul dintre indicatoarele Oprire sau Cedează trecerea. - informează conducătorul auto că în următoarea intersecţie în care va pătrunde se aplică regula priorităţii de dreapta

- se instalează pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt, fiind precedat de indicatorul Drum ingustat; - poate fi insoţit si de un panou adiţional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule cărora li se adresează; - pierde prioritatea faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus; - sunt interzise manevrele de oprire, staţionare, întoarcere, mers înapoi. Depăşirea este permisă - se instalează pe sectoarele de drum îngustat unde nu au loc să circule două vehicule unul pe lângă celălalt, fiind precedat de indicatorul Drum ingustat; - poate fi insoţit si de un panou adiţional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule cărora li se adresează; - are prioritate faţă de toate autovehiculele care circulă din sens opus; - sunt interzise. manevrele de oprire, staţionare, întoarcere, mers înapoi. Depăşirea este permisă 23

Indicatoare de interzicere sau restrictie Indicator 1

Denumire 2

Accesul interzis

Circulaţia interzisă în ambele sensuri

Explicaţii 3 - se amplasează pe drumurile cu sens unic, pe sensul pe care nu este permisă circulaţia; - poate fi insoţit şi de un panou adiţional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule care au voie să intre pe sectorul de drum respectiv

- se interzice accesul vehiculelor în ambele sensuri; - poate fi insoţit şi de un panou adiţional pe care sunt precizate categoriile de autovehicule exceptate (care au voie să intre pe sectorul respectiv de drum).

Accesul interzis autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş

- se intezice accesul tuturor autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fără ataş şi a mopedelor.

Accesul interzis autovehiculelor

- se interzice accesul vehiculelor cu motor.

Accesul interzis autovehiculelor şi vehiculelor cu tracţiune animală

- se interzice accesul vehiculelor cu motor şi a vehiculelor cu tracţiune animală

Accesul interzis motocicletelor

- se interzice accesul motocicletelor.

24

Accesul interzis bicicicletelor

- se interzice accesul bicicicletelor.

Accesul interzis ciclometrelor

- se interzice accesul mopedelor.

Accesul interzis vehiculelor destinate transportului de mărfuri

- se interzice accesul vehiculelor destinate transportului de mărfuri; - poate fi insoţit şi de un panou adiţional pe care este inscrisă masa maximă autorizată:vehiculele destinate transportului de mărfuri care nu depăşesc această masă au voie să circule pe sectorul de drum respectiv.

Accesul interzis autovehiculelor cu remorcă, cu excepţia celor cu semiremorcă sau cu remorca cu o osie, este interzis Accesul interzis autobuzelor

- se interzice accesul autovehiculelor cu remorcă, cu excepţia celor cu semiremorcă sau cu remorca cu o osie

Accesul interzis tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări

- se interzice accesul tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări

Accesul interzis vehiculelor cu tracţiune animală

- se interzice accesul vehiculelor cu tracţiune animală

Accesul interzis vehiculelor împinse sau trase cu mâna

- se interzice accesul vehiculelor împinse sau trase cu mâna

- se interzice accesul autobuzelor

25

Accesul interzis autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule cu lungimea mai mare de …m Interzis autovehiculelor de a circula fără a menţine între ele un interval de cel puţin .. m

- se interzice accesul autovehiculelor sau ansamblurilor de vehicule cu lungimea mai mare decât cea inscripţionată pe panou

Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de …m

- se amplasează pe sectoarele de drum pe care este interzis accesul vehiculelor cu o masă mai mare decâ cea inscripţionată pe panou, precum şi în intersecţia care îl precede, situaţie în care, indicatorul este însoţit de un panou adiţional pe care este precizată distanţa până la locul periculos;

Accesul interzis vehiculelor cu masa mai mare de ...t pe osia simplă

- se interzice accesul vehiculelor cu o masă pe osia simplă mai mare decât cea inscripţionată pe panou.

Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osia dublă mai mare de … m

- se interzice accesul vehiculelor cu o masă pe osia dublă mai mare decâ cea inscripţionată pe panou.

- se amplasează la intrarea pe drumurile publice unde trebuie păstrată o distanţă minimă între autovehicule; - poate fi insoţit şi de un panou adiţional pe care este inscrisă lungimea sectorului de drum pe care se impune restricţia; - raza de acţiune a indicatorului se termină la întâlnirea indicatorului Sfârşitul tuturor restricţiilor Accesul interzis - se amplasează pe sectoarele de drum cu lăţime vehiculelor cu redusă, precum şi în intersecţiile care preced aceste lăţimea mai mare sectoare de drum, situaţie în care, indicatorul este de …m însoţit de un panou adiţional pe care este precizată distanţa până la locul periculos; - lăţimea înscrisă pe indicator este cu 0,8 m mai mică decât lăţimea liberă de trecere Accesul interzis - se amplasează pe sectoarele de drum cu înălţime vehiculelor cu mai mică de 5,10 m, precum şi în intersecţia care îl înălţimea mai mare precede, situaţie în care, indicatorul este însoţit de de …m un panou adiţional pe care este precizată distanţa până la locul periculos; - înălţimea înscrisă pe indicator este cu 5 cm mai mică decât înălţimea liberă de trecere

26

Accesul interzis vehiculelor cu masa pe osia triplă mai mare de … m

- se interzice accesul vehiculelor cu o masă pe osia triplă mai mare decâ cea inscripţionată pe panou.

Accesul interzis vehiculelor care transportă substanţe explosive sau uşor inflamabile Accesul interzis vehiculelor care transportă mărfuri periculoase

- se interzice accesul vehiculelor care transportă substanţe explozive sau uşor inflamabile

Accesul interzis vehiculelor care transportă substanţe de natură să polueze apele

- se interzice accesul vehiculelor care transportă substanţe de natură să polueze apele

Accesul interzis pietonilor

- se interzice accesul pietonilor numai pe partea drumului pe care este instalat

Interzis a vira la stânga

- se interzice virajul la stanga, întoarcerea, mersul înapoi; - zona de acţiune a indicatorului se termină după prima intersecţie

Interzis a vira la dreapta

- se interzice virajul la dreapta; - zona de acţiune a indicatorului se termină după prima intersecţie

Întoarcerea interzisă

- se interzice întoarcerea, mersul înapoi;

Depăşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fără ataş, interzisă

- se interzice depăşirea, oprirea, staţionarea, întoarcerea, mersul înapoi; - se interzice depăşirea tuturor vehiculelor cu motor, cu excepţia motocicletelor fără ataş; - se pot depăşi vehicule simple (biciclete, vehicule cu tracţiune animală, vehicule împinse sau trase cu braţul). - raza de acţiune a indicatorului se termină la

- se interzice accesul vehiculelor care transportă mărfuri periculoase

27

Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri

Limitare de viteză

Limitare de viteză diferenţiată pe categorii de autovehicule

Claxonarea interzisă

întâlnirea indicatorului Sfârşitul interzicerii de a depăşi sau Sfârşitul tuturor restricţiilor; - zona de acţiune a indicatorului mai poate fi limitată şi de colţul primei intersecţii pe sensul de mers (unde îi încetează practic acţiunea) - se interzice depăşirea, oprirea, staţionarea, întoarcerea, mersul înapoi; - depăşirea este interzisă autovehiculelor destinate transportului de marfuri - raza de acţiune a indicatorului se termină la întâlnirea indicatorului Sfârşitul interzicerii de a depăşi sau Sfârşitul tuturor restricţiilor; - zona de acţiune a indicatorului mai poate fi limitată şi de colţul primei intersecţii pe sensul de mers (unde îi încetează practic acţiunea) - se limitează viteza de circulaţie a vehiculelor (nu se depăşeşte viteza înscrisă pe indicator); - zona de acţiune începe din dreptul indicatorului şi se termină la intâlnirea indicatorului Sfârşitul limitării de viteză sau Sfârşitul tuturor restricţiilor; - poate fi însoţit de indicatorul de localitate, caz în care restricţia se aplică pe întreg teritoriul localităţii - viteza de circulaţie este limitată pe categorii de autovehicule; - zona de acţiune începe din dreptul indicatorului şi se termină la intâlnirea indicatorului Sfârşitul tuturor restricţiilor; - poate fi însoţit de indicatorul de localitate, caz în care restricţia se aplică pe întreg teritoriul localităţii - claxonarea este interzisă în intervalul orar 6.00 22.00 (intre orele 22.00 - 06.00 se interzice claxonarea în orice localitate). - poate fi însoţit de indicatorul de localitate, caz în care restricţia se aplică pe întreg teritoriul localităţii

Vamă

- se montează înaintea punctului vamal; - conducătorul de vehicul este obligat să oprească

Taxă de trecere

- se montează înaintea unei zone prin care trecerea este permisă numai după ce se plăteşte o taxă

28

Control Poliţie

- se montează înaintea unei zone în care este prezentă poliţia

Sfârşitul tuturor restricţiilor

- se montează în zona în care se termină o restricţie ori atunci când se termină zona de acţiune a indicatoarelor de restricţie: Limitare de viteză; Limitare de viteză diferenţiată pe categorii de autovehicule; Depăşirea autovehiculelor, cu excepţia motocicletelor fără ataş, interzisă; Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri; Interzis autovehiculelor de a circula fără a menţine între ele un interval de cel puţin .. m - este instalat în zona în care se termină interzicerea de a depăşi

Sfârşitul interzicerii de a depăşi

Sfârşitul limitării de viteză

- precizează sfârşitul sectorului de drum pe care era impusă limitarea de viteză

Oprirea interzisă

- se instalează în locurile în care oprirea vehiculelor este interzisă. - sunt interzise manevrele de oprire, staţionare, întoarcere,mers înapoi. Depăşirea este permisă - zona de acţiune a indicatorului încetează la cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers; - indicatorul poate fi însoţit şi de alte panouri adiţionale care marchează începutul, continuarea sau sfârşitul zonei de acţiune (Începutul zonei de acţiune a indicatorului, Confirmarea zonei de acţiune a indicatorului, Sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului) sau poate avea inscriptionate pe panou nişte săgeţi cu aceeaşi semnificaţie - staţionarea vehiculelor este interzisă; - toate celelalte manevre sunt premise; - zona de acţiune a indicatorului încetează la cel mai apropiat colţ de intersecţie pe sensul de mers; - indicatorul poate fi însoţit şi de alte panouri adiţionale care marchează începutul, continuarea sau sfârşitul zonei de acţiune sau poate avea inscriptionate pe panou niste săgeţi cu aceeaşi semnificaţie

Staţionarea interzisă

29

Staţionare alternantă sau

în zilele impare sau pare Zonă de staţionare cu durată limitată

- staţionarea vehiculelor este interzisă în zilele impare sau pare; - acţiunea indicatorului încetează la cel mai apropiat colţ de intersecţie, pe sensul de mers; - indicatorul poate fi însoţit şi de alte panouri adiţionale: Începutul zonei de acţiune a indicatorului, Confirmarea zonei de acţiune a indicatorului, Sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului, sau poate avea inscripţionate pe panou nişte săgeţi cu aceeaşi semnificaţie - poate fi însoţit si de un panou adiţional pe care sunt specificate intervalele de timp în care acţionează indicatorul sau dacă se percepe o taxă pentru staţionare; - zona de acţiune a indicatorului încetează la întâlnirea indicatorului Sfârşitul zonei de staţionare cu durată limitată

Sfârşitul zonei de staţionare cu durată limitată

- precizează sfârşitul zonei de staţionare cu durată limitată

Zonă cu viteză limitată la 30 km

- se amplasează în zona în care viteza de circulaţie trebuie limitată la 30 km

Sfârşitul zonei cu viteză limitată la 30 km

- se amplasează la sfârşitul zonei în care viteza de circulaţie era limitată la 30 km

Indicatoare de obligare Semnificaţia acestor indicatoare este valabilă doar în intersecţiiile în care sunt instalate. 30

Au forma rotundă în care sunt inscripţionate săgeţi de culoare albă pe fond de culoare albastră.

31

Indicator 1

Denumire 2 Înainte

Explicaţii 3 - se montează cu cel mult 50 m înainte de o intersecţie; - se circulă pe direcţia indicată de sageată; - acţionează în intersecţia înaintea căreia este instalat

La dreapta

- se instalează pe partea opusă intrării într-o intersecţie sau suspendat în mijlocul intersecţei; - se virează în direcţia indicată de sageata, fără a depăpşi indicatorul; - indicatorul acţionează numai în intersecţia înaintea căreia este instalat - se virează pe direcţia indicată de săgeată, după depăşirea indicatorului; - zona de acţiune o constituie intersecţia înaintea căruia este instalat

La dreapta

Înainte sau la dreapta

- se circulă pe una din direcţiile indicate de săgeţi; - zona de acţiune o constituie intersecţia înaintea căruia este instalat

Ocolire

- se amplasează înaintea unui obstacol aflat pe partea carosabilă, pe care conducătorul auto trebuie să îl ocolească în sensul indicat de sageată/i.

Intersecţie cu sens giratoriu

- se acordă prioritate vehiculelor care circulă în interiorul intersecţiei

Pistă pentru biciclete

- este permisă numai circulaţia bicicletelor - sunt interzise manevrele de, oprire, staţionare, mers înapoi şi întoarcere. Depăşirea este permisă

sau

32

Drum obligatoriu pentru categoria de vehicule

Drum pentru pietoni

Delimitarea pistelor pentru pietoni şi biciclete

Pistă comună pentru pietoni şi biciclete

- este obligatorie circulaţia categoriei de vehicule inscripţionate pe panou - sunt interzise manevrele de, oprire, staţionare, mers înapoi şi întoarcere. Depăşirea este permisă - permite numai circulatia pietonilor - sunt interzise manevrele de, oprire, staţionare, mers înapoi şi întoarcere. Depăşirea este permisă - este permisă numai circulaţia pietonilor şi a bicicletelor pe pista specifică - sunt interzise manevrele de, oprire, staţionare, mers înapoi şi întoarcere. Depăşirea este permisă - este permisăşi obligatorie numai circulaţia pietonilor şi a bicicletelor - sunt interzise manevrele de, oprire, staţionare, mers înapoi şi întoarcere. Depăşirea este permisă

Viteză minimă obligatorie

- se circulă cu o viteză superioară celei inscripţionate pe indicator, dar mai mică decât cea maximă legală admisă

Sfârşitul vitezei minime obligatorii

- se instalează în zona în care se termină sectorul de drum cu viteză minimă obligatorie

Lanţuri pentru zăpadă

- pe timp de iarnă, când partea carosabilă este acoperită de zapadă, circulaţia autovehiculelor este permisă numai dacă cel puţin două roţi sunt echipate cu lanţuri antiderapante

Direcţie obligatorie pentru vehicule care transportă mărfuri periculoase

- se circulă pe direcţia indicată de săgeată

sau

33

sau

34

Indicatoare de orientare

35

Indicator 1

Denumire 2 Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie de drumuri din afara localităţii

Explicaţii 3 - se instalează la 100 – 200 m de o intersecţie de drumuri

Presemnalizarea direcţiilor la o intersecţie denivelată de drumuri

- în localitate se amplasează la 50-100 m de intersecţia denivelată de drumuri; - în afara localităţii se amplasează la 100-200 m. - se interzic manevrele de oprire, staţionare, întoarcere, mers înapoi, depăşire

Presemnalizarea direcţiilor indicate

- în afara localităţii se amplasează la 100-200 m de o intersecţie; - are rolul de a informa conducătorul auto despre diferitele trasee pe care le poate urma

Presemnalizarea traseului de evitare a localităţii

- se amplasează la 100-200 m de intersecţia cu drumul de ocolire a localităţii (ruta ce permite evitarea localitatii).

Presemnalizarea direcţiilor într-o intersecţie cu sens giratoriu

- se amplasează la 100-200 m de intersecţia cu sens giratoriu - informează conducătorul auto asupra diferitelor trasee

Drum închis sau deschis circulaţiei publice

- informează conducătorul auto dacă un drum este deschis sau nu circulaţiei publice

Presemnalizarea traseului de urmat în cazul unei restricţii de circulaţie

- se amplasează la 100-200 m de intersecţia cu drumul de evitare - indicatorul poate fi montat şi în oraşe, având un caracter permanent (negru pe un fond alb) sau un caracter temporar (negru pe un fond galben)

Presemnalizarea pe autostradă pentru parcare

- se montează pe o autostradă pentru a indica spaţiile special amenajate pentru parcare

36

Presemnalizarea pe autostradă pentru servicii Confirmarea direcţiei de mers pentru autostrada spre localităţi mai importante şi distanţele până la acestea Presemnalizarea unui loc periculos, o intersecţie sau o restricţie pe un drum lateral

- se montează pe o autostradă pentru a indica spaţiul de servicii

- se amplasează la 50-100 m, în localitate şi la 100-200 m, în afara localităţii

Presemnalizarea traseului de urmat în vederea efectuării virajului la stânga

- se instalează înaintea unei intersecţii, care precede o altă intersecţie în care virajul la stânga este interzis; - are rolul de a orienta asupra traseului de urmat

Bandă rezervată circulaţiei autovehiculelor de transport public de persoane

- se amplasează în oraşe, pe drumurile cu mai multe benzi, pentru a informa că una dintre benzi este rezervată circulaţiei autovehiculelor de transport public de persoane; - zona de acţiune a indicatorului se termină la prima intersecţie

Drum fără ieşire

- se amplasează la intersecţia drumului fără ieşire

Traseu de urmat pentru anumite categorii de vehicule

- are rolul de a-i orienta pe conducătorii fiecărei categorii de vehicule reprezentate pe indicator, asupra direcţiei pe care trebuie să o urmeze

Selectarea circulaţiei pe - se instalează pe drumurile publice, cu mai multe direcţii de mers în benzi pe sens, pentru ca şoferii auto să se poată apropierea intersecţiei încadra din timp pe banda corespunzătoare direcţiei de mers pe care vor să o urmeze

sau 37

sau

Bandă destinată circulaţiei vehiculelor lente

- se amplasează pe drumurile publice cu rolul de a orienta conducătorii auto asupra benzii pe care se deplasează vehiculele lente, cu viteze mai mici decât cele inscripţionate pe panou

Terminarea benzii de circulaţie din dreapta a părţii carosabile

- se montează pe drumurile publice având rolul de a-i obliga pe conducătorii ce se deplasează pe o bandă care se termină să acorde prioritate vehiculelor care circulă pe banda pe care vor intra

Viteză minimă obligatorie pentru diferite benzi de circulaţie

- obligă pe conducatorii de vehicule să se încadreze pe banda corespunzatoare vitezei cu care se deplasează

Limite de viteză pentru diferite benzi de circulaţie

- obligă pe conducătorii auto să circule cu o viteză mai mică decât cea înscrisă pe indicator pentru banda respectivă

sau

38

Bandă de circulaţie rezervată autovehiculelor de transport public de persoane

- se interzice circulaţia pe benzile destinate exclusiv transportului public de persoane

Direcţia spre localitatea - informează asupra direcţiei de urmat pentru a indicată ajunge la localitatea inscripţionată Direcţia de urmat pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri Direcţia spre obiectivul turistic Direcţia spre obiective locale Direcţia spre aeroport

sau

- informează conducătorii de autovehicule destinate transportului de mărfuri asupra traseului pe care trebuie să-l urmeze

Direcţia de urmat în cazul devierii temporare a circulaţiei Drum naţional

Drum judeţean

Drum comunal

Drum deschis traficului internaţional Direcţia drumului deschis traficului internaţional Traseu de tranzit european Simbolul şi numărul autostrăzii

39

Telefon de urgenţă (Poliţie, Ambulanţă, Pompieri, Depanare)

Organizarea traficului pe benzi de circulaţie

- orientează conducătorii auto asupra categoriilor de vehicule care au voie să circule pe fiecare bandă a drumului

40

Indicatoare de informare

41

Indicator 1

Denumire 2 Trecere de pietoni

Explicaţii 3 - se interzic toate manevrele de oprire, staţionare, întoarcere, mers înapoi, depăşire

Sens unic

- terminarea sectorului cu sens unic se semnalizează cu indicatorul Circulaţia în ambele sensuri; - se interzice manevra de întoarcere

Sens unic

- se instalează pe drumurile cu sens unic, atunci când intrarea se face dintr-un drum lateral; - săgeata indică sensul in care este obligat să vireze; - se interzice manevra de întoarcere Pe autostradă se interzice: - mersul înapoi, oprirea, staţionarea, întoarcerea, circulaţia pe banda de urgenţă - circulaţia pietonilor, a autovehiculelor cu gabarite sau mase depăşite fără autorizaţie specială de transport, a vehiculelor cu tracţiune animală, a celor trase sau împinse cu mâna, a bicicletelor şi mopedelor, a tractoarelor şi maşinilor autopropulsate pentru lucrări agricole, a vehiculelor care prin construcţie nu pot depăşi 50 km/h; - învăţarea conducerii unui vehicul, încercările prototipurilor de şasiuri şi de autovehicule, manifestaţiile, defilările, antrenamentele şi competiţiile sportive; - circulaţia, oprirea sau staţionarea autovehiculelor pe banda de urgenţă cu excepţia cazurilor justificate, precum şi a autovehiculelor cu regim prioritar - se montează la ieşirea de pe autostradă

Autostradă

Sfârşit de autostradă

Limite maxime de viteză pe autostradă, în funcţie de condiţiile meteorologice

42

Poliţie

- se amplasează în apropierea unui post de poliţie la care se pot declara accidentele de circulaţie, precum şi existenţa obstacolelor întâlnite pe drumul public.

Pasarelă pentru pietoni

- pietonii sunt obligaţi pentru traversare să circule folosind pasarela

Pasaj subteran pentru pietoni

- pietonii sunt obligaţi pentru traversare să circule prin pasaj

Staţie de autobuz

- se instalează pe trotuar, foarte aproape de partea carosabilă în staţiile de autobus sau de troleibuz - se interzic manevrele de oprire, staţionare, întoarcere, mers înapoi

Staţie de tramvai

- se instalează pe trotuar, cât şi în spaţiile de refugiu - se interzic manevrele de oprire, staţionare, întoarcere, mers înapoi

Staţie pentru taximetre

- se montează în locurile special amenajate pentru staţionarea taxiurilor

Drum pentru autovehicule

- se permite doar circulaţia autovehiculelor

Sfârşitul drumului pentru autovehicule

Vulcanizare

- pe indicator poate fi înscris şi programul de funcţionare

43

Staţie de alimentare cu carburanţi

- pe indicator poate fi înscris şi programul de funcţionare

Loc pentru popas

Cabană pentru turişti

Complex de servicii

- se amplasează în apropierea unui complex ce oferă diverse servicii (restaurant, hotel, telefon, service auto); - pe indicator se inscripţionează şi distanţa până la complex

Zonă rezidenţială

- pietoni pot folosi toată lăţimea părţii carosabile; - se permite jocul copiilor; - se circulă cu o viteză de cel mult 20 km/h; - se interzice staţionarea sau parcarea vehiculelor în afara spaţiilor semnalizate; - se interzice stânjenirea sau împiedicarea circulaţiei pietonilor, chiar dacă trebuie să oprească - se circulă cu viteza de cel mult 5 km/h; - se interzice stânjenirea sau împiedicarea circulaţiei pietonilor, chiar dacă trebuie să oprească; - conducătorul de vehicul poate intra numai dacă locuieşte în zonă sau prestează servicii publice din poartă în poartă

Zonă pietonală

Tunel

- se interzic manevrele de oprire, staţionare, întoarcere, mers înapoi, depăşire

Îmbarcare pe vagoane platform de cale ferată

- se reduce viteza; - se circulă cu atenţie sporită

44

Îmbarcare pe ferry-boat

- se reduce viteza; - se circulă cu atenţie sporită

Port

Gară

Autogară

Închirieri auto

Plajă

Zonă de vânătoare

45

Zonă de pescuit

Centru viticol

Zonă industrială

Poştă

Apă potabilă

Loc de joacă pentru copii

Acces internet

46

Teatru

Muzeu

Cântar pentru autovehicule

Control radar

Informaţii rutiere

- informează conducătorul auto care sunt frecvenţele radio din zona respectivă

Viteză recomandată

- viteza înscrisă pe indicator este considerată ca fiind optimă pentru circulaţia în condiţii de siguranţă şi pentru asigurarea unui trafic fluent

Monitorizare trafic

Refugiu rezervat depanării

47

Presemnalizarea sediului poliţiei autostrăzii

Distanţa de siguranţă între vehicule pentru viteze de cel mult 60 km/h Distanţa de siguranţă între vehicule pentru viteze mai mari de 60 km/h Acces pe bază de tichet

Punct de informare turistică

48

Indicatoare de informare turistica

49

Indicator 1

Denumire 2 Castel, cetate

Explicaţii 3

Vestigii istorice

Monument

Biserică

Mănăstire

Rezervaţie naturală

50

Cascadă

Peşteră

Pârtie schi

Teleschi

Telecabină

Pensiune agroturistică

51

Panouri adiţionale

52

Indicator 1

sau

Denumire 2 Distanţa până la locul la care se referă indicatorul de presemnalizare sau informare Distanţa între indicator şi începutul locului periculos Direcţia şi distanţa până la locul la care se referă indicatorul Intrvalele de timp în care acţionează indicatorul Trecere la nivel cu cale ferată industrială completând semnificaţia indicatorului Alte pericole Lungimea sectorului periculos la care se referă indicatorul Începutul şi lungimea zonei de acţiune a indicatorului

Explicaţii 3 - indică distanţa de la indicatorul de avertizare la începutul locului periculos

- indică distanţa de la indicatorul împreună cu care este montat pe drumurile publice, până la începutul locului la care se referă respectivul indicator

- intervarul orar între care se respectă regulile impuse de indicatorul sub care este montat

- se montează împreună cu unul din indicatoarele Oprirea interzisă sau Staţionarea interzisă; - precizează de unde începe şi ce lungime are zona de acţiune a indicatorului

Începutul zonei de acţiune a indicatorului

Confirmarea zonei de acţiune

53

Sfârşitul zonei de acţiune a indicatorului

Trecere la nivel cu calea ferată prevăzută cu instalaşie de semnalizare luminoasă automată Vehicule care transportă substanţe explosive sau uşor inflamabile

Vehicule care transportă mărfuri periculoase

Vehicule care transportă substanţe de natură să polueze apele

Marcajele

Marcajele servesc la organizarea circulaţiei, avertizarea sau îndrumarea participanţilor la trafic. Marcajele se aplică pe suprafaţa părţii carosabile a drumurilor, pe bordure, precum şi pe alte elemente şi construcţii din zona drumurilor. Marcajele aplicate pe drumurile publice sunt: a) longitudinale, care pot fi: 54

- de separare a sensurilor de circulaţie; - de separare a benzilor pe acelaşi sens; - de delimitare a părţii carosabile; b) transversale, care pot fi: - de oprire; - de cedare a trecerii; - de traversare pentru pietoni sau biciclişti; c) laterale aplicate pe : - poduri, pasaje denivelate, ziduri de sprijin, bordure etc. d) diverse, care pot fi: 1. de ghidare; 2. pentru spaţii interzise; 3. pentru interzicerea staţionării etc; Marcajul longitudinal format dintr-o linie continuă simplă sau dublă interzice încălcarea acestuia. Marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile interzice staţionarea vehiculelor pe acea parte a drumului. Când o asemenea linie însoţeşte un indicator de interzicere a staţionării, aceasta precizează lungimea sectorului de drum pe care este valabilă interzicerea. Marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă sau dublă permite trecerea peste acesta, dacă manevra sau reglementările instituite impun acest lucru. Linia continuă se foloseşte în următoarele situaţii : - linia continuă simplă, pentru separarea sensurilor de circulaţie, a benzilor de acelaşi sens la apropierea de intersecţii şi în zone periculoase; - linia continuă dublă, pentru separarea sensurilor de circulaţie cu minimum două benzi pe fiecare sens, precum şi la drumuri cu o bandă pe sens sau în alte situaţii stabilite de administratorul drumului respectiv, cu acordul poliţiei rutiere. În cazul marcajului longitudinal format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate, conducătorul de vehicul trebuie să respecte semnificaţia liniei celei mai apropiate în sensul de mers. 55

Marcajele de ghidare au rolul de a materializa traiectoria pe care vehiculele trebuie să o urmeze în traversare unei intersecţii ori pentru efectuarea virajului la stânga, fiind obligatoriu a se realiza în cazul în care axul central ori liniile de separare a benzii de circulaţie nu sunt coliniare. Marcajele pentru interzicerea staţionării se pot realiza: - prin linie continuă galbenă aplicată pe bordura trotuarului sau pe banda de consolidare a acostamentului, dublând marcajul de delimitare a părţii carosabile spre exteriorul platformei drumului; - printr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile. Marcajele prin săgeţi sunt folosite pentru: - selectarea pe benzi ; - schimbarea benzii (banda de accelerare, banda suplimentară pentru vehicule lente, banda care se suprimă prin îngustarea părţii carosabile); - repliere, numai în afara localităţilor pe drumuri cu o bandă pe sens şi dublu sens de circulaţie.

Marcaje longitudinale

56

Marcajul 1

Semnificaţia 2 Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie discontinuăsimplă. Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă Marcaj de separare a sensurilor de circulaţie format dintr-o linie continuă simplă. Marcaj de delimitare a părţii carosabile cu linie discontinuă Marcaj la apropierea de o intersecţie

Marcaj pe o bandă de decelerare

Marcaj pe o bandă de accelerare

Marcajul benzii suplimentare pentru vehicule lente Marcajul benzii de stocaj pentru virajul la stânga Marcajul pentru benzi cu circulaţia reversibilă

57

Marcaje transversale Marcajul 1

Semnificaţia 2 Marcaj de oprire şi cedare a trecerii

Benzi rezonante din marcaj rutier

Marcaj de traversare pentru pietoni

Marcaj de traversare pentru biciclete

58

Marcaje diverse

59

Marcajul 1

Semnificaţia 2 Marcaj de ghidare la traversarea unei intersecţii

Marcaj de ghidare în intersecţie

Marcaj pentru spaţii înguste

Marcaj la îngustarea drumului cu o bandă pe sens

Marcaj pe drum cu trei benzi pentru alocarea alternativă a două benzi pentru unul sau celălalt sens de circulaţie Spaţii interzise circulaţiei

Interzicerea staţionării

Marcajul benzii rezervate circulaţiei autovehiculelor de transport persoane

Staţie autovehicule de transport persoane

Locuri de parcare

60

Marcaje laterale Marcajul 1

Semnificaţia 2 Marcaj pe ziduri de sprijin şi pe infrastructurile pasajelor inferioare

Marcaje la pasaje care nu au asigurat gabaritul de înălţime

Marcaje pe parapete

Marcaje la refugii pe partea carosabilă Marcaje de interzicere a depăşirii în unele curbe deosebit de periculoase

Marcaj de reducere a vitezei înaintea unor curbe deosebit de periculoase

Săgeţi de revenire la banda aferentă sensului de mers

Săgeţi de schimbare a benzii de circulaţie Marcaje inscripţionate pe partea carosabilă

61

62

Semafoare pentru dirijarea circulaţiei

63

Marcajul 1

Semnificaţia 2 - se află amplasat pe partea dreaptă a drumului / deasupra părţii carosabile / pe partea stangă - în intersecţiile unde sunt atât indicatoare rutiere, cât şi semafoare electrice, trebuie respectată cu prioritate culoarea semaforului faţă de indicatoarele alăturate

Semafoare cu indicarea direcţiei de deplasare

Semafor combinat cu dispozitiv de cronometrare a timpului aferent culorii

Semafor cu panou de contrast

Semafor pentru biciclete

Semafor pentru pietoni

Semafor pentru pietoni combinat cu dispozitiv de cronometrare a timpului aferent culorii

64

Semafor de avertizare - se reduce viteza

Semafor special pentru tramvai - este format din 4 lămpi, de culoare albă, dispuse sub formă de T (1, 2 şi 3 se află în partea superioară, iar 4 iîn partea inferioară). Semnificaţia lămpilor: - când sunt aprinse în acelaşi timp lămpile 1, 2 şi 3 tramvaiul trebuie să oprească; - când sunt aprinse 3 şi 4 - tramvaiul poate vira la dreapta; - când sunt aprinse 2 şi 4 - tramvaiul poate circula pe direcţia înainte; - când sunt aprinse 1 şi 4 - tramvaiul poate vira la stânga;

Semnalele conducatorilor de vehicule

Mijloacele de avertizare sonoră Trebuie folosite la o distanţă de cel puţin 25 m faţă de cei cărora li se adresează, pe durata de timp care să asigure perceperea semnalului şi fără să-i determine pe aceştia la manevre ce pot pune în pericol siguranţa circulatţiei. Se interzice semnalizarea cu mijloacele de avertizare sonoră în zona de acţiune a indicatorului Claxonarea interzisă, cu excepţia situaţiilor în care se impune evitarea unui pericol imediat şi a vehiculelor cu regim prioritar când se deplasează în misiuni. Mijloacele de avertizare luminoase Conducătorii de autovehicule şi tramvaie sunt obligaţi să folosească instalaţiile de iluminare şi/sau semnalizare a acestora, după cum urmează: Luminile de întâlnire (faza scurtă) – se folosesc în mers, atât în localităţi, cât şi în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public. Luminile de întâlnire se folosesc obligatoriu pe timpul zilei în următoarele situaţii: - în circulaţia pe autostrăzi, pe drumurile expres şi pe cele naţionale europene (E); 65

- conducătorii motocicletelor şi mopedelor sunt obligaţi să folosească luminile de întâlnire pe toată durata deplasării acestora pe drumurile publice; - autovehiculelor care însoţesc coloane militare sau cortegii, transportă grupuri organizate de persoane; - cele care tractează alte vehicule sau care transportă mărfuri ori produse periculoase, în timpul zilei; - când plouă torenţial, ninge abundent ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea pe drum; Luminile de drum (faza lungă), în mers, atât în localităţi, cât şi în afara acestora, după gradul de iluminare a drumului public. Pe timpul nopţii, când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulă în faţa sa este obligat să folosească luminile de întâlnire de la o distanţă de cel puţin 100 m. La apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, conducătorii acestora sunt obligaţi ca de la o distanţă de cel puţin 200 m să folosească luminile de întâlnire concomitent cu reducerea vitezei. Luminile de poziţie sau de staţionare se folosesc pe timpul imobilizării vehiculului pe partea carosabilă, pe timpul nopţii ori în alte condiţii care reduc vizibilitatea, astfel încât acesta să fie vizibil de la o distanţă de cel puţin 50 m. Luminile de întâlnire şi cele de ceaţă se folosesc pe timp de ceaţă densă; Luminile indicatoare de direcţie se folosesc pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers, inclusiv la punerea în mişcare a vehiculului de pe loc. Intenţia conducătorilor de autovehicule de a schimba direcţia de mers, se semnalizează prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi şi 100 m în afara localităţilor înainte de începerea efectuării manevrelor. Luminile de avarie se folosesc în următoarele situaţii: - când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă; - când vehiculul se deplasează foarte lent şi/sau constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic; - când autovehiculul este remorcat; - cand s-a produs blocarea circulaţiei pe sensul de mers. Luminile pentru mersul înapoi se folosesc atunci când vehiculul este manevrat către înapoi; 66

Pe timpul nopţii sau în condiţii de vizibilitate redusă conducătorii de autovehicule care se apropie de o intersecţie nedirijată sunt obligaţi să semnalizeze prin folosirea alternantă a luminilor de întâlnire cu cele de drum. Poziţii în timpul mersului şi circulaţia pe benzi

Vehiculele trebuie conduse pe partea din dreapta a drumului public, în sensul de circulaţie, cât mai aproape de marginea părţii carosabile, cu respectarea semnificaţiei semnalizării rutiere şi a regulilor de circulaţie. Numerotarea benzilor de circulaţie pe fiecare sens se efectuează în ordine crescătoare de la marginea din partea dreaptă a drumului către axa acestuia. Când circulaţia se desfăşoară pe două sau mai multe benzi pe sens, acestea se folosesc de către conducătorii de vehicule în funcţie de intensitatea traficului şi viteza de deplasare, având obligaţia să revină pe prima bandă ori de câte ori acest lucru este posibil. Celelalte benzi pot fi folosite succesiv, de la dreapta spre stânga, dacă banda de circulaţie utilizată este ocupată, cu obligaţia de a reveni pe banda din dreapta atunci când acest lucru este posibil. Pe drumul public cu cel mult două benzi pe sens şi cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axul drumului, conducătorii de vehicule pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia. Conducătorul de vehicul care circulă pe banda situată lângă marginea părţii carosabile trebuie să acorde prioritate de trecere vehiculelor care efectuează transport public de persoane numai atunci când conducătorii acestora semnalizează intenţia de a reintra în trafic din staţiile prevăzute cu alveole şi s-au asigurat că prin manevra lor nu pun în pericol siguranţa celorlalţi participanţi la trafic. Pe un drum public prevăzut cu minimum trei benzi pe sens, când conducătorii a două autovehicule circulă în aceeaşi direcţie, dar pe benzi diferite şi intenţionează să se înscrie pe banda liberă dintre ei, cel care circulă pe banda din dreapta este obligat să permită celui care vine din stânga să ocupe acea bandă. Pe drumul public cu mai multe benzi, conducătorii de autovehicule care circulă pe o bandă care se sfârşeşte, pentru a continua deplasarea pe banda din stânga trebuie să permită trecerea vehiculelor care circulă pe acea bandă. La intersecţiile prevăzute cu indicatoare şi/sau cu marcaje pentru semnalizarea direcţiei de mers, conducătorii de vehicule trebuie să se încadreze pe benzile corespunzătoare direcţiei de mers voite, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie şi sunt obligaţi să respecte semnificaţia indicatoarelor şi marcajelor. La intersecţiile fără marcaje de delimitarea benzilor, conducătorii vehiculelor ocupă în mers, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie, următoarele poziţii: 67

- rândul de lângă bordură sau acostament, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre dreapta; - rândul de lângă axa drumului sau de lângă marcajul de separare a sensurilor, cei care vor să schimbe direcţia de mers spre stânga. Când circulaţia se desfăşoară pe drumuri cu sens unic, conducătorii de vehicule care intenţionează să vireze la stânga, sunt obligaţi să ocupe rândul de lângă bordura sau acostamentul din partea stângă; - oricare dintre rânduri, cei care vor să meargă înainte. Dacă în intersecţie circulă şi tramvaie, iar spaţiul dintre şina din dreapta şi trotuar nu permite circulaţia pe două sau mai multe rânduri, toţi conducătorii de vehicule, indiferent de direcţia de deplasare, vor circula pe un singur rând, lăsând liber traseul tramvaiului. În cazul în care tramvaiul este oprit într-o staţie fără refugiu pentru pietoni, vehiculele trebuie să oprească în ordinea sosirii, în spatele acestuia, şi să-şi reia deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise şi s-au asigurat că nu pun în pericol siguranţa pietonilor angajaţi în traversarea drumului public. Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intră într-o intersecţie circulând pe acelaşi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei acestora.

Intersecţii şi obligaţia de a ceda trecerea Intersecţia reprezintă orice încrucişare, joncţiune sau bifurcare de drumuri la nivel, inclusiv spaţiile formate de acestea. Intersecţiile sunt: - cu circulaţie nedirijată; - cu circulaţie dirijată. În această categorie sunt incluse şi intersecţiile în care circulaţia se desfăşoară în sens giratoriu. La intersecţiile cu circulaţie nedirijată, conducătorul de vehicul este obligat - să cedeze trecerea vehiculelor care vin din partea dreaptă; - să acorde prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe şine. Acestea pierd prioritatea de trecere când efectuează virajul spre stânga sau când semnalizarea rutieră din acea zonă stabileşte o altă regulă de circulaţie. La intersecţiile cu circulaţie dirijată, conducătorul de vehicul este obligat să respecte semnalele sau indicaţiile poliţistului rutier, culoarea semaforului ori semnificaţia indicatoarelor. Vehiculul care circulă pe un drum public pe care este instalat unul din indicatoarele având semnificaţia: „Drum cu prioritate”, „Intersecţie cu un drum fără prioritate” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”, are prioritate de trecere. În intersecţiile cu sens giratoriu, semnalizate ca atare, vehiculele care circulă în interiorul acestora au prioritate faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie. În intersecţii, conducătorii vehiculelor care virează spre stânga sunt obligaţi să acorde prioritate de trecere vehiculelor cu care se intersectează şi care circulă din partea dreaptă. 68

La apropierea de o staţie pentru mijloace de transport public de persoane prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi, conducătorul vehiculului care circulă pe banda de lângă acostament sau bordură este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic. Conducătorul vehiculului al cărui mers înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impun trecerea pe sensul opus este obligat să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a permite trecerea vehiculelor care circulă din sens opus.

Trecerea la nivel cu calea ferată La trecerea la nivel cu calea ferată curentă, conducătorul de vehicul este obligat să circule cu viteză redusă şi să se asigure că din partea stângă sau din partea dreaptă nu se apropie un vehicul feroviar. Trecerea la nivel cu calea ferată curentă fără bariere sau semibariere se semnalizează, după caz, cu indicatoarele „Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” sau „Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere”, însoţite de indicatorul „Oprire”. La trecerea la nivel cu calea ferată curentă prevăzută cu instalaţii de semnalizare automată fără bariere, interzicerea circulaţiei rutiere se realizează optic, prin funcţionarea dispozitivelor cu lumini intermitent-alternative roşii şi stingerea semnalizării de control reprezentată de lumina intermitentă albă şi acustic, prin emiterea de semnale sonore intermitente. La trecerea la nivel cu o cale ferată curentă, prevăzută cu bariere sau semibariere, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să oprească în dreptul indicatorului ce obligă la oprire, dacă acestea sunt în curs de coborâre ori în poziţie orizontală şi/sau semnalele sonore şi luminoase care anunţă apropierea trenului sunt în funcţiune. La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială, semnalizată corespunzător, conducătorii de vehicule sunt obligaţi să se conformeze semnificaţiei semnalelor agentului de cale ferată. La trecerea la nivel cu o cale ferată industrială se instalează indicatorul „Alte pericole”, însoţit de un panou adiţional ce conţine imaginea unei locomotive. Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere se consideră realizată chiar şi numai în una din următoarele situaţii : - prin aprinderea unei singure unităţi luminoase a dispozitivului cu lumină intermitentalternativă roşie; - prin funcţionarea sistemului sonor; - prin poziţia orizontală a unei singure semibariere. Circulaţia rutieră se consideră de asemenea interzisă şi în situaţia în care barierele sau semibarierele sunt în curs de coborâre sau de ridicare. 69

Conducătorul de vehicul este obligat să oprească atunci când: - barierele sau semibarierele sunt coborâte, în curs de coborâre sau ridicare; - semnalul cu lumini roşii şi/sau semnalul sonor sunt în funcţiune; - întâlneşte indicatorul „Trecerea la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere”, „Trecerea la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” sau „Oprire”. Vehiculele trebuie să oprească, în ordinea sosirii, în locul în care există vizibilitate maximă asupra căii ferate fără a trece de indicatoarele de oprire sau, după caz, înaintea marcajului pentru oprire, ori înaintea barierelor sau semibarierelor, când acestea sunt închise, în curs de coborâre sau ridicare.

Viteza de deplasare Limita maximă de viteză în localităţi este de 50 km/h. Pe anumite sectoare de drum din interiorul localităţilor, administratorul drumului poate stabili, pentru autovehiculele din categoria A şi B, şi limite de viteză superioare, dar nu mai mult de 80 km/h. Limitele maxime de viteză, în afara localităţilor, sunt: - 130 km/h pe autostrăzi, 100 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi 90 km/h pe celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din categoriile A şi B; - 90 km/h pe autostrăzi, 80 km/h pe drumurile expres sau pe cele naţionale europene (E) şi 70 km/h pentru celelalte categorii de drumuri, pentru autovehiculele din subcategoriile A1, B1 şi C1; Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele care tractează remorci sau semiremorci este cu 10 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care face parte autovehiculul trăgător. Viteza maximă admisă în afara localităţilor pentru autovehiculele ai căror conducători au mai puţin de un an practică de conducere sau pentru persoanele care efectuează pregătirea practică în vederea obţinerii permisului de conducere este cu 20 km/h mai mică decât viteza maximă admisă pentru categoria din care fac parte autovehiculele conduse. Conducătorul de vehicul este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h, în localităţi, sau 50 km/h în afara localităţilor, în următoarele situaţii: - la trecerea prin intersecţiile cu circulaţie nedirijată; - în curbe deosebit de periculoase semnalizate ca atare sau în care vizibilitatea este mai mică de 50 m; - la trecerea pe lângă grupuri organizate, coloane militare sau cortegii, indiferent dacă acestea se află în mers sau staţionează pe partea carosabilă a drumurilor cu o singură bandă de circulaţie pe sens; 70

- la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament; - când partea carosabilă este acoperită cu polei, gheaţă, zăpadă bătătorită, mâzgă sau piatră cubică umedă; - pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare; - în zona de acţiune a indicatorului de avertizare „Copii” în intervalul orar 07.00 – 22.00 precum şi a indicatorului „Accident”; - la trecerile pentru pietoni nesemaforizate, semnalizate prin indicatoare şi marcaje, când drumul public are cel mult o bandă pe sens, iar pietonii aflaţi pe trotuar, în imediata apropiere a părţii carosabile, intenţionează să se angajeze în traversare; - la schimbarea direcţiei de mers prin viraje; - când vizibilitatea este sub 100 de m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori abundente. Depăşirea Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial. Depăşirea se efectuează numai pe partea stângă a vehiculului depăşit. Tramvaiul sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenţia şi s-a încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se depăşeşte prin partea dreaptă. Tramvaiul aflat în mers poate fi depăşit şi pe partea stângă atunci când drumul este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea trotuarului nu există spaţiu suficient. Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat: - să se asigure că acela care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau stânjeni circulaţia din sens opus; - să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii; - să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit; - să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţiale după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic. Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat: - să nu mărească viteza de deplasare;

71

- să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile sau a benzii pe care se deplasează. Nu constituie depăşire situaţia în care un vehicul circulă mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care circulă pe altă bandă în acelaşi sens de circulaţie. Se interzice depăşirea vehiculelor: - în intersecţii cu circulaţia nedirijată; - în apropierea vârfurilor de rampă, cu vizibilitatea redusă sub 50 m; - în curbe şi în orice alte locuri cu vizibilitatea redusă sub 50 m; - pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele, dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m; - pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje; - pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea; - în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni; - în zona de acţiune a indicatorului „Depăşirea interzisă”; - când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spaţiul de interzicere; - când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de evitarea coliziunii; - pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie. Se interzice depăşirea coloanei oficiale.

Oprirea Se consideră oprire imobilizarea voluntară a unui vehicul pe drumul public, pe o durată de cel mult 5 minute. Peste această durată, imobilizarea se consideră staţionare. Vehiculul oprit sau staţionat pe partea carosabilă trebuie aşezat lângă şi în paralel cu marginea acesteia, pe un singur rând, dacă printr-un alt mijloc de semnalizare nu se dispune altfel. 72

Conducătorii autovehiculelor imobilizate pe drumurile publice care se îndepărtează de acestea sunt obligaţi să acţioneze frâna de ajutor, să oprească funcţionarea motorului şi să cupleze o treaptă de viteză inferioară, sau în cea de parcare dacă autovehiculul are transmisie automată. În localităţi, pe drumurile cu sens unic, oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor este permisă şi pe partea stângă, dacă rămâne liberă cel puţin o bandă de circulaţie. În afara localităţilor oprirea sau staţionarea voluntară a vehiculelor se face în afara părţii carosabile, iar atunci când nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, paralel cu axa acestuia.

Se interzice oprirea voluntară a vehiculelor: - în zona de acţiune a indicatorului „Oprirea interzisă”; - pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai mică de 50 m înainte şi după acestea; - pe poduri, pe şi sub pasaje denivelate, precum şi pe viaducte; - în curbe şi în alte locuri cu vizibilitate redusă sub 50 m; - pe trecerile pentru pietoni ori la mai puţin de 25 m înainte şi dupa acestea; - în intersecţii, inclusiv cele cu circulaţie în sens giratoriu, precum şi în zona de preselecţie unde sunt aplicate marcaje continue, iar în lipsa acestora, la o distanţă mai mică de 25 m de colţul intersecţiei; - în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 25 m înainte şi după acestea; - în dreptul altui vehicul oprit pe partea carosabilă, dacă prin aceasta se stânjeneşte circulaţia a două vehicule venind din sensuri opuse, precum şi în dreptul marcajului continuu, în cazul în care conducătorii celorlalte vehicule care circulă în acelaşi sens ar fi obligaţi, din această cauză, să treacă peste acest marcaj; - în locul în care se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos; - pe sectoarele de drum unde sunt instalate indicatoarele cu semnificaţia „Drum îngustat”, „Prioritate pentru circulaţia din sens invers” sau „Prioritate faţă de circulaţia din sens invers”; - pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti ori pe benzile rezervate unor anumite categorii de vehicule, semnalizate ca atare; - pe platforma căii ferate industriale sau de tramvai ori la mai puţin de 50 m de acestea, dacă circulaţia vehiculelor pe şine ar putea fi stânjenită sau împiedicată; 73

- pe partea carosabilă a autostrăzilor, a drumurilor expres şi a celor naţionale europene (E); - pe trotuar, dacă nu se asigură spaţiu de cel puţin 1 m pentru circulaţia pietonilor; - pe pistele pentru biciclete; - în locurile unde este interzisă depăşirea.

Staţionarea

Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor: - în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară; - în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia „Staţionarea interzisă” şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării; - pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m; - în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice; - în pante şi în rampe; - în locul unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Staţionare alternantă”, în altă zi sau perioadă decât cea permisă, sau indicatorul cu semnificaţia „Zona de staţionare cu durată limitată” peste durata stabilită.

Întoarcerea

Pentru a putea întoarce vehiculul de pe un sens de mers pe celălalt prin manevrare înainte şi înapoi sau prin viraj, conducătorul acestuia este obligat să semnalizeze şi să se asigure că din faţă, din spate sau din lateral nu circulă în acel moment nici un vehicul. Se interzice întoarcerea vehiculului: - în locurile în care este interzisă oprirea voluntară a vehiculelor, cu excepţia intersecţiilor; - în intersecţiile în care este interzis virajul la stânga, precum şi în cele în care, pentru efectuare, este necesară manevrarea înainte şi înapoi a vehiculului; 74

- în locurile unde soliditatea drumului nu permite; - pe drumurile cu sens unic; - pe marcajul pietonal; - în locurile în care este instalat indicatorul „Întoarcerea interzisă”.

Mersul înapoi

Se interzice mersul înapoi cu vehiculul: - pe o distanţă mai mare de 50 m; - în locurile în care este interzisă întoarcerea, cu excepţia drumurilor cu sens unic; - în locurile unde soliditatea drumului nu permite; - pe marcajul pietonal; - la ieşirea de pe proprietăţi alăturate drumurilor publice. În locurile în care mersul înapoi este permis dar vizibilitatea în spate este împiedicată, vehiculul poate fi manevrat înapoi numai atunci când conducătorul acestuia este dirijat de cel puţin o persoană aflată în afara vehiculului. Obligaţiile participanţilor la trafic

Obligaţiile pietonilor Pietonii au prioritate de trecere faţă de conducătorii de vehicule numai atunci când sunt angajaţi în traversarea drumurilor publice prin locuri special amenajate, marcate şi semnalizate corespunzător, ori la culoarea verde a semaforului destinat pietonilor. Traversarea drumului public de către pietoni se face perpendicular pe axa acestuia, numai prin locurile special amenajate şi semnalizate corespunzător, iar în lipsa acestora, în localităţi, pe la colţul străzii, numai după ce s-au asigurat că o pot face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic.

Obligaţiile conducatorilor auto 75

Să verifice funcţionarea sistemului de lumini şi semnalizare, a instalaţiei de climatizare, să menţină permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale ale autovehiculului, precum şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare ale autovehiculului şi remorcii. Conducătorii de autovehicule şi persoanele care ocupă locuri prevăzute prin construcţie cu centuri sau dispozitive de siguranţă omologate trebuie să le poarte în timpul circulaţiei pe drumurile publice. Se exceptează de la obligaţia de a purta centura de siguranţă: - conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de mers înapoi sau care staţionează; - femeile în stare vizibilă de graviditate; - conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi, când transportă pasageri; - persoanele care au certificat medical în care să fie menţionată afecţiunea care contraindică purtarea centurii de siguranţă; - instructorii auto pe timpul pregătirii practice a persoanelor care învaţă să conducă un autovehicul pe drumurile publice sau examinatorul din cadrul autorităţii competente în timpul desfăşurării probelor practice ale examenului pentru obţinerea permisului de conducere; Copiii cu vârsta sub 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm trebuie să poarte centuri de siguranţă adaptate greutăţii şi dimensiunilor lor, iar cei cu vârsta sub 3 ani se transportă numai în dispozitive de reţinere omologate. Să permită controlul stării tehnice a vehiculului, precum şi al bunurilor transportate, în condiţiile legii. Să se prezinte la verificarea medicală periodică, potrivit legii;

Obligaţii în caz de accident Accidentul de circulaţie este evenimentul care întruneşte cumulativ următoarele condiţii: - s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori şi-a avut originea într-un asemenea loc; - a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau mai multor persoane ori avarierea a cel puţin unui vehicul sau alte pagube materiale; - în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare; Conducătorul unui vehicul implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane este obligat să ia măsuri de anunţare imediată a poliţiei, să nu modifice sau să şteargă urmele accidentului şi să nu părăsească locul faptei. 76

Conducătorii de vehicule implicaţi într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat numai avarierea vehiculelor şi/sau alte pagube sunt obligaţi: - să scoată imediat vehiculele în afara părţii carosabile ori, dacă starea vehiculelor nu permite acest lucru, să le deplaseze cât mai aproape de bordură sau acostament, semnalizându-le prezenţa; - să se prezinte la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul în termen de cel mult 24 de ore de la producerea evenimentului pentru întocmirea documentelor de constatare, cu excepţia situaţiilor în care s-a încheiat o înţelegere amiabilă, potrivit prevederilor legale. Interdicţii pentru conducătorii de autovehicule

- intrarea într-o intersecţie chiar dacă semnalul luminos ori un indicator de prioritate permit, dacă din cauza aglomerării circulaţiei conducătorul de vehicul riscă să rămână imobilizat, stânjenind sau împiedicând desfăşurarea traficului; - să transporte copii cu vârstă de până la 12 ani pe scaunul din faţă, chiar dacă sunt ţinuţi în braţe de persoane majore, în timpul deplasării pe drumurile publice; - să transporte în autovehicul mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare sau înregistrare; - să transporte persoane în stare de ebrietate pe autovehicule din categoriile AM, A1, A2 şi A sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri; - să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreuna cu încărcătura, dimensiunile acestuia; - să aibă în timpul mersului preocupări de natură a-i distrage în mod periculos atenţia ori să folosească instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă, a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic; - să aibă aplicate, pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale afişe, reclame publicitare, înscrisuri sau accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea conducătorului sau a pasagerilor, atât din interior cât şi din exterior; - să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră; - să circule cu autovehiculul având plăcuţele cu numerele de înmatriculare, înregistrare, provizorii sau pentru probe deteriorate ori neconforme cu standardul; - să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare sau vulgare celorlalţi participanţi la trafic; - să circule cu autovehiculul avariat mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei; 77

- să arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substanţe; - să lase sau să abandoneze obiecte, materiale sau substanţe ori să creeze obstacole pe drumul public. Infracţiuni

Nerespectarea următoarelor dispoziţii privind circulaţia pe drumurile publice, atrage răspunderea penală şi anularea permisului de conducere: - punerea în circulaţie sau conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai: neînmatriculat sau neînregistrat; cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare; tractarea unei remorci neînmatriculate sau neînregistrate ori cu număr fals de înmatriculare sau de înregistrare; - conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care: nu posedă permis de conducere; al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei din care face parte vehiculul respectiv - conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge; refuzul, împotrivirea sau sustragerea conducătorului unui autovehicul de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei ori a prezenţei de produse sau substanţe stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora. Persoana care conduce un autovehicul sau tramvai, testată cu un mijloc tehnic certificat ca având o concentraţie de peste 0,40 mg/l alcool pur în aerul expirat, este obligată să se supună recoltării probelor biologice sau testării cu un mijloc tehnic omologat şi verificat metrologic. - părăsirea locului accidentului în urma căruia a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane fără încuviinţarea poliţiei care efectuează cercetarea locului faptei; modifică starea locului sau şterge urmele accidentului de circulaţie din care a rezultat uciderea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără acordul echipei de cercetare la faţa locului; - fapta săvârşită cu intenţie de a sustrage, distruge, degrada ori de a aduce în stare de neîntrebuinţare indicatoarele, semafoarele, amenajările rutiere sau crearea de obstacole pe partea carosabilă; - organizarea sau participarea, în calitate de conducător de vehicul sau de animale, la întreceri neautorizate pe drumurile publice; - blocarea cu intenţie a drumului public, dacă se pune în pericol siguranţa circulaţiei ori se aduce atingere dreptului la libera circulaţie a celorlalţi participanţi la trafic; - repararea autovehiculelor, remorcilor, tramvaielor sau mopedelor având urme de avarii, fără documentele de constatare eliberate de poliţia rutieră sau, după caz, de societăţile din domeniul asigurărilor Contravenţii.

Faptele, altele decât cele care întrunesc elementele constitutive ale unei infracţiuni, constituie contravenţie şi se sancţionează cu avertisment ori cu amendă ca sancţiune principală şi, după caz, cu una dintre sancţiunile contravenţionale complementare. 78

Sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau avertismentului. Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele: - aplicarea punctelor de penalizare; - suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat; - confiscarea bunurilor destinate săvârşirii contravenţiilor ori folosite în acest scop; - imobilizarea vehiculului; - radierea din oficiu a înmatriculării sau înregistrării vehiculului; Amenzile contravenţionale se stabilesc în cuantumul determinat de valoarea numărului punctelor-amendă aplicate. Un punct-amendă reprezintă valoric 10% din salariul minim brut pe economie. Punctele de penalizare Pentru încălcarea unor norme la regimul circulaţiei, pe lângă sancţiunea principală se aplică şi un număr de 2, 3, 4 sau 6 puncte de penalizare. În cazul cumulului de 15 puncte de penalizare se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce pentru o perioadă de 30 de zile. Punctele de penalizare se anulează la împlinirea termenului de 6 luni de la data constatării contravenţiei. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule se dispune pentru o perioadă de 30, 60 sau 90 de zile. Suspendarea exercitării dreptului de a conduce anulează toate punctele de penalizare acumulate până în acel moment. Confiscarea. Sunt supuse confiscării: - mijloacele speciale de avertizare luminoase şi sonore neomologate ; - dispozitivele care perturbă funcţionarea mijloacelor tehnice de supraveghere a traficului; - plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau înregistrare care nu corespund standardelor în vigoare şi care sunt montate pe vehicule; Imobilizarea unui vehicul constă în scoaterea acestuia în afara părţii carosabile, pe acostament sau cât mai aproape de marginea drumului, şi punerea lui în imposibilitate de mişcare prin folosirea unor dispozitive tehnice sau a altor mijloace de blocare. Imobilizarea unui vehicul se dispune, ca urmare a săvârşirii de către conducătorul acestuia a uneia din urmatoarele fapte: - conducerea unui vehicul neînmatriculat sau neînregistrat ori cu număr de înmatriculare sau de înregistrare fals ori fără a avea montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare; - conducerea unui vehicul a cărui stare tehnică pune în pericol grav siguranţa circulaţiei, deteriorează drumul public sau afectează mediul; - conducerea unui vehicul cu încălcarea regulilor referitoare la transportul mărfurilor periculoase ori cu gabarite şi/sau mase depăşite; - conducerea unui vehicul despre care există date sau indicii că face obiectul unei fapte de natură penală; - conducătorul auto refuză să se legitimeze; 79

- se află sub influenţa băuturilor alcoolice, a produselor sau substanţelor stupefiante ori a medicamentelor cu efecte similare acestora, iar conducerea vehiculului nu poate fi asigurată de o altă persoană; - conducătorul acestuia ori unul dintre pasageri săvârşeşte o faptă de natură penală sau este urmărit pentru săvârşirea unei infracţiuni. Radierea din evidenţă a vehiculelor se face în următoarele cazuri: - proprietarul doreşte retragerea definitivă din circulaţie a vehiculului şi face dovada depozitării acestuia într-un spaţiu adecvat, deţinut în condiţiile legii; - proprietarul face dovada dezmembrării, casării sau predării vehiculului la unităţi specializate în vederea dezmembrării; - la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv; - în cazul furtului vehiculului. Vehiculele declarate, fără stăpân sau abandonate, se radiază din oficiu în termen de 30 de zile de la primirea dispoziţiei respective. Măsuri tehnico-administrative Poliţia rutieră dispune măsura reţinerii certificatului de înmatriculare sau înregistrare şi retragerea plăcuţelor cu numărul de înmatriculare sau de înregistrare a vehiculelor neasigurate, aflate în trafic, eliberând dovadă fără drept de circulaţie. Permisul de conducere sau dovada înlocuitoare a acestuia se reţine în următoarele cazuri: - la cumularea a cel puţin 15 puncte de penalizare; - când titularul acestuia a săvârşit una dintre infracţiunile prevăzute la regimul circulatiei pe drumurile publice; - la săvârşirea uneia dintre contravenţiile pentru care se dispune suspendarea dreptului de a conduce pe o perioada de 30, 60 sau 90 de zile; - când titularul acestuia a fost declarat inapt pentru a conduce autovehicule (in vederea retragerii); - când prezintă modificări, ştersături sau adăugări ori este deteriorat; - când se află în mod nejustificat asupra altei persoane; - când perioada de valabilitate a expirat. Certificatul de înmatriculare se reţine în următoarele cazuri: - vehiculul nu are efectuată inspecţia tehnică periodică valabilă; - vehiculul circulă cu defecţiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare sau cu alte dispozitive decât cele omologate; - sistemul de frânare este defect; - mecanismul de direcţie prezintă uzuri peste limitele admise; - anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a vehiculului, prezintă tăieturi sau rupturi ale cordului ori sunt uzate peste limita legal admisă; - zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă; 80

- motorul emite noxe poluante peste limitele legal admise; - autovehiculul are aplicate pe parbriz, lunetă sau geamurile laterale afişe sau reclame publicitare, folii neomologate şi/sau nemarcate corespunzător ori accesorii care restrâng sau estompează vizibilitatea în timpul mersului, atât din interior, cât şi din exterior; - autovehiculul prezintă scurgeri semnificative de carburant sau lubrifiant; - plăcuţele cu numerele de înmatriculare sau de înregistrare nu sunt conforme cu standardul sau au aplicate dispozitive de iluminare, altele decât cele omologate; - datele din certificatul de înmatriculare sau de înregistrare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului; - vehiculul nu este asigurat de răspundere civilă în caz de pagube produse terţilor prin accidente de circulaţie, conform legii; - deţinătorul vehiculului nu a preschimbat certificatul de înmatriculare sau de înregistrare, în conformitate cu prevederile legale; - vehiculul nu are montată una dintre plăcuţele cu numărul de înmatriculare; - vehiculul are lipsă elemente ale caroseriei ori aceasta este într-o stare avansată de degradare; - lipsa dotărilor obligatorii pe autovehicule destinate învăţării conducerii autovehiculelor în procesul instruirii persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere, prevăzute de reglementările în vigoare.

.

81

NOŢIUNI DE METODICĂ Metodica sau didactica reprezintă ansamblul de metode specifice unei discipline de învăţământ. Motivaţia învăţării reprezintă totalitatea trebuinţelor, intereselor, idealurilor şi mobilelor care incită, susţin energetic şi direcţionează desfăşurarea activităţii de învăţare. Ca o metodă de a determina cursantul să participe activ şi conştient la activitatea de predare, învăţare, evaluare este şi aceea ca profesorul/instructorul de conducere auto să anunţe la începutul fiecărei şedinţe obiectivele operaţionale. Principiile de învăţământ reprezintă normele generale care orientează activitatea cadrelor didactice în cadrul procesului de învăţământ. Planul de învăţământ este documentul ce stabileşte: - obiectele de învăţământ; - numărul de ore repartizate pentru fiecare obiect; - obiectivele instructiv – educative. Programa analitică prezintă conţinutul disciplinei de învăţământ pe capitole, subcapitole, teme, titlul lecţiilor. Lecţia urmăreşte învăţarea unui conţinut într-un interval de timp determinat, folosindu-se metode şi mijloace de învăţământ adecvate. La elaborarea unui plan de lecţii trebuie avut în vedere dezvoltarea următorului cuprins: scopul şi obiectivele lecţiei, metodele didactice şi mijloacele de învăţământ folosite, precum şi desfăşurarea lecţiei. Tipuri de lecţie: - lecţie mixtă (combinată); - lecţie de comunicare /însuşire de noi cunoştinţe; - lecţie de formare de priceperi şi deprinderi; - lecţie de fixare şi sistematizare; - lecţie de verificare şi apreciere. Lecţie mixtă (combinată) – cuprinde: organizarea clasei, verificarea cunoştinţelor predate anterior, pregătirea elevilor (cursanţilor) pentru transmiterea noilor cunoştinţe, comunicarea şi însuşirea noilor cunoştinţe, fixarea cunoştinţelor predate. Lecţie de comunicare /însuşire de noi cunoştinţe– urmăreşte, în principal, dobândirea de către elevi (cursanţi) a cunoştinţelor, deci preponderenţa o are comunicarea de informaţii. Lecţie de formare de priceperi şi deprinderi – are urmatoarea structură: organizarea, verificarea cunoştinţelor, enunţarea temei şi comunicarea noilor cunoştinţe, fixarea cunoştinţelor, tema pentru acasă. Lecţie de fixare şi sistematizare –fixarea şi consolidarea cunoştinţelor prin generalizări mai largi între cunoştinţele predate. Lecţie de verificare şi apreciere – evaluarea cunoştinţelor însuşite; Obiectivul operaţional reprezintă ceea ce va şti sau ce nu va şti să facă un cursant la sfârşitul unei lecţii

82

Metodele didactice reprezintă etapele pe care trebuie să le parcurgă şi să le respecte cadrele didactice în realizarea cu eficienţă optimă a sarcinilor ce le revin în procesul de învăţământ. Dupa funcţia didactică principală metodele didactice pot fi: - metode de predare şi învăţare a cunoştinţelor; - metode de fixare şi consolidare a cunoştinţelor; - metode de verificare şi apreciere. Metodele didactice folosite în mod curent care duc la formarea competenţelor: - expunerea; - explicaţia; - exerciţiul; - demonstraţia; - conversaţia; - studiul de caz; - cunoaşterea rezultatelor şi corectarea succesivă a acţiunii. Expunerea este metoda didactică care presupune prezentarea de către profesor a unor cunoştinte noi, pe cale orală, în structuri bine închegate. Explicaţia: constă în lămurirea şi clarificarea unor noţiuni, principii, legi prin sublinierea esenţialului, a legăturii cauzale dintre obiecte, procese şi fenomene, prin descrierea naşterii acestora. Exerciţiul este metoda didactică care presupune efectuarea conştientă şi repetată a unor acţiuni, în scopul formării de priceperi şi deprinderi practice. Exerciţiul se repetă până la formarea deprinderii realizării manevrei. Demonstraţia didactică este metoda care presupune prezentarea de către profesor a unor obiecte, fenomene, substitute ale acetora, în scopul asigurării unui suport concret – senzorial care facilitează însuşirea cunoştinţelor. Conversaţia este un dialog ce se desfăşoară între cadrul didactic şi cursant şi se bazează pe întrebări şi răspunsuri, ea putând fi interogativă (examinatoare) sau euristică (de descoperire). Conversaţia euristică este metoda cu ajutorul căreia, prin întrebări şi răspunsuri, profesorul conduce elevul la acumularea de noi cunoştinţe în baza celor deja însuşite. Studiul de caz constă în discutarea unui caz propus. Metode de verificare a cunoştinţelor: observarea curentă, verificarea orală (ascultarea), verificarea scrisă (lucrări scrise), verificarea practică (lucrări practice), examenul, testul. Metode de evaluare a elevilor: iniţială, curentă, periodică, finală, sumativă, de bilanţ. Evaluarea formării priceperilor şi deprinderilor trebuie efectuată atât de instructorul de conducere auto cât şi de examinator. Mijloacele de învăţământ reprezintă o categorie importantă a bazei tehnico-didactice care cuprinde ansamblul materialelor utilizate în procesul de învăţământ şi care, prin valorificarea potenţialului lor pedagogic, sprijină realizarea eficientă a obiectivelor educaţiei şi învăţământului. După scop, mijloacele de învăţământ pot fi: - mijloace informativ-demonstrative – de ex. materialele didactice: planşe, panoplii, machete, utilaje, instalaţii etc.; - mijloace de exersare şi formare a priceperilor şi deprinderilor – de ex. truse, mecanisme, maşini, simulatoare etc.; - mijloace de verificare şi apreciere a cunoştinţelor – de ex. teste, simulatoare, alte instalaţii de verificare a cunoştinţelor; - mijloace auxiliare audio-vizuale – de ex. aspectomat, retroproiector, epidiascop, televiziune în circuit închis, casetofon etc. Prin instruirea practica se urmăreşte formarea unor aptitudini practice. 83

Rezultatele pregătirii se compartimentează în următoarele structuri achizitive: - cunoştinţe acumulate şi integrate; - capacitatea de operare şi aplicare a cunoştinţelor; - conduite şi trăsături de personalitate. Temperamentul şi conduita conducătorului auto Temperamentul reprezintă un complex de însuşiri stabile şi înnăscute care caracterizează comportamentul omului din punct de vedere dinamico-energetic. Tipul de temperament influenţează comportamentul conducătorului auto în conducerea autovehiculului. Tipuri de temperament: - coleric; - sangvinic; - flegmatic; - melancolic. Există trei stiluri (maniere) de conducere auto care corespund tipului de temperament coleric, melancolic şi flegmatic, respectiv sangvinic: - agresiv; - pasiv; - preventiv-defensiv. Etapele unui proiect al unităţii de învăţământ şi ale lecţiei propriu-zise Proiect al unităţii de învăţare pentru profesori (planul de lecţie) Obiectul de învăţământ ____________________________ Tema __________________________________________ Seria __________________________________________ Data ___________________________________________ Profesor _______________________________________ A) Partea introductivă 1. Scopul lecţiei - urmăreşte necesitatea însuşirii depline a cunoştinţelor teoretice transmise, în vederea aplicării acestora în practica de conducere auto, în cazul execuţiei unei manevre. 2. Obiectivele operaţionale - se indică precis şi sintetic ceea ce cadrul didactic îşi propune să realizeze în lecţia respectivă. De exemplu, pentru tratarea unei manevre, obiectivele operaţionale propuse sunt: definiţie, regula generală, obligaţii, interziceri, măsuri în caz de nerespectare, măsuri de conducere preventivă, eventual un studiu de caz. 3. Metode didactice - se stabilesc metodele didactice adecvate temei, ţinând seama şi de particularităţile individuale ale elevilor (cursanţilor). 4. Mijloace de învăţământ - se aleg şi se pregătesc mijloacele de învăţământ adecvate temei. 5. Locul desfăşurării lecţiei - se arată unde se desfăşoară lecţia. 84

B) Agenda de lucru 6. Moment organizatoric (se menţionează timpul necesar) - se face prezenţa elevilor, precum şi comunicarea unor obligaţii ale elevilor (cursanţilor) faţă de şcoală şi disciplină. 7. Verificarea cunoştinţelor anterioare (se menţionează timpul necesar) - se stabilesc întrebările respective; - se stabilesc elevii care vor fi ascultaţi; - se aleg şi se pregătesc mijloacele de învăţământ adecvate; - se verifică cunoştinţele; - se face o apreciere asupra însuşirii cunoştinţelor; - se fac unele recomandări; - se notează elevii şi se comunică notele (calificativele). 8. Comunicarea noilor cunoştinţe (se menţionează timpul necesar) - se stabilesc metodele didactice necesare; - se aleg şi se pregătesc mijloacele de învăţământ - se anunţă tema; - se dezvoltă obiectivele operaţionale propuse - se indică bibliografia. 9. Fixarea cunoştinţelor (se menţionează timpul necesar) - consolidarea cunoştinţelor prin generalizări mai largi între cunoştinţele predate în mod sintetic 10. Tema pentru acasă (se menţionează timpul necesar) - se indică cunoştinţele ce trebuie aprofundate; - se dau exerciţii şi probleme; - se indică bibliografia.

85

(MODEL) PLAN DE LECŢIE Obiectul de învăţământ LEGISLAŢIE RUTIERĂ Tema DEPĂŞIREA Data Profesor I. Partea introductivă 1. Scopul lecţiei – de dobândire şi însuşire a cunoştinţelor teoretice referitoare la depăşire 2. Obiectivele operaţionale – la sfârşitul acestei lecţii corsanţii vor şti: - definiţia depăşirii; - regulile pentru efectuarea depăşirii; - obligaţiile conducătorului auto la efectuarea depăşirii; - obligaţiile conducătorului auto depăşit; - situaşiile în care depăşirea este interzisă; - măsuri preventive – dezbatere de caz. 3. Metode didactice – expunerea, explicaţia, demonstraţia 4. Mijloace de învăţământ - OUG nr. 195/2002, actualizată, privind circulaţia pe drumurile publice; - HG nr. 1391/2006, actualizată, pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a OU 195/2002, privind circulaţia pe drumurile publice; - planşe cu indicatoarele de circulatie care se referă la depăşire; - videoproiector; - ecran. 5. Locul desfăşurării lecţiei – sala de clasă II. Agenda de lucru 1. Moment organizatoric – 3 min. - salutul la intrarea în clasă; - prezenţa cursanţilor; - anunţ tema şi obiectivele operaţionale. 2 Verificarea cunoştinţelor anterioare – 10 min. - verific însuşirea cunoştinţelor predate anterior; - fac aprecieri asupra însuşirii cunoştinţelor verificate, recomandări şi comunic rezultatele evaluării. 3. Comunicarea noilor cunoştinţe – 25 min. Definiţie:

86

Depăşirea este manevra prin care un vehicul trece înaintea altui vehicul ori pe lângă un obstacol, aflat pe acelaşi sens de circulaţie, prin schimbarea direcţiei de mers şi ieşirea de pe banda de circulaţie sau din şirul de vehicule în care s-a aflat iniţial. Regulile pentru efectuarea depăşirii Depăşirea se efectuează numai pe partea stângă a vehiculului depăşit. Tramvaiul sau vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenţia şi s-a încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga se depăşeşte prin partea dreaptă. Tramvaiul aflat în mers poate fi depăşit şi pe partea stângă atunci când drumul este cu sens unic sau când între şina din dreapta şi marginea trotuarului nu există spaţiu suficient. Obligaţiile conducătorului auto la efectuarea depăşirii Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat: - să se asigure că acela care îl urmează sau îl precede nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau stânjeni circulaţia din sens opus; - să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii; - să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit; - să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţiale după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic. Obligaţiile conducătorului auto depăşit Conducătorul de vehicul care urmează să fie depăşit este obligat: - să nu mărească viteza de deplasare; - să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a părţii carosabile sau a benzii pe care se deplasează. Nu constituie depăşire situaţia în care un vehicul circulă mai repede pe una dintre benzi decât vehiculele care circulă pe altă bandă în acelaşi sens de circulaţie. Situaşiile în care depăşirea este interzisă. Se interzice depăşirea vehiculelor: - în intersecţii cu circulaţia nedirijată; - în apropierea vârfurilor de rampă, cu vizibilitatea redusă sub 50 m; - în curbe şi în orice alte locuri cu vizibilitatea redusă sub 50 m; - pe pasaje denivelate, pe poduri, sub poduri şi în tuneluri. Prin excepţie, pot fi depăşite în aceste locuri vehiculele cu tracţiune animală, motocicletele fără ataş, mopedele şi bicicletele, 87

dacă vizibilitatea asupra drumului este asigurată pe o distanţă mai mare de 20 m, iar lăţimea drumului este de cel puţin 7 m; - pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje; - pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la mai puţin de 50 m înainte de acestea; - în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni; - în zona de acţiune a indicatorului „Depăşirea interzisă”; - când pentru efectuarea manevrei se încalcă marcajul continuu, simplu sau dublu, care desparte sensurile de mers, iar autovehiculul circulă, chiar şi parţial, pe sensul opus, ori se încalcă marcajul care delimitează spaţiul de interzicere; - când din sens opus se apropie un alt vehicul, iar conducătorul acestuia este obligat să efectueze manevre de evitarea coliziunii; - pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie. Se interzice depăşirea coloanei oficiale. Măsuri preventive – dezbatere de caz 4. Fixarea cunoştinţelor şi concluzii – 10 min. 5. Tema pentru acasă – 2 min. - se indică cunoştinţele ce trebuie aprofundate; - se indică bibliografia.

Proiect al unităţii de învăţare pentru instructori (planul de lecţie) Obiectul de învăţământ ____________________________ Tema __________________________________________ Seria __________________________________________ Data ___________________________________________ Instructor _______________________________________ a) Partea introductivă 1. Scopul lecţiei 88

- de dobândire a priceperilor şi deprinderilor pentru executarea manevrei respective, precum şi aplicarea cunoştinţelor teoretice în practica conducerii autovehiculului. 2. Obiectivele operaţionale - se indică precis şi sintetic ceea ce instructorul îşi propune să realizeze în lecţia respectivă. De exemplu, stabileşte componentele manevrei respective, care să aibă o succesiune logică şi pedagogică. 3. Metode didactice - se stabilesc metodele didactice adecvate instruirii practice (explicaţia, conversaţia, demonstraţia) 4. Mijloace de învăţământ - se aleg şi se pregătesc mijloacele de învăţământ adecvate. (autovehiculul, drumul) 5. Locul desfăşurării lecţiei - se arată unde se desfăşoară lecţia. b) Agenda de lucru 6. Moment organizatoric – 5 min. (se menţionează timpul necesar) - se fac referiri la organizarea locului de desfăşurare a instruirii practice şi anume o sumară verificare tehnică şi estetică a autovehiculului. 7. Verificarea cunoştinţelor - se face verificarea cunoştinţelor teoretice referitoare la tema care urmează să fie predată. 8. Comunicarea noilor cunoştinţe (se menţionează timpul necesar) - se aleg metodele didactice adecvate (demonstraţia practică şi exerciţiul şi, în paralel cu acestea, o explicare, o conversaţie); - se aleg şi se pregătesc mijloacele de învăţământ; - se anunţă tema; - se execută obiectivele operaţionale pe care şi le-a propus să le realizeze (execută demonstraţia fiecărei componente, iar elevul face acelaşi lucru în cadrul exerciţiului). 9. Fixarea cunoştinţelor (se menţionează timpul necesar) - se analizează exerciţiile executate de elev (cursant); - se apreciază exerciţiul; - recomandări privind corectarea deficienţelor. 10. Tema pentru acasă (se menţionează timpul necesar) - se indică cunoştinţele ce trebuie aprofundate; - se indică cunoştinţele ce trebuie pregătite şi care fac obiectul temei următoare; - se indică bibliografia. Etapele iniţierii practice în vederea obţinerii permisului de conducere Învăţarea conducerii unui automobil înseamnă dobândirea progresivă a priceperilor şi deprinderilor înglobate în capacitatea de a-l manevra în deplină siguranţă pe drumul public, abordând o manieră care să confirme un comportament bazat prioritar pe spiritul de prevedere (prevenţie) şi pe respectul faţă de ceilalţi parteneri de trafic. O astfel de achiziţie de abilităţi practice se realizează însă în timp şi numai sub îndrumarea şi coordonarea unui instructor autorizat, prin executarea sistematică şi în condiţii variate a unor exerciţii specifice, menite să valorifice sau să aplice o serie de informaţii teoretice, legate în principal de cunoaşterea modului de funcţionare a comenzilor care asigură propulsarea 89

vehiculului, precum şi a reglementărilor stabilite pentru circulaţia rutieră, începând cu semnificaţia semnalizării rutiere. O variantă optimă a pregătirii practice în conducerea automobilului presupune parcurgerea următoarelor etape: Etapa I: Cunoaşterea şi acomodarea cursantului cu automobilul; Etapa a II-a: Manevrarea automobilului cu viteză lentă şi moderată în trafic cu intensitatea redusă; Etapa a III-a: Circulaţia prin punctele caracteristice drumului public; Etapa a IV-a: Evaluarea modului de manevrare a automobilului în condiţii de trafic normal. După fiecare etapă, în care se urmăreşte îndeplinirea obiectivului stabilit, cursantul este supus unei evaluări parţiale, la care se pot acorda calificativele:  insuficient (I)  suficient (S)  bine (B)  foarte bine (FB) Cel care este apreciat cu calificativul insuficient va susţine din nou proba de evaluare, după executarea unui număr de ore suplimentare de pregătire, necesară pentru eliminarea deficienţelor înregistrate la prima evaluare. În cea de-a patra etapă, de evaluare a modului de manevrare a automobilului în condiţii de trafic normal, se urmăreşte aprecierea nivelului de pregătire a candidatului înainte de a se prezenta la susţinerea probei practice pentru obţinerea permisului de conducere. Etapa I: Cunoaşterea şi acomodarea cursantului cu automobilul 1. Verificarea cursantului privind cunoaşterea generală a automobilului Elementele componente ale lanţului cinematic sunt: motorul – ambreiajul – cutia de viteze – transmisia longitudinală (cardanul) – transmisia principală (puntea motoare) – roata. Rolul motorului - transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Criteriul de clasificare cel mai important al motoarelor îl constituie principiul de aprindere care stă la baza diferenţierii motoarelor în motoare cu aprindere prin scânteie (MAS) şi motoare cu aprindere prin comprimare (MAC). Compunerea motorului: - mecanismul motor - creează spaţiul în care are loc transformarea energiei combustibilului în energie mecanică si cuprinde: - elemente fixe: blocul cilindrilor, carterul superior, carterul inferior, cilindrii motorului, chiulasa; - elementele mobile: pistoanele, bielele şi arborele cotit. - mecanismul de distribuţie - alimentează cilindrii motorului cu aer şi permite evacuarea din cilindri a gazelor rezultate din ardere. Mecanismul de distribuţie este format din arborele cu came, tacheţi, tije împingătoare, culbutori şi supapele de admisie şi evacuare. 90

- sistemul de alimentare - asigură injecţia combustibilului, înmagazinarea motorinei necesare efectuării unui anumit parcurs şi filtrarea ei în timpul funcţionării motorului, precum şi filtrarea şi dirijarea aerului atmosferic în instalaţie. - instalaţia de ungere - are rolul de a înlătura contactul direct dintre suprafeţele pieselor în mişcare relativă, reducându-se prin aceasta lucrul mecanic de frecare, încălzirea şi uzura pieselor. - sistemul de răcire - evacuează cantitatea de căldură ce constituie un surplus faţă de cantitatea necesară asigurării temperaturii optime de funcţionare a motorului; menţine în motor o temperatură optimă de funcţionare, în limitele unei temperaturi a apei de răcire între 85°- 90° C la ieşirea din motor, independent de sarcina automobilului şi de temperatura mediului înconjurător - instalaţia de aprindere: produce aprinderea amestecului carburant în interiorul cilindrului: - la motoarele alimentate cu benzină aprinderea este produsă de către o scânteie electrică; - la motoarele alimentate cu motorină, aprinderea se produce datorită aerului comprimat încălzit - sistemul de pornire: antrenează arborele cotit în mişcare de rotaţie, asigurând turaţia minimă necesară pentru aprinderea amestecului carburant Rolul transmisiei - asigură transmiterea fluxului de putere de la motor la roţile motrice; - amplifică/multiplică momentul motor transmis la roţile motrice prin intermediul cutiei de viteze şi a transmisiei principale; - asigură întreruperea fluxului de putere de la motor la roţi (ambreiaj, cutie de viteze); Compunerea transmisiei: ambreiaj, cutie de viteze, transmisie cardanică, transmisie principală, diferenţial, reductor-distribuitor, arbori planetari şi transmisie finală. Ambreiajul - permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere de la motor la roţi; - permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia; - protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini; Diminuarea şocurilor în transmisie la schimbarea treptelor de viteză se realizează prin: ambreierea progresivă, concomitent cu accelerarea până la turaţia economică; sincronizarea pedalei de ambreiaj cu cea de acceleraţie; modul de acţionare a pedalei de ambreiaj în poziţiile de apăsare intermediare, care corespund patinării ambreiajului.

91

Cutie de viteze - permite întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţi; - permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului; - permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roţile motrice; - permite staţionarea autovehiculului cu motorul în funcţiune. Reductor distribuitor - transmite momentul motor la punţile motoare şi în acelaşi timp îl modifică Transmisia cardanică - distribuie momentul motor de la cutia de viteze la transmisia principală. - permite compensarea variaţiilor de poziţie relativă a componentelor transmisiei Transmisia principală - amplifică/modifică şi transmite momentul motor de la transmisia cardanică, aflată în planul longitudinal al automobilului, la diferenţial şi arborii planetari situaţi într-un plan transversal. Diferenţialul - permite ca roţile aceleiaşi punţi motoare să ruleze la turaţii diferite. Arborii planetari - transmit momentul motor de la diferenţial la roţile motoare. 2. Cunoaşterea şi acţionarea organelor de comandă ale automobilului A. Organe de comandă pentru pornirea motorului a. Contactul cu cheie: Pe plăcuţa contactului sunt imprimate litere care au semnificaţiile: - cheia în dreptul “St” (stop antifurt) - volanul blocat şi se permite introducerea şi scoaterea cheii; - cheia în dreptul “G” (garaj) - volanul deblocat şi curentul electric întrerupt - cheia în dreptul “M” (contact motor) – se aprind două becuri de culoare roşie pe tabloul de bord - cheia în dreptul “D” (demaror) – electromotorul este alimentat, motorul porneşte şi cheia revine în dreptul literei “M” b. Pedala de ambreiaj: comandă cuplarea sau decuplarea arborelui cotit de cutia de viteze Modul de acţionare: - în poziţie liberă, neapăsată, corespunde stării de cuplare a ambreiajului (ambreiere), de transmitere a cuplului motor de la motor la cutia de viteze şi apoi în continuare la roţi; - prin apăsarea până la podea se obţine poziţia de decuplare (debreiere), cuplul motor nu se mai transmite. c. Maneta pentru schimbarea treptelor de viteză: - serveşte la cuplarea diverselor trepte de viteză pentru mers înainte şi înapoi - poziţiile pentru schimbarea treptelor de viteză sunt prezentate pe nuca manetei 92

Pentru schimbarea treptelor de viteze se procedează astfel: - treapta I (plecarea de pe loc): se apasă întâi pedala de ambreiaj până la podea şi simultan maneta se aduce uşor către stânga şi apoi se împinge către înainte, cu podul palmei făcut căuş; - similar se va proceda şi pentru introducerea în celelalte trepte de mers înainte (II, III, IV, V), maneta fiind manevrată conform schemei imprimate pe nuca acesteia; - pentru introducerea manetei pentru mers înapoi (“R”) se duce mai întâi maneta la punctul mort (“O”), apoi se apasă maneta spre podea, după care aceasta se împinge înapoi spre stânga. d. Pedala de acceleraţie: comandă închiderea sau deschiderea clapetei de admisie a carburatorului, punând în funcţiune pompa de acceleraţie (pompa de şpriţ) a carburatorului, când pedala este apăsată, prin intermediul cablului flexibil Pedala se acţionează astfel: - pentru pornirea de pe loc şi pentru creşterea vitezei de deplasare (după ce s-au schimbat treptele de viteză) se apasă cu piciorul drept pedala de acceleraţie şi simultan se eliberează progresiv pedala de ambreiaj, în funcţie de treapta de viteză; - pentru reducerea vitezei sau oprire, piciorul drept este trecut de pe pedala de acceleraţie pe pedala frânei de serviciu, iar piciorul stâng va apăsa pedala de ambreiaj concomitent cu aducerea manetei schimbătorului de viteze în punctul mort; - prin apăsarea continuă a pedalei de acceleraţie (cât timp automobilul este în mişcare) se va realiza alimentarea suplimentară cu combustibil a motorului, în funcţie de natura acţiunii (demaraj, mărirea vitezei, urcarea unei rampe etc.) e. Comenzile pentru instalaţia de semnalizare: Funcţionează astfel: - cheia de contact introdusă în dreptul reperului “R”; - maneta dispozitivului monobloc din stânga volanului se deplasează în jos (semnalizând schimbarea direcţiei de mers spre stânga) sau în sus (semnalizând schimbarea direcţiei de mers spre dreapta); - în cele două poziţii, la tabloul de bord apare o lumină verde cu intermitenţă ritmică. f. Comenzile pentru instalaţia de iluminare şi instalaţia acustică Pentru acţionare se procedează astfel: - când pe faţa manetei dispozitivului monobloc dinspre şofer apare reperul “O”, curentul electric este întrerupt; - se roteşte maneta în sens invers acelor de ceasornic, astfel ca pe faţa manetei dinspre şofer să apară reperul “B”, care corespunde iluminării lanternelor de poziţie şi a becurilor luminilor de bord; - când pe faţa manetei dispozitivului monobloc apar reperele “O” sau “B” prin apăsarea în jos se aprind luminile de drum ale farurilor, atâta timp cât maneta este apăsată; - prin deplasarea manetei în sus, în poziţie extremă, se aprind luminile de întâlnire ale farurilor. B. Aparatura pentru controlul funcţionării automobilului a. Avertizorul optic pentru nivelul combustibilului din rezervor Când contactul este pus, un indicator de la tabloul de bord arată cantitatea de combustibil aflată în rezervor b. Avertizorul optic şi valoric al presiunii de ulei Aprinderea becului roşu de la tabloul de bord obligă pe şofer să oprească şi să se intervină în vederea remedierii defecţiunii. c. Avertizorul optic şi valoric al temperaturii lichidului de răcire 93

Aprinderea becului roşu arată că lichidul de răcire are temperatura peste cea a regimului optim şi obligă pe şofer să oprească şi să se intervină în vederea remedierii defecţiunii. d. Indicatorul martor al semnalizatorului pentru schimbarea direcţiei de mers Aprinderea becului verde cu funcţionare intermitentă indică semnalizarea schimbării direcţiei de mers la dreapta sau la stânga. e. Vitezometrul Acul indicator arată viteza de deplasare a automobilului în km/h. f. Indicatorul încărcării bateriei de acumulatori Când motorul funcţionează, acul indicatorului se deplasează pe trei zone de culoare: - roşie (stânga) – motor oprit; - verde (central) – confirmă funcţionarea corectă a bateriei şi a aparaturii de încărcare a acesteia; - roşie (dreapta) – avertizează unele defecţiuni ale echipamentului electric de încărcare excesivă a bateriei. Acul aflat în zona roşie, când motorul funcţionează, obligă la oprirea motorului şi găsirea cauzei avariei respective. g. Indicatorul martor de confirmare a funcţionării luminilor de drum Aprinderea becului albastru confirmă funcţionarea luminilor de drum (faza lungă) h. Indicatorul martor de confirmare a funcţionării luminilor de întâlnire, de poziţie şi a luminilor de bord Aprinderea becului verde confirmă funcţionarea luminilor de întâlnire (faza scurtă), de poziţie şi a luminilor de bord. C. Organe de comandă pentru oprirea motorului a. Pedala de acţionare a frânei de serviciu Prin apăsarea pedalei cu piciorul drept şi împingerea către podea, sistemul de frânare intră în funcţiune, rezultând reducerea vitezei până la oprire. b. Maneta frânei de ajutor Maneta la podea nu acţionează sistemul de frânare al roţilor din spate. Pentru frânare se apasă pe butonul din capul manetei şi se trage în sus maneta, apoi se lasă butonul liber pentru a o bloca în poziţia trasă. Deblocarea manetei se face apăsând butonul şi coborând maneta până la podea D. Organe de comandă folosite în condiţii speciale a. Butonul (maneta) de comandă a ştergătorului de parbriz Se apasă pe butonul (maneta) de acţionare a electromotorului mecanismului ştergătorului de parbriz, alegând una din cele trei poziţii (repaus, viteză medie, viteză mare). b. Butonul de comandă al instalaţiei de spălat geamul parbrizului şi lunetei Acţionând asupra butonului (manetei) de la volan se pune în funcţiune instalaţia care va proiecta jeturi de apă pe parbriz, după care se acţionează ştergătoarele pentru spălarea geamului. c. Comanda robinetului de introducere a apei calde în instalaţia de climatizare Prin rotirea robinetului aflat pe faţa tabloului de bord are loc trecerea lichidului de răcire încălzit în radiatorul climatizorului. d. Comanda debitului de aer pentru încălzire şi dezaburire Prin acţionarea manetelor şi a motoventilatorului cu ajutorul butonului aflat pe faţa tabloului de bord, are loc distribuirea aerului încălzit şi dezaburirea geamului 94

La alte variante constructive, atât dezaburirea, cât şi încălzirea sau ventilarea se fac fără a se pune în funcţiune motoventilatorul. E. Organe de comandă ale elementelor de caroserie a. Butonul pentru comanda deschiderii capotei motorului Pentru deschiderea capotei motorului se trage butonul cablului de acţionare a închizătorului. Blocarea capotei se face prin căderea liberă sau prin apăsarea acesteia. b. Butonul pentru comanda deschiderii capotei portbagajului Pentru deschiderea portbagajului se introduce cheia în broască, se răsuceşte invers acelor de ceasornic, se apasă pe butonul închizătorului, deblocarea făcându-se datorită a două arcuri elicoidale laterale. Închiderea capotei se face prin căderea liberă a acesteia pe închizător, realizându-se blocarea, apoi se introduce cheia în broască, care se răsuceşte în sensul acelor de ceasornic pentru închiderea acesteia. 3. Instalarea la postul de conducere A. Operaţii anterioare instalării la postul de conducere a. Verificarea stării de curăţenie a parbrizului şi a lunetei Toate geamurile automobilului trebuie să fie curate: se curăţă cu o piele de căprioară sau alte materiale, folosind apă sau emulsii speciale. b. Verificarea sumară tehnică şi estetică a automobilului Pentru a asigura siguranţa în trafic se verifică: sistemul de rulare (să nu aibă pană de cauciuc), sistemul de direcţie, sistemul de frânare, instalaţia de iluminare şi semnalizare etc. c. Controlul şi îngrijirea zilnică - verificarea nivelului electrolitului din bateria de acumulatori şi curăţirea bornelor; - verificarea nivelului lichidului de frână; - verificarea nivelului lichidului de răcire în instalaţie (nivelul în vasul de expansiune să fie între reperele marcate pe vas); - verificarea nivelului uleiului de ungere a motorului; - observarea pierderilor de ulei şi de alte lichide şi îndepărtarea lor B. Instalarea la postul de conducere a. Deschiderea portierei din exterior Se face prin apăsarea butonului şi tragerea mânerului metalic de pe uşă sau prin acţionarea clapetei situată pe uşă. b. Urcarea în automobil - se face prin faţă iar coborârea se face prin spatele autovehiculului. - se introduce piciorul drept în interiorul maşinii, sprijinindu-l pe podea. - simultan se apucă volanul cu mâna dreaptă. - se introduce corpul şi se aşează pe scaun - se introduce piciorul stâng în maşină - cu mâna stângă se închide din interior portiera c. Reglarea scaunului 95

Se face prin deplasarea scaunului cu ajutorul manetei aflate la baza lui, astfel: - maneta trasă în sus deblochează culisanta, permiţând scaunului să gliseze automat în faţă, împins de corpul şoferului; - maneta eliberată, după ce s-a stabilit poziţia dorită a scaunului, blochează culisanta prin intermediul unui arc. d. Reglarea spătarului şi a tetierei scaunului - pentru înclinarea spătarului pe spate se acţionează rozeta din partea dreaptă de la baza scaunului prin rotirea acesteia în sens invers acelor de ceasornic; - pentru înclinarea spătarului în faţă se acţionează rozeta în sensul acelor de ceasornic; - tetiera se reglează prin ridicarea sau coborârea în glisiera respectivă. e. Reglarea oglinzilor retrovizoare interioare şi a parasolarului - pentru a avea o bună vizibilitate în spate, oglinda interioară va fi reglată în înălţime; - oglinzile exterioare pot fi reglate din interiorul maşinii. f. Reglarea centurii de siguranţă - se face prin mărirea sau micşorarea buclei de întindere a acesteia, astfel ca distanţa faţă de corp să permită introducerea a maximum două degete; - la unele centuri reglajele sunt automate. g. Părăsirea automobilului: se opreşte motorul; se scoate cheia din contact; se introduce maneta schimbătorului de viteze în treapta I sau a II-a sau în treapta de mers înapoi; Staţionarea se va asigura prin tragerea frânei de ajutor. Se ridică geamurile; se iese din habitaclu şi se deplasează prin spate. h. Coborârea din automobil: se deschide portiera din interior cu mâna dreaptă pe volan, şoferul va pune piciorul stâng pe sol şi sprijinit pe acesta va ieşi. i. Închiderea portierei: se face prin împingerea mânerului metalic aflat pe portieră. Încuierea uşii se face cu cheia sau din telecomandă. 4. Pornirea de pe loc şi oprirea automobilului A. Pornirea de pe loc a automobilului a. Verificarea poziţiei manetei schimbătorului de viteze: maneta schimbătorului de viteze trebuie să se afle la punctul mort b. Introducerea cheii de contact Înainte de introducerea chei în contact se calcă pedala de ambreiaj, se va roti cheia de contact până la poziţia reperului “M” când se aprind două becuri roşii la tabloul de bord şi se continuă rotirea până la poziţia reperului “D”, concomitent cu apăsarea pedalei de ambreiaj, menţinându-se în această poziţie maximum 10-15 sec, după care se eliberează pedala de ambreiaj. Dacă motorul nu a pornit, după circa 1 minut se încearcă din nou să se pornească motorul. În momentul în care motorul începe să funcţioneze, se eliberează cheia de contact, care revine automat în poziţia “M” şi se acţionează asupra pedalei de acceleraţie. c. Manevrarea volanului: volanul se manevrează cu ambele mâini, excluzând cazul când cu una din mâini se execută o altă manevră necesară. Poziţia corectă a mâinilor pe volan corespunde zonelor de pe cadranul unui ceas, prin care se indică ora 09 şi 15. d. Apăsarea totală a pedalei de ambreiaj: se execută în vederea decuplării motorului de transmisie (debreiere), pentru a permite introducerea manetei schimbătorului de viteze din punctul mort în treapta I. e. Cuplarea manetei schimbătorului de viteze în treapta I: se acţionează maneta schimbătorului de viteze în poziţia pentru treapta I, menţinând apăsată pedala de ambreiaj. 96

f. Avertizarea celorlalţi participanţi la trafic de intenţia de a porni de pe loc: se pun în funcţiune luminile intermitente pentru semnalizarea schimbării direcţiei de mers spre stânga si se asigură (în faţă şi în spate) că manevra de pornire poate fi executată; în caz contrar se acordă prioritate participanţilor la trafic, după care se asigură din nou în vederea executării manevrei. g. Eliberarea totală a frânei de ajutor: se acţionează asupra manetei frânei de ajutor pentru a o coborî la podea. h. Acţionarea pedalei de acceleraţie, progresiv, concomitent cu eliberarea pedalei de ambreiaj: Se apasă pedala de acceleraţie, la început moderat şi se continuă progresiv până la accelerarea motorului, concomitent cu eliberarea lentă a pedalei de ambreiaj efectuată în trei etape succesive: - ambreiere rapidă – se eliberează parţial pedala ambreiajului până când turaţia motorului începe să scadă puţin, fără a ridica piciorul de pe pedala de acceleraţie; - oprirea ambreierii – se continuă accelerarea până când automobilul va porni de pe loc, fără ca ambreiajul să fie complet cuplat ; - se continuă eliberarea progresivă şi lentă a pedalei de ambreiaj până în poziţie de ambreiere completă (pedala ridicată sus), concomitent cu continuarea accelerării, pentru ca automobilul să poată porni de pe loc. B. Oprirea automobilului a. Semnalizarea intenţiei de oprire: se va semnaliza schimbarea direcţiei de mers spre dreapta, concomitent cu asigurarea în oglinda retrovizoare că manevra este posibilă ; prin apăsarea pedalei frânei de serviciu se aprind lămpile “STOP” pentru a semnaliza intenţia de oprire. b. Ridicarea piciorului drept de pe pedala de acceleraţie: se ridică piciorul drept pentru a elibera pedala de acceleraţie până când aceasta se va afla în poziţia de sus. c. Trecerea piciorului drept de pe pedala de acceleraţie pe pedala frânei de serviciu: se apasă uşor pedala frânei de serviciu, pentru o reducere uşoară a vitezei automobilului, prin scăderea turaţiei motorului. d. Acţionarea pedalei de ambreiaj: când turaţia motorului se reduce suficient, concomitent cu apăsarea pedalei de ambreiaj până la podea, se va apăsa şi pedala frânei de serviciu pentru oprirea automobilului. e. Acţionarea manetei schimbătorului de viteze: pentru oprirea completă a automobilului se apasă cu piciorul stâng pe pedala de ambreiaj până la podea şi apoi se acţionează maneta schimbătorului de viteze în poziţia punctului mort. f. Eliberarea pedalei de ambreiaj şi blocarea frânei de ajutor: se eliberează pedala de ambreiaj prin ridicarea piciorului stâng şi se acţionează frâna de ajutor prin ridicare până la cuplarea ei. g. Oprirea motorului: se eliberează frâna de serviciu, când automobilul nu se mai deplasează, după care se opreşte funcţionarea motorului prin rotirea cheii de contact în sens invers acelor de ceasornic. Etapa a II-a: Manevrarea automobilului cu viteză lentă şi moderată în trafic cu intensitatea redusă 1: Schimbarea treptelor de viteză 97

A. Pentru a creşte viteza de deplasare a. Introducerea manetei schimbătorului de viteze în treapta I Pentru treapta I de viteză se procedează ca în cazul pornirii de pe loc, accelerându-se progresiv până când viteza ajunge la 15-20 km/h b. Introducerea manetei schimbătorului de viteze în treapta a II-a Pentru treapta a II-a de viteză, schimbarea treptei se execută atunci când viteza după plecarea de pe loc ajunge la 15-20 km/h şi se procedează astfel: - se apasă pedala de ambreiaj până la podea şi se eliberează brusc pedala de acceleraţie; - ţinând în continuare pedala de ambreiaj apăsată, se ridică mâna dreaptă de pe volan pentru a scoate maneta schimbătorului de viteze din treapta I, iar după ce se duce la punctul mort, se va continua deplasarea manetei spre înapoi, până când se introduce în treapta a II-a de viteză; - după introducerea manetei schimbătorului în treapta a II-a, se readuce mâna dreaptă pe volan şi se eliberează pedala de ambreiaj ceva mai rapid decât la treapta I, continuând să se accelereze progresiv până când automobilul atinge viteza de 30-35 km/h c. Introducerea manetei schimbătorului de viteze în treapta a III-a Pentru treapta a III-a de viteză, schimbarea se face după ce s-a parcurs un spaţiu suficient în treapta a II-a, până când viteza automobilului ajunge la 30-35 km/h, astfel: - se apasă pedala de ambreiaj până la podea şi se eliberează brusc pedala de acceleraţie ţinând în continuare pedala de ambreiaj apăsată, se scoate maneta schimbătorului de viteză din treapta a II-a, iar după ce se duce la punctul mort, se va continua deplasarea manetei către înainte şi la dreapta, până când se introduce în treapta a III-a, eliberându-se pedala de ambreiaj mai rapid decât la treapta a II-a, continuând să se accelereze progresiv până când automobilul atinge viteza de 50-60 km/h d. Introducerea manetei schimbătorului de viteze în treptele IV şi V Pentru treapta a IV-a de viteză, schimbarea se face după ce s-a parcurs un spaţiu suficient în treapta a III-a, până când viteza ajunge la 50-60 km/h, eliberându-se apoi pedala de ambreiaj mai rapid decât la treapta a III-a. Dacă automobilul este dotat cu o cutie de viteze cu 5 trepte, schimbarea în ultima treaptă se face după ce s-a parcurs un spaţiu suficient în treapta a IV-a, atunci când viteza ajunge la 75-80 km/h, eliberându-se apoi pedala de ambreiaj rapid. B. Pentru a reduce viteza de deplasare a. Eliberarea pedalei de acceleraţie: se eliberează pedala de acceleraţie prin ridicarea piciorului drept de pe pedală. b. Acţionarea pedalei frânei de serviciu: după eliberarea pedalei de acceleraţie, se apasă cu piciorul drept pe pedala frânei de serviciu, pentru a frâna automobilul în vederea reducerii vitezei de deplasare c. Acţionarea pedalei de ambreiaj: după ce se acţionează pedala frânei de serviciu, se apasă pedala de ambreiaj până la podea, concomitent cu eliberarea pedalei frânei de serviciu. d. Acţionarea schimbătorului de viteze: se acţionează cu mâna dreaptă maneta schimbătorului de viteze, scoţând din treapta de viteză respectivă , iar după ce se trece prin punctul mort, se introduce maneta într-o treaptă inferioară (nu neapărat în următoarea treaptă inferioară). e. Acţionarea pedalei de acceleraţie: se eliberează progresiv şi lent pedala de ambreiaj, concomitent cu acţionarea similară a pedalei de acceleraţie, adecvată treptei de viteză aleasă. 98

2: Manevrele în cazul unui mers cu ambreiajul patinat a. Introducerea manetei schimbătorului de viteză în treptele I sau a II-a Se apasă pedala de ambreiaj până la podea, după care se introduce maneta schimbătorului de viteze în treptele I sau a II-a. b. Efectuarea unui demaraj obişnuit: se accelerează prin apăsarea pedalei de acceleraţie pentru un demaraj obişnuit c. Acţionarea pedalei de acceleraţie şi a pedalei de ambreiaj: se ridică piciorul de pe pedala de ambreiaj pentru ca automobilul să se pună în mişcare, după care se apasă foarte puţin pe pedala de acceleraţie (4-5-mm), pentru a menţine o turaţie suficientă a motorului. În această situaţie, chiar dacă viteza rămâne redusă, automobilul se va deplasa înainte fără smucituri. 3: Mersul înapoi a. Asigurarea vizibilităţii în vederea executării manevrei: Pentru a asigura o vizibilitate optimă, şoferul îşi va răsuci bustul către dreapta, întorcând capul pentru a putea să privească prin toată suprafaţa lunetei, având mâna dreaptă rezemată pe spătarul scaunului alăturat, poziţie ce-i va permite să poată aşeza corect picioarele pe pedale. Mâna stângă o va menţine pe volan, în zona orei 12 de pe cadranul unui ceasornic. b. Acţionarea pedalei de ambreiaj şi a manetei schimbătorului de viteze: Se apasă pe pedala de ambreiaj şi simultan se introduce maneta schimbătorului în poziţia de mers înapoi. c. Acţionarea pedalei de acceleraţie şi a pedalei de ambreiaj: Se acţionează progresiv pedala de acceleraţie, prin apăsarea ei simultan cu eliberarea progresivă a pedalei de ambreiaj, permiţând astfel deplasarea înapoi a automobilului. 4: Viraj la dreapta şi la stânga A. Manevrarea volanului şi mişcarea mâinilor pe volan la executarea virajului spre dreapta a. Poziţia mâinilor pe volan: Se află în zona orei 09 şi 15 de pe cadranul unui ceasornic. b. Mişcarea mâinilor pe volan pentru pregătirea executării virajului spre dreapta: De la poziţia iniţială a mâinilor se strânge ceva mai mult volanul cu mâna dreaptă, concomitent cu slăbirea acestuia cu mâna stângă. c. Începerea virajului: Începerea virajului se realizează cu tragerea progresivă a volanului cu mâna dreaptă în jos, fără ca mâna stângă să participe la manevră, dar permiţând rotirea volanului până în dreptul zonei orei 16 de pe cadranul unui ceasornic d. Mişcările suplimentare ale mâinilor în situaţia când nu s-a virat suficient: Dacă virajul nu s-a finalizat, se va proceda la strângerea volanului cu mâna stângă, aflată în zona orei 09 şi la readucerea mâinii drepte în zona orei 15, prin alunecarea pe volan, după care se va continua rotirea volanului în jos. În funcţie de raza virajului, alternarea mişcării mâinilor pe volan se poate repeta până când automobilul se va înscrie corect în curba respectivă e. Redresarea volanului: Redresarea se face astfel: 99

- se strânge volanul cu mâna stângă, concomitent cu slăbirea acestuia din mâna dreaptă - se trage progresiv volanul cu mâna stângă în jos, mâna dreaptă neparticipând la manevră - dacă se ajunge cu mâna stângă în dreptul zonei orei 08, iar volanul nu este încă suficient redresat, atunci se va strânge volanul cu mâna dreaptă, iar mâna stângă va fi readusă în dreptul orei 09 prin alunecarea ei pe volan, după care se va relua mişcarea de tragere a volanului în jos în funcţie de raza virajului. Alternarea mişcării mâinilor pe volan se poate repeta până când automobilul se va reînscrie în linie dreaptă. B. Manevrarea volanului şi mişcarea mâinilor pe volan la executarea virajului spre stânga a. Poziţia mâinilor pe volan: Se află în zona orei 09 şi 15 de pe cadranul unui ceasornic. b. Mişcarea mâinilor pe volan pentru pregătirea executării virajului spre stânga: De la poziţia iniţială a mâinilor se strânge ceva mai mult volanul cu mâna stângă, concomitent cu slăbirea acestuia cu mâna dreaptă. c. Începerea virajului: Începerea virajului se realizează cu tragerea progresivă a volanului cu mâna stângă în jos, fără ca mâna dreaptă să participe la manevră, dar permiţând rotirea volanului până în dreptul zonei orei 08 de pe cadranul unui ceasornic. d. Mişcările suplimentare ale mâinilor în situaţia când nu s-a virat suficient: Dacă se ajunge cu mâna stângă în dreptul orei 08, iar mişcarea volanului nu a fost suficientă pentru executarea virajului, se va strânge volanul cu mâna dreaptă, iar mâna stângă va fi readusă, prin alunecarea ei pe volan, în dreptul orei 09, după care se va relua mişcarea de tragere a volanului în jos. În funcţie de raza virajului, alternarea mişcării mâinilor pe volan se poate repeta până când automobilul se va înscrie corect în curba respectivă. e. Redresarea volanului: Redresarea se face astfel: - se strânge volanul cu mâna dreaptă, concomitent cu slăbirea acestuia din mâna stângă; - se trage progresiv volanul cu mâna dreaptă în jos, mâna stângă neparticipând la manevră; - dacă se ajunge cu mâna dreaptă în dreptul zonei orei 16, iar volanul nu este încă suficient redresat, atunci mâna dreaptă va fi readusă prin alunecarea ei pe volan, în dreptul orei 14, după care se va relua mişcarea de tragere a volanului în jos; În funcţie de raza virajului, alternarea mişcării mâinilor pe volan se poate repeta până când automobilul se va reînscrie în linie dreaptă. 5: Întoarcerea a. Poziţionarea automobilului: Se porneşte din zona cea mai apropiată de limita din dreapta a drumului pe care urmează a se efectua manevra. b. Semnalizarea intenţiei de mers: Se semnalizează intenţia de schimbare a direcţiei de mers spre stânga, luându-se măsuri corespunzătoare de asigurare. c. Acţionarea comenzilor (pedala de ambreiaj, maneta schimbătorului de viteze) şi virarea roţilor spre stânga: 100

Se apasă pedala de ambreiaj până la podea şi se introduce maneta schimbătorului în treapta I, virându-se roţile la maximum spre stânga, după care se porneşte pentru a deplasa automobilul până la bordura de pe partea opusă. d. Virarea roţilor spre dreapta: Înainte ca roţile să atingă bordura opusă, se opreşte şi se virează roţile la maximum spre dreapta. e. Asigurarea şi executarea manevrei de mers înapoi: În poziţia de mai sus, se va asigura din dreapta şi din stânga, introducându-se maneta schimbătorului în treapta de mers înapoi, concomitent cu debreierea, executându-se pornirea automobilului spre înapoi. f. Redresarea volanului: Spre sfârşitul deplasării prin mers înapoi, se redresează volanul, se rulează cu viteză lentă şi se opreşte cu roţile din spate în bordură. g. Asigurarea şi efectuarea virajului pentru a se intra pe noua direcţie: Pentru a se efectua virajul pentru intrarea în trafic pe noua direcţie, se va asigura din nou din stânga şi din dreapta, se va introduce maneta schimbătorului în treapta I, concomitent cu debreierea, executându-se astfel pornirea spre înainte. 6: Parcarea laterală a. Depăşirea locului unde se va face parcarea: Se depăşeşte cu cel mult două lungimi de maşină locul de parcare, asigurându-se în acelaşi timp o distanţă laterală de 60-70 cm. b. Ocuparea poziţiei pentru mers înapoi: După ocuparea poziţiei de mers înapoi şi asigurare, se vor executa acţiunile de deplasare cu spatele cu viteză redusă şi ambreiaj patinat. c. Executarea manevrei de parcare: Se face astfel: - când automobilul a depăşit cu jumătate din portbagajul său vehiculul în spatele căruia urmează să se parcheze, pentru a intra în zona stabilită pentru parcare, se începe virajul către dreapta (sau stânga) concomitent cu deplasarea spre spaţiul rezervat parcării - când stâlpul autoturismului din dreapta (respectiv stânga) din faţă a ajuns în dreptul spatelui vehiculului în urma căruia urmează a se parca, se redresează volanul, după care se continuă deplasare către înapoi circa 30 cm. Din această poziţie se virează invers, spre stânga (dreapta), pentru a permite intrarea automobilului în spaţiul dorit şi a se evita lovirea bordurii sau urcarea pe trotuar Concomitent, se urmăreşte cu atenţie ca aripa din faţă dreapta (stângă) să nu lovească vehiculului în spatele căruia se parchează. d. Redresarea roţilor: Se îndreaptă roţile şi se aşează automobilul într-o poziţie convenabilă pentru ieşire. La nevoie, această poziţie poate fi realizată prin deplasări scurte, înainte şi înapoi, executate în spaţiul dintre vehiculele între care s-a făcut parcarea. 7: Oprirea în rampă a. Alegerea treptei de viteză: Se face în funcţie de înclinarea rampei şi de lungimea sectorului de drum respectiv, astfel încât deplasarea automobilului să nu necesite schimbarea treptelor de viteză. 101

b. Oprirea în rampă: Se face în aceleaşi condiţii ca la orice oprire în plan drept, cu singura diferenţă că intervalul de timp dintre acţionarea pedalei frânei de serviciu şi acţionarea pedalei de ambreiaj trebuie să fie mai scurt decât în cazul unei opriri în plan (înclinarea rampei contribuie la reducerea vitezei). c. Finalizarea manevrei: După ce automobilul a fost oprit (motorul oprit), se trage frâna de ajutor, fără a se elibera pedala frânei de serviciu, pentru a asigura imobilizarea. Apoi se aduce maneta schimbătorului de viteze la punctul mort, simultan cu apăsarea pedalei de ambreiaj, după care cele două pedale vor fi eliberate (ambreiaj şi frână de serviciu). 8: Pornirea din rampă a. Alegerea treptei de viteză: Se apasă pedala de ambreiaj până la podea, simultan cu introducerea manetei schimbătorului de viteze în treapta I. b. Pornirea din rampă: Volanul se ţine cu ambele mâini, efectuându-se manevra astfel: - cu pedala de ambreiaj apăsată, se acţionează pedala de acceleraţie pentru turarea moderată a motorului; - se eliberează progresiv pedala de ambreiaj pentru scăderea turaţiei motorului; - fără a se elibera complet pedala de ambreiaj, se ridică mâna dreaptă de pe volan, slăbind rapid şi complet maneta frânei de ajutor, concomitent cu creşterea turaţiei motorului prin apăsări ale pedalei de acceleraţie cu piciorul drept. c. Finalizarea manevrei: Se readuce mâna dreaptă pe volan, slăbind pedala de ambreiaj până la eliberarea completă, pentru a pune automobilul în mişcare, concomitent cu sporirea acceleraţiei pentru a se evita deplasarea către înapoi sau oprirea motorului. 9: Depăşirea A. Manevrele executate de conducătorul auto ce depăşeşte un vehicul a. Asigurarea că manevra de depăşire este permisă şi posibilă: Conducătorul auto trebuie să se asigure dacă în locul respectiv depăşirea este permisă, că drumul, condiţiile de trafic şi meteo permit efectuarea manevrei de depăşire în cele mai bune condiţii. b. Pregătirea manevrei de depăşire: Acţiunile care preced executarea manevrei sunt: - semnalizarea intenţiei pentru depăşirea vehiculului care circulă în faţă; - asigurarea din spate, lateral stânga şi din sens opus că manevra poate fi executată; - deplasarea pe o distanţă de cel puţin 50 m în localităţi sau cel puţin 100 m în afara localităţilor, fără a se schimba direcţia de mers, cu menţinerea funcţionării semnalizatoarelor; - asigurarea din nou şi, dacă sunt îndeplinite condiţiile de depăşire, se va lua decizia de a începe executarea manevrei. c. Executarea manevrei de depăşire: Manevrele executate sunt: - schimbarea direcţiei de mers spre stânga cu menţinerea funcţionării semnalizatoarelor; - deplasarea cu viteză sporită a automobilului, păstrând distanţa laterală faţă de vehiculul depăşit şi ţinând seama de rezerva de putere a motorului; 102

- apropierea de vehiculul depăşit, dublarea acestuia şi depăşirea lui cu semnalizatoarele menţinute în funcţiune. d. Revenirea la poziţia iniţială: Acţiunile executate sunt: - asigurarea faţă de vehiculul depăşit, vehiculele care circulă din sens opus, vehiculele din spate angajate în depăşire; - semnalizarea intrării în partea dreaptă a direcţiei de mers; - schimbarea direcţiei de mers spre dreapta cu menţinerea funcţionării semnalizatoarelor; - încadrarea corespunzătoare pe poziţia iniţială de mers; - oprirea semnalizării şi continuarea deplasării pe poziţia iniţială de mers. B. Obligaţiile conducătorului auto depăşit a. Când este depăşit de partenerii de trafic: - menţinerea vitezei de deplasare; - angajarea cât mai aproape de marginea dreaptă a drumului pentru a se permite executarea depăşirii. b. Când este depăşit de autovehicule care au în funcţiune mijloacele de avertizare sonoră şi de semnalizare cu lumină de culoare albastră: - reducerea vitezei; - angajarea cât mai aproape de marginea dreaptă a drumului c. Când este depăşit de autovehicule aparţinând poliţiei sau pompierilor care au în funcţiune mijloacele de avertizare sonoră şi de semnalizare cu lumină de culoare roşie, inclusiv de coloane oficiale însoţite de poliţie: - la semnalul agenţilor de poliţie, prin balansarea bastonului în plan vertical sau prin semnale sonore prelungite, se va opri imediat în afara spaţiului carosabil sau, dacă nu este posibil, cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului. 10: Derapajul a. Efectuarea acţiunilor necesare la apariţia fenomenului: Se vor executa manevrele: - reducerea turaţiei motorului prin eliberarea acceleraţiei; - pedala de ambreiaj apăsată până la podea; - rotirea volanului în partea către care se produce derapajul şi, pe măsură ce oscilaţia automobilului se reduce, se continuă mişcarea de rotire a volanului până la oprirea vehiculului b. Executarea pornirii de pe loc pe o suprafaţă alunecoasă: Se vor executa manevrele: - reducerea turaţiei motorului şi menţinerea ei constantă; - debreierea şi ambreierea executate cât mai lent. Dacă apare şi derapajul, se reduce turaţia motorului şi se eliberează pedala ambreiajului. Pentru deplasarea automobilului din locul respectiv, se va putea accelera, dar schimbarea treptelor de viteză trebuie să fie făcută cât mai rapid. 11: Patinarea Evitarea blocării roţilor şi a micşorării aderenţei cu solul alunecos: Se vor executa manevrele: - eliberarea pedalei de ambreiaj; 103

- acţionarea pedalei de acceleraţie în vederea creşterii turaţiei motorului. 12: Acvaplanarea a. Acţionarea pedalei de acceleraţie: se ridică piciorul de pe pedala de acceleraţie. b. Acţionarea volanului şi a ştergătorului de parbriz: se menţin roţile din faţă pe direcţia înainte şi se pun în funcţiune ştergătoarele de parbriz. c. Ieşirea din acvaplanare: se va controla direcţia de deplasare a automobilului 13: Pana de cauciuc apărută în timpul deplasării a. Reducerea vitezei de deplasare fără acţionarea frânei de serviciu: Se eliberează pedala de acceleraţie şi nu se va acţiona frâna de serviciu până la oprirea completă a automobilului. b. Menţinerea (controlul) direcţiei de mers: Se va realiza prin mişcări de rotaţie a volanului stânga-dreapta până la oprirea automobilului Etapa a III-a: Circulaţia prin punctele caracteristice drumului public 1: Deplasarea în curbe a. Reducerea vitezei de deplasare şi a acceleraţiei: Se reduce viteza înainte de a se intra în curbă prin reducerea progresivă a acceleraţiei. b. Manevre pentru a evita ieşirea în décor: După trecerea primei jumătăţi a curbei, se reia uşor accelerarea. Nu se intră în curbă cu piciorul pe pedala frânei de serviciu, care poate duce la derapaj sau chiar la răsturnarea automobilului. 2: Circulaţia prin intersecţii a. Virajul la dreapta: - observarea mijloacelor de semnalizare până în intersecţie; - adaptarea vitezei de deplasare: - când aderenţa este scăzută se foloseşte frâna de motor; - când aderenţa este bună se foloseşte frâna de serviciu; - semnalizarea schimbării direcţiei pe toată zona de preselectare până la încheierea manevrei; - rezolvarea situaţiilor de prioritate faţă de pietoni şi faţă de celelalte vehicule, în funcţie de mijloacele de reglementare de prioritate; - pe timp de noapte, semnalizarea prin alternarea luminilor de drum cu cele de întâlnire; - respectarea traiectoriei de deplasare (se porneşte din banda 1 şi pe celălalt drum se înscrie în banda 1 sau celelalte benzi). b. Traversarea intersecţiei: - observă mijloacele de semnalizare până la intersecţie; - preselectarea benzii corespunzătoare; - se circulă cu atenţie sporită; 104

- rezolvă situaţiile de prioritate faţă de pietoni, faţă de celelalte vehicule, faţă de mijloacele de reglementare a priorităţii; - la intersecţia nedirijată, adaptarea vitezei de deplasare; - în noul drum se va ocupa o bandă corespunzătoare poziţiei din care a plecat la traversare. c. Virajul la stânga: - observarea mijloacelor de semnalizare până în intersecţie; - preselectarea benzii corespunzătoare - adaptarea vitezei de deplasare: - când aderenţa este scăzută se foloseşte frâna de motor; - când aderenţa este bună se foloseşte frâna de serviciu; - pe timp de noapte, semnalizare prin alternarea luminilor de drum cu cele de întâlnire; - rezolvarea situaţiilor de prioritate până la ieşirea din intersecţie; - respectarea traiectoriei de deplasare: - se respectă regula cu ocolirea prin partea stângă a centrului intersecţiei, care poate fi imaginar sau materializat; - în funcţie de modul de amenajare a intersecţie se face excepţie de la regula de mai sus; - în noul drum se va ocupa o bandă corespunzătoare poziţiei ocupate la mijlocul intersecţiei. 3: Trecerea la nivel cu calea ferată curentă A. Cu bariere sau semibariere a. Când barierele sau semibarierele sunt coborâte - se va opri în ordinea sosirii înainte de întâlnirea barierei sau semibarierei; - nu se va părăsi automobilul; - nu se vor bloca căile de acces laterale; - atunci când se permite traversarea peste calea ferată, deplasare se va face în ordinea sosirii, aşteptându-se până când cel din faţă a traversat calea ferată şi a creat loc pentru următorul vehicul. b. Când barierele sau semibarierele nu sunt coborâte: - adaptarea vitezei de deplasare; - asigurarea că pe calea ferată nu circulă vehicul feroviar; - angajarea în traversare cu o treaptă de viteză corespunzătoare, fără să se schimbe treapta de viteză, după ce vehiculul din faţă a degajat trecerea şi se află la o distanţă corespunzătoare. B. Cu instalaţie automată de semnalizare luminoasă a. Când luminile de culoare roşie intermitente sunt în funcţiune: - se opreşte în ordinea sosirii; - nu se părăseşte vehiculul; - nu se blochează căile de acces laterale ; - la schimbarea semnalului se poate executa trecerea. b. Când funcţionează lampa cu lumină albă cu cadenţă lentă: - se reduce viteza de deplasare; - se asigură că pe calea ferată nu circulă vehicul feroviar; - dacă nu există vehicul feroviar, se execută trecerea. 105

4: Trecerea la nivel cu calea ferată fără bariere a. Trecerea la nivel cu calea ferată simplă sau dublă fără bariere: - se opreşte fără depăşirea indicatorului “TRECERE LA NIVEL CU CALE FERATĂ SIMPLĂ SAU DUBLĂ FĂRĂ BARIERE”; - se asigură individual că pe calea ferată nu circulă vehicul feroviar; - traversarea se face fără a schimba treapta de viteză. b. Trecerea la nivel cu calea ferată industrială: - traversarea se face fără a se schimba treapta de viteză; - se reduce viteza de deplasare; - se vor conforma numai semnificaţiei semnalelor agenţilor de cale ferată. 5: Circulaţia prin dreptul staţiilor mijloacelor de transport în comun a. Circulaţia prin dreptul staţiilor de tramvai fără refugiu: - observarea mijloacelor de semnalizare; - adaptarea vitezei de deplasare; - când tramvaiul este oprit în staţie, se va opri în spatele ultimului vagon; - se va pune în mişcare după ce s-au închis uşile tramvaiului; - când tramvaiul este oprit accidental între staţii sau la cap de linie, intrare în depou, chiar dacă uşile sunt deschise, se circulă cu viteză redusă şi cu atenţie sporită. b. Circulaţia prin dreptul staţiilor de tramvai cu refugiu: - observarea mijloacelor de semnalizare; - adaptarea vitezei de deplasare şi se circulă cu atenţie sporită. c. Circulaţia prin dreptul staţiilor de autobuz, troleibuz fără alveolă: - observarea mijloacelor de semnalizare; - adaptarea vitezei de deplasare; - depăşirea mijlocului de transport cu viteză redusă şi cu sporirea atenţiei. d. Circulaţia prin dreptul staţiilor de autobuz, troleibuz cu alveolă: - observarea mijloacelor de semnalizare; - adaptarea vitezei de deplasare, astfel încât să se poată opri şi să se acorde prioritate mijlocului de transport când conducătorul acestuia şi-a manifestat intenţia de a se pune în mişcare. 6: Circulaţia prin dreptul trecerilor pentru pietoni a. Circulaţia prin dreptul trecerilor de pietoni semnalizate: - observarea mijloacelor de semnalizare; - adaptarea vitezei de deplasare; - atunci când trebuie să se acorde prioritate pietonilor, intenţia de a opri trebuie să fie evidentă, încurajând traversarea pietonilor. b. Circulaţia la intersecţiile unde nu există semnalizare pentru trecerile de pietoni: - observarea mijloacelor de semnalizare; - adaptarea vitezei de deplasare; - să se circule cu atenţie; - nu se va opri pentru a se acorda prioritate pietonilor aflaţi în traversare. 7: Circulaţia pe drumurile publice cu declivităţi 106

a. Circulaţia în rampă: - cu bandă destinată vehiculelor lente şi în alte situaţii: - selectarea treptei de viteză care permite urcarea fără schimbarea treptei de viteză - în situaţia când există bandă destinată vehiculelor lente, se va folosi această bandă dacă nu se poate să se dezvolte viteza minimă înscrisă pe indicator - nu se schimbă treapta de viteză până la urcarea rampei. În condiţii de aderenţă scăzută, se va aborda rampa după ce vehiculul din faţă a urcat rampa. b. Circulaţia în pantă lungă/scurtă: - selectarea treptei de viteză astfel încât să se poată coborî fără să se schimbe treapta de viteză, folosindu-se frâna de motor; - evitarea frânărilor cu frâna de serviciu pe distanţe mari. 8: Circulaţia pe poduri, tunele şi pasaje rutiere a. Circulaţia pe poduri: - adaptarea vitezei de deplasare; - observarea indicatoarelor de semnalizare; - nu se va depăşi; - nu se bruschează comenzile. b. Circulaţia prin tunele: - adaptarea vitezei de deplasare; - observarea indicatoarelor de semnalizare; - selectarea benzii de deplasare; - se circulă cu luminile de întâlnire. c. Circulaţia în pasaje rutiere: - observarea indicatoarelor de semnalizare, configuraţia şi modul de amenajare a pasajului; - reducerea vitezei de deplasare; - nu se bruschează comenzile. 9: Viteza de deplasare a. Respectarea vitezei în localităţi şi în afara localităţilor: - nedepăşirea vitezei maxime admise, în localităţi şi în afara localităţilor, în funcţie de categoria de autovehicul condusă; - selectarea treptei de viteză corespunzătoare pentru a se asigura un consum economic (treapta de viteză mare, acceleraţie mică); - pentru ieşirea din situaţii dificile se foloseşte o treaptă de viteză mică şi o turaţie mare; - executarea opririi la punct fix la viteză de deplasare mare; - determinarea distanţei faţă de vehiculul din faţă, la deplasarea în coloană, respectându-se regula celor 2 secunde. b. Situaţia de adaptare a vitezei în aşa fel încât să se oprească în limita câmpului de vizibilitate către înainte şi înaintea oricărui obstacol previzibil: - aprecierea vitezei de deplasare în funcţie de vizibilitatea către înainte şi simularea evitării unui obstacol apărut brusc; - trecerea prin toate situaţiile la care legislaţia rutieră creează obligaţia adaptării vitezei de deplasare. 107

10: Prioritatea de trecere a. Situaţia când conducătorul are prioritate: - observarea mijloacelor de reglementare a priorităţii; - trecerea prin fiecare punct în care legea stabileşte că vehiculele au prioritate b. Situaţia când conducătorul nu are prioritate: - observarea mijloacelor de reglementare a priorităţii; - trecerea prin fiecare punct în care legea stabileşte că vehiculele nu au prioritate, prezentându-se modul de rezolvare a fiecărei situaţii în parte. c. Situaţia de nedeterminare de prioritate: - observarea mijloacelor de semnalizare şi configuraţia locului în care apare conflictul de prioritate; - rezolvarea fiecărei situaţii în parte (situaţia când la o intersecţie nedirijată se află 4 vehicule sosite în acelaşi timp, rezolvându-se ordinea de trecere). Etapa a IV-a: Evaluarea modului de manevrare a automobilului în condiţii de trafic normal. Nr. crt.

Obiectivul urmărit

0

1

Deficienţele în conducerea automobilului 

1

Pregătirea pentru  drum



2

Manevrarea şi poziţia  automobilului în timpul mersului 

2 nereglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare, nefixarea centurii de siguranţă, neeliberarea frânei de ajutor necunoaşterea aparaturii de bord sau a comenzilor automobilului nesincronizarea comenzilor (oprirea motorului, folosirea incorectă a treptelor de viteză) nemenţinerea direcţiei de mers folosirea incorectă a drumului cu sau fără marcaje



3

4

neasigurarea la schimbarea direcţiei de mers Schimbarea  executarea neregulamentară a virajelor direcţiei de mers şi  nesemnalizare sau semnalizare greşită a efectuarea virajelor schimbării direcţiei de mers Circulaţia în  intersecţii

neîncadrarea corespunzătoare în raport cu direcţia de deplasare 108

Puncte de penalizare 3 6

21

6 9 6 9 6 6 6

 

efectuarea unor manevre interzise (oprire, staţionare, întoarcere, mers înapoi etc.) neasigurarea la pătrunderea în intersecţii

6 9

 5

0

Depăşirea



1

2 

6

Prioritatea



 Respectarea semnificaţiei  semnelor şi mijloacelor de semnalizare 

7

8

Viteza

   

9

ezitarea repetată de a depăşi alte autovehicule nerespectarea regulilor de executare a depăşirii ori efectuarea acesteia în locuri şi situaţii interzise

Conducerea pe timp nefavorabil 

10

Neresepctarea normelor privind trecerea la nivel cu calea ferată

11

Executarea unor  manevre  obligatoriui de  îndemânare pe traseu

6 21

3

neacordarea priorităţii vehiculelor şi pietonilor care au acest drept tendinţe repetate de a ceda trecerea vehiculelor şi pietonilor care nu au prioritate nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor nerespectarea semnficaţiei culoriulor semaforului nerespectarea semnificaţiei semaforului cu lumină galbenă intermitentă nereducerea în locurile impuse de lege depăşirea vitezei maxime admise conducerea cu viteză redusă în mod nejustificat neîndemânare în conducere în condiţii de ploaie, zăpadă, mâzgă, polei deplasarea cu viteză neadecvată condiţiilor atmosferice şi de drum -neoprirea când barierele sau semibarierele sunt în coborâre - trecerea printre semibariere - neoprirea la indicatorul “Trecere la nivel cu o cale ferată simplă sau dublă” - neoprirea la semnalul agentului de cale ferată oprirea şi pornirea din rampă parcarea cu faţa, cu spatele sau laterală mersul înapoi

109

21 6 9 21 9 9 9 6 9 9

21

7 7 7

12

Producerea unui accident de circulaţie ori intervenţia pentru evitarea unui pericol

21

110

CONDUCEREA PREVENTIV - DEFENSIVĂ Conduita preventivă este definită ca fiind un comportament ce reclamă o atitudine de înţelegere a necesităţii de a respecta permanent prevederile actelor normative ce reglementează circulaţia pe drumurile publice. Prin conducere preventivă se înţelege anticiparea situaţiilor ce pot deveni periculoase Conducerea defensivă este acţiunea prin care conducătorul auto renunţă la dreptul conferit de lege pentru a preveni un accident pe cale de a se produce. Elementele conducerii preventive: - cunoştinţe tehnice şi practice; - vigilenţa; - prevederea; - judecata; - îndemânarea a. Cunoştinţele teoretice şi deprinderile practice presupune cunoaşterea prevederilor actelor normative, care reglementează circulaţia pe drumurile publice, a normelor conduitei preventive şi dobândirea cunoştinţelor şi capacităţilor legate de conducerea autovehiculului. b. Vigilenţa reprezintă capacitatea conducătorului auto de a observa atent şi susţinut, de a supraveghea continuu ceea ce se întâmplă în jurul său atunci când conduce autovehiculul, pentru a putea preveni un accident. Conducătorul auto trebuie să aibă atenţia sporită şi permanentă la tot ce se află şi se petrece pe drum, la modul de funcţionare a propriului vehicul, precum şi la celelalte elemente de circumstanţă, care pot fi întâlnite în traficul rutier. Conducătorul auto percepe ce se întâmplă în jurul său cu ajutorul simţurilor. Simţul văzului percepe informaţiile despre drum, starea acestuia, semnalizarea rutieră, ceilalţi participanţi la trafic aflaţi în faţă, lateral şi spate (vehicule, pietoni, etc.), aparatura de bord a autovehiculul pe care îl conduce. Simţul văzului este simţul primar prin intermediul căruia conducătorul auto dobândeşte 90% din informaţiile necesare identificării traficului. Câmpului vizual este dependent de viteza de deplasare. Cu cât viteza este mai mare cu atât câmpul vizual este mai mic. Privind în faţă se evită coliziunile frontale, iar privind în oglinzile retrovizoare cel puţin o dată la 5-7 secunde se conduce şi pentru alţii. Observarea şi concentrarea în trafic presupun: - poziţionarea corectă la volan; - asigurarea unei vizibilităţi maxime; - nivel ridicat al vigilenţei; - corelarea vitezei cu vizibilitatea. Poziţia corectă la volan presupune: - reglarea scaunului, spătarului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă; - conducatorul auto să se aşeze confortabil, capul să fie sprijinit pe tetieră şi să aibă acces uşor la comenzile vehiculului; - poziţionarea mâinilor pe volan prin analogie cu cadranul unui ceas în dreptul orelor 09 -15; - acţionarea fermă, lină şi insesizabilă a comenzilor. Poziţia incorectă la volan poate conduce la: - scăderea rezistenţei la oboseală, a concentrării; 111

- scăderea timpului de observare a potenţialelor pericole; - precizie slabă a traiectoriei vehiculului. c. Prevederea reprezintă capacitatea conducătorului auto de a intui, de a anticipa evenimentele care s-ar putea produce în timpul conducerii autovehiculului. Prevederea poate fi imediată şi îndepărtată. Prevederea imediată se referă la anticiparea unor evenimente care s-ar putea produce ca urmare a unor manevre imprevizibile ale altor participanţi la trafic (pietoni pe carosabil, biciclişti, vehicule cu tracţiune animală), a unor fenomene meteorologice ca poleiul, gheaţa, zăpada, aluviunile etc. sau a apariţiei animalelor domestice sau sălbatice pe carosabil. Prevederea îndepărtată, se referă la anticiparea pericolelor potenţiale, pe termen mai lung, încă înainte de a pleca la drum. d. Judecata reprezintă capacitatea conducătorului auto de a gândi logic şi de a înţelege sensul şi legătura situaţiilor din trafic în vederea adoptării soluţiilor cele mai bune, la momentul oportun. Judecata trebuie să fie promptă, selectivă, rapidă şi justă. Timpul de reacţie este intervalul, măsurat în secunde, dintre momentul apariţiei semnalului/evenimentului şi până la acţionarea de către conducătorul auto a uneia sau mai multor comenzi ale autovehiculului, impuse de evenimentul respectiv şi se încadrează între 0,5 şi 1,5 secunde. Timpul de frânare reprezintă distanţa parcursă din momentul acţionării pedalei de frână până în momentul imobolizării vehiculului. Distanţa de oprire reprezintă însumarea spaţiului parcurs în timpul de reacţie şi a spaţiului corespunzător timpului de frânare. Pentru estimarea distanţei totale de oprire în siguranţă se poate utiliza împărţirea cu 10 a vitezei indicate de vitezometru. La o viteză de 10 Km/ h se parcurg aproximativ 3 m. Acest mod de calcul este utilizat frecvent de către formatorii din Comunitatea Europeană. D/m V/ km/h 40 50 60 70 80 90 100 110 120 130

d1 (m)

d2 (m)

D = (d1 + d2) (m)

(40:10)x3 = 12 (50:10)x3 = 15 (60:10)x3 = 18 (70:10)x3 = 21 (80:10)x3 = 24 (90:10)x3 = 27 (100:10)x3 = 30 (110:10)x3 = 33 (120:10)x3 = 36 (130:10)x3 = 39

(40:10)x(40:10) = 16 (50:10)x(50:10) = 25 (60:10)x(60:10) = 36 (70:10)x(70:10) = 49 (80:10)x(80:10) = 64 (90:10)x(90:10) = 81 (100:10)x(100:10) = 100 (110:10)x(110:10) = 121 (120:10)x(120:10) = 144 (130:10)x(130:10) = 169

28 40 54 70 88 108 130 154 180 208

În determinări s-au utilizat coeficientul de aderenţă = 0,7 şi timpul de reacţie = 1 secundă. e. Îndemânarea reprezintă capacitatea conducătorului auto de a executa cu uşurinţă, corect şi rapid, operaţiunile şi manevrele de pregătire şi conducere a autovehiculului. La deplasarea în curbă sau în viraj: 112

- forţa centrifugă tinde să menţină deplasarea rectilinie a vehiculului; - deraparea spre altă bandă se produce atunci când forţa centrifugă este superioară aderenţei; - derapajele se produc la accelerare, la frânare şi în viraje; - pentru a nu intra in derapaj la abordarea virajelor, trebuie evitată acţionarea frânei de serviciu, iar manevrarea volanului să fie lină şi continuă; - derapajul – poate fi evitat prin evitarea acţionării frânei de serviciu şi prin manevrarea lină a volanului, în mod continuu, fără întreruperi; - la deplasarea în linie dreaptă se circulă pe mijlocul benzii. Factorii care diminuează capacitatea de conducere Factorii care diminuează capacitatea de conducere şi favorizează producerea de accidente sunt: erorile umane, viteza excesivă, oboseala, alcoolul, supraalimentaţia, medicamentele, stupefiantele, stresul, boala, vârsta. Viteza de deplasare: Viteza excesivă comportă riscuri legate de derapaj şi răsturnarea vehiculului la efectuarea virajelor şi mărirea distanţei de frânare. La dublarea vitezei de deplasare, in aceleaşi condiţii de drum, distanţa de frânare a vehiculului creşte de aproximativ 4 ori. Circuland cu aceeaşi viteză de deplasare distanţa de frânare pentru oprirea autovehiculului în condiţiile unui carosabil umed, faţă de cele normale, creşte de 2 ori. În aceleaşi condiţii de drum, distanţa necesară pentru oprirea unui autovehicul de mare tonaj faţă de cea necesară pentru un autoturism este de circa 2 ori mai mare. Viteza de deplasare pe timp de noapte trebuie aleasă astfel încât sş permită oprirea autovehiculului în limita câmpului vizual. După o ploaie torenţială este necesar să se păstreze o distanţă mult mai mare faţă de autovehiculele care circulă în faţa sa deoarece distanţa de frânare este mult mai mare. Oboseala poate fi cauzată de alimentaţia inadecvată, prea grasă sau neechilibrată, de lipsa somnului. Poate avea ca efect asumarea de riscuri suplimentare pentru scurtarea duratei călătoriei. Alcoolul poate avea efecte sedative sau anularea inhibiţiilor, diminuarea capacităţii de gândire, evaluarea greşită a vitezelor, reducerea câmpului vizual. Legislaţia rutieră din ţara noastră interzice conducerea autovehiculului sub influenţa băuturilor alcoolice, iar conducerea autovehiculului în stare de ebrietate sau cu o alcoolemie de cel puţin 0,8 0/00 constituie infracţiune. Cercetările efectuate asupra consumului de alcool la conducătorii auto implicaţi în accidente pun în evidenţă urmatoarele: - o mare parte dintre accidentele mortale (25%) sunt generate de consumul de alcool; - consumul unei cantităţi mici de alcool (alcoolemie de până la 0,3‰) generează un comportament degajat, riscant; - de la o concentraţie de peste 0,3‰ debuteaza riscul producerii accidentelor - de la o concentraţie de peste 0,5‰ riscul producerii accidentelor creşte de 2 ori; - de la o concentraţie de peste 0,8‰ riscul producerii accidentelor creşte de 10 ori; - de la o concentraţie de peste 1,2‰ riscul producerii accidentelor creşte de 35 de ori. Organismul elimină alcoolul mult mai lent decât îl absoarbe. Alcoolul are un coeficient mediu de eliminare din corp de 0,10 0/00 într-o oră. 113

Supraalimentaţia şi abuzul de mâncăruri grase acţionează negativ asupra cordului şi sistemului circulator, creându-se pericolul accidentelor vasculare, obezităţii, aterosclerozei, hipertensiunii arteriale, afectând în timp starea de sănătate a conducătorului auto, care devine uneori incapabil să mai conducă un autovehicul. Se recomandă evitarea meselor copioase care impun un mare efort al organismului pentru digestie, generând: somnolenţă, moleşeală şi lipsă de vigilenţă. Medicamentele consumate fără prescripţie medicală sau nerespectarea recomandării de a nu consuma medicamente în timp ce conducem sau înainte de a conduce pot constitui factori de risc în circulaţia rutieră. Efecte nefavorabile care influenţeaza negativ capacitatea de conducere a autovehiculelor: - oboseală; somnolenţă; ameţeală; cefalee; stare confuză; slăbiciune musculară; tulburări de vedere; irascibilitate; halucinaţii etc. Consumul de droguri sau substanţe halucinogene Generează:depresie;halucinaţii; dureri generale;crampe musculare; insomnie. Stresul este generat de activitatea conducătorului auto profesionist pentru respectarea termenelor de livrare a mărfii şi, evident, parcurgerea unui număr cât mai mare de kilometri întrun timp cât mai scurt, de traficul aglomerat, de lucrările de reparaţii ale drumurilor publice, de ambuteiaje. Pentru a evita sau a diminua influenţa negativă a stresului asupra actului de conducere, se recomandă pregătirea din timp a curselor ce urmează a fi efectuate. Odihna este esenţială în diminuarea stresului zilnic. Boala, acută sau cronică, afectează capacitatea de conducere a autovehiculelor şi o afecţiune aparent uşoară (o simplă răceală) poate diminua reflexele, atenţia, acuitatea vizuală, într-un cuvânt abilitatea de a manevra corespunzător un vehicul. De aceea, chiar şi în aceste situaţii, este de preferat să se amâne deplasarea până la o însănătoşire totală. Vârsta este unul dintre factorii umani care pot influenţa capacitatea de conducere. Aspecte negative legate de înaintarea în vârstă: - scăderea forţei musculare şi posibilitatea instalării tulburărilor de echilibru; - înrăutăţirea constantă şi progresivă a acuităţii vizuale şi auditive; - creşterea timpului de observare şi a timpului de reacţie. Accidentul de circulaţie este evenimentul care îndeplineşte cumulativ următoarele condiţii : - s-a produs pe un drum deschis circulaţiei publice ori a avut originea într-un asemenea loc ; - în eveniment a fost implicat cel puţin un vehicul în mişcare; - s-a produs ca urmare a nerespectării regulilor de circulaţie; - a avut ca urmare decesul, rănirea uneia sau mai multor persoane, ori cel puţin un vehicul a fost avariat sau au rezultat pagube materiale; Clasificare: 114

- accidente uşoare – cele care au drept consecinţă rănirea uneia sau mai multor persoane, determinând o incapacitate de muncă individuală până la 30 de zile inclusiv sau pagube materiale până la 60% din valoarea autovehiculului; - accidente grave – cele care au una sau mai multe din următoarele consecinţe: - persoane accidentate mortal; - persoane rămase definitiv cu infirmităţi; - rănirea uneia sau mai multor persoane, determinând o incapacitate individuală de muncă de peste 30 de zile; - pagube materiale de peste 60% din valoarea autovehiculului. Condiţiile de drum sunt influenţate de aderenţă si vizibilitate. Aderenţa este o formă de frecare ce permite pneurilor să adere la drum când autovehiculul se află în mişcare. Depinde de starea carosabilului, condiţiile atmosferice, starea pneurilor şi viteză. Pierderea aderenţei este urmată de pierderea controlului asupra autovehiculului. Vizibilitatea reprezintă distanţa maximă până la care un obiect, luat ca punct de reper, rămâne vizibil în condiţii atmosferice date. În condiţii de vizibilitate scăzută masurile conducerea preventivă presupun: - reducerea vitezei, păstrrea unui spaţiu suficient fatţă de vehiculul care circulă în faţă. Spaţiul vizibil trebuie să depăşească întotdeauna distanţa de oprire. Situaţii periculoase şi modul de acţiune Deraparea Circulaţia în curbe pune numeroase probleme, iar majoritatea accidentelor se soldează cu derapări şi ieşiri în decor. Principala cauză este viteza excesivă sau neadaptată la condiţiile de carosabil alunecos sau umed. Modul de acţiune: - nu se accelerează; - nu se frânează; - contrabacarea roţilor - se acţionează volanul în direcţia în care a derapat autovehiculul, dar fără bruscare; - se poate accelera uşor, dar numai la finalul derapării şi numai la autovehiculele cu tracţiunea pe faţă. Acvaplanarea Reprezintă fenomenul de plutire aparentă a pneului pe o peliculă de apă. Acvaplanarea se produce în general la viteză mare, atunci când carosabilul este acoperit de o peliculă de apă, care generează pierderea controlului asupra directiei si franei. Se poate produce si la viteze moderate daca adancimea striurilor (canalelor) benzii de rulare este mai mica decat adancimea apei sau zapezii topite pe carosabil. Modul de acţiune: Pentru eliminarea sau reducerea posibilităţilor de producere a fenomenului, se recomandă: - să se ruleze cu viteză mică (< 60 km/h) ; 115

- sa se evite bruscarea comenzilor (frana, accelerare, volan); - să se asigure o presiune normală în pneuri; - să nu se circule cu pneuri cu uzură peste limitele normale. Conducerea pe timp de noapte Factori de risc - vizibilitatea redusă - aprecierea eronata a distanţelor şi a vitezei de deplasare a vehiculelor care circulă din sens opus; - orbirea temporară a conducătorului auto; Modul de acţiune: - viteza de deplasare trebuie redusă astfel încât să poată opri în limita câmpului de vizibilitate; - pentru a evita orbirea, nu se va privi către farurile celui care circulă din direcţie opusă, ci către repere din dreapta drumului şi înainte la nivelul fasciculului luminos al farurilor; - cand din sens opus se apropie un alt autovehivul se reduce viteza si se pun in functiune luminile de intalnire. Conducerea pe timp de ploaie Factori de risc - primele picături de ploaie ce vin în contact cu praful de pe suprafaţa drumurilor formează o peliculă de mâzgă care face ca drumul să devină alunecos. - când drumul devine umed, scade coeficientul de aderenţă care determină mărirea spaţiului de frânare. - ploaia provoacă reducerea vizibilităţii, atât în faţa autovehiculului, cât şi în spate şi lateral, prin depunerea picăturilor de apă pe parbriz, lunetă şi geamurile laterale. - datorită cantităţii mari de apă căzută pe carosabil, la o viteză de deplasare ridicată, apare fenomenul de acvaplanare. Modul de acţiune: - să se reducă viteza pana la 30 Km/h in localitati si 50 Km/h in afara localitatilor; - chiar şi în timpul zilei, se recomandă să se circule cu faza de întâlnire; - pastrarea unei distante mai mari fata de autovehiculul care circula in fata sa; - sporirea atenţiei si anticiparea situatiilor periculoase. Conducerea pe timp de ceaţă Factori de risc : - factor principal de risc este vizibilitatea redusă, proporţională cu densitatea ceţii. - aprecierea eronata a distanţelor şi vitezelor celorlalte autovehicule; Modul de acţiune: 116

- reducerea vitezei pana la 30 Km/h in localitati si 50 Km/h in afara localitatilor (cu cât viteza de deplasare este mai mică, cu atât exista posibilitatea şi timpul necesar pentru evitarea eventualelor obstacole apărute); - adaptarea vitezei de deplasare a autovehiculului în raport cu gradul de vizibilitate existent, cu celelalte fenomene meteo care pot însoţi ceaţa, precum şi cu condiţiile reale de drum şi de trafic. - folosirea farurilor de ceaţă, montate cât mai aproape de sol. În nici o situaţie nu se va utiliza faza lungă a farurilor; - evitarea efectuarii manevrelor de oprire, depăşire, intoarcere, mers inapoi, acestea executându-se numai dacă sunt strict necesare, întotdeauna în condiţii de deplină siguranţă. Conducerea pe timp de iarnă Factori de risc: - zăpada, gheaţa, poleiul, mâzga determina apariţia unor porţiuni de drum îngustat, care strangulează circulaţia, formându-se coloane de vehicule. - distanţa de oprire în siguranţă se dublează sau se triplează faţă de condiţiile de carosabil uscat. - înzăpezirea drumurilor şi blocarea circulaţiei, prin imobilizarea autovehiculelor pe drumurile publice; Modul de acţiune: - se asigura funcţionarea eficientă a instalaţiei de încălzire şi climatizare, iar autovehiculul va fi echipat cu anvelope adecvate şi va avea în dotare lopată, nisip şi lanţuri antiderapante; - reducerea vitezei pana la 30 Km/h in localitati si 50 Km/h in afara localitatilor; - se va folosi frâna de motor, iar frâna de serviciu va fi acţionată cu multă grijă; - se va evita bruscarea comenzilor; - luminile de întâlnire vor fi folosite şi ziua. Conducerea pe timp de primăvară şi toamnă Factori de risc: - schimbarea bruscă a condiţiilor meteorologice; - posibilitatea ca drumurile sa fie acoperite cu zăpadă, gheaţă, polei sau mâzgă; - posibilitatea ca starea drumurilor sa fie necorespunzătoare (prezintă deteriorări cauzate de condiţiile grele din timpul iernii, iar marcajele rutiere pot fi şterse); - carosabilul poate fi acoperit cu material antiderapant ramas pe timpul iernii, care acum determina dificultati, indeosebi la abordarea virajelor. Modul de acţiune: - adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de vizibilitate, meteorologice, de drum şi de trafic. 117

Conducerea în mediul urban Factori de risc - trafic intens, număr mare de participanţi şi numeroase intersecţii; - existenta transportului in comun si a unor restrictii de circulatie; - vehicule stationate pe trotuare, care obliga pietonii sa circule pe carosabil - pietonii care încalcă normele de circulaţie rutieră, cum ar fi: traversarea pe culoarea roşie a semaforului sau prin locuri nepermise, alergarea, coborârea din mijloacele de transport în comun sau traversarea în fugă, prin faţa sau prin spatele acestora. Modul de acţiune: - evitarea zonelor aglomerate; - se recomandă ca în intersecţiile nedirijate să se efectueze asigurarea mai întâi din partea stângă, pentru a se preveni producerea unui accident; - în apropierea intersecţiilor este necesar să se evite accelerarea pentru a prinde culoarea verde a semaforului, deoarece oprirea bruscă la apariţia culorii roşii poate fi periculoasă şi riscantă, mai ales pe un carosabil alunecos.

Conducerea în mediul rural Factori de risc: - vehiculele semnalizate necorespunzător pe timpul nopţii; - deplasarea cu viteză redusă a mijloacelor cu tracţiune animală sau a utilajelor agricole şi a bicicletelor îi obligă pe conducătorii auto să depăşească în mod repetat; - lipsa trotuarelor face ca pietonii (uneori aflaţi sub influenţa băuturilor alcoolice) să circule pe carosabil; - grupurile de copii care se joacă pe drumul public; - prezenţa animalelor pe carosabil (mai ales dimineaţa şi seara), precum şi insuficienta lor supraveghere îngreunează desfăşurarea fluentă a traficului; - vehiculele cu tracţiune animală cu încărcături agabaritice, întâlnite frecvent pe drumurile comunale, semnalizate necorespunzător. Modul de acţiune: - adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de vizibilitate (zi, noapte), atmosferice (ceaţă, polei, ninsoare), de drum (uscat, alunecos ) şi la intensitatea traficului; - anticiparea situaţiilor periculoase cum ar fi: depăşirea vehiculelor (cu tracţiune animală, a bicicletelor, a utilajelor agricole, a vehiculelor trase sau împinse cu braţele), trecerea pe lângă grupuri de copii sau de pietoni care se deplasează pe carosabil, vehicule care transportă încărcături agabaritice sau pe lângă turmele de animale.

118

PRIMUL AJUTOR ÎN ACCIDENTELE RUTIERE Ordinea de intervenţie pentru acordarea primului ajutor unei persoane este: - degajarea căilor respiratorii; - oprirea hemoragiilor; - imobilizarea fracturilor. Clasificarea urgenţelor: I – urgenţe în stare de comă sau de şoc; II – accidentaţi cu hemoragii; III – accidentaţi cu fracturi Conducătorul auto angajat într-un accident soldat cu victime are următoarele obligaţii: - să oprească imediat şi să semnalizeze locul accidentului; - să debaraseze victima. Să îndepărteze obiectele vestimentare (curele, cravate, bretele, corsete) ce ar putea împiedica sau îngreuna respiraţia şi circulaţia normală a sângelui; - să evalueze situaţia răniţilor şi să acorde primul ajutor. Să poziţioneze victima în funcţie de leziunile pe care le prezintă. Un ranit care prezinta leziuni ale coloanei vertebrale este indicat sa nu fie miscat pana la sosirea salvarii. Să stabilească priorităţile de acordare a primului ajutor (stop cardio-respirator, hemoragie, fracturi); - să anunţe evenimentul la telefon 112; - să comunice cadrelor medicale: - ora producerii accidentului; - ce măsuri de prim ajutor s-au acordat; - ora şi minutul aplicării garoului; - medicamentele administrate; 119

-

dacă au apărut schimbări importante în starea victimei, comparativ cu momentul producerii accidentului; dacă s-a produs decesul şi ora la care a avut loc;

NOŢIUNI DE MECANICĂ Pentru a determina punerea în mişcare a vehiculului, a fost inventat lanţul cinematic. Acesta este format dintr-un ansamblu de organe mecanice care odată montate şi puse in funcţiune corect fac posibilă înaintarea autovehiculului, mersul înapoi, schimbarea direcţiei de deplasare spre stânga sau dreapta. Elementele componente ale lanţului cinematic sunt: motorul – ambreiajul – cutia de viteze – transmisia longitudinală (cardanul) – transmisia principală (puntea motoare) – roata 1. Motorul - transformă energia chimică a combustibilului prin intermediul energiei termice de ardere, în interiorul motorului, în energie mecanică. Căldura degajată în camera de ardere se transformă prin intermediul presiunii (energiei potenţiale) aplicate pistonului în mişcare mecanică ciclică, de obicei rectilinie, după care în mişcare de rotaţie uniformă, obţinută la arborele cotit. Oxigenul necesar arderii se obţine din aerul atmosferic. Combustibilul în amestec cu aerul se numeşte amestec carburant. Criteriul de clasificare cel mai important al motoarelor îl constituie principiul de aprindere care stă la baza diferenţierii motoarelor în motoare cu aprindere prin scânteie (MAS) şi motoare cu aprindere prin comprimare (MAC). Motorul cu aprindere prin comprimare (MAC) în patru timpi se compune din următoarele subansamble funcţionale: 120

- mecanismul motor - creează spaţiul în care are loc transformarea energiei combustibilului în energie mecanică si cuprinde: - elemente fixe: blocul cilindrilor, carterul superior, carterul inferior, cilindrii motorului, chiulasa; - elementele mobile: pistoanele, bielele şi arborele cotit. - mecanismul de distribuţie - alimentează cilindrii motorului cu aer şi permite evacuarea din cilindri a gazelor rezultate din ardere. Mecanismul de distribuţie este format din arborele cu came, tacheţi, tije împingătoare, culbutori şi supapele de admisie şi evacuare. - sistemul de alimentare - asigură injecţia combustibilului, înmagazinarea motorinei necesare efectuării unui anumit parcurs şi filtrarea ei în timpul funcţionării motorului, precum şi filtrarea şi dirijarea aerului atmosferic în instalaţie. - instalaţia de ungere - are rolul de a înlătura contactul direct dintre suprafeţele pieselor în mişcare relativă, reducându-se prin aceasta lucrul mecanic de frecare, încălzirea şi uzura pieselor. - sistemul de răcire - evacuează cantitatea de căldură ce constituie un surplus faţă de cantitatea necesară asigurării temperaturii optime de funcţionare a motorului. 2. Sistemul de transmisie - asigură transmiterea fluxului de putere de la motor la roţile motrice; - amplifică/multiplică momentul motor transmis la roţile motrice prin intermediul cutiei de viteze şi a transmisiei principale; - asigură întreruperea fluxului de putere de la motor la roţi (ambreiaj, cutie de viteze); Sistemul de transmisie este alcătuit din: ambreiaj, cutie de viteze, transmisie cardanică, transmisie principală, diferenţial, reductor-distribuitor, arbori planetari şi transmisie finală. Ambreiajul - permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere de la motor la roţi; - permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia; - protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini; Diminuarea şocurilor în transmisie la schimbarea treptelor de viteză se realizează prin: - ambreierea progresivă, concomitent cu accelerarea până la turaţia economică; - sincronizarea pedalei de ambreiaj cu cea de acceleraţie; - modul de acţionare a pedalei de ambreiaj în poziţiile de apăsare intermediare, care corespund patinării ambreiajului.

121

Cutia de viteze - permite întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţi; - permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului; - permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roţile motrice; - permite staţionarea autovehiculului cu motorul în funcţiune. Rolul schimbătorului de viteze este de a permite modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintare; Reductor distribuitor - transmite momentul motor la punţile motoare şi în acelaşi timp îl modifică Reductorul distribuitor există numai la automobilele cu mai multe punţi motoare. Transmisia cardanică - distribuie momentul motor de la cutia de viteze la transmisia principală. - permite compensarea variaţiilor de poziţie relativă a componentelor transmisiei Este necesară datorită diferenţei dintre axele geometrice ale arborilor, diferenţă determinată de oscilaţiile sistemului de suspensie. Transmisia principală - amplifică/modifică şi transmite momentul motor de la transmisia cardanică, aflată în planul longitudinal al automobilului, la diferenţial şi arborii planetari situaţi într-un plan transversal. Diferenţialul - permite ca roţile aceleiaşi punţi motoare să ruleze la turaţii diferite. La deplasarea automobilului în viraj, roata motoare exterioară parcurge un spaţiu mai mare decât roata motoare interioară virajului. Diferenţialul este mecanismul care permite ca roţile motoare ale aceleiaşi punţi să se rotească cu viteze unghiulare diferite, dând astfel posibilitatea ca la deplasarea automobilului în viraje să parcurgă spaţii de lungimi diferite. Arborii planetari - transmit momentul motor de la diferenţial la roţile motoare.

3. Sistemul de rulare Sistemul de rulare se compune din roţi şi pneuri, elemente care iau contact cu drumul. Roţile se compun din butuc, disc şi jantă. Butucul se sprijină prin rulmenţi pe fuzetă sau pe trompa punţii din spate. De acesta este fixat cu ajutorul şuruburilor discul roţii şi tamburul sau discul de frână. Discul roţii este din tablă de oţel având o formă curbată pentru a permite fixarea elementelor de frânare. 122

Janta este o piesă de formă circulară cu profil de forma literei U, prinsă de discul roţii prin sudură. Pentru a asigura o ţinută optimă de drum roţile trebuie echilibrate. Echilibrarea dinamică se face cu pneul montat pe maşini speciale, iar în punctele în care apar dezechilibre se montează bucăţi mici de plumb. Pneurile – sunt formate din anvelopă şi uneori cameră de aer. - Anvelopa este din cauciuc vulcanizat şi o ţesătură din fire textile sau metalice şi la ea distingem banda de rulare, flancurile şi talonul. Carcasa este elemental de rezistenţă al anvelopei, formată din pânze speciale cu fire de cord şi inserţii de cauciuc. - Banda de rulare este partea anvelopei prevazută cu adâncituri sau proeminenţe care au rolul de a mări aderenţa şi care ia contact cu drumul. - Taloanele sunt armate cu sârme de oţel având rolul de a asigura anvelopa pe jantă şi de a împiedica pătrunderea apei Inscripţionarea existentă pe o anvelopă: - spre exemplu: 185/70R14 91H, reprezintă: - 185 - lăţimea secţiunii anvelopei în mm; - 70 - raportul dintre înălţimea şi lăţimea secţiunii (înălţimea flancului anvelopei va fi 70% din 185 mm, deci 129,5 mm); - R - construcţia anvelopei (R – radială - pliurile carcasei sunt dispuse perpendicular pe direcţia de rotaţie şi paralel cu razele cercului anvelopei); - 14 - diametrului jantei; - 91 - indicele de sarcină (capacitatea maximă de încărcare); - H - indicele de viteză (reprezintă viteza maximă la care este proiectată să ruleze în siguranţă o anvelopă). Indicii de sarcină şi de viteză sunt marcaţi pe ambele flancuri ale anvelopelor. - TUBELESS - anvelopă fără cameră de aer. - amplasarea indicatorului de uzură a benzii de rulare; - M&S (Noroi & Zăpadă - caracteristici de iarna M&S). - simbol "fulg de zăpadă" (desemnează o anvelopă testată şi calificată pentru "Utilizare în condiţii servere de iarnă cu zăpadă abundentă"). La utilizarea anvelopelor trebuie să se ţină cont de următoarele aspecte: - să nu prezinte tăieturi profunde pe banda de rulare sau pe flancurile pneului, uzură neuniformă pronunţată; - adâncimea profilului principal (zona centrală de 3/4 din lăţimea benzii de rulare) minim 1,6 mm; - aceleaşi condiţii de mai sus şi pentru anvelopele de rezervă; - să fie umflate la presiunea indicată de constructor. Viteza de deplasare, modul de conducere, presiunea corectă – condiţionează exploatarea raţională a pneurilor. Presiunea mai mică în pneuri produce: uzura prematură a anvelopelor pe flancurile benzii de rulare (pe margini); desfacerea firelor de cord ca urmare a flexionarilor mari ale carcasei anvelopei, creşterea semnificativă a consumului de combustibil, creşterea rezistenţei la rulare, supraîncălzirea pneurilor, acţionarea îngreunată a direcţiei, etc. Presiunea scazută la o roată (din partea stângă sau dreaptă) determină ca autovehiculul să tragă în timpul mersului spre stânga sau spre dreapta (spre roata cu presiunea scazută). Deplasarea cu autovehiculul pe o autostradă într-o zi caniculară poate avea drept consecinţă creşterea presiunii şi supraîncălzirea pneurilor, factori care pot genera explozia acestora. 123

În situaţia producerii exploziei unui pneu de la puntea din faţă se menţine o traiectorie sigură, se frânează cu precauţie, se utilizează o treaptă inferioară de viteză. Încălzirea excesivă a anvelopelor poate fi cauzată de rularea în condiţii de suprasarcină sau cu o presiune mai mică decât cea indicată de constructor. Conducătorul auto poate asigura o exploatare raţională a anvelopelor şi mărirea lor de utilizare prin: - menţinerea presiunii corespunzătoare; - evitarea suprasarcinii; - evitarea excesului de viteză; - evitarea frânărilor puternice, etc. ÎNTREBĂRI RECAPITULATIVE LEGISLAŢIE RUTIERĂ 1 Care este semnificaţia indicatorului alăturat, având tăbliţa adiţională montată sub el ?

a) semnalizarea este incorectă b) succesiune de curbe pe o distanţă de 2,8km, prima curbă fiind la dreapta c) succesiune de curbe, în rampă, la o distanţă de 2,8 km de indicator, prima curbă fiind la dreapta d) avertizează că urmează o curbă periculoasă la dreapta aflată la 2,8 km de indicator 2 Care din indicatoarele din imagine interzic deplasarea pe direcţia înainte?

1. 2. 3. a) numai indicatorul 1; b) numai indicatorul 2; c) indicatoarele 1 şi 2 d) nici unul 3 Ce obligaţii vă revin la întâlnirea agentului de circulaţie din imaginea alăturată ?

a) să ocoliţi prin partea dreaptă locul unde este postat poliţistul; b) să opriţi imediat autovehiculul, fără a depăşi nivelul; c) să reduceţi viteza de deplasare a autovehiculului d) să măriţi viteza de deplasare a autovehiculului 4 Ce reprezintă indicatorul din imagine ?

124

a) sens giratoriu unde spaţiul din mijloc trebuie ocolit prin stânga b) întoarcere obligatorie c) nod rutier, unde se încrucişează trei drumuri d) sens giratoriu unde spaţiul din mijloc trebuie ocolit prin dreapta 5 La care dintre indicatoare aveţi întâietate, indiferent de direcţia pe care o urmaţi?

1.

2.

3.

a) la indicatorul 1 b) la indicatorul 2 c) la indicatorul 3 d) toate indicatoarele 6 Care dintre următoarele indicatoare alăturate semnalizează existenţa unei staţii de tramvai?

a) indicatorul 2 b) indicatorul 1 c) ambele indicatoare d) nici unul 7 Pe sectorul de drum unde este instalat indicatorul din imagine, se interzice:

a) oprirea b) depăşirea c) circulaţia autovehiculelor agabaritice d) staţionarea 8 Este corectă depăşirea prezentată în imaginea alăturată ?

125

a) nu, întrucât indicatorul interzice depăşirea b) da, deoarece tractorul nu este considerat autovehicul c) da, deoarece interzicerea depăşirii se referă numai la autovehicule destinate transportului de marfă d) da, deoarece autovehiculul circulă cu viteza mai mare decât tractorul 9 Ce reprezintă indicatorul din imagine ?

a) trecere la nivel cu o cale ferată industrială sau cu linii de tramvai b) presemnalizare staţie de tramvai c) staţie de tramvai d) urmează o staţie de tramvai prevăzută cu refugiu pentru pietoni 10 Ce semnificaţie are indicatorul şi panoul adiţional din imaginea alăturată ?

a) distanţa până la începutul drumului cu prioritate b) indicatoarele de prioritate pe distanţa de 300 m îşi pierd valabilitatea c) distanţa până la sfârşitul drumului cu prioritate d) la o distanţă de 300 de metri se va întâlni indicatorul „drum cu prioritate” 11 La care dintre cele trei indicatoare este permisă manevra de întoarcere?

a) la indicatorul 1 b) la indicatorul 2 c) la indicatorul 3 d) la nici unul dintre indicatoare 12 Care este semnificaţia indicatoarelor din imagine ?

a) panouri suplimentare la nodurile rutiere de pe autostrăzi b) panouri suplimentare pentru trecerea la nivel cu calea ferată c) indică distanţele până la cel mai apropiat loc de parcare d) panouri suplimentare pentru spaţiile de servicii pe autostrăzi 13 Care din indicatoarele alăturate creează obligaţii pentru conducătorii de autovehicule? 126

a) indicatorul 1; b) indicatorul 2; c) indicatorul 3; d) toate indicatoarele. 14 Care din indicatoarele alăturate vă avertizează că vă apropiaţi de o intersecţie nedirijată?

1.

2.

a) ambele indicatoare; b) indicatorul 1; c) indicatorul 2; d) nici unul. 15 Care este ordinea de trecere a celor trei autovehicule ajunse simultan în intersecţia din imaginea alăturată ?

a) tramvaiul, motocicleta, autoturismul; b) tramvaiul, autoturismul, motocicleta; c) motocicleta, autoturismul, tramvaiul; d) autoturismul, tramvaiul, motocicleta. 16 În zona de acţiune a căruia dintre indicatoarele alăturate puteţi circula cu o viteză mai mare de 45 km/h?

a) numai la indicatorul 1; b) numai la indicatorul 2; c) la ambele indicatoare; d) la nici unul. 17 Ce manevre sunt permise în zona de acţiune a indicatorului alăturat?

a) oprirea; b) staţionarea; c) depăşirea; d) întoarcerea. 18 Ce obligaţii vă revin când sunteţi depăşit de poliţistul din imagine? 127

a) să viraţi în mod obligatoriu spre dreapta pe primul drum; b) să circulaţi cu viteză redusă în urma poliţistului; c) să opriţi imediat în afara părţii carosabile sau cât mai aproape de marginea din dreapta; d) să reduceţi viteza, deoarece poliţistul semnalizează efectuarea virajului la dreapta. 19 Care din cele două marcaje din imaginea alăturată interzice oprirea?

1. 2. a) numai marcajul 2; b) numai marcajul 1; c) ambele marcaje. d) niciunul. 20 La care din cele două indicatoare îi este interzis conducătorului unui autovehicul destinat transportului de marfă, să depăşească un autoturism ?

1. 2. a) numai la indicatorul 1 b) numai la indicatorul 2 c) la ambele indicatoare d) la niciunul. 21 Circulând cu un autoturism, la întâlnirea indicatorului însoţit de panoul adiţional aveţi următoarele obligaţii ?

a) să acordaţi prioritate numai autocamioanelor şi autobuzelor; b) nu aveţi nici un fel de obligaţii deoarece indicatorul vă acordă prioritate faţă de circulaţia din sens invers; c) să acordaţi prioritate vehiculelor care circulă din sens invers; d) nu aveţi nici un fel de obligaţii, datorită panoului adiţional. 22 Este permisă întoarcerea autoturismului când circulaţi în zona de acţiune a unuia dintre indicatoarele alăturate?

a) da, în zona ambelor indicatoare b) numai în zona de acţiune a indicatorului 2 c) numai în zona de acţiune a indicatorului 1 d) nu, în zona ambelor indicatoare 23 Care sunt mijloacele de semnalizare care transformă o intersecţie nedirijată într-o intersecţie dirijată ? 128

a) semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei şi indicatoare de obligare conform figurii alăturate b) semnalele poliţistului rutier şi indicatoarele de reglementare a priorităţii c) semnalele luminoase pentru dirijarea circulaţiei şi indicatoarele de reglementare a priorităţii d) indicatoare de reglementare a priorităţii şi indicatoare de obligare conform figurii alăturate 24 Întâlnirea căruia din indicatoarele alăturate vă obligă la reducerea vitezei ?

1. 2. 3. a) toate trei; b) numai indicatorul 3; c) numai indicatorul 2; d) numai indicatorul 1. 25 Ce bandă puteţi alege la întâlnirea indicatorului din imagine, dacă doriţi să vă continuaţi deplasarea cu viteza aproximativă de 70 km/h ?

a) banda 1 b) banda 2 c) banda 3 d) benzile 1 sau 2 26 Cum procedaţi, dacă în timp ce vă aflaţi la conducerea unui tractor rutier, întâlniţi indicatorul din imagine?

a) alegeţi un drum ocolitor deoarece nu puteţi circula pe sectorul de drum, care urmează b) circulaţi cu viteză mai mare de 50 km/h c) circulaţi cu viteză mai mică de 50 km/h d) nu aveţi nicio obligaţie deoarece indicatorul de adresează autovehiculelor 27 Ce manevre sunt interzise în intersecţia dirijată înaintea căreia este instalat indicatorul din imaginea alăturată?

a) virajul la stânga b) întoarcerea c) depăşirea d) oprirea voluntară 28 Semnalul poliţistului care dirijează circulaţia semnifică:

a) “atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic, indiferent de sensul lor de mers b) reducerea vitezei c) “atenţie, oprire pentru participanţii la trafic care se apropie şi sunt angajaţi în traversarea intersecţiei 129

d) “atenţie, oprire” pentru toţi participanţii la trafic care se apropie 29 Care dintre indicatoarele alăturate le puteţi întâlni la intrarea într-o intersecţie?

a) indicatorul 1 b) indicatorul 2 c) indicatorul 3 d) indicatoarele 1 şi 3 30 Care este ordinea de trecere a vehiculelor prin intersecţia din imagine ?

a) tramvaiul, autobuzul, autoturismul; b) tramvaiul, autoturismul, autobuzul ; c) autobuzul, autoturismul, tramvaiul; d) autobuzul, tramvaiul, autoturismul. 31 Care sete semnificaţia indicatorului din figura alăturată?

a) circulaţie în ambele sensuri b) circulaţie în sens unic c) circulaţie cu mai multe benzi pe sens d) intersecţie de drumuri 32 Conducând un autoturism, în zona de acţiune a cărui indicator din cele alăturate este interzisă depăşirea unui autocamion ?

1. 2. a) numai la indicatorul 1 b) numai la indicatorul 2 c) numai la indicatorul 3 d) la indicatoarele 1 şi 3 33 Ce reprezintă indicatorul din imagine ?

3.

a) distanţa până la începutul drumului cu prioritate b) indicatoarele de prioritate pe distanţa de 300 m îşi pierd valabilitatea c) distanţa până la sfârşitul drumului cu prioritate d) distanţa până la locul de unde începe drumul cu prioritate 34 Care dintre cele două indicatoare poate fi întâlnit în localităţi ?

130

1. 2. a) indicatorul 1 b) indicatorul 2 c) ambele indicatoare d) niciunul 35 Care dintre cele doua indicatoare vă obligă sa reduceţi viteza

a) numai indicatorul 1 b)numai indicatorul 2 c) ambele indicatoare d) niciunul 36 Precizaţi ordinea de trecere prin intersecţie a vehiculelor din figura alăturată:

a) autobuzul, motocicleta, autoturismul b) autobuzul, autoturismul, motocicleta c) autoturismul, autobuzul, motocicleta d) motocicleta, autobuzul, autoturismul 37 Care este ordinea de trecere prin intersecţie a celor trei autovehicule din imaginea alăturată ?

a) motocicleta, autocamionul, autoturismul b) autocamionul, autoturismul, motocicleta c) motocicleta, autoturismul, autocamionul d) autocamionul, motocicleta, autoturismul 38 Care dintre vehiculele din imaginea alăturată au prioritate de trecere?

a) căruţa şi autoturismul b) căruţa şi motocicleta c) motocicleta şi autoturismul d) motocicleta şi autobuzul 39 Cum trebuie să procedaţi dacă în situaţia alăturată vă aflaţi la volanul autoturismului, şi observaţi că autobuzul a început să semnalizeze ?

131

a) vă continuaţi deplasarea, autobuzul, care porneşte de pe loc având obligaţia de a acorda prioritate b) reduceţi viteza şi păstraţi o distanţă laterală corespunzătoare c) reduceţi viteza sau chiar opriţi la nevoie pentru a facilita pornirea autobuzului din staţie d) nu aveţi nicio obligaţie, dar se recomandă să conduceţi preventiv prin dreptul staţiilor miloacelor de transport în comun. 40 Cui veţi acorda prioritate în situaţia din imaginea alăturată?

a) motocicletei b) autobuzului c) motocicletei şi autobuzului d) niciunuia, având prioritate de trecere. 41 În ce ordine vor trece prin intersecţie autovehiculele din imagine?

a) 1, 2, 3, 4; b) 3, 4, 2, 1; c) 3, 4, 1, 2. d) 4, 3, 1, 2. 42 În zona de acţiune a căruia din indicatoarele alăturate este interzisă întoarcerea?

1.

2.

3.

a) la indicatorul 1 b) la indicatorul 2 c) la indicatorul3 d) la indicatoarele 1 şi 2 43 Cum trebuie să procedeze conducătorul unui autoturism la întâlnirea ndicatorului însoţit de panoul adiţional din imagine ?

a) poate să-şi continue deplasarea, neavând nici o obligaţie deosebită 132

b) să acorde prioritate numai dacă din sens opus circulă vehiculele simbolizate prin panoul adiţional c) să oprească cât mai aproape de margine, deoarece trecerea autocamioanelor şi autobuzelor este dificilă d) să acorde prioritate tuturor vehiculelor cae circulă din sens invers 44 Care din următoarele indicatoare, întâlnite într-o intersecţie, ne indică faptul că intersecţia este dirijată ?

1. 2. 3. a) indicatoarele 1 şi 2 b) indicatoarele 1 şi 3 c) indicatoarele 2 şi 3 d) indicatoarele 1, 2, şi 3 45 Care dintre cele două indicatoare interzice depăşirea?

a) indicatorul 1 b) indicatorul 2 c) nici unul d) ambele indicatoare 46 După care dintre indicatoarele alăturate aveţi obligaţia să viraţi pe prima stradă la dreapta ?

a) după indicatorul 1 b) după indicatorul 2 c) după ambele indicatoare d) după niciunul 47 Care este ordinea de trecere a celor trei autovehicule ajunse simultan în intersecţia alăturată ?

a) salvarea, pompierii, autoturismul b) pompierii, salvarea, autoturismul c) pompierii, autoturismul, salvarea d) trec în acelaşi timp pompierii şi autoturismul, iar apoi salvarea 48 Care este ordinea de trecere a celor trei autovehicule ajunse simultan la intersecţia din imagine?

133

a) autocamionul, autoturismul şi autofurgoneta b) autocamionul, autofurgoneta şi autoturismul c) autofurgoneta, autocamionul şi autoturismul d) autofurgoneta, autoturismul, autocamionul, conform regulii priorităţii de dreapta 49 Cum procedaţi întro situaţie ca cea redată în imaginea alăturată?

a) reduceţi viteza, vă asiguraţi şi vă continuaţi deplasarea, dacă nu se apropie trenul b) reduceţi viteza, circulaţi cu atenţie şi opriţi numai dacă nu aveţi vizibilitate c) opriţi în locul unde aveţi vizibilitate maximă, fără a depăşi indicatorul ”Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere” şi apoi vă continuaţi drumul d) opriţi în locul unde aveţi vizibilitate maximă, fără a depăşi indicatorul ”Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere” şi vă continuaţi drumul după ce vaţi asigurat că nu vine nici un tren ori alt vehicul feroviar 50 Care este ordinea de trecere a vehiculelor din imaginea alăturată ?

a) autovehiculul 1, autovehiculul 2 şi autovehiculul 3 b) autovehiculul 3, autovehiculul 2 şi autovehiculul 1 c) autovehiculul 2, autovehiculul 1 şi autovehiculul 3 d) autovehiculul 2, autovehiculul 3 şi autovehiculul 1 51 Care este ordinea de trecere a celor trei vehicule ajunse simultan la colţul intersecţiei din imagine?

a) ambulanţa, autovehiculul 2, autovehiculul 1 b) ambulanţa, autovehiculul 1 şi autovehiculul 2 c) autovehiculul 2, ambulanţa, autovehiculul 1 d) autovehiculul 1, autovehiculul 2, ambulanţa. 52 Având în vedere indicatorul “Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri” şi indicatorul kilometric “Drum naţional” din imaginea alăturată, întoarcerea este interzisă : 134

a) autocamionului b) autoturismului c) ambelor autovehicule d) niciunuia dintre vehiculele din imagine 53 În ce ordine vor trece cele trei vehicule prin intersecţia din imagine?

a) autoturismul de culoare albastră, bicicleta şiapoi autoturismul de culoare roşie b) autoturismul de culoare albastră, cel de culoare roşie şi apoi bicicleta c) autoturismul de culoare roşie, autoturismul de culoare albastră şi ultima bicicleta deoarece nu este autovehicul d) bicicleta, autoturismul de culoare albastră şi apoi cel de culoare roşie 54 Cele două autovehicule au ajuns în acelaşi timp în poziţia din imaginea alăturată. Care dintre cele două autovehicule va trece primul şi de ce?

a) autocamionul, pentru că este mai aproape de pod b) microbuzul, pentru că este destinat transportului de persoane c) autocamionul pentru că îi dă dreptul indicatorul din imagine d) ambele autovehicule pot trece simultan deoarece lăţimea podului permite acest lucru 55 Care este ordinea de trecere a vehiculelor din imaginea alăturată ?

a) autoturismul 3, tramvaiul 2 şi autoturismul 1 b) tramvaiul 2, autoturismul 1 şi autoturismul 3 c) autoturismul 3, autoturismul 1 şi tramvaiul 2 d) tramvaiul 2, autoturismul 3 şi autoturismul 1 56 Care din cele trei vehicule ajunse simultan la colţul intersecţiei din imagine pot să-şi continue deplasarea?

135

a) tramvaiul şi autocamionul b) numai autoturismul c) numai tramvaiul d) niciunul deoarece autocamionul efectuează viraj la stânga. 57 Cum veţi proceda în situaţia din imaginea alăturată ?

a) pot circula pe benzile 1 şi 2 b) îmi este interzis să circul pe benzile 1 şi 2 c) îmi este interzis să circul pe benzile 3 şi 4 între cele două rânduri de dispositive luminoase d) pot circula numai pe banda pe banda 1 după al doilea rând de dispozitive luminoase 58 Care este semnificaţia indicatorului triunghiular împreună cu panoul adiţional ?

a) vă avertizează că urmează o curbă deosebit de periculoasă spre stânga în lungime de 1,5 km b) vă avertizează asupra distanţei pe care o aveţi de parcurs până când urmează să viraţi la stânga c) vă avertizează că urmează o curbă dublă prima la stânga şi următoarea la dreapta, cu o lungime totală de 1,5 km d) vă avertizează că urmează o succesiune de curbe pe o lungime de 1,5 km, prima curbă urmând să fie la dreapta 59 Dintre cei trei conducători auto, care va trebui să oprească la semnalul de culoare roşie al semaforului ?

a) numai conducătorul autoturismului1 b) numai conducătorul autoturismului 2 c) numai conducătorul autoturismului 3 d) toţi cei trei conducători auto; 60 Care dintre vehiculele din imaginea alăturată pierd prioritatea de trecere ?

136

a) vehiculul 1 b) vehiculul 2 c) vehiculele 3 d) vehiculul 4 61 Care este ordinea de trecere prin intersecţia din imaginea alăturată?

a) 1, 3, 2 b) 3, 1, 2 c) 2, 3, 1 d) 3, 2, 1 62 Care din autovehiculele din imaginea alăturată va trece primul şi de ce

a) autobuzul, ca mijloc de transport în comun b) motociclistul, deoarece nu-şi schimbă direcţia de mers c) autoturismul, deoarece circulă pe un drum cu prioritate d) motociclistul, deoarece autoturismul efectuează viraj la stânga 63 Întâlniţi indicatoarele din imaginea alăturată. Cărora dintre autoturismele ajunse simultan în intersecţie le acordaţi prioritate dacă toate circulă pe direcţia înainte

a) autoturismului galben b) autoturismului roşu c) autoturismului albastru d) niciunuia, deoarece circulaţi pe un drum cu prioritate conform primului indicator 64 Pietonii din imaginea alăturată care traversează strada, procedează conform obligaţiilor stabilite prin normele rutiere ?

a) da, deoarece s-au angajat în traversare pe la coltul străzii şi din acest motiv conducătorul autovehiculului este obligat să le acorde prioritate 137

b) nu, deoarece nu s-au asigurat dacă traversarea străzii prin acel loc se poate face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic c) da, deoarece circulă din partea dreaptă şi au prioritate de trecere d) da, deoarece traversează perpendicular pe axa drumului şi au prioritate de trecere 65 Care este ordinea de trecere în intersecţia din imaginea alăturată?

a) tramvaiul, motocicleta, autoturismul b) motocicleta, tramvaiul, autoturismul c) tramvaiul, autoturismul, motocicleta d) motocicleta, autoturismul, tramvaiul 66 Va aflaţi la volanul autobuzului din imagine. Care este ordinea de trecere prin intersecţie ?

a) motocicleta, autobuzul, autoturismul b) motocicleta, autoturismul, autobuzul c) autoturismul, motocicleta, autobuzul d) autoturismul, autobuzul, motocicleta 67 Cum veţi proceda în situaţia din imagine?

a) reduc viteza, urmând să traversez intersecţia cu atenţie sporită, acordând prioritate autoturismului roşu; b) reduc viteza şi traversez intersecţia circulând cu atenţie sporită; c) reduc viteza în vederea opririi, opresc fără a depăşi colţul intersecţiei, şi aştept schimbarea semnalului poliţistului d) reduc viteza şi continui deplasarea pe direcţia indicată de poliţist. 68 Motociclistul din imaginea alăturată s-a încadrat corect pentru a executa virajul spre stânga?

a) da, întrucât s-a angajat în apropierea axului drumului b) da, deoarece nu este stânjenit de autocamion 138

c) nu, fiind încadrat pe linia de tramvai d) da, deoarece autocamionul circulă pe direcţia înainte 69 Care dintre cei doi conducători procedează neregulamentar, şoferul autocamionului, care depăşeşte, sau tractoristul, care staţionează ?

a) numai şoferul autocamionului b) ambii conducători auto procedează regulamentar c) numai tractoristul d) ambii conducători procedează neregulamentar 70 Cum trebuie să procedeze conducătorul autoturismului din imagine, dacă se află în situaţia prezentată?

a) să grăbească trecerea, deoarece are prioritate de trecere b) să oprească şi să acorde prioritate autocamionului conform semnificaţiei indicatorului c) să continue deplasarea cu viteză redusă d) să acorde prioritate autocamionului deoarece este angajat în traversarea podului 71 Cum consideraţi manevra executată de conducătorul autovehiculului 3, care intenţionează să se angajeze în depăşire?

a) greşită, deoarece pentru depăşire trebuie să încalce axa imaginară a drumului b) greşită, deoarece, ar periclita siguranţa vehiculului 1 c) corectă, vehiculul 1 având obligaţia să acorde prioritate tuturor vehiculelor care circulă pe drumul cu prioritate d) greşită, deoarece depăşirea este interzisă în intersecţii 72 Cum veţi proceda în situaţia din imaginea alăturată ?

a) trec ultimul b) trec al doilea, după motocicletă, deoarece urmează să intru pe drumul cu prioritate 139

c) trec al doilea, după autoturism, deoarece urmează să intru pe drumul cu prioritate d) trec primul 73 Care este semnificaţia indicatorului însoţit de panoul adiţional?

a) coborâre periculoasă, care începe la o distanţă de 320 m de locul unde este instalat acest indicator b) coborâre periculoasă pe o lungime de 320 m c) urcare cu înclinare mare, pe o lungime de 320 m d) urcare cu înclinare mare, care începe la o distanţă de 320 m de locul unde este instalat acest indicator 74 Care este semnificaţia indicatorului din imagine ?

a) întoarcere obligatorie b) intersecţie cu circulaţie nedirijată cu sens giratoriu c) nod rutier, unde se încrucişează trei drumuri d) ocolire 75 Care este semnificaţia indicatorului din imagine?

a) direcţie obligatorie pentru vehiculele care transportă mărfuri b) direcţie obligatorie pentru vehiculele care transportă mărfuri periculoase c) direcţie obligatorie pentru vehiculele care transportă containere d) accesul interzis vehiculelor, care transportă substanţe de natură să polueze apele. 76 La care din următoarele indicatoare trebuie să acordaţi prioritate, tuturor vehiculelor ?

1.

2.

a) numai la indicatorul 1 b) numai la indicatorul 2 c) la ambele indicatoare d) la niciunul dintre indicatoare 1. 2. 77 Care dintre cele două indicatoare confirmă terminarea zonei în care a fost interzisă numai oprirea autovehiculelor? 140

a) numai indicatorul 2 b) numai indicatorul 1 c) ambele indicatoare d) niciunul 78 La întâlnirea indicatorului din imagine, conducătorul auto este obligat:

a) să ocolească prin dreapta locul unde este instalat indicatorul b) să vireze la dreapta după indicator c) să vireze la dreapta pana la indicator d) să vireze la dreapta deoarece drumul este cu sens unic 79 Ce vehicule au voie să intre în intersecţie ?

a) autoturismul albastru b) autoturismul grena c) motocicleta d) tramvaiul 80 Denumirea corectă a indicatorului din figură este:

a) "depăşirea interzisă autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş"; b) "depăşirea autovehiculelor cu excepţia motocicletelor fără ataş, interzisă"; c)"depăşirea interzisă pentru autovehiculele destinate transportului de mărfuri". d) “depăşirea interzisă” 81 Cine are drept de parcare în spaţiul semnalizat prin indicatorul din imagine ?

a) vehiculele destinate transportului de mărfuri b) vehiculele care transportă copii şi bătrâni c) vehiculele, care transportă persoane cu handicap d) cărucioarele pentru persoane cu handicap 82 Care din indicatoarele următoare semnalizează locuri în care trebuie să reduceţi viteza ? 141

1. 2. 3. a) indicatorul 1 b) indicatorul 2 c) indicatorul 3 d) nicinul 83 Cui trebuie să acordaţi prioritate când întâlniţi indicatorul “Cedează trecerea” sub care se află instalat panoul adiţional alăturat şi urmează să efectuaţi viraj la stânga ?

a) vehiculelor care circulă din partea dreaptă b) vehiculelor care circulă din sens invers pe direcţia înainte c) vehiulelor care circulă din partea stângă d) numai vehiculelor care circulă pe drumul cu prioritate indicat de panoul adiţional 84 În zona de acţiune a cărui indicator dintre cele prezentate alăturat este interzisă oprirea voluntară şi staţionarea?

a) la indicatorul 1 b) la indicatorul 2 c) la indicatorul 3 d) la toate indicatoarele 85 Precizaţi dacă autoturismul din imagine a fost oprit regulamentar:

a) da, pentru că tăbliţa adiţională indică sfârşitul zonei până unde a fost interzisă oprirea b) nu, deoarece se împiedică circulaţia a două vehicule veninid din densuri opuse c) nu, întrucât indicatorul interzice oprirea la o distanţă mai mică de 50 m, înainte şi după locul unde este instalat; d) nu, deoarece tăbliţa adiţională indică începutul zonei de interzicere. 86 Priviţi imaginea alăturată. Care din cele două indicatoare obligă conducătorul autoturismului albastru să acorde prioritate vehiculelor din intersecţie?

142

a) indicatorul 1; b) indicatorul 2; c) nici unul din cele două indicatoare; d) toate indicatoarele. 87 Cui veţi acorda prioritate în situaţia din imaginea alăturată?

a) numai autoturismului b) atât tramvaiului cât şi autoturismului c) niciunui vehicul d) numai tramvaiului 88 Cum veţi proceda în situaţia din imaginea alăturată având în vedere că este o intersecţie cu sens giratoriu ?

a) trec înaintea autoturismului galben deoarece autovehiculele care efectuează virajul la stânga într-o intersecţie pierd prioritatea de trecere b) trec înaintea autoturismului deoarece circul din partea dreaptă şi intersecţia cu sens giratoriu este considerată o intersecţie nedirijată c) las autoturismul galben să treacă deoarece circulă în interiorul intersecţiei cu sens giratoriu d) este o situaţie de nedeterminare de prioritate şi prin urmare se aplică regula priorităţii de dreapta 89 Analizând situaţia prezentată în imaginea alăturată, care din următoarele afirmaţii sunt adevărate?

a) intersecţia în care urmează să intru este cu circulaţie dirijată b) este situaţie de nedeterminare de prioritate c) autoturismul alb va trece primul prin intersecţie d) veţi trece al doilea prin intersecţie 90 Precizaţi care dintre vehiculele prezentate în imaginea alăturată au prioritate şi în ce ordine vor trece acestea prin intersecţie? 143

a) motocicleta şi autocamionul b) motocicleta şi tramvaiul c) autocamionul şi motocicleta d) autocamionul şi tramvaiul 91 În ce ordine vor trece prin intersecţie autovehiculele din imaginea alăturată?

a) autobuzul, autocamionul, autoturismul b) autoturismul, autobuzul, autocamionul c) autocamionul, autobuzul, autoturismul d) autobuzul, autoturismul, autocamionul 92 Care dintre autovehiculele din imagine are voie să îşi continue deplasarea pe direcţia de mers dorită, indicată prin săgeţile de culoare neagră ?

a) autocamionul şi autoturismul b) nici unul c) autobuzul şi motocicleta d) autocamionul 93 Care este ordinea de trecere a celor trei vehicule ajunse simultan la colţul intersecţiei din imagine?

a) 1, 2, 3 b) 3, 2, 1 c) 1, 3, 2 d) 3, 1, 2 94 Ce obligaţii din punct de vedere al acordării de prioritate în situaţia din imagine?

144

a) nu am nicio obligaţie b) să acord prioritate ambelor tramvaie; c) să acord prioritate tramvaiului roşu d) să acord prioritate tramvaiului roşu şi autoturismului alb 95 Este permisă circulaţia cu un autovehicul avariat în urma unei coliziuni uşoare? a) nu b) da, până când posesorul are posibilitatea să-l repare c) da, dar nu mai mult de 30 de zile de la data producerii avariei d) da, dar nu mai mult de 60 de zile de la data producerii avariei 96 Ce obligaţii vă revin în situaţia în care sunteţi implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane a) să vă deplasaţi la cel mai apropiat post de poliţie pentru a anunţa accidentul b) să nu părăsiţi locul accidentului, decât în cazul în care, în lipsa altor vehicule, veţi transporta persoanele rănite la cea mai apropiată unitate sanitară c) să anunţaţi în cel mai scurt timp atât cea mai apropiată unitate medicală, cât şi poliţia d) să vă supuneţi recoltării probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei 97 Este permisă schimbarea poziţiei autovehiculului în urma unui accident de circulaţie ? a) da, dacă accidentul nu a avut ca urmare victime omeneşti ci doar avarii ale vehiculelor b) nu, în urma unui accident se aşteaptă întotdeauna sosirea poliţiei c) da, după anunţarea accidentului la numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 d) nu, dacă în accident a rezultat vătămarea sănătăţii unei persoane 98 Ce obligaţii vă revin în situaţia în care sunteţi implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia a rezultat moartea sau vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii unei persoane? a) să vă deplasaţi la cel mai apropiat post de poliţie pentru a anunţa accidentul b) să nu părăsiţi locul accidentului c) să anunţaţi de îndată poliţia şi să apelaţi la numărul naţional unic pentru apeluri de urgenţă 112 d) să nu modificaţi sau să ştergeţi urmele accidentului 99 Ce obligaţii vă revin în situaţia în care sunteţi implicat într-un accident de circulaţie de pe urma căruia au rezultat numai pagube materiale? a) să vă prezentaţi la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în maximum 24 de ore de la producerea accidentului b) să vă prezentaţi la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în maximum 48 de ore de la producerea accidentului c) să vă prezentaţi la unitatea de poliţie competentă pe raza căreia s-a produs accidentul, în maximum 72 de ore de la producerea accidentului d) să vă supuneţi testării aerului expirat în vederea stabilirii alcoolemiei 100 Ce semnificaţie au luminile de culoare roşie care sunt în funcţiune pe un autovehicul al Poliţiei ? a) obligă participanţii la trafic să acorde prioritate de trecere b) obligă participanţii la trafic să circule cât mai aproape de marginea din dreapta a drumului, iar la nevoie să oprească pentru a facilita trecerea c) obligă participanţii la trafic să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului d) obligă participanţii la trafic să reducă viteza 101 Care dintre următoarele autovehicule sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase de culoare roşie: 145

a) autovehiculele aparţinând Ministerului Apărării care însoţesc coloane oficiale b) autovehiculele aparţinând poliţiei c) autovehiculele aparţinând pompierilor d) autovehiculele aparţinând serviciului de ambulanţă 102 Care dintre următoarele autovehicule sunt autorizate să utilizeze semnale speciale de avertizare luminoase de culoare albastră: a) autovehiculele aparţinând Ministerului Apărării care însoţesc coloane oficiale b) autovehiculele aparţinând poliţiei c) autovehiculele având mase şi/sau dimensiuni de gabarit d) autovehiculele aparţinând serviciului de ambulanţă 103 Braţul drept al poliţistului, întins orizontal, are semnificaţia "oprire" pentru: a) participanţii la trafic care vin din faţă b) participanţii la trafic care vin din spate c) vehiculele şi pietonii care vin din faţă şi din spate d) participanţii la trafic care circulă din direcţii paralele cu braţul poliţistului 104 Braţul stâng al poliţistului, întins orizontal, are semnificaţia , “oprire”, pentru: a) participanţii la trafic care vin din faţă b) participanţii la trafic care vin din spate c) vehiculele şi pietonii care vin din faţă şi din spate d) participanţii la trafic care circulă din direcţii paralele cu braţul poliţistului 105 Cum veţi proceda dacă întâlniţi poliţistul în mijlocul intersecţiei cu braţul ridicat vertical ? a) să opriţi înainte de colţul intersecţiei şi să vă continuaţi deplasarea numai la indicaţia acestuia b) puteţi continua deplasarea numai spre partea dreaptă c) opriţi în mijlocul intersecţiei fără a depăşi poliţistului d) nu aveţi nicio obligaţie, semnalul nefiind adresat dumneavoastră 106 Cum veţi proceda dacă întâlniţi poliţistul în mijlocul intersecţiei cu braţul ridicat vertical ? a) dacă primiţi semnalul când vă aflaţi deja în intersecţie, vă puteţi continua deplasarea b) opriţi în mijlocul intersecţiei în dreptul poliţistului c) reduceţi viteza şi continuaţi deplasarea cu atenţie sporită d) să opriţi înainte de colţul intersecţiei 107 Ce semnificaţie are semnalul dat de poliţistul rutier prin rotirea vioaie a braţului ? a) grăbirea traversării drumului de către pietoni b) reducerea vitezei c) mărirea vitezei d) „oprire” pentru participanţii la trafic cărora le este adresat semnalul 108 Cum procedaţi, dacă observaţi că într-o intersecţie, având semafoare în funcţiune pe culoarea roşie, poliţistul vă face semn prin rotirea vioaie a braţului ? a) avertizaţi poliţistul că semnalul său nu este în concordanţă cu semnalul semaforului b) respectaţi semnalul poliţistului, neluând în considerare semnalul semaforului c) reduceţi viteza şi circulaţi prin intersecţie, chiar dacă semaforul este în funcţiune pe culoarea roşie d) măriţi viteza 109 Ce obligaţii revin conducătorilor auto la apropierea unui autovehicul care are în funcţiune semnalele speciale de avertizare luminoase de culoare albastră, concomitent cu cele sonore ? a) să acorde acestuia prioritate de trecere 146

b) să reducă viteza c) să circule cât mai aproape de marginea drumului în sensul de deplasare d) să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului 110 Ce obligaţii revin conducătorului auto la reintrarea pe banda iniţială după efectuarea unei manevre de depăşire ? a) să semnalizeze intenţia de revenire pe banda iniţială b) să se asigure că poate efectua manevra de reintrare în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit c) să se asigure că poate efectua manevra de reintrare în condiţii de siguranţă pentru ceilalţi participanţi la trafic d) să se asigure că nu stânjeneşte circulaţia din sens opus 111 Cum veţi proceda, dacă doriţi să viraţi spre stânga şi întâlniţi poliţistul cu ambele braţe întinse paralel cu direcţia dvs. de intrare în intersecţie? a) opriţi înainte de colţul intersecţiei şi aşteptaţi schimbarea semnalului poliţistului b) acordaţi prioritate care vin din sens invers, după care efectuaţi virajul c) acordaţi prioritate tuturor vehiculelor care circulă în intersecţie d) circulaţi pe direcţia înainte, conform semnificaţiei semnalului poliţistului 112 Cum veţi proceda, dacă doriţi să viraţi spre stânga şi întâlniţi poliţistul cu ambele braţe întinse paralel cu direcţia dvs. de intrare în intersecţie? a) vă continuaţi deplasarea numai pe direcţia înainte, conform semnalului poliţistului b) reduceţi viteza şi opriţi fără a bloca intersecţia c) acordaţi prioritate tuturor vehiculelor, care circulă în intersecţie d) reduceţi viteza şi efectuaţi virajul stânga ocolind poliţistul 113 Dacă în intersecţie conducătorul de vehicul întâlneşte semnalul de culoare verde al semaforului, precum şi indicatorul "Cedează trecerea", el este obligat: a) să respecte semnificaţia semnalului de culoare verde al semaforului şi să circule doar pe direcţia înainte b) să respecte semnificaţia indicatorului c) să respecte semnificaţia semnalului de culoare verde, acordând prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe drumul prioritar d) să continue deplasarea 114 Care este deosebirea dintre oprire voluntară şi staţionare voluntară? a) nu există deosebiri b) deosebirea constă numai în modul de aşezare şi asigurare vehiculului c) deosebirea constă în durata de imobilizare a vehiculului pe partea carosabilă d) oprirea voluntară presupune o durată mai mare de imobilizare a vehiculului decât staţionarea voluntară 115 Conducătorul de vehicul care circulă pe banda doi, când se apropie de o staţie a mijloacelor de transport public de persoane prevăzută cu alveole, are următoarele obligaţii: a) să reducă viteza şi, la nevoie, să oprească pentru a-i permite reintrarea în trafic autobuzului care a semnalizat această intenţie b) să oprească pentru a-i permite autobuzului reintrarea în trafic c) nu are nici o obligaţie în raport cu autobuzul aflat în staţie d) să reducă viteza şi să permită intrarea pe banda sa a autovehiculelor de pe banda 1 116 Radierea din evidenţă a vehiculului se face: a) in cazul pierderii certificatului de înmatriculare b) la schimbarea deţinătorului c) când deţinătorului i s-a anulat permisul de conducere d) în cazul furtului vehiculului 147

117 Conducătorul auto, posesor al permisului de conducere categoria BE are dreptul de a conduce şi vehicule din următoarele categorii: a) autovehicule destinate transportului de persoane având mai mult de 8 locuri pe scaune, în afara locului conducătorului, a căror masă totală maximă autorizată nu depăşeşte 3.500 kg. b) autovehicule mixte cu cel mult 16 locuri şi o masă totală maxima autorizată mai mică de 7.500 kg c) vehicule din categori Tr d) ansamblul format dintr-un autovehicul tragator din categoria B si o remorca a carei masa totala maxima autorizata depaseste 750 kg, iar masa totala maxima autorizata a intregului ansamblu depaseste 3.500 kg 118 Care din următoarele vehicule pot circula pe drumurile publice fără a fi înmatriculate sau înregistrate ? a) remorcile b) vehiculele trase sau împinse cu mâna c) automobilele şi tractoarele d) mopedele 119 Titularul permisului de conducere valabil pentru categoriile “B, C şi DE” are dreptul să conducă ansambluri de vehicule din categoria? a) ansambluri de vehicule din categoria BE b) vehicule din categoria Tr c) vehicule din categoria Tb d) vehicule din categoria CE 120 Care dintre următoarele indicatoare reglementează prioritatea de trecere la intersecţie ? a) "Prioritate pentru circulaţia din sens invers"; b) "Prioritate fată de circulaţia din sens invers"; c) "Cedează trecerea" d) „Oprire” 121 Pe un drum public cu o a treia bandă pe care este amplasată linia tramvaiului lângă axa drumului, conducătorii de vehicule: a) nu au dreptul să folosească această bandă b) pot folosi această bandă, cu obligaţia să lase liberă calea tramvaiului, la apropierea acestuia c) pot folosi această bandă fără a avea o obligaţie expresă d) pot folosi această bandă pentru efectuarea virajului la dreapta 122 Care este viteza maximă legală admisă cu care poate circula un autovehicul din categoria B pe un drum naţional european (E) în afara localităţilor? a) 80 km/h b) 90 km/h c) 100 km/h d) 110 km/h 123 Care este viteza maximă legală admisă cu care poate circula un autovehicul din categoria B pe un drum expres în afara localităţilor? a) 80 km/h b) 90 km/h c) 100 km/h d) 110 km/h 124 Care este viteza maximă legală admisă cu care poate circula un autovehicul din categoria B pe un drum naţional în afara localităţilor? a) 80 km/h 148

b) 90 km/h c) 100 km/h d) 110 km/h 125 Care din următoarele viteze sunt maxime admise, în afara localităţilor, pentru autovehicule din categoria B ? a) 130 km/h pe autostrăzi b) 110 km/h pe drumurile expres c) 100 km/h pe drumurile naţionale europene (E) d) 90 km/h pe drumurile naţionale 126 Care este viteza maximă admisă pe autostrăzi pentru un autovehicul din subcategoria B1 ? a) 90 km/h b) 100 km/h c) 110 km/h d) 130 km/h 127 Care este viteza maximă admisă în afara localităţilor, pe drumurile expres, pentru autovehicule din categoria A ? a) 80 km/h b) 90 km/h c) 100 km/h d) 110 km/h 128 O autoutilitară având masa totală maximă de 2.500 kg, poate circula pe o autostradă cu viteza maximă legală de: a) 90 km/h b) 100 km/h c) 110 km/h d) 130 km/h 129 Tractarea unei remorci neînmatriculate constituie: a) contravenţie la regimul circulaţiei b) infracţiune la regimul circulaţiei c) nu este prevăzut, în cazul remorcilor d)este permisă tractarea remorcilor neînmatriculate 130 Ce poziţie trebuie să ocupe conducătorii de vehicule care doresc să meargă înainte, la intersecţiile fără marcaje de delimitare a benzilor ? a) rândul de lângă bordură sau acostament cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie b) rândul de lângă bordură sau acostament cu cel puţin 25 m înainte de intersecţie c) rândul de lângă axa drumului cu cel puţin 25 m de înainte intersecţie d) rândul de lângă axa drumului, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie 131 În care din următoarele locuri este interzisă manevra de întoarcere cu un autoturism ? a) în zona de acţiune a indicatorului “Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de marfă” b) pe drumurile publice cu denivelări pronunţate, semnalizate ca atare c) pe drumurile naţionale d) în locul în care se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos 132 Cum se semnalizează, noaptea, intenţia de a depăşi alt vehicul, într-o localitate, pe un drum neluminat? a) cu faza de drum a luminii farurilor b) prin punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie 149

c) prin utilizarea combinată a fazei scurte şi a semnalului sonor d) prin folosirea alternantă a luminilor de întâlnire cu cele de drum 133 Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie şi la semnalele date de: a) poliţiştii de frontieră; b) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării c) membrii patrulelor şcolare de circulaţie, la trecerile pentru pietoni din apropierea unităţilor de învăţământ d) nevăzători, prin ridicarea bastonului alb, atunci când aceştia traversează strada 134 La o intersecţie cu circulaţie în sens giratoriu au prioritate: a) vehiculele care urmează să pătrundă în intersecţie b) vehiculele care circulă din partea dreaptă c) vehiculele care circulă în interiorul acesteia faţă de cele care urmează să pătrundă în intersecţie d) autovehiculele cu regim de circulaţie prioritară, indiferent dacă au sau nu au în funcţiune mijloacele speciale de avertizare luminoasă de culoare albastră si sonore 135 Procedează regulamentar pietonii care traversează strada pe la colţul intersecţiei, prin loc nemarcat, datorită lipsei locurilor special amenajate şi semnalizate corespunzător pentru traversarea drumului ? a) nu, neavând prioritate de trecere b) da, având prioritate de trecere c) da, dar nu au prioritate de trecere d) da, dacă se asigură că traversarea se poate face fără pericol pentru ei şi pentru ceilalţi participanţi la trafic 136 Întoarcerea autovehiculului este interzisă ? a) în zona de acţiune a indicatorului “Oprirea interzisă” b) la o distanţă mai mică de 50 m înainte de trecerile la nivel cu calea ferată curentă c) în zona de acţiune a indicatorului “Staţionarea interzisă” d la o distanţă mai mică de 50 m după trecerile la nivel cu calea ferată curentă 137 Părăsirea locului accidentului fără încuviinţare de către oricare dintre conducătorii implicaţi într-un accident soldat cu victime constituie: a) contravenţie b) infracţiune c) contravenţie dacă accidentul nu s-a produs din culpa celui care părăseşte locul accidentului d) infracţiune dacă accidentul s-a produs din culpa celui care părăseşte locul accidentului 138 În care din următoarele cazuri, se procedează la radierea din evidenţă a vehiculului ? a) la schimbarea domiciliului în raza de competenţă a aceleiaşi unităţi administrative teritoriale unde autovehiculul este înmatriculat b) când autovehiculul urmează să fie reparat capital c) la scoaterea definitivă din România a autovehiculului d) dacă deţinătorul vehiculului nu face dovada asigurării acestuia în termen de 30 de zile de la data reţinerii certificatului de înmatriculare pentru vehiculul neasigurat, aflat în tarfic 139 Ce se înţelege prin distanţa de cel puţin 100 m de la care conducătorul de autovehicul este obligat să semnalizeze intenţia de a depăşi în afara localităţii ? a) distanţa dintre autovehiculul care depăşeşte şi cel care este depăşit b) distanţa dintre locul de unde s-a semnalizat intenţia de a depăşi şi locul unde se începe efectuarea manevrei de depăşire c) distanţa dintre locul semnalizării intenţiei de a depăşi şi locul unde se finalizează manevra d) distanţa parcursă de la începerea efectuării manevrei până la finalizarea acesteia 140 În care dintre situaţiile următoare este interzisă oprirea ? 150

a) în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 25 m înainte de acestea b) la mai puţin de 25 m după staţiile mijloacelor de transport public de persoane c) la o distanţă mai mică de 25 m de colţul intersecţiei, dacă nu sunt aplicate marcaje continue pentru zona de preselecţie d) la o distanţă de 50 m de colţul intersecţiei 141 Conducerea pe drumul public a unui autovehicul de către o persoană care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge se pedepseşte cu: a) amendă contravenţională şi reţinerea permisului de conducere b) amendă penală şi anularea permisului de conducere c) închisoare şi anularea permisului de conducere d) amendă contravenţională şi anularea permisului de conducere 142 Se poate efectua din punct de vedere legal depăşirea unui vehicul într-o intersecţie? a) niciodată b) da, numai dacă se execută depăşirea motocicletelor fără ataş c) da, în intersecţiile dirijate d) nu, dacă în intersecţie nu sunt aplicate marcaje de ghidare pentru efectuarea manevrei 143 În care din următoarele cazuri se reţin şi plăcuţele cu numărul de înmatriculare ? a) când plăcuţele cu numerele de înmatriculare nu sunt conforme cu standardul b) când datele din certificatul de înmatriculare nu concordă cu caracteristicile tehnice ale vehiculului c) vehiculul nu are efectuată inspecţia tehnică periodică d) vehiculul aflat în trafic, nu este asigurat de răspundere civila 144 Care este marcajul care interzice staţionarea vehiculelor ? a) marcajul format dintr-o linie în zig-zag la marginea părţii carosabile b) marcajul format dintr-o linie continuă aplicată pe bordura trotuarului sau la marginea părţii carosabile c) nu există un astfel de marcaj d) marcajul longitudinal format dintr-o linie discontinuă simplă 145 Pe un drum public cu patru benzi pe sens, doi conducători circulă în paralel, unul pe banda patru iar celălalt pe banda doi. Conducătorii trecând în acelaşi timp pe banda trei, au intrat în coliziune. Care este vinovat de producerea accidentului ? a) conducătorul care a trecut de pe banda patru pe banda trei b) conducătorul de pe banda doi care a trecut pe banda trei c) ambii conducători d) niciunul dintre cei doi conducători auto 146 În care din situaţiile enumerate mai jos este interzisă depăşirea ? a) când pentru depăşire ar fi necesară trecerea efectivă peste marcajul continuu, care separă sensurile de circulaţie b) când circulaţia se desfăşoară pe un drum cu sens unic c) când marcajul discontinuu aflat lângă sensul nostru de mers este dublat de un marcaj continuu d) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de autovehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie 147 Radierea din circulaţie a autovehiculului se face la cererea proprietarului, în următoarele cazuri: a) când autovehiculul nu mai corespunde din punct de vedere estetic b) când deţinătorului i s-a anulat permisul de conducere 151

c) când vehiculul a fost dezmembrat într-o unitate specializată d) în cazul furtului vehiculului 148 Un ansamblu a cărui masă totală maximă autorizată depăşeşte 3500 kg, format dintr-un autovehicul categoria B şi o remorcă a cărei masă totală maximă autorizată depăşeşte 750 kg, poate fi condus cu: a) permis categoria B b) permis categoria BE c) permis categoria CE, dacă titularul posedă şi permis pentru categoria B d) permis categoria DE, dacă titularul posedă şi permis pentru categoria B 149 Se interzice circulaţia pe drumurile publice a autovehiculului dacă: a) nu corespunde din punct de vedere tehnic b) nu este înmatriculat c) autovehiculul nu este asigurat pentru răspundere civilă d) nu are montate plăcuţele cu numărul de înmatriculare 150 Contravenţiile se sancţionează cu: a) amendă b) avertisment c) amenda şi, după caz, sancţiunea contravenţională complementară a suspendării dreptului de conducere, pe timp limitat d) amenda penală 151 La apropierea autovehiculelor pompierilor aflate în misiune cu mijloacele speciale de avertizare luminoase şi sonore în funcţiune, conducătorii celorlalte vehicule au obligaţia să: a) reducă viteza de deplasare b) reducă viteza de deplasare şi să circule cât mai aproape de limita părţii carosabile c) să oprească în direcţia de mers cât mai aproape de marginea drumului d) să circule pe banda 1 sau în afara părţii carosabile 152 În care dintre următoarele situaţii este interzisă depăşirea? a) pe drumul cu o singură bandă de circulaţie pe sens b) pe sectorul de drum unde s-a format o coloană de vehicule în aşteptare, dacă prin aceasta se intră pe sensul opus de circulaţie c) pe drumurile unde sensurile de circulaţie sunt despărţite prin marcaj longitudinal discontinuu, iar pentru realizarea depăşirii ar fi necesară încălcarea marcajului d) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 50 m 153 În care dintre următoarele situaţii este interzisă depăşirea autovehiculelor? a) în intersecţii cu ciculaţie nedirijată b) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 100 m c) pe poduri d) pe trecerile de pietoni semnalizate prin marcaje şi indicatoare şi la mai puţin de 50 m de acestea 154 Sancţiunile contravenţionale complementare sunt următoarele: a) aplicarea punctelor de penalizare b) imobilizarea vehiculului c) avertismentul verbal sau scris; d) radierea din oficiu a înmatriculării vehiculului declarat, potrivit legii, prin dispoziţie a autorităţii admnistraţiei publice locale, fără stăpân sau abandonat 155 Sancţiunile contravenţionale principale sunt următoarele: a) avertismentul b) amenda 152

c) aplicarea punctelor de penalizare şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat d) imobilizarea vehiculului 156 Folosirea incorectă pe timp de noapte a luminilor de drum la apropierea altui vehicul care circulă din sens opus, se sancţionează cu: a) amendă şi suspendarea exercitării dreptului de a conduce, pe timp limitat b) amendă contravenţională şi aplicarea punctelor de penalizare c) amendă şi reţinerea permisului de conducere d) amendă şi imobilizarea autovehiculului 157 Ce rând puteţi să ocupaţi în mers şi de la ce distanţă atunci când intenţionaţi să circulaţi cu autoturismul pe direcţia înainte într-o intersecţie fără marcaje de delimitare a benzilor? a) rândul din dreapta, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie b) rândul din dreapta, cu cel puţin 100 m înainte de intersecţie c) rândul de lângă axa drumului, cu cel puţin 50 m înainte de intersecţie d) rândul de lângă axa drumului, cu cel puţin 100 m înainte de intersecţie 158 În care dintre următoarele situaţii nu este permisă mărirea vitezei de deplasare a autovehiculului? a) când un alt autovehiculul s-a angajat în depăşirea autovehiculului dumneavoastră b) la semnalul poliţistului dat prin rotirea vioaie a braţului c) când circulă pe prima bandă, iar pe cea de lângă axul drumului se deplasează alte autovehicule cu viteze superioare. d) la semnalul poliţistului dat prin balansarea pe verticală a braţului, având palma orientată către sol 159 La traversarea unei treceri la nivel cu calea ferată curentă fără bariere, conducătorii de vehicule sunt obligaţi: a) să reducă viteza şi să se asigure, după care să traverseze cu atenţie b) să oprească, fără a depăşi indicatorului de avertizare „Trecere la nivel cu o cale ferată fără bariere” c) să oprească la întâlnirea indicatorului „Trecere la nivel cu o cale ferată simplă, fără bariere” d) să oprească la întâlnirea indicatorului „Oprire” 160 Radierea din circulaţie a autovehiculului se face la cererea proprietarului, în următoarele cazuri: a) la schimbarea deţinătorului b) in cazul pierderii certificatului de înmatriculare c) la scoaterea definitivă din România a vehiculului respectiv d) la retragerea definitivă din circulaţie 161 Schimbarea direcţiei de mers a autovehiculului prin viraj implică următoarele obligaţii pentru conducătorul auto: a) să circule cu o viteză care să nu depăşească 30 km/h în localităţi b să circule cu o viteză care să nu depăşească 60 km/h în localităţi c) să se încadreze regulamentar pentru efectuarea virajului d) să semnalizeze intenţia 162 Este permis mersul înapoi al unui autoturism pe o stradă pe care circulaţia se desfăşoară în sens unic ? a) nu b) da, dar numai pe o distanţă de cel mult 25 m c) da, dar numai pe o distanţă care să nu depăşească 50 m d) da, dar numai pe o distanţă care să nu depăşească 100 m 153

163 În care din următoarele cazuri trebuie să acordaţi prioritate autobuzelor care efectuează servicii regulate de transport public local de călători ? a) la plecarea acestora din staţia cu sau fără alveolă b) când autobuzul execută manevra de întoarcere c) când efectuaţi virajul la dreapta, iar autobuzul circulă din direcţie opusă d) când autobuzul efectuează virajul la stânga 164 Sustragerea de la recoltarea probelor biologice în vederea stabilirii alcoolemiei, constituie: a) infracţiune, şi atrage anularea permisului de conducere b) contravenţie, şi se pedepseşte cu închisoare c) contravenţie, şi atrage suspendarea permisului de conducere d) contravenţie, şi atrage anularea permisului de conducere 165 Depăşirea este interzisă: a) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje b) în dreptul staţiilor de tramvai şi la mai puţin de 25 m de acestea c) când din sens opus se apropie un alt vehicul d) în tuneluri, cu excepţiile prevăzute de regulament 166 Când se folosesc, pe timp de zi, luminile de întâlnire ale autovehiculelor? a) în condiţii de ceaţă densă b) când plouă torenţial c) în situaţia când parbrizul este îngheţat d) când ninge abundent 167 Conducătorul auto, posesor al permisului de conducere categoria BE şi CE are dreptul de a conduce : a) tractoare rutiere b) autovehicule având cel mult 16 locuri sau o greutate maximă autorizată ce depăşeşte 7500 kg c) motociclete a căror capacitate depăşeşte 125 cmc şi au o putere mai mare de 11 kW d) autovehicule din categoriile B şi C 168 Care din următoarele vehicule pot circula pe drumurile publice fără a fi înmatriculate sau înregistrate ? a) bicicletele b) tramvaiele şi troleibuzele c) remorcile d) vehiculele trase sau împinse cu mâna 169 Mersul înapoi este interzis: a) în locurile în care este interzisă oprirea voluntară b) pe drumurile cu sens unic c) în locurile unde soliditatea drumului nu permite întoarcerea vehiculului d) în locurile în care este instalat indicatorul „întoarcerea interzisă” 170 La traversarea unei intersecţii au prioritate: a) vehiculele care întâlnesc indicatorul “Oprire“, faţă de vehiculele care circulă din partea dreaptă b) autovehiculele din serviciile de transport public local de persoane care se află în mers c) autovehiculele aparţinând serviciului de ambulanţă care se deplasează la intervenţii d) vehiculele care efectuează virajul la dreapta şi se intersectează cu un biciclist care circulă pe o pistă pentru biciclete, semnalizată ca atare 171 În care dintre următoarele situaţii este interzisă depăşirea ? a) în intersecţii b) pe drumurile unde sensurile de circulaţie sunt despărţite prin marcaj dublu continuu 154

c) pe drumurile unde sensurile de circulaţie sunt despărţite prin marcaj longitudinal discontinuu, iar pentru realizarea depăşirii ar fi necesară încălcarea marcajului d) în curbe şi în orice alte locuri în care vizibilitatea este redusă sub 100m 172 Aplicarea sancţiunii contravenţionale şi reţinerea certificatului de înmatriculare a unui autovehicul se dispun atunci când: a) ştergătoarele de parbriz sunt deteriorate b) vehiculul circulă cu defecţiuni majore la sistemele de iluminare-semnalizare c) anvelopele au alte dimensiuni sau caracteristici decât cele prevăzute în cartea de identitate a vehiculului d) zgomotul în mers sau staţionare depăşeşte limita legal admisă pentru tipul respectiv de autovehicul 173 Întoarcerea este interzisă în următoarele situaţii: a) în intersecţii şi la mai puţin de 50 m de acestea b) pe trecerile la nivel cu calea ferată curentă şi la o distanţă mai mică de 100 m înainte şi după acestea c) în staţiile mijloacelor de transport public de persoane, precum şi la mai puţin de 50 m înainte şi după acestea d) pe partea carosabilă a drumurilor expres şi a celor naţionale europene (E) 174 Depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise, constatată cu mijloace tehnice certificate, se sancţionează prin: a) amendă contravenţională b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 90 de zile c) puncte de penalizare d) amenda penala 175 Depăşirea cu 31-40 km/h a vitezei maxime admise, constatată cu mijloace tehnice certificate, se sancţionează prin: a) amendă contravenţională b) suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule pe o perioadă de 60 de zile c) puncte de penalizare d) amenda penala 176 În care dintre situaţiile următoare, conducătorul auto este obligat să circule cu o viteză care să nu depăşească 50 Km în afara localităţilor ? a) la trecerea pe lângă animale care sunt conduse pe partea carosabilă sau pe acostament b) când partea carosabilă este acoperită cu polei, mâzgă sau piatră cubică umedă c) la trecerea prin intersecţia dirijată de poliţist. d) în zona de acţiune a indicatorului „Accident” 177 Se interzice conducătorului auto să circule cu vehiculul, care are montate: a) lumini de altă culoare sau intensitate decât cele omologate b) alte dispozitive ori accesoriii de avertizare decât cele omologate c) sisteme sonore antifurt care nu se declanşează la trecerea, în imediata apropiere, a altui vehicul d) lumini pentru mersul înapoi 178 Se interzice conducătorului auto: a) să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră b) să oprească motorul în timpul mersului c) să aplice reclame pe părţile laterale ale autovehiculului d) să arunce, pe drumurile publice, din autovehicul obiecte, materiale sau substanţe 179 Ce obligaţii vă revin când întâlniţi indicatorul de avertizare “Copii” a) să nu depăşească viteza de 40 km/h în localităţi în intervalul orar 07,00-22,00 b) să nu depăşească viteza de 60 km/h în afara localităţilor în intervalul orar 07,00-22,00 155

c) să nu depăşească viteza de 30 km/h în localităţi în intervalul orar 07,00-22,00 d) să nu depăşească viteza de 50 km/h în afara localităţilor în intervalul orar 07,00-22,00 180 Este interzisă întoarcerea vehiculului în intersecţii ? a) da, în toate intersecţiile b) da, în intersecţiile în care este interzis virajul la stânga c) da, în intersecţiile în care este necesară manevrarea înainte şi înapoi a vehiculului pentru efectuarea virajului d) da, în intersecţiile în care este interzis virajul la dreapta 181 Care din obligaţiile enumerate mai jos vă revin în calitate de conducător al unui autovehicul ? a) să folosiţi şi în timpul zilei luminile de întâlnire în afara localităţilor b) să păstraţi o distanţă suficientă faţă de autovehiculul care circulă în faţa dumneavoastră, pentru evitarea coliziunii c) în intersecţiile nedirijate, să acordaţi prioritate de trecere vehiculelor care circulă pe şine şi atunci când efectuează viraj la dreapta d) să vă conformaţi semnificaţiei semnalelor agentului de cale ferată la trecerea la nivel cu o cale ferată industrială 182 Oprirea participanţilor la trafic este obligatorie la semnalele date de: a) poliţiştii de frontieră b) agenţii de cale ferată la trecerile la nivel c) îndrumătorii de circulaţie ai Ministerului Apărării d) personalul autorizat din zona lucrărilor pe drumurile publice 183 Pentru care din următoarele fapte, săvârşite pe drumurile publice, se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule ? a) nerespectarea regulilor privind depăşirea b) conducătorului auto care are o îmbibaţie alcoolică de peste 0,80 g/l alcool pur în sânge c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept d) depăşirea colanelor de vehicule oprite la trecerile la nivel cu calea ferată 184 Pentru care din următoarele fapte, săvârşite pe drumurile publice, se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule ? a) nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare b) conducerea unui autovehicul care, în mers sau în staţionare, poluează fonic sau emana noxe peste limita legal admisa c) conducerea unui autovehicul care are montate anvelope de alte dimensiuni decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare d) nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi 185 Pentru care din următoarele fapte, săvârşite pe drumurile publice, se dispune suspendarea exercitării dreptului de a conduce autovehicule ? a) nepăstrarea distanţei laterale suficiente faţă de vehiculul care circulă din sens opus b) nerespectarea regulilor privind depăşirea c) conducerea autovehiculului cu defecţiuni grave la mecanismul de direcţie d) conducerea unui autovehicul la care a expirat termenul de valabilitate al inspecţiei tehnice periodice 186 În care din următoarele locuri este interzisă depăşirea ? a) la mai puţin de 25 m de trecerile pentru pietoni b) în intersecţii c) pe pasaje denivelate, cu excepţiile prevăzute de regulament d) pe trecerile pentru pietoni semnalizate prin indicatoare şi marcaje 156

187 Semnalizarea de interzicere a circulaţiei rutiere la trecerea la nivel cu calea ferată, se consider realizată în următoarele situaţii: a) prin aprinderea dispozitivelor intermitent-alternative roşii b) prin aprinderea unei singure lămpi luminoase a dispozitivului cu lumină intermitent-alternativă roşie c) prin funcţionarea sistemului sonor d) prin poziţia orizontală a unei singure semibariere 188 Care din obligaţiile de mai jos vă revin atunci când vă angajaţi în depăşirea unui autovehicul aflat în mers ? a) să vă asiguraţi că depăşirea se poate face fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulaţia din sens opus b) să vă asiguraţi că acela care vă urmează sau vă precede nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare c) să semnalizaţi sonor şi luminos vehiculul din faţă, după care vă angajaţi în depăşirea acestuia d) să grăbiţi executarea depăşirii, dacă vehiculul din spate a semnalizat intenţia de a vă depăşi 189 În ce condiţii puteţi transporta copii cu vârsta de 10 ani în autoturismul dvs.? a) pe bancheta din spate, dacă sunt ţinuţi în braţe b) pe scaunul din faţă sau pe unul din locurile din spate dacă sunt transportaţi într-un dispozitiv de reţinere omologat c) pe bancheta din spate, dacă poartă centură de siguranţă adaptată greutăţii şi dimensiunilor lor d) numai pe bancheta din spate, portul centurii de siguranţă fiind opţional 190 În ce condiţii puteţi transporta copii cu vârsta sub 3 ani în autoturismul dvs.? a) pe scaunul din faşă sau pe bancheta din spate, dacă sunt ţinuţi în braţe b) pe scaunul din faţă sau pe unul din locurile din spate dacă este aşezat într-un dispozitiv de reţinere omologat c) pe bancheta din spate, dacă poartă centură de siguranţă adaptată greutăţii şi dimensiunilor lor d) pe bancheta din spate, dacă sunt transportaţi într-un dispozitiv de reţinere omologat 191 Oprirea voluntară este interzisă: a) în locul unde se împiedică vizibilitatea asupra unui indicator sau semnal luminos b) pe sectoarele de drum unde este instalat indicatorul cu semnificaţia „Prioritate pentru circulaţia din sens invers” c) în zona de acţiune a indicatoarelor cu semnificaţiile „Oprirea interzisă” sau „Staţionarea interzisă” d) pe pistele obligatorii pentru pietoni şi/sau biciclişti 192 Este permisă staţionarea voluntară în zona de acţiune a indicatorului “Depăşirea interzisă autovehiculelor destinate transportului de mărfuri” ? a) nu, cu excepţia motocicletelor fără ataş b) nu, cu excepţia autoturismelor c) nu, cu excepţia vehiculelor cu tracţiune animală d) da 193 Pe drumurile cu mai multe benzi, acestea se folosesc astfel: a) banda situată lângă axa drumului şi succesiv de la stânga spre dreapta, dacă aceasta este ocupată b) conform principiului încărcării benzilor de circulaţie de la dreapta la stânga c) în funcţie de viteza de deplasare, indiferent de intensitatea traficului d) în funcţie de viteza de deplasare şi intensitatea traficului, cu obligaţia revenirii pe prima bandă ori de câte ori acest lucru este posibil 194 Obligaţia de a reduce viteza se impune când : a) întâlniţi poliţistul, care execută semnal prin rotirea vioaie a braţului 157

b) întâlniţi panoul cu inscripţia “Control radar“; c) conducătorul autovehiculului circulă pe banda de lângă bordură şi se apropie de o staţie pentru mijloace de transport public de persoane prevăzută cu alveolă, din care conducătorul unui astfel de vehicul semnalizează intenţia de a ieşi d) mersul înainte este obturat de un obstacol sau de prezenţa altor participanţi la trafic, care impune trecerea pe sensul opus 195 Pe timpul nopţii, când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulă în faţa sa, acesta este obligat să folosească luminile de întâlnire de la o distanţă de: a) cel puţin 50 m b) cel puţin 100 m c) cel puţin 150 m d) cel puţin 200 m 196 Puteţi depăşi vehiculul al cărui conducător a semnalizat intenţia şi s-a încadrat corespunzător părăsirii sensului de mers spre stânga? a) da, dar numai pe partea dreaptă b) da, pe ambele părţi c) nu, deoarece în intersecţii depăşirea este interzisă d) nu, deoarece vehiculele se depăşesc numai pe partea stîngă, cu excepţia tramvaielor 197 Este permisă depăşirea tramvaiului aflat în mers pe partea stângă? a) nu, deoarece tramvaiul aflat în mişcare se depăşeşte numai pe dreapta b) da, când drumul este cu sens unic c) nu deoarece pe partea stângă aveţi voie să depăşiţi numai tramvaiul oprit în staţia fără loc de refugiu pentru pietoni d) da, când între şina din dreapta şi marginea trotuarului nu este spaţiu suficient 198 Este permisă depăşirea tramvaiului aflat în mers pe partea stângă? a) nu, deoarece pe partea stângă aveţi voie să depăşiţi numai tramvaiul oprit în staţia fără loc de refugiu pentru pietoni b) da, dacă nu încălcaţi liniile de tramvai de pe sensul opus c) da, dacă spaţiul din dreapta tramvaiului nu este suficient pentru depăşire d) nu, tramvaiele se depăşesc numai pe partea dreaptă 199 Purtarea centurii de siguranţă este obligatorie atât în localităţi cât şi în afara acestora. Când sunteţi exceptaţi de la această regulă ? a) dacă ocupaţi un loc de pe bancheta din spate a autovehiculului b) dacă efectuaţi manevra de întoarcere cu un autoturism c) dacă sunteţi instructor, pe timpul pregătirii practice a elevilor d) dacă executaţi manevra de mers înapoi cu un autoturism 200 Se exceptează de la obligaţia de a purta centură de siguranţă: a) conducătorii de autoturisme care execută servicii de transport public de persoane, în regim de taxi, când transportă pasageri b) persoanele care au certificat medical în care este menţionată afecţiunea care contraindică purtarea centurii de siguranţă c) conducătorii de autoturisme pe timpul executării manevrei de întoarcere d) copii cu vârsta de 12 ani sau cu înălţimea sub 150 cm, care sunt ţinuţi în braţe 201 Se exceptează de la obligaţia de a purta centură de siguranţă: a) conducătorii de autovehicule destinate transportului public de persoane b) persoanele care ocupă scaunul din faţă şi ţin în braţe animale c) persoanele care conduc un vehicul destinat pregătirii practice în vederea obţinerii permisului de conducere 158

d) toţi conducătorii sunt obligaţi să poarte centura de siguranţă 202 Conducătorul auto este obligat: a) se verifică sistemul de lumini şi semnalizare b) să verifice instalaţia de climatizare c) să menţină permanent curate parbrizul, luneta şi geamurile laterale geamurile d) să menţină permanent curate plăcuţele cu numărul de înmatriculare 203 În care dintre următoarele locuri este permisă oprirea voluntară ? a) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice b) pe partea carosabilă a drumurilor naţionale europene (E) c) pe poduri cu lăţimea de cel puţin 7 m, dacă lungimea segmentului de vizibilitate este mai mare de 20 m d) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m 204 Semafoarele care emit semnale luminoase pentru dirijarea circulaţiei în intersecţii se instalează obligatoriu înainte de intersecţie, astfel încât să fie vizibile de la o distanţă de: a) 25 m b) cel puţin 50 m c) cel puţin 100 m d) cel puţin 150 m 205 Puteţi încălca marcajul longitudinal care separă sensurile de circulaţie format dintr-o linie continuă şi una discontinuă alăturate ? a) da, dacă linia continuă este mai apropiată în sensul de mers şi dacă această manevră nu stânjeneşte circulaţia din sens opus b) nu, deoarece încălcarea marcajului format dintr-o linie dublă este interzisă c) da, dacă linia discontinuă este cea mai apropiată în sensul de mers d) nu, deoarece încălcarea liniei continue este interzisă 206 În care din următoarele situaţii se impune reducerea vitezei ? a) la semnalul dat de membrii patrulelor şcolare de circulaţie, dat prin balansarea braţului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare b) la coborârea pantelor c) la trecerile la nivel cu calea ferată, la semnalul agenţilor de cale ferată dat prin balansarea braţului în plan vertical, cu palma mâinii orientată către sol sau cu un mijloc de semnalizare d) când circulaţi din direcţie opusă troleibuzului oprit în staţie 207 În care dintre situaţiile enumerate mai jos este interzisă oprirea voluntară ? a) în intersecţiile cu circulaţie în sens giratoriu b) la mai puţin de 25 m de colţul intersecţiei, atunci când nu sunt aplicate marcaje continue pentru zona de preselecţie c) în locurile unde este interzisă depăşirea d) în zona de preselecţie a intersecţiilor unde sunt aplicate marcaje continue 208 În care din următoarele situaţii este interzisă depăşirea ? a) sub poduri b) în intersecţiile cu circulaţie în sens giratoriu c) pe drumurile îngustate d) pe trecerile la nivel cu calea ferată şi la mai puţin de 100 m înainte de acestea 209 Conducătorul de autovehicul din categoria B este obligat să aibă asupra sa: a) actul de identitate b) permisul de conducere c) certificatul de înmatriculare 159

d) atestatul profesional, dacă masa totală maximă autorizată a autovehiculului categoria B este mai mare de 3.500 kg 210 Care din obligaţiile de mai jos revin conducătorului auto care efectuează depăşirea ? a) să semnalizeze vehiculul care se apropie din sens opus cu luminile de drum pentru ai facilita reintrarea pe sensul normal de mers b) să păstraţi în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit c) să grăbească efectuarea depăşirii, dacă cel care ăl precede a semnalizat începerea unei manevre similare d) să se asigure că acela care îl urmează nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare 211 Oprirea la o trecere la nivel cu calea ferată este obligatorie dacă: a) întâlniţi indicatorul „Alte Pericole” însoţit de panoul adiţional care reprezintă o locomotivă b) semnalul cu lumină albă intermitentă cu cadenţă lentă este în funcţiune c) întâlniţi indicatorul „Trecere la nivel cu calea ferată simplă, fără bariere” d) întâlniţi indicatorul „Trecere la nivel cu calea ferată dublă, fără bariere” 212 Autovehiculul dvs. s-a defectat în afara localităţii şi nu a putut fi scos de pe partea carosabilă . Ce mijloace de semnalizare veţi folosi? a) luminile de avarie vehiculului b) 2 triunghiuri reflectorizante montate pe autovehicul sau în imediata apropiere a acestuia c) 2 triunghiuri reflectorizante instalate în faţa şi spatele autovehiculului, pe aceiaşi bandă de circulaţie, la o distanţă de cel puţin 20 m de acesta d) 2 triunghiuri reflectorizante instalate în faţa şi spatele autovehiculului, pe aceiaşi bandă de circulaţie, la o distanţă de cel puţin 30 m de acesta 213 În care din următoarele situaţii este interzisă remorcarea unui autovehicul ? a) când dimensiunile ansamblului de vehicule depăşesc limitele prevăzută de lege b) pe timp de noapte sau în condiţii de vizibilitate redusă c) când nu funcţionează luminile de avarie ale vehiculului tractat d) pe drumuri neiluminate 214 Ce culoare pot avea marcajele rutiere aplicate pe elementele laterale drumului ? a) albă b) roşie c) neagră d) galbenă şi neagră 215 În care din următoarele cazuri se dispune, de către poliţie, retragerea permisului de conducere ? a) nerespectarea semnificaţiei culorii roşii a semaforului, dacă prin aceasta s-a produs un accident cu pagube materiale b) la schimbarea numelui titularului c) când titularul permisului a fost declarat inapt pentru a conduce vehicule pe drumurile publice de către o unitate de asistenţă medicală autorizată d) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, dacă prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care a rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale 216 Se interzice mersul înapoi cu vehiculul : a) în locurile unde soliditatea drumului nu permite b) pe drumurile naţionale c) în pante şi rampe d) la ieşirea de pe proprietăţi alăturate drumurilor publice

160

217 Cum procedaţi pe un drum cu trei benzi pe sens, dacă în intenţia de a pătrunde de pe banda 1 pe banda 2, observaţi că un alt vehicul de pe banda 3 doreşte să revină pe banda din mijloc ? a) aveţi prioritate deoarece circulaţi din partea dreaptă a celuilalt vehicul b) semnalizaţi sonor şi luminos şi stabiliţi de comun acord care va fi ordinea de trecere c) permiteţi celuilalt vehicul să treacă pe banda 2 d) este o situaţie de nedeterminare de prioritate 218 În care dintre cazurile enumerate, conducătorul de vehicul este obligat să nu depăşească 30km/h în localităţi sau 50km/h în afara localităţilor a) în zona de acţiune a indicatorului de avertizare "Copii" în intervalul orar 7,00-22,00 b) pe drumuri cu denivelări, semnalizate ca atare c) în vârfurile de rampă cu vizibilitatea redusă sub 100m d) când vizibilitatea este sub 100 m în condiţii de ceaţă, ploi torenţiale, ninsori abundente 219 Care dintre afirmaţiile de mai jos sunt adevărate, în cazul în care tramvaiul este oprit într-o staţie fără refugiu pentru pietoni ? a) vehiculele trebuie să oprească în ordine sosirii b) conducătorii vehiculelor trebuie să circule cu viteză redusă şi atenţie sporită, deoarece pietonii pot traversa în orice moment, având prioritate de trecere c) dacă circulaţi pe un drum cu sens unic îl veţi depăşi pe partea stângă d) vehiculele îşi pot relua deplasarea numai după ce uşile tramvaiului au fost închise şi s-au asigurat că nu pun în pericol siguranţa pietonilor angajaţi în traversarea drumului public 220 În care din următoarele situaţii este interzisă depăşirea, deşi oprirea este permisă? a) în locurile unde observarea unui indicator sau semnal luminos ar fi împiedicată b) în dreptul staţiei pentru tramvai, atunci când acesta este oprit, iar staţia nu este prevăzută cu refugiu pentru pietoni c) pe drumurile îngustate d) în apropierea vârfurilor de rampă, când vizibilitatea este redusă sub 100 m 221 Banda de urgenţă a autostrăzii este destinată: a) staţionarii autovehiculelor în cazuri justificate b) circulaţiei autovehiculelor cu regim prioritar care se deplasează la intervenţii sau în misiuni cu caracter de urgenţă c) vehiculelor grele, sau celor care se deplasează cu viteză redusă d) vehiculelor care urmează să execute virajul la dreapta 222 Intenţia conducătorilor de autovehicule de a vira spre dreapta ori spre stânga se semnalizează prin: a) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 25 m în localităţi, înainte de începerea efectuării manevrelor b) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi, înainte de începerea efectuării manevrelor c) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu 50 m în afara localităţilor, înainte de începerea efectuării manevrelor d) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu 100 m în afara localităţilor, înainte de începerea efectuării manevrelor 223 Intenţia conducătorilor de autovehicule care urmează să efectueze întoarcere se semnalizează prin: a) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 25 m în localităţi, înainte de începerea efectuării manevrelor 161

b) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu cel puţin 50 m în localităţi, înainte de începerea efectuării manevrelor c) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu 50 m în afara localităţilor, înainte de începerea efectuării manevrelor d) punerea în funcţiune a luminilor indicatoare de direcţie cu 100 m în afara localităţilor, înainte de începerea efectuării manevrelor 224 Schimbarea direcţiei de mers spre stânga, în cazul vehiculelor care intră într-o intersecţie circulând pe acelaşi drum în aliniament, dar din sensuri opuse, se efectuează astfel: a) prin stânga centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei b) prin dreapta centrului intersecţiei, fără intersectarea traiectoriei c) prin stânga centrului intersecţiei, cu intersectarea traiectoriei d) cu respectarea marcajului de ghidare, în cazul în care acesta există 225 Se interzice staţionarea voluntară a vehiculelor: a) în toate cazurile în care este interzisă oprirea voluntară b) în zona de acţiune a indicatorului cu semnificaţia "Staţionarea interzisă" şi a marcajului cu semnificaţia de interzicere a staţionării c) pe drumurile publice cu o lăţime mai mică de 6 m d) în dreptul căilor de acces care deservesc proprietăţile alăturate drumurilor publice 226 Se interzice conducătorului de autovehicul: a) să transporte persoane în stare de ebrietate pe motocicletă sau în cabina ori în caroseria autovehiculului destinat transportului de mărfuri b) să transporte în autovehicul mai multe persoane decât numărul de locuri stabilite în certificatul de înmatriculare c) să transporte în şi pe autoturism obiecte a căror lungime sau lăţime depăşeşte, împreună cu încărcătura, dimensiunile acestuia d) să folosească în mod abuziv mijloacele de avertizare sonoră 227 Se interzice conducătorului de autovehicul a) să lase liber în timpul mersului volanul sau să oprească motorul în timpul mersului b) să săvârşească acte sau gesturi obscene, să profereze injurii, să adreseze expresii jignitoare ori vulgare celorlalţi participanţi la trafic c) să aibă aplicate pe parbriz, lunetă sau pe geamurile laterale afişe sau reclame publicitare care restrâng sau estompează vizibilitatea conducătorului ori a pasagerilor, atât din interior, cât şi din exterior d) să folosească în timpul mersului instalaţii de sonorizare la un nivel de zgomot care ar afecta deplasarea în siguranţă a lui şi a celorlalţi participanţi la trafic 228 Pe timpul nopţii, conducătorii de autovehicule sunt obligaţi să folosească luminile de întâlnire: a) la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, de la o distanţă de cel puţin 200 m b) la apropierea a două vehicule care circulă din sensuri opuse, de la o distanţă de cel puţin 100 m c) când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulă în faţa sa, de la o distanţă de cel puţin 100 m d) când conducătorul de autovehicul se apropie de un autovehicul care circulă în faţa sa, de la o distanţă de cel puţin 50 m 229 În care din situaţiile enumerate mai jos este interzisă depăşirea ? a) dacă pentru depăşire am fi nevoiţi să încălcăm axa imaginară a drumului b) când conducătorul vehiculului, care circulă din sens opus este obligat să efectueze manevre de evitare a unei coliziuni c) când marcajul discontinuu aflat lângă sensul nostru de mers este dublat de un marcaj continuu 162

d) în curbe şi în orice alte locuri unde vizibilitatea este redusă sub 100 230 Conducătorul de vehicul care efectuează depăşirea este obligat: a) să se asigure că acela care îl urmează sau îl precedă nu a semnalizat intenţia începerii unei manevre similare şi că poate depăşi fără a pune în pericol sau fără a stânjeni circulaţia din sens opus b) să semnalizeze intenţia de efectuare a depăşirii c) să păstreze în timpul depăşirii o distanţă laterală suficientă faţă de vehiculul depăşit d) să reintre pe banda sau în şirul de circulaţie iniţial după ce a semnalizat şi s-a asigurat că poate efectua această manevră în condiţii de siguranţă pentru vehiculul depăşit şi pentru ceilalţi participanţi la trafic 231 Pentru a fi conduse pe drumurile publice, fiecare autovehicul si tramvai trebuie sa fie dotat cu: a) trusa medicală de prim ajutor, omologată b) un triunghi reflectorizant, omologat c) 2 triunghiuri reflectorizante, omologate d) un stingător de incendiu omologat 232 Care dintre faptele enumerate mai jos se consideră infracţiune ? a) refuzul instructorului auto, aflat în procesul de instruire de a se supune recoltării probelor biologice sau testării aerului expirat, în vederea stabilirii alcoolemiei b) nerespectarea interdicţiei temporare de circulaţie instituite pe un anumit segment de drum public c) părăsirea locului accidentului de către instructorul auto, aflat in procesul de instruire, implicat într-un accident de circulaţie în urma căruia a rezultat vătămarea integrităţii corporale ori a sănătăţii uneia sau mai multor persoane, fără încuviinţarea poliţiei care efectuează cercetarea locului faptei d) nerespectarea regulilor privind prioritatea de trecere, depăşirea sau trecerea la culoarea roşie a semaforului, daca prin aceasta s-a produs un accident de circulaţie din care au rezultat avarierea unui vehicul sau alte pagube materiale 233 Care dintre faptele enumerate mai jos se consideră infracţiune ? a) conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul neînmatriculat b) conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul ori a unui tramvai de către o persoana care nu poseda permis de conducere c) conducerea pe drumurile publice a unui autovehicul sau tramvai de către o persoană al cărei permis de conducere este necorespunzător categoriei sau subcategoriei din care face parte vehiculul respectiv d) încredinţarea cu ştiinţă a unui autovehicul, pentru conducerea pe drumurile publice, unei persoane care suferă de o boala psihica ori se află sub influenţa alcoolului sau a unor produse ori substanţe stupefiante sau a medicamentelor cu efecte similare acestora 234 Luminile de avarie se folosesc în următoarele situaţii: a) când vehiculul este imobilizat involuntar pe partea carosabilă b) când vehiculul se deplasează foarte lent şi/sau constituie el însuşi un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic c) când autovehiculul sau tramvaiul este remorcat d) când vehiculul este manevrat către înapoi

163

1 2 3 4 5 6 7 8 9 1 0 1 1 1 2 1 3 1 4 1 5 1 6 1 7

Răspunsuri corecte – Legislaţie rutieră a 79 abc 118 b 157 ac c 80 b 119 abc 158 ad a 81 c 120 cd 159 cd a 82 abc 121 b 160 cd 83 abc 122 c 161 acd c 84 c 123 c 162 c b 85 a 124 b 163 a 86 b 125 acd 164 a b 87 c 126 a 165 ad d 88 c 127 c 166 abd

a d c d b b ad c c

40 41 42 43 44 45 46 47 48 49

196 197 198 199 200 201 202 203 204 205

a bd c cd ab abcd ad b c

c

50

d

89

c

128

d

167

ad

206

c

a

51

a

90

a

129

b

168

ad

207

abcd

-

52

b

91

c

130

ad

169

acd

208

a

c

53

-

92

b

131

ad

170

c

209

abc

-

54

-

93

c

132

b

171

-

210

bd

c

55

a

94

a

133

abcd

172

bcd

211

cd

abcd

56

-

95

c

134

c

173

d

212

ad

164

1 8 1 9 2 0 2 1 2 2 2 3 2 4 2 5 2 6 2 7 2 8 2 9 3 0 3 1 3 2 3 3 3 4 3 5 3 6 3 7 3 8 3 9

c

57

cd

96

bd

135

cd

174

ab

213

a

b

58

-

97

ad

136

abd

175

ac

214

acd

c

59

-

98

bcd

137

b

176

abd

215

c

d

60

acd

99

ad

138

cd

177

ab

216

ad

c

61

-

100

c

139

b

178

abd

217

c

bc

62

d

101

bc

140

abc

179

cd

218

abd

-

63

ac

102

abd

141

c

180

bc

219

ad

bc

64

b

103

b

142

c

181

bcd

220

-

a

65

d

104

a

143

abd

182

abcd

221

ab

abd

66

b

105

a

144

ab

183

acd

222

bd

d

67

c

106

ad

145

b

184

-

223

bd

ab

68

c

107

ac

146

ad

185

bc

224

ad

c

69

c

108

bd

147

cd

186

cd

225

abcd

a

70

c

109

abc

148

bcd

187

abcd

226

abcd

c

71

c

110

abc

149

abcd

188

ab

227

abcd

c

72

a

111

b

150

abc

189

c

228

ac

a

73

a

112

d

151

c

190

d

229

b

c

74

-

113

d

152

bd

191

abd

230

abcd

-

75

b

114

c

153

ac

192

-

231

acd

b

76

c

115

c

154

abd

193

bd

232

ac

b

77

a

116

d

155

ab

194

cd

233

abcd

c

78

c

117

cd

156

b

195

b

234

abc

165

CONDUCERE PREVENTIVĂ 1. Urmează să traversaţi o localitate rurală. Care sunt factorii de risc caracteristici de care trebuie să ţineţi seama la adaptarea modului de deplasare ? a) pietonii care traversează pe trecerile pentru pietoni b) căruţele care circulă regulamentar c) carosabilul e posibil să fie acoperit cu noroi, antrenat de tractoare şi căruţele care vin de pe drumuri lăturalnice d) lipsa trotuarelor 2. Pe întuneric şi pe ploaie din sens opus se apropie de dvs. pe şosea vehicule cu fază mică. Ce trebuie să aveţi în vedere ? a) aprinzând faza mică puteţi evita o eventuală orbire b) puteţi fi orbit din cauza refracţiei luminii de pe carosabilul umed c) utilizarea luminilor de avarie d) ploaia reduce vizibilitatea 3. Cum trebuie să procedeze într-o curbă lipsită de vizibilitate conducătorul unui autovehicul în faţa căruia se deplasează o căruţă ? a) claxonează şi atenţionează căruţaşul să iasă în afara părţii carosabile b) continuă deplasarea deoarece depăşirea căruţelor nu este interzisă în acest caz c) reduce viteza şi se deplasează în spatele căruţei până când drumul oferă condiţii bune de vizibilitate d) opreşte în afara părţii carosabile 4. În vederea evitării orbirii pe timp de noapte, la întâlnirea altui vehicul care circulă din sens opus cu luminile de drum, în condiţiile rulajului pe un carosabil umed, privirea trebuie îndreptată mai întâi ? a) indiferent unde, dar în nici un caz privirea nu trebuie îndreptată către farurile celui care circulă din sens opus b) către repere din partea dreaptă a drumului, iar în adâncime, la limita fascicolului luminos al farurilor autovehiculului care circulă din sens opus c) pot evita orbirea urmărind marcajul care separă sensurile de circulaţie în zona de difuzie a fascicolului luminos al farurilor autovehiculului care circulă din sens opus d) către înainte, concomitent cu utilizarea luminilor de drum pentru mărirea vizibilităţii 5. Care sunt factorii care sporesc gradul de risc în circulaţia urbană? a) cunoaşterea traseului, intersecţiile dirijate b) valorile ridicate de trafic auto şi pietonal, cu multiple intersectări ale fluxurilor acestora c) existenţa transportului în comun şi a unor restricţii de circulaţie d) vehicule staţionate pe trotuare care obligă pietonii să circule pe carosabil 6. Care este principala cauză generatoare de accidente ? a) erorile umane b) starea necorespunzătoare a părţii carosabile c) defecţiunile tehnice ale autovehiculelor d) condiţiile meteorologice nefavorabile 7. Cum trebuie să vă comportaţi în cazul în care coliziunea cu un câine este inevitabilă ? a) se frânează, se ţine bine volanul şi se menţine direcţia de mers 166

b) se execută în orice caz o manevră de evitare c) se accelerează pentru a trece înaintea animalului d) frânare energică cu blocarea roţilor şi încercare de evitare 8. Ce conduită trebuie să adopte un conducător de autovehicul atunci când se apropie de o intersecţie cu circulaţie nedirijată ? a) să reducă viteza, dar numai dacă schimbă direcţia de deplasare la dreapta b) să conducă cu viteză redusă pentru a avea posibilitatea să acorde prioritate de trecere celor care au acest drept c) să avertizeze pe ceilalţi participanţi la trafic, prin semnale sonore şi luminoase că s-a angajat în traversarea intersecţiei şi să acorde prioritate de trecere tuturor vehiculelor d) la intersecţie să se asigure mai întâi din partea stângă şi apoi din partea dreaptă 9. Care este pericolul la care te poţi aştepta primăvara sau toamna într-o curbă lipsită de vizibilitate şi umbrită ? a) nici un pericol b) existenţa unei porţiuni cu gheaţă c) cunoscând zona, nu există nici un pericol d) posibilitatea de a trece de la un carosabil uscat la unul cu aderenţă mai scăzută 10. În condiţiile rulării pe un carosabil acoperit cu apă, acvaplanarea intervine : a) datorită bruscării volanului b) ca o consecinţă a supraâncărcării autovehiculului c) favorizată de uzura pronunţată a anvelopelor d) urmare neadaptării vitezei de circulaţie 11. Care din următoarele manifestări ale conducătorului auto sunt de natură să vă îngrijoreze, în ceea ce priveşte capacitatea de prevedere ? a) întotdeauna, cu excepţia schimbării treptelor de viteză, ţine volanul cu ambele mâini b) ori de câte ori sesizează pericole potenţiale în trafic eliberează pedala de acceleraţie, fiind pregătit să frâneze c) în permanenţă ţine mâna dreaptă pe maneta schimbătorului de viteze d) îşi aprinde ţigara în timpul mersului 12. Pentru a controla un derapaj, va trebui să: a) nu acceleraţi, nu frânaţi, contrabracaţi roţile b) frânaţi progresiv autovehiculul c) nu acceleraţi, frânaţi progresiv si contrabracaţi roţile d) rotiţi volanul până când roţile directoare devin paralele cu axa longitudinală a autovehiculului 13. Ce înţelegeţi prin “vigilenţă” ca element al conduitei preventive? a) capacitatea conducătorului auto de a fi în permanenţă atent şi pregătit pentru a interveni cu promptitudine în cazul apariţiei unor obstacole sau altor situaţii periculoase b) capacitatea conducătorului auto de a fi în permanenţă atent asupra aparaturii de bord şi a funcţionării autovehiculului c) capacitatea conducătorului auto de a-şi adapta stilul de conducere în funcţie de condiţiile atmosferice d) identificarea, avertizarea şi atenţionarea celorlalţi participanţi la trafic care comit greşeli în conducere 14. Care este principala cauză generatoare de evenimente rutiere grave? a) conducerea autovehiculelor cu viteză excesivă sau neadaptată b) neacordarea priorităţii c) defecţiunile tehnice ale autovehiculelor d) oboseala 167

15. Unde trebuie să conduceţi cu atenţie la parcurgerea unui itinerariu pe care îl cunoaşteţi ? a) numai pe porţiunea de drum care străbate zone de munte, cu serpentine şi viraje foarte strânse b) pe întreg itinerarul c) numai pe porţiunile de drum şi traseele devenite tradiţional periculoase prin configuraţia şi valorile de trafic d) numai în localităţile rurale 16. Fenomenul de acvaplanare generează următoarele pericole: a) pierderea controlului asupra frânei b) stropirea cu apă a parbrizului c) pierderea controlului asupra direcţiei d) creşterea aderenţei 17. De ce este necesar să se păstreze după o ploaie torenţială o distanţă mai mare faţă de vehiculele care circulă în faţă ? a) deoarece în caz contrar apa împroşcată îmbunătăţeşte vizibilitatea b) deoarece distanţa de oprire este mult mai mare c) deoarece în caz contrar se observă bălţile prea târziu d) deoarece este posibil ca temporar, eficienţa sistemului de frânare să fie mult diminuată 18. Acvaplanarea - pierderea contactului dintre pneurile autovehiculului si suprafaţa carosabilă a drumului în condiţiile unor ploi intense - intervine: a) pe timpul deplasării cu viteze ridicate b) pe timpul folosirii sistemului de frânare c) pe timpul unor viraje d) la schimbarea direcţiei de mers 19. Cum vă comportaţi în cazul în care un autobuz pentru şcolari opreşte şi are aprinse semnalizatoarele de avarii ? a) trec pe lângă autobuzul pentru şcolari şi mă bazez pe faptul că aceştia vor da atenţie circulaţiei b) trec cu atenţie mărită c) reduc viteza, şi dacă este necesar opresc pentru ai permite intrarea în trafic d) păstrez o distanţă laterală cât mai mare de autobuz 20. Ce se înţelege prin exces de viteză ? a) viteza de la care începe să scadă substanţial stabilitatea autovehiculului b) viteza ce depăşeşte limita legală pentru zona sau tronsonul respectiv de drum c) viteza ce depăşeşte ritmul normal de deplasare a traficului d) viteza maxima pe care o poate atinge un autovehicul 21. Ce măsuri trebuie să luaţi când circulaţi cu autovehiculul pe o stradă pavată cu piatră cubică, umezită de ploaie ? a) să folosiţi numai frâna de motor b) să circulaţi cât mai aproape de axul drumului - străzii pentru ca, în eventualitatea unui derapaj, să nu loviţi bordura c) să circulaţi cu viteză redusă d) să evitaţi bruscarea frânei sau direcţiei 22. Doriţi să vă angajaţi dintr-o coloană de vehicule parcate pe marginea părţii carosabile în traficul fluent. În spatele dvs. parchează un autocamion cu remorcă. Cum apreciaţi situaţia ? a) normală la actualele valori ale traficului, iar vehiculele care vin din spate trebuie să-mi acorde prioritate b) ieşirea pe carosabil nu este periculoasă, deoarece autocamionul cu remorcă din spate vă protejează 168

c) din cauza lipsei de vizibilitate vehiculele care vin din spate pot fi observate foarte târziu d) prezenţa autocamionului face ca ceilalţi participanţi la trafic să mă observe târziu 23. Factorii care influenţează distanţa de frânare sunt: a) viteza de deplasare b) masa autovehiculului c) aderenţa pneu-sol d) uzura pneurilor 24. Un obstacol este previzibil atunci când apare: a) după scurgerea timpului de reacţie b) pe durata timpului de reacţie c) dincolo de distanţa de oprire în siguranţă d) în afara câmpului vizual 25. Cum influenţează viteza spaţiul de oprire ? a) la dublarea vitezei spaţiul de oprire se măreşte de patru ori b) la dublarea vitezei spaţiul de oprire se măreşte de două ori c) la dublarea vitezei spaţiul de oprire nu îşi modifică valorile, fiind determinat exclusiv de eficacitatea sistemului de frânare d) la dublarea vitezei spaţiul de oprire se măreşte de trei ori 26. Ce aveţi în vedere la aplicarea în practică a obligaţiei prevăzute de lege de a vă comporta în aşa fel încât să nu constituiţi un pericol sau o stânjenire pentru circulaţie? a) să ocup întotdeauna acele poziţii care să fie cele mai puţin deranjante pentru ceilalţi participanţi la trafic, şi prin semnalele oferite, să fiu în măsură a comunica celorlalţi intenţiile proprii b) să renunţ la deplasările cu autoturismul la orele de vârf c) să dovedesc politeţe rutieră, renunţând la dreptul la întâietate în toate situaţiile de conflict de prioritate d) să conduc astfel încât să fiu în permanenţă văzut 27. Circulaţi primăvara într-o zonă de munte, pe un drum în pantă, urmând să traversaţi, un sector de drum cu succesiuni de curbe. Care sunt factorii de risc reprezentativi pe care trebuie să-i luaţi în calcul la adaptarea modului de deplasare ? a) necunoaşterea traseului b) carosabilul poate fi acoperit cu material antiderapant rămas de pe timpul iernii, care acum determină dificultăţi, îndeosebi la abordarea virajelor c) după curbele fără vizibilitate pot fi surprins de prezenţa unor vehicule lente sau care staţionează pe partea carosabilă d) vizibilitatea redusă 28. Evitarea unui accident de circulaţie trebuie încercată: a) numai dacă nu se încalcă o regulă de circulaţie b) numai de către conducătorul auto din vina căruia s-a ajuns la această situaţie c) în toate situaţiile şi de către toţi participanţii la trafic d) numai dacă situaţia periculoasă a fost cauzată de către noi 29. Ce pericole poate genera oprirea autovehiculului pe partea carosabilă, într-un loc unde această manevră este permisă? a) oprirea pe partea carosabilă, chiar în această situaţie, constituie o stânjenire a celorlalţi participanţi la trafic. Iar recunoaşterea că sunt la rându-mi expus, mă determină de cele mai multe ori să-mi reiau deplasarea cât mai operativ b) oprirea, fiind o manevră reglementată de lege, în condiţiile date, nu poate reprezenta un pericol pentru ceilalţi participanţi la trafic 169

c) oprirea poate reprezenta şi un procedeu caracteristic de adaptare a modului de deplasare în raport cu situaţia caracteristică traficului rutier, deci prin natura acesteia nu prezintă nici un fel de pericol d) neasigurarea vehiculului cu frâna de serviciu poate genera pericole pentru ceilalţi participanţi la trafic 30. A conduce preventiv, înseamnă: a) să previi şi să atenţionezi pe ceilalţi participanţi la trafic atunci cand nu respectă regulile de circulaţie b) să conduceţi foarte prudent şi cu viteze mult sub limita prevăzută de lege c) să respectaţi normele rutiere şi să evitaţi producerea accidentelor, chiar şi în cazul când ceilalţi participanţi la trafic încalcă normele rutiere d) să-ţi adaptezi viteza de deplasare în funcţie de factorii de risc 31. Ce se înţelege prin „prevedere” ca element al conduitei preventive? a) capacitatea conducătorului auto de a manevra autovehiculul astfel încât să reducă la minimum consecinţele unui accident rutier în care este implicat b) capacitatea conducătorului auto de a anticipa evenimentele care s-ar putea produce în timpul conducerii autovehiculului c) capacitatea conducătorului auto de a controla autovehiculul în condiţii meteo nefavorabile d) capacitatea conducătorului auto de a-şi alege traseul de urmat 32. Însuşirea şi aplicarea corectă a normelor conduitei preventive depind de: a) nivelul de pregătire teoretică şi practică, vechime în conducere b) vârstă şi profesie c) tipul autovehiculului condus d) tipul de drum pe care se efectuează deplasarea 33. Care sunt factorii care diminuează capacitatea de conducere? a) alcoolul b) medicamentele cu efecte similare alcoolului c) oboseala, alcoolul, medicamentele d) substanţele stupefiante 34. Pe un carosabil umed distanţa parcursă de un autovehicul, în timpul de reacţie de 1s, la viteza de 70 de km/h este de aproximativ: a) 10 m b) 20 m c) 30 m d) 40 m 35. Ce înţelegeţi prin anticiparea unor situaţii ce pot genera accidente de circulaţie ? a) memorarea tuturor manevrelor periculoase şi renunţarea la efectuarea lor pe timpul conducerii b) stabilirea, înainte de plecare, a tuturor locurilor periculoase de pe traseu şi parcurgerea lor cu atenţie deosebită c) analizarea tuturor situaţiilor şi manevrelor impuse de trafic, a consecinţelor ce pot decurge din acestea şi a posibilităţilor de evitare a unor eventuale coliziuni d) identificarea factorilor de risc şi aplicarea măsurilor de conducere preventivă 36. Care sunt consecinţele supraîncărcării autovehiculului asupra siguranţei circulaţiei ? a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic b) înrăutăţeşte confortul conducătorului şi a pasagerilor c) se măreşte în mod considerabil distanţa de frânare d) maniabilitatea autovehiculului este afectată 170

37. Care sunt consecinţele supraîncărcării autovehiculului asupra siguranţei circulaţiei ? a) înrăutăţeşte stabilitatea autovehiculului în viraje b) înrăutăţeşte confortul conducătorului şi a pasagerilor c) datorită greutăţii suplimentare deteriorează suprafaţa părţii carosabile d) se măresc caracteristicile de dinamicitate ale autovehiculului 38. Conducerea preventivă are printre altele, următoarele scopuri: a) evitarea de pierderi de vieţi omeneşti, a rănirilor de persoane şi distrugerii bunurilor materiale b) salvarea vieţii ocupanţilor locurilor din faţă a autovehiculului, care sunt cei mai expuşi în cazul unor accidente c) salvarea vieţii persoanelor din autovehicul în cazul unui accident de circulaţie d) îmbunătăţirea siguranţei rutiere 39. Ce înţelegeţi prin adaptarea vitezei de deplasare la condiţiile de vizibilitate? a) să circul cu o viteză care să-mi permită să opresc în condiţii de siguranţă în limita câmpului de vizibilitate către înainte b) realizând că diminuarea vizibilităţii este un factor de risc determinant, consider că se impune să renunţ la deplasare, sau să-mi întrerup călătoria c) să nu depăşesc viteza maximă admisă de lege d) să circul cu o viteză care să-mi permită să opresc dincolo de limita câmpului de vizibilitate către înainte 40. Ce se înţelege prin „judecată” ca element al conduitei preventive? a) capacitatea conducătorului auto de a analiza alternativele posibile pentru situaţiile din trafic şi de a găsi soluţiile cele mai bune la problemele care se ivesc b) capacitatea conducătorului auto de a acţiona oricare din comenzile autovehiculului fără a-şi concentra atenţia asupra acestora c) capacitatea conducătorului auto de a lua decizii bazate pe curajul şi experienţa sa d) capacitatea conducătorului auto de a fi în permanenţă atent şi pregătit pentru a interveni cu promptitudine în cazul apariţiei unor obstacole sau altor situaţii periculoase 41. Eliminarea din sânge a unei concentraţii de alcool de 1‰ are loc într-o perioadă mai mare de: a) 3 ore b) 5 ore c) 6 ore d) 10 ore 42. Ce se înţelege prin spaţiu de oprire? a) spaţiul parcurs din momentul acţionării sistemului de frânare, până la imobilizarea completă a autovehiculului b) spaţiul parcurs din momentul sesizării obstacolului, până la oprirea totală a autovehiculului c) spaţiul parcurs din momentul sesizării obstacolului, până în momentul acţionării sistemului de frânare d) spaţiul parcurs în timpul de reacţie la care se adaugă spaţiul de parcurs din momentul acţionării sistemului de frânare, până la imobilizarea completă a autovehiculului 43. Abordând o curbă spre dreapta, forţa centrifugă tinde : a) să deplaseze lateral autovehiculul, spre şanţul din dreapta părţii carosabile; b) să deplaseze lateral autovehiculul către banda rezervată circulaţiei din sens invers c) să deplaseze lateral autovehiculul, spre stânga sau dreapta, funcţie de starea suspensiilor şi sistemului de frânare d) să alinieze autovehiculul pe traiectorie circulară 171

44. Mărimea forţei centrifuge ce acţionează asupra autovehiculelor în curbe, depinde de : a) starea tehnică a autovehiculului b) înălţimea la care este centrul de greutate al autovehiculului faţă de sol c) masa autovehiculului d) aderenţa pneu-sol 45. Mărimea forţei centrifuge ce acţionează asupra autovehiculelor în curbe, depinde de : a) starea părţii carosabile b) dimensiunile anvelopelor c) viteza de deplasare d) raza curbei 46. Cum veţi proceda când observaţi prezenţa poleiului pe carosabil ? a) echipaţi pneurile cu lanţuri antiderapante b) opriţi şi scoateţi autovehiculul în afara părţii carosabile c) reduceţi viteza d) treceţi la anvelopele de iarnă 47. Dacă circulaţi în coloană cu viteza de 60 km/h, cât trebuie să fie distanţa faţă de vehiculul care vă precede, pentru a nu intra în coliziune, în cazul în care conducătorul acestuia frânează brusc ? (aplicaţi regula celor 2 secunde) a) 10 m b) 25 m c) 36 m d) 60 m 48. Într-o curbă forţa centrifugă: a) poate fi diminuată de conducătorul auto prin reducerea vitezei b) este direct proporţională cu pătratul vitezei c) este direct proporţională cu masa vehiculului d) este direct proporţională cu raza curbei 49. Pe aleea pe care pătrundeţi spaţiul pentru circulaţie este micşorat la lăţimea unei benzi de autovehiculele parcate pe ambele sensuri, unele fiind de dimensiuni mai mari. Anticipaţi vreo situaţie periculoasă? a) există pericolul ca unul dintre autovehicule să fie pus în mişcare fără asigurare şi/sau semnalizare b) în orice moment de după autovehiculele parcate îşi poate face apariţia un copil c) dacă cunosc bine configuraţia acestor străzi şi datorită îndemânării pot evita orice problemă d) în orice moment se poate deschide uşa unui autovehicul de către unul din ocupanţii acestuia 50. Conduceţi autovehiculul cu viteză maximă admisă pe autostradă iar un pneu explodează. Cum reacţionaţi ? a) frânez energic, ţinând strâns volanul b) virez rapid către un spaţiu de siguranţă c) ridic piciorul de pe acceleraţie şi contracarez pe cât posibil prin mişcarea lină a volanului, ieşirea în decor d) acţionez frâna de ajutor 51. Conducând autovehiculul, pe timp de ploaie, conduita preventivă impune luarea unor măsuri ca: a) reducerea vitezei b) folosirea dezaburizatorului de lunetă şi parbriz c) folosirea luminii de întâlnire, ziua, chiar dacă nu plouă torenţial 172

d) folosirea luminilor de drum şi a proiectoarelor pentru o mai bună vizibilitate 52. Printre elementele conduitei preventive se numără: a) cunoştinţe teoretice şi practice b) vigilenţa în timpul conducerii c) prevederea d) judecata şi îndemânarea 53. În spiritul conduitei preventive, conducătorii auto trebuie să adapteze viteza autovehiculelor şi în funcţie de: a) starea carosabilului b) intensitatea circulaţiei c) condiţiile atmosferice d) încărcătura vehiculelor 54. Printre factorii care influenţează negativ starea fizică şi psihică a conducătorului auto se numără: a) eforturile prelungite b) consumul de alcool c) o alimentaţie raţională d) conducerea pe timp de noapte 55. Oboseala, ca factor de risc în conducerea autovehiculului, poate fi determinată de: a) odihnă insuficientă înaintea plecării b) eforturile fizice şi psihice din zilele anterioare plecării c) conducerea autovehiculului timp îndelungat d) o poziţie incorectă la volan 56. Printre măsuri de conduită preventivă în conducerea autovehiculelor pe timp de ceaţă se numără: a) reducerea vitezei b) folosirea farurilor (proiectoarelor) de ceaţă c) evitarea opririlor pe carosabil şi a depăşirilor d) folosirea luminilor de ceaţă 57. Prin expresia “ obstacol previzibil „ se înţelege: a) obstacolul (semnalul) observat la limita câmpului de vizibilitate al conducătorului auto b) obstacolul (semnalul) care ar putea apărea dincolo de sfârşitul segmentului de vizibilitate, pe care conducătorul auto îl intuieşte (o groapă după o curbă, un vehicul care circulă pe contrasens după un vârf de rampă) c) un obstacol apărut în timpul de reacţie d) un obstacol apărut în timpul frânării efective 58. Printre elementele componente ale conduitei preventive se numără: a) vigilenţa b) prevederea c) îndemânarea d) viteza, starea maşinii, a drumului şi a vremii 59. Ca un element de prevedere, înainte de plecarea în cursă, conducătorul auto nu trebuie să neglijeze verificările privind: a) nivelul lichidelor b) semnalizarea c) luminile d) roţile 60. Prevederea, ca element component al conducerii preventive, este: 173

a) imediată şi îndepărtată b) stabilă şi mobilă c) concentrată şi distributivă d) atentă şi diminuată 61. Promtitudinea, rapiditatea, selectivitatea şi justeţea sunt atributele importante ale: a) vigilenţei b) îndemânării c) judecăţii d) îndemânării în conducere 62. Îndemânarea, în conducerea autovehiculelor pe drumurile publice, este un element component al: a) conduitei preventive b) programei de învăţământ c) cunoştinţelor teoretice şi practice d) promptitudinii şi îndemânării 63. Vederea este simţul primar prin intermediul căruia conducătorul auto primeşte informaţii din trafic în proporţie de: a) 70 % b) 80 % c) 90 % d) 60 % 64. Intervalul de timp dintre momentul observării unui obstacol şi cel al acţionării frânei, numit timp de reacţie, este evaluat de regulă la: a) 1 secundă b) 3 secunde c) 5 secunde d) 2 secunde 65. Dacă acea formă de frecare între pneu şi suprafaţa carosabilă, numită aderenţă, este scăzută, distanţa de oprire a vehiculului: a) creşte b) scade c) nu se modifică d) variază aleatoriu 66. Acvaplanarea, pierderea contactului dintre pneu şi suprafaţa carosabilă, se produce pe o şosea: a) cu un strat de apă sau zăpadă topită b) cu denivelări pronunţate c) cu o geometrie neregulată d) cu înclinare pronunţată 67. Fenomenul de acvaplanare poate fi contracarat prin: a) folosirea judicioasă a echipamentului de frânare b) reducerea treptată a vitezei, fără folosirea bruscă a frânei c) reducerea presiunii din pneuri d) folosirea concomitentă a frânelor de motor şi de serviciu 68. Fenomenul acvaplanării apare numai la niveluri de viteză foarte ridicate? a) da b) niciodată la viteze regulamentare 174

c) poate apărea şi la viteze moderate, dacă adâncimea striurilor (canalelor) benzii de rulare este mai mică decât adâncimea apei sau zăpezii topite de pe carosabil d) în exclusivitate 69. Există vreo relaţie între viteza de deplasare a autovehiculului şi percepţia vizuală a conducătorului auto? a) nu b) da, creşterea vitezei reduce câmpul de percepţie vizuală c) da, numai în condiţii de vizibilitate diminuată d) da, atât viteza cât şi percepţia, cresc proporţional 70. Ce se înţelege prin câmp de vedere ( vizibilitate)? a) vederea aţintită în faţă b) vederea spaţiului din stânga sau din dreapta drumului prin întoarcerea corpului c) vederea periferică fără ce şoferul să întoarcă capul d) vederea centrală pe axul drumului 71. Conducerea cu o viteză prea redusă poate constitui un pericol pentru circulaţie? a) nu b) numai în pante cu declivitate mare c) da, fiindcă îi obligă pe ceilalţi conducători auto să schimbe banda, sau să se înscrie în depăşiri riscante d) da, numai pe drumul cu o singură bandă pe sens 72. Nepăstrarea unei distanţe corespunzătoare în raport cu cel care rulează în faţa sa, pe autostradă, conducătorul auto este considerat: a) sigur pe volan b) un pilot cu mare experienţă c) imprudent prin reducerea posibilităţii de manevrare pentru evitarea accidentelor d) că pilotează în stil sportiv 73. La câte secunde este evaluata distanţa ce trebuie menţinută între 2 autovehicule care rulează cu până la 60 km/h pe aceeaşi bandă de circulaţie cu carosabil uscat? a) 2 secunde b) 3 secunde c) 5 secunde d) 4 secunde 74. Distanţa ce trebuie menţinută între 2 autovehicule, care rulează cu 60 km/h pe aceeaşi bandă de circulaţie cu asfalt uscat, este evaluată la 2 secunde. Există situaţii în care această valoare trebuie modificată? a) nu b) da, la o viteză de peste 60 km/h se mai adaugă o secundă, iar dacă vremea este nefavorabilă, se mai adaugă încă una c) cifra rămâne invariabilă d) numai la o viteză de peste 100 km/h 75. A conduce la o distanţă prea mică faţă de vehiculul ce îl precede, un conducător auto se înscrie în rândurile celor care: a) conduc preventiv b) conduc detaşat şi odihnitor c) îşi asumă riscuri şi ajung la destinaţie foarte obosiţi d) se bazează pe o experienţă bogată în conducere 76. În timpul conducerii, pe un drum cu marcaje, autovehiculul, a cărui lăţime maximă nu trebuie să depăşească, în general, 2,55 m, va fi poziţionat: a) cât mai pe centru benzii de circulaţie 175

b) cât mai pe dreapta benzii de circulaţie c) cât mai pe stânga benzii de circulaţie d) cât mai aproape de axul drumului 77. Reglarea corectă a scaunului şoferului, a oglinzilor retrovizoare şi a centurilor de siguranţă sunt: a) norme obligatorii, sancţionabile contravenţional b) măsuri ce se iau în conformitate cu conduita preventivă c) recomandări ce trebuie făcute la administratorul public d) recomandări ale autorităţii rutiere 78. În cazul exploziei unui pneu din fata autovehiculului, conducătorul va: a) frâna brusc b) va realiza o frână de motor, iar după încetinirea mersului va frâna uşor la oprire c) va braca volanul în sensul invers al deplasării autovehiculului d) lăsa liber volanul 79. Câte tipuri de derapare se cunosc? a) la accelerare, în viraje şi la frânare b) la urcarea în rampe cu înclinare mare c) la coborârea pantelor abrupte d) la schimbarea bruscă a rapoartelor de viteză 80. În timpul conducerii, poziţia corectă a mâinilor pe volan, în raport cu cadranul circular al unui ceasornic, este: a) mâna stângă la ora 12 şi cea dreaptă la ora 15 b) mâna stângă la ora 09 şi cea dreaptă la ora 15 c) mâna stângă la ora 10 şi cea dreaptă la ora 14 d) mâna stângă la ora 12 şi cea dreaptă la ora 81. Cele mai multe accidente de circulaţie au drept cauză: a) defecţiunile tehnice b) infrastructura c) condiţiile meteorologice nefavorabile d) erorilor umane 82. Accidentele de circulaţie în care un autovehicul intră în coliziune cu cel care circulă în faţa au drept cauză principală: a) neatenţia b) pierderea aderenţei c) distanţă de siguranţă insuficientă d) neadaptarea vitezei 83. O poziţia corectă la volan presupune efectuarea succesivă şi în ordinea indicată a următoarelor reglaje: a) reglarea centurii de siguranţă, oglinzilor retrovizoare şi a scaunului b) reglarea centurii de siguranţă, scaunului şi a oglinzilor retrovizoare c) reglarea scaunului, spătarului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă d) reglarea scaunului, oglinzilor retrovizoare şi a centurii de siguranţă 84. O poziţie incorectă la volan poate conduce la: a) necorelarea vitezei de deplasare cu vizibilitatea b) scăderea rezistenţei la oboseală c) folosirea incorectă a culoarului de deplasare d) percepere eronată a distanţelor 85. O poziţie incorectă la volan poate conduce la: a) scăderea concentrării 176

b) scăderea timpului de reacţie c) scăderea timpului de anticipare d) scăderea timpului de observare a potenţialelor pericole 86. Aprinderea unei ţigări în timpul conducerii autovehiculului: a) este o acţiune care ajută la creşterea concentrării b) conduce la nereceptarea unor informaţii şi se poate produce un accident c) conduce la înlăturarea senzaţiei de oboseală d) toate variantele de mai sus 87. La deplasarea în curbă, deraparea spre altă bandă se produce atunci când: a) forţa de tracţiune este superioară aderenţei b) forţa centrifugă este superioară aderenţei c) forţa de tracţiune este inferioară aderenţei d) forţa centrifugă este inferioară aderenţei Răspunsuri corecte – conducere preventivă 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

cd b c b bcd a a bd bd cd cd a a a b

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

ac bd a bd a cd cd abcd c a ad bd c a cd

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

b a abcd b cd c a ad a a d bd b c cd

46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60

177

c c abc abd c abc abcd abcd ab abcd abcd b abc abcd a

61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75

c a c a a a b c b c c c a b c

76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 -

a b b a b d c c b a b b -

MECANICĂ 1. Autovehiculele şi remorcile pot fi certificate din punct de vedere al autenticităţii de către: a) Autoritatea Rutieră Română b) Direcţia Poliţiei Rutiere c) Registrul Auto Român d) Direcţia Regim Permise şi Înmatricularea vehiculelor 2. Care este documentul care se eliberează în urma omologării unui autovehicul? a) autorizaţia provizorie de circulaţie b) certificatul de înmatriculare al vehiculului c) cartea de identitate a vehiculului d) certificatul de omologare şi autenticitate 3. Ciclul de funcţionare al motorului cu ardere internă în patru timpi, se realizează în: a) patru rotaţii complete ale arborelui cotit b) patru rotaţii complete ale arborelui cu came c) două rotaţii complete ale arborelui cotit d) o rotaţie completă a arborelui cotit 4. Uzura anvelopei pe mijlocul benzii de rulare este o consecinţă a rulajului: a) cu viteză ridicată b) cu viteză redusă c) cu presiune mai mare decât cea recomandată d) cu presiune mai mică decât cea recomandată 5. La coborârea unei pante lungi se recomandă folosirea frânei de motor întrucât: a) realizează o economie apreciabilă de combustibil b) evită suprasolicitarea frânei de serviciu care în anumite condiţii devine ineficientă c) micşorează uzura motorului d) se evită supraîncălzirea componentelor de fricţiune ale frânei de serviciu 6. Care este rolul electromotorului? a) antrenează arborele cotit la pornirea motorului b) antrenează transmisia la pornirea motorului c) antrenează ventilatorul la pornirea motorului d) cuplează motorul cu acumulatorul autovehiculului 7. Care din următoarele defecţiuni creează joc mare la volan? a) uzura pronunţată a pneurilor roţilor din faţă b) uzura pronunţată a angrenajelor din caseta de direcţie c) uzura pronunţată a suspensiei autovehiculului d) uzura componentelor cuplajului axului volanului 8. Care este rolul termostatului ? a) menţine temperatura lichidului de răcire în limitele optime b) închide şi deschide circuitul lichidului către instalaţia de climatizare, la anumite temperaturi c) realizează scăderea temperaturii lichidului de răcire pe timp de vară 178

d) realizează creşterea temperaturii lichidului de răcire pe timp de iarnă 9. Uzura pronunţată a marginilor benzii de rulare se datorează : a) rulării cu presiune mai mică decât cea recomandată b) rulării cu presiune mai mare decât cea recomandată c) conducerii cu viteză mare d) unghi de convergenţă dereglat 10. Care este rolul bateriei de acumulatori ? a) transformă curentul de joasă tensiune în curent de înaltă tensiune b) alimentează consumatorii de energie electrică în raport de necesităţi c) produce curent electric necesar alimentării consumatorilor d) transformă curentul alternativ furnizat de alternator în curent continuu 11. Care dintre unghiurile direcţiei face ca, după virare, roţile directoare să revină în poziţia iniţială? a) unghiul de convergenţă b) unghiul de cădere c) unghiul de fugă d) unghiul de revenire 12. Care este rolul mecanismului de distribuţie ? a) asigură pătrunderea amestecului carburant în cilindri şi evacuarea gazelor arse b) asigură distribuirea curentului electric de înaltă tensiune la bujii c) permite roţilor de la aceiaşi punte să se rotească cu viteze diferite pe drumurile cu denivelări sau când acestea au raze de rulare diferite d) asigură distribuţia optimă a fuxului de putere la axele autovehiculului, funcţie de aderenţă şi încărcarea pe fiecare axă 13. Care din următoarele cauze determină descărcarea bateriei de acumulatori ? a) defectarea ruptor-distribuitorului b) desfacerea legăturilor c) folosirea excesivă a electromotorului d) defectarea alternatorului 14. Care este rolul alternatorului: a) asigură pornirea motorului b) este sursa de energie pentru consumatori în timpul funcţionării motorului şi de încărcare a bateriei de acumulatori c) este sursă de energie pentru electromotor d) asigură distribuţia alternativă a scânteilor la cilindrii motorului 15. Inspecţia tehnică periodică a autovehiculelor destinate instruirii practice se efectuează: a) la cel mult 6 luni de la ultima inspecţie tehnică periodică b) la cel mult un an de la ultima inspecţie tehnică periodică c) la cel mult 18 luni de la ultima inspecţie tehnică periodică d) la cel mult 2 ani de la ultima inspecţie tehnică periodică 16. Unghiul de cădere al roţilor: a) împiedică tendinţa roţilor de a oscila b) de a micşora tendinţa de deschidere a roţilor c) de a menţine roţile directoare în poziţie stabilă de mers rectiliniu al automobilului d) micşorează momentul necesar bracării roţilor, deci asigură o manevrare mai uşoară a automobilului 17. Precizaţi care dintre cauzele următoare conduc la încălzirea peste normal a pneurilor: 179

a) rularea cu viteze ridicate, mai mari decât cele prevăzute prin indicele de viteză al anvelopei b) utilizarea excesivă a frânei de motor c) rularea cu presiune mai mică în pneuri decât cea recomandată d) supraîncărcarea anvelopei cu depăşirea indicelui de sarcină al anvelopei 18. Care poate fi indiciul exterior al uzurii pronunţate a setului motor? a) fum de eşapament alb b) fum de eşapament albastru c) fum de eşapament negru d) apariţia de rateuri în evacuare 19. Uzura neuniformă a benzii de rulare în plan transversal poate fi cauzată de: a) bruscarea frecventă a direcţiei b) reglarea necorespunzătoare a unghiurilor de fugă c) reglarea necorespunzătoare a convergenţei roţilor d) stilul de conducere agresiv al conducătorului auto 20. La deplasarea în treptele inferioare ale cutiei de viteze, momentul transmis la roţile motoare este: a) mai mic decât momentul motor b) mai mare decât momentul motor c) egal cu momentul motor d) în funcţie de poziţia clapetei de acceleraţie, poate fi mai mic sau mai mare decât momentul motor 21. Turaţia maximă de funcţionare a unui motor cu aprindere prin comprimare echipat cu regulator-limitator de turaţie este: a) egală cu turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor b) egală cu turaţia corespunzătoare momentului maxim realizat de motor c) mai mică decât turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor d) mai mare decât turaţia corespunzătoare puterii maxime realizate de motor 22. Care este rolul regulator-limitatorului de turaţie la motoarele cu aprindere prin comprimare ? a) limitează solicitările mecanice şi termice ale motorului b) permite creşterea momentului motor la urcarea rampelor c) permite creşterea puterii motorului la demarare d) micşorează consumul de combustibil prim limitarea vitezei maxime a autovehiculului 23. Schimbătorul de viteze permite: a) modificarea forţei de tracţiune în funcţie de variaţia rezistenţelor la înaintare b) cuplarea progresivă a motorului cu transmisia c) mersul înapoi al autovehiculului inversând sensul de rotaţie al motorului d) utilizarea motorului la o turaţia mai mică decât turaţia de mers în gol 24. Dacă în timpul conducerii aveţi nevoie de o rezervă de putere mare se recomandă: a) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze b) să se ruleze în treapta de priză directă c) să se acţioneze sistemul intarder d) să se să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze 25. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor? a) suspensia b) cutia de viteze c) mecanismul de direcţie 180

d) ambreiajul 26. Care dintre subansamblele enumerate sunt elemente componente ale transmisiei autovehiculelor? a) diferenţialul b) suspensia c) sistemul de frânare d) mecanismul de direcţie 27. Care este rolul transmisiei? a) transformă energia chimică a combustibililor în energie mecanică b) dezvoltă puterea necesară propulsării autovehiculelor c) asigură transmiterea fluxului de putere, de la motor la roţile motrice d) amplifică/multiplică momentul motor transmis la roţile motrice 28. Care din componentele transmisiei enumerate mai jos multiplică momentul motor transmis la roţile motrice? a) cutia de viteze b) diferenţialul c) arborii planetari d) transmisia principală 29. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxului de putere transmis de la motor la roţile motrice? a) transmisia cardanică b) ambreiajul c) transmisia principală d) diferenţialul 30. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit întreruperea fluxului de putere transmis de la motor la roţile motrice? a) transmisia principală b) diferenţialul c) cutia de viteze d) arborii planetari 31. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini? a) cutia de viteze b) transmisia cardanică c) ambreiajul d) transmisia principală 32. Care din componentele transmisiei, dintre cele enumerate, permit ca roţile aceleiaşi punţi motoare să ruleze la turaţii diferite? a) diferenţialul b) ambreiajul c) cutia de viteze d) arborii planetari 33. Care este rolul ambreiajului? a) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice b) distribuie momentul motor la roţile motrice c) permite întreruperea temporară a transmiterii fluxului de putere d) permite cuplarea progresivă a motorului cu transmisia 34. Care este rolul ambreiajului? a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini 181

b) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice c) distribuie momentul motor la roţile motrice d) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite 35. Care este rolul cutiei de viteze? a) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere de la motor la roţile motrice a) distribuie momentul motor la roţile motrice b) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite d) permite mersul înapoi fără inversarea sensului de rotaţie a motorului 36. Care este rolul cutiei de viteze? a) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini b) permite modificarea raportului de transmitere a momentului motor la roţile motrice c) distribuie momentul motor la roţile motrice d) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite 37. Care este rolul transmisiei cardanice? a) amplifică momentul motor transmis la roţile motrice b) permite compensarea variaţiilor de poziţie relativă a componentelor transmisiei c) distribuie momentul motor la roţile motrice d) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite 38. Care este rolul diferenţialului? a) permite întreruperea transmiterii fluxului de putere b) distribuie momentul motor la roţile motrice c) protejează transmisia de şocuri şi la suprasarcini d) permite ca roţile motrice să ruleze cu turaţii diferite 39. Prin îndeplinirea cărei proceduri, dintre cele enumerate, se pot diminua şocurile provocate în transmisie la schimbarea treptelor de viteză? a) ambreierea progresivă, concomitent cu accelerarea până la turaţia economică b) ambreiere bruscă, concomitent cu accelerarea progresivă c) schimbarea cât mai rapidă a treptei de viteză d) sincronizarea corespunzătoare a acţionării pedalei de ambreiaj cu cea de acceleraţie 40. Evitarea şocurilor la ambreiere depinde de modul în care se acţionează pedala de ambreiaj: a) între poziţiile ce corespund apăsării complete şi cea de realizare a prizei de ambreiere b) după realizarea cuplării complete a ambreiajului şi eliberarea pedalei c) pe tot parcursul cursei de eliberare a acesteia d) în poziţiile de apăsare intermediare, care corespund patinării ambreiajului 41. Efectuarea cărei operaţiuni, dintre cele enumerate, reclamă cel mai riguros control al acţionării pedalei de ambreiaj, în scopul evitării şocurilor în transmisie? a) schimbarea în treaptă superioară de viteză b) accelerarea c) nu există diferenţe semnificative între exigenţele de operare specifice diferitelor situaţii d) pornirea de pe loc 42. Care sunt riscurile menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj? a) supraîncălzirea retarderului b) uzura prematură a rulmentului de presiune al ambreiajului c) pericolul de derapaj d) nu există riscuri 43. Care sunt riscurile menţinerii continue a piciorului pe pedala de ambreiaj? a) supraîncălzirea ambreiajului b) supraîncălzirea retarderului 182

c) pericolul de derapaj d) nu există riscuri 44. Ce trebuie să aveţi în vedere la optimizarea utilizării treptelor de viteză, pentru realizarea unui consum efectiv redus de combustibil? a) turaţia motorului să fie cât mai apropiată de cea de relanti b) turaţia motorului să fie cât mai mare, fără să depăşească limita intervalului de turaţii evidenţiat prin marcaj de culoare roşie c) menţinerea unei rezerve de putere suficiente şi adecvate modului de deplasare d) turaţia motorului să fie menţinută în intervalul de turaţii economice 45. Momentul motor transmis la roţile motrice: a) este mai mic decât la arborele motorului, datorită pierderilor din transmisie b) poate fi egal cu cel de la arborele motorului, depinzând de treapta de viteză selectată c) este mai mare decât la arborele motorului, indiferent de treapta de viteză selectată d) poate fi şi mai mic şi mai mare decât la arborele motorului, în funcţie de poziţia de apăsare a pedalei de acceleraţie 46. În care din treptele de viteză, dintre cele enumerate, se înregistrează cea mai mare forţă de tracţiune la roţile motrice, şi implicit cel mai mare consum efectiv de combustibil? a) treapta II b) treapta III c) treapta IV d) priză directă 47. În care din treptele de viteză dintre cele enumerate se pot produce şocurile mecanice cele mai mari în transmisie, prin manevrarea necorespunzătoare a pedalei de acceleraţie? a) ultima treaptă de viteză b) treapta IV c) treapta III d) treapta II 48. Turometrul indică turaţia: a) motorului b) arborelui de ieşire din cutia de viteze c) roţilor motrice d) arborelui primar al cutiei de viteze 49. Cele mai mici consumuri specifice de combustibil se înregistrează la deplasarea autovehiculului cu motorul funcţionând în intervalul de turaţii: a) în care motorul dezvoltă puterea maximă b) apropiate de cele ralanti c) în care motorul dezvoltă momentul maxim d) evidenţiat pe turometru cu marcaj de culoare portocalie 50. În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare roşie: a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului b) uzura mecanică a motorului este cea mai mică c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare d) scade semnificativ forţa de tracţiune 51. În condiţiile în care indicatorul de turaţie este în zona evidenţiată pe cadranul turometrului cu marcaj de culoare roşie: a) se înregistrează cele mai scăzute valori ale consumului specific de combustibil al motorului 183

b) creşte semnificativ consumul specific de combustibil al motorului c) momentul motor dezvoltat este cel mai mare d) solicitarea mecanică şi termică a motorului este maximă 52. Catalizatoarele cu care sunt prevăzute motoarele de ultimă generaţie au rolul: a) de a filtra particulele rezultate în urma arderii incomplete a combustibilului b) de a reduce consumul de combustibil c) de a îmbunătăţi performanţele de tracţiune ale autovehiculului d) de a reduce emisiile de noxe 53. La frânarea de urgenţă, blocarea roţilor conduce la: a) reducerea spaţiului de frânare până la oprirea autovehiculului b) reducerea spaţiului de frânare dacă se blochează roţile punţii faşă c) mărirea spaţiului de frânare dacă se blochează roţile punţii spate d) mărirea spaţiului de frânare, indiferent de roţile care se blochează 54. Blocarea roţilor punţii faţă conduce la: a) pierderea stabilităţii autovehiculului b) creşterea eficienţei sistemului de frânare c) pierderea controlului direcţiei d) micşorarea uzurii pneurilor 55. Blocarea roţilor punţii spate conduce la: a) pierderea controlului direcţiei b) pierderea stabilităţii autovehiculului c) creşterea eficienţei sistemului de frânare d) micşorarea uzurii pneurilor 56. Eficacitatea dispozitivelor contra blocării roţilor este mai mare: a) pe drumuri cu aderenţă mare b) pe drumuri cu îmbrăcăminte din beton c) pe drumuri cu declivitate pronunţată d) pe drumuri cu aderenţă scăzută 57. Sistemul ABS permite: a) evitarea blocării roţilor şi creşterea eficienţei frânării b) blocarea roţilor în cazul frânărilor de urgenţă c) blocarea diferenţialului pentru evitarea patinării roţii cu aderenţă mai scăzută d) creşterea aderenţei la frânare 58. Echipamentele de siguranţă cu care sunt dotate autovehiculele pot acţiona asupra: a) mecanismului de direcţie b) frânei de staţionare c) sistemului de rulare d) sistemului de frânare 59. Echipamentele de siguranţă cu care sunt dotate autovehiculele pot acţiona asupra: a) mecanismului de direcţie b) frânelor fiecărei roţi în parte c) frânei de staţionare d) sistemului de rulare 60. Sistemele de siguranţă antiblocare de tip ABS intervin asupra: a) sistemelor de frânare de încetinire b) sistemului de alimentare a motorului c) frânei de staţionare 184

d) sistemului de frânare de serviciu 61. Dacă martorul ABS se aprinde în timpul deplasării la o frânare bruscă: a) se va bloca doar roata la care s-a defectat senzorul b) roţile vor aluneca c) vehiculul va intra în derapaj d) nu se va întâmpla nimic 62. Sistemul ASR este proiectat pentru: a) împiedicarea ruperii aderenţei pneului cu solul la pornire de pe loc b) frânarea roţilor motoare prin obturarea galeriei de evacuare c) asigurarea frânării pe pante lungi d) asigurarea stabilităţii remorcii/semiremorcii 63. Sistemul ESP (Electronic Stability Program) este proiectat pentru: a) prevenirea blocării roţilor la frânare b) poziţionarea globală a vehiculului c) asigurarea stabilităţii vehiculului în cazul derapării d) asigurarea frânării pe pante lungi 64. Având în vedere particularităţile funcţionale, este de preferat ca frâna de serviciu să se acţioneze: a) brusc b) treptat şi controlat c) în mod continuu d) până la blocarea roţilor 65. Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă? a) pierderea stabilităţii autovehiculului b) pierderea maniabilităţii autovehiculului c) reducerea distanţei de oprire d) micşorarea uzurii anvelopelor 66. Care este consecinţa frânării violente, cu blocarea roţilor din faţă? a) reducerea distanţei de oprire b) creşterea distanţei de frânare necesare pentru oprirea vehiculului c) micşorarea uzurii anvelopelor d) derapajul 67. Care poate fi cauza demarajului slab al autovehiculului la pornirea de pe loc sau la accelerare? a) presiunile din pneuri nu corespund cu cele prescrise de fabricant b) uşile autovehiculului nu sunt închise corespunzător c) nivelul scăzut al combustibilului în rezervor d) se accelerează cu frâna de încetinire activată 68. Pentru a obţine un consum de combustibil cât mai redus la o viteză şi un drum date se recomandă: a) să se utilizeze, atât cât permite motorul, treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze b) să se utilizeze treptele inferioare ale schimbătorului de viteze pentru a asigura o rezervă de putere mare c) să se asigure funcţionarea motorului la turaţia corespunzătoare puterii maxime d) să se aleagă treapta de viteze care asigură funcţionarea motorului la turaţii mai mici decât turaţia de mers în gol a acestuia 69. Pneurile cu care este echipat autovehiculul influenţează consumul de combustibil ? a) da, deoarece acestea influenţează rezistenţa aerodinamică a autovehiculului 185

b) da, deoarece uzându-se în exploatare măresc consumul de combustibil; c) da, deoarece acestea influenţează rezistenţa la înaintare a autovehiculului d) nu 70. Cum influenţează frânările puternice şi accelerările rapide consumul de combustibil ? a) numai frânările puternice cresc consumul de combustibil b) numai accelerările rapide cresc consumul de combustibil c) amândouă cresc consumul de combustibil d) amândouă au un efect neglijabil asupra consumului de combustibil 71. Forţa de tracţiune, măsurată la roţile motrice, este cea mai mare: a) în treapta I-a b) în treapta a VI-a c) în priză directă d) în ultima treaptă de viteză 72. În cazul circulaţiei la viteza de croazieră, rezerva de putere disponibilă: a) permite abordarea rampelor, în mod dinamic b) permite efectuarea de accelerări, în caz de necesitate c) asigură învingerea rezistenţei aerului d) asigură învingerea rezistenţelor interne ale transmisiei 73. În cazul circulaţiei la viteza de croazieră, rezerva de putere disponibilă: a) asigură învingerea rezistenţei la rulare a autovehiculului b) scuteşte conducătorul auto de efectuarea asigurării în vederea efectuării manevrelor de depăşire c) asigură învingerea rezistenţei aerului d) asigură învingerea rezistenţelor interne ale transmisiei 74. Circulând la viteza de croazieră, existenţa sau lipsa rezervei de putere disponibile – pentru o eventuală accelerare – se poate constata după: a) indicatorul de turaţie a motorului b) treapta de viteză cuplată c) poziţia pedalei de acceleraţie d) poziţia şi cursa liberă a pedalei de ambreiaj 75. Dacă în timpul conducerii aveţi nevoie de o rezervă de putere mare se recomandă: a) să se acţioneze sistemul intarder b) să se ruleze în treapta de priză directă c) să se utilizeze treapta cea mai rapidă a schimbătorului de viteze d) să se utilizeze o treaptă de viteză inferioară a cutiei de viteze 76. Punerea în funcţiune a instalaţiei de climatizare: a) are drept consecinţă scăderea rezervei de putere disponibile b) determină creşterea rezistenţelor la înaintare c) are drept consecinţă scăderea consumului de combustibil d) determină creşterea uzurii motorului 77. Puterea transmisă la roţile motrice: a) este mai mică decât cea dezvoltată de motor b) este mai mare decât cea dezvoltată de motor c) este egală cu cea dezvoltată de motor d) poate fi mai mică sau mai mare decât cea dezvoltată de motor, în funcţie de treapta de viteză care se cuplează 78. Conformitatea presiunilor în pneuri are influenţă determinantă asupra: 186

a) distanţei de frânare b) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare c) forţei de tracţiune şi a puterii transmise la roţile motrice d) consumului efectiv de combustibil 79. Conformitatea presiunilor în pneuri are influenţă determinantă asupra: a) distanţei de frânare b) uzurii anvelopelor c) forţei de tracţiune şi a puterii transmise la roţile motrice d) consumului efectiv de combustibil 80. Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de înmatriculare al autovehiculului? a) ampatamentul b) sarcina utilă c) consola faţă d) masa proprie a autovehiculului 81. Care din datele tehnice enumerate se regăsesc înscrise inclusiv în certificatul de înmatriculare al autovehiculului? a) masa remorcabilă b) ampatamentul c) sarcina utilă d) raza de virare 82. Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influenţează în mod direct modificarea: a) forţei de tracţiune la roţile motrice b) presiunilor în pneuri c) condiţiilor de confort şi de siguranţă a deplasării d) poziţiei centrului de greutate al autovehiculului 83. Gradul de încărcare şi modul de distribuire a încărcăturii autovehiculului influenţează în mod direct modificarea: a) ţinutei de drum a autovehiculului b) aderenţei dintre pneuri şi calea de rulare c) presiunilor în pneuri d) condiţiilor de confort şi de siguranţă a deplasării 84. Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant: a) confortul şi siguranţa deplasării b) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului c) maniabilitatea autovehiculului d) distanţa de frânare necesară opririi autovehiculului în condiţii de siguranţă 85. Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant: a) confortul şi siguranţa deplasării b) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului c) consumul de combustibil d) maniabilitatea autovehiculului 86. Gradul de încărcare al autovehiculului influenţează în mod direct şi determinant: a) inerţia autovehiculului b) confortul şi siguranţa deplasării 187

c) uşurinţa accesării comenzilor autovehiculului d) maniabilitatea autovehiculului 87. În măsura în care condiţiile de circulaţie permit, în care din situaţiile enumerate ar fi de recomandat să se exploateze în mod raţional posibilitatea valorificării inerţiei autovehiculului? a) la pregătirea abordării unui sector de drum în rampă b) la intrarea în autogări, curţi sau garaje c) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferată d) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezintă potenţiale riscuri sau pericole. 88. În măsura în care condiţiile de circulaţie permit, în care din situaţiile enumerate ar fi de recomandat să se exploateze în mod raţional posibilitatea valorificării inerţiei autovehiculului? a) la efectuarea manevrelor de ieşire de pe partea carosabilă b) la traversarea trecerilor la nivel cu calea ferată c) la abordarea sau traversarea sectoarelor de drum care prezintă potenţiale riscuri sau pericole d) la încetinire – în mod combinat cu utilizarea controlată a sistemului de frânare 89. Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehiculul peste masa maximă admisă/numărul de locuri admis? a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic b) se modifica ţinuta de drum şi comportamentul autovehiculului în viraje c) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor d) supraîncărcarea nu afectează siguranţa şi confortul deplasării 90. Ce trebuie să aveţi în vedere pentru a preveni riscurile atunci când încărcaţi vehiculul peste masa maximă admisă/numărul de locuri admis? a) obturează vizibilitatea pentru ceilalţi participanţi la trafic b) diminuează confortul conducătorului şi al pasagerilor c) supraîncărcarea nu afectează siguranţa şi confortul deplasării d) creşte distanţa de frânare

Răspunsuri corecte – Mecanică 1 2 3 4 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15

c c c c bd a bd a a b c a cd b a

16 17 18 19 20 21 22 23 24 25 26 27 28 29 30

ad acd b c b c a a d bd a cd ad b c

31 32 33 34 35 36 37 38 39 40 41 42 43 44 45

c a cd a ad b b bd ad d d b a d c

46 47 48 49 50 51 52 53 54 55 56 57 58 59 60 188

a d ad c d bd d d c b d a d b d

61 62 63 64 65 66 67 68 69 70 71 72 73 74 75

bc a c b b bd d a c c a ab ac d

76 77 78 79 80 81 82 83 84 85 86 87 88 89 90

a a d bd d a d a d c a a d b d

PEDAGOGIE 1. Ce se înţelege prin metodica sau didactica aplicată într-un anumit domeniu de activitate? a) ansamblul principiilor de didactice b) ansamblul obiectivelor stabilite pentru o disciplină de învăţământ c) ansamblul de mijloace didactice specifice unei discipline de învăţământ d) ansamblul de metode specifice unei discipline de învăţământ 2. Planul de învăţământ pentru instructorul auto este documentul ce stabileşte : a) drumul de urmat de instructorul auto pentru atingerea obiectivelor operaţionale propuse b) mijloacele de învăţământ ce trebuiesc folosite în cadrul procesului de instruire c) obiectele de învăţământ, numarul de ore repartizate pentru fiecare obiect şi obiectivele instructiv-educative d) normele care orientează activitatea cadrelor didactice în acadrul procesului de învăţământ 3. Programa analitică prezintă: a) planul cadru al disciplinelor de învăţământ b) planul cadru în învăţământul obligatoriu c) ansamblul de norme şi principii didactice d) conţinutul disciplinei de învăţământ pe capitole, subcapitole, teme, titlul lecţiilor 4. Autovehiculul folosit la instruirea practică reprezintă: a) un principiu didactic b) o metodă didactică c) un mijloc didactic d) o tehnologie didactică 5. După funcţia didactică principală, metodele didactice pot fi: a) metode verbale b) metode intuitive c) metode de predare şi învăţare a cunoştinţelor d) metode generale 6. După funcţia didactică principală, metodele didactice pot fi: a) metode tradiţionale b) metode moderne c) metode de fixare şi consolidare a cunoştinţelor d) metode bazate pe învăţarea prin receptare 7. După funcţia didactică principală, metodele didactice pot fi: a) metode de verificare şi apreciere b) metode euristice c) metode autostructurante d) metode generale sau particulare 8. Metodele didactice care sunt folosite în mod curent de instructorul de conducere auto sunt: a) povestirea b) exerciţiul 189

c) jocurile didactice d) explicaţia 9. Metodele didactice care sunt folosite în mod curent de instructorul de conducere auto sunt: a) modelarea b) jocurile didactice c) demonstraţia d) conversaţia 10. Metoda care presupune efectuarea conştientă şi repetată a unor acţiuni, în scopul formării de priceperi şi deprinderi practice, este: a) explicaţia b) studiul de caz c) exerciţiul d) prelegerea 11. Metodele care sunt folosite în mod curent de instructorul de conducere auto sunt: a) descrierea, povestirea, instructajul, munca cu manualul b) exerciţiul, jocurile didactice, învăţarea dramatizată, modelarea c) explicaţia, demonstraţia, exerciţiul, conversaţia, studiul de caz d) prelegerea, exerciţiul teoretic, suportul de curs 12. Metoda didactică care presupune efectuarea conştientă şi repetată a unor acţiuni, în scopul formării de priceperi şi deprinderi practice, este: a) explicaţia b) studiul de caz c) exerciţiul d) conversaţia euristică 13. Metoda didactică cu ajutorul căreia, prin întrebări şi răspunsuri, profesorul conduce elevul la acumularea de noi cunoştinţe în baza celor deja însuşite este: a) demonstraţia b) conversaţia euristică c) explicaţia d) exerciţiul 14. Metoda didactică care presupune prezentarea de către profesor a unor cunoştinţe noi, pe cale orală, în structuri bine închegate este: a) expunerea b) studiul de caz c) conversaţia euristică d) demonstraţia didactică 15. Metoda didactică care presupune prezentarea de către profesor a unor obiecte, fenomene, substitute ale acestora, în scopul asigurării unui suport concret-senzorial care facilitează însuşirea cunoştinţelor este: a) expunerea b) conversaţia euristică c) observaţia didactică d) demonstraţia didactica 16. Care dintre cele enumerate fac parte din principalele categorii/tipuri de lecţii ? a) lecţia mixtă b) lecţia introductivă c) lecţia expozitivă d) lecţia de comunicare/însuşire de noi cunoştinţe 190

17. Care dintre cele enumerate fac parte din principalele categorii/tipuri de lecţii ? a) lecţia de formare de priceperi şi deprinderi b) lecţie de fixare şi sistematizare c) lecţia de verificare şi apreciere d) lecţia demonstrativă 18. Instrumentele sau complexele instrumentale menite să faciliteze transmiterea unor cunoştinţe sunt: a) mijloace didactice b) metode didactice c) principii didactice d) strategii didactice 19. Mijloacele didactice (de învăţământ) pot fi: a) scheme structurale sau funcţionale b) planşe c) mijloace tehnice audio-vizuale d) echipamente tehnice 20. Mijloacele didactice în procesul de formare a priceperilor şi deprinderilor pot fi: a) autovehiculul b) conversaţia c) studiul de caz d) expunerea 21. Mijloacele didactice în procesul de formare a priceperilor şi deprinderilor pot fi: a) obiectul lecţiei b) poligonul c) subiectul lecţiei d) momentul organizatoric 22. Mijloacele didactice pot fi: a) obiectivul fundamental al lecţiei b) modelarea didactică c) manualul d) jocul de rol 23. Mijloacele didactice folosite în procesul de formare a priceperilor şi deprinderilor în pregătirea persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere pot fi: a) metodele folosite zilnic în activitatea de instruire teoretică şi practică; b) autoturismul c) principiile didacticii. d) drumul public 24. În procesul de formare a priceperilor şi deprinderilor, autovehiculul reprezintă: a) o metodă de instruire practică b) un principiu didactic c) un mijloc didactic d) obiectul lecţiei 25. După momentul în care se realizează evaluarea, există următoarele forme de evaluare a elevilor: a) iniţială b) curentă c) periodică d) finală, sumativă, de bilanţ 26. Rezultatele pregătirii se compartimentează în următoarele structuri achizitive: 191

a) cunoştinţe acumulate şi integrate b) obiectuale c) simbolice d) graduale 27. Rezultatele pregătirii se compartimentează în următoarele structuri achizitive: a) ilustrative b) capacitatea de operare şi aplicare a cunoştinţelor c) selective d) diagnostice 28. Rezultatele pregătirii se compartimentează în următoarele structuri achizitive: a) conexiuni inverse b) social-economice c) conduite şi trăsături de personalitate d) imagistice 29. Exerciţiul pe care-l executaţi cu elevii se repetă: a) până la formarea priceperii realizării manevrei b) până la formarea deprinderii realizării manevrei c) de un număr de ori dinainte stabilit d) până la expirarea orei didactice 30. Evaluarea formării priceperilor şi deprinderilor trebuie efectuată: a) exclusiv de instructor b) exclusiv de serviciul poliţiei rutiere, la examenul pentru obţinerea permisului de conducere auto c) atât de instructorul de conducere auto cât şi de examinator d) numai la sfârşitul procesului de învăţământ prin concurs sau examen 31. Lecţia de formare a priceperilor şi deprinderilor are următoarea structură: a) organizarea grupei, enunţarea lecţiei şi a scopului şi desfăşurarea lecţiei b) organizarea, verificarea cunoştinţelor, enunţarea temei şi comunicarea noilor cunoştinţe, fixarea cunoştinţelor, tema pentru acasă c) organizarea, enunţarea titlului lecţiei, desfăşurarea lecţiei, fixarea cunoştinţelor d) demonstraţia, exerciţiul, repetarea 32. La elaborarea unui plan de lecţie, trebuie să aveţi în vedere să dezvoltaţi următorul cuprins: a) scopul şi obiectivele lecţiei, metodele didactice şi mijloacele de învăţământ folosite, precum şi desfăşurarea lecţiei b) exclusiv formarea priceperilor şi deprinderilor c) numai momentul organizatoric şi verificarea cunoştinţelor, a priceperilor şi deprinderilor acumulate după fiecare lecţie d) exclusiv transmiterea cunoştinţelor 33. Totalitatea trebuinţelor, intereselor, idealurilor şi mobilelor care incita, susţin energetic şi direcţionează desfăşurarea activităţii de învăţare defineşte: a) metoda de învăţământ b) mijlocul de învăţământ c) motivaţia învăţării d) principiile de învăţământ 34. Ce va şti sau ce nu va şti să facă cursantul la sfârşitul unei lecţii reprezintă: a) un mijloc de învăţământ b) un ideal didactic c) un obiectiv operaţional 192

d) structura lecţiei 35. Ce reprezintă studiul de caz a) o metoda de învăţământ b) un mijloc de învăţământ c) un principiu didactic d) un obiectiv operaţional 36. Prin instruirea practica se urmăreşte: a) formarea unor priceperi şi deprinderi b) formarea unor aptitudini practice c) modificarea temperamentului d) însuşirea de cunoştinţe 37. Cum poate instructorul auto să determine cursantul să participe activ şi conştient la activitatea de predare, învăţare, evaluare? a) determinând cursantul să participe la pregătirea autovehiculului pentru examen b) anunţând la începutul fiecărei şedinţe de conducere obiectivele operaţionale c) determinând cursantul să participe la orele de pregătire teoretica d) adoptând „stilul autoritar” la exerciţiile practice executate greşit 38. Care sunt activităţile care duc la formarea competenţelor? a) demonstrarea b) exerciţiile c) explicaţia d) cunoaşterea rezultatelor şi corectarea succesivă a acţiunii 39. Principiile de învăţământ reprezintă: a) metodele care stau la baza activităţii desfăşurate de instructorul de conducere auto b) ideile teoretice despre organizarea procesului de învăţământ c) normele generale care orientează activitatea cadrelor didactice în cadrul procesului de învăţământ d) totalitatea mijloacelor de învăţământ 40. Observarea curentă a cursanţilor reprezintă : a) o metodă de predare b) o metodă de evaluare c) un mijloc de învăţământ d) un mijloc didactic 41. Care tip de temperament predomină în cazul unui comportament agresiv-ofensiv în conducerea unui autovehicul ? a) coleric b) sangvinic c) melancolic d) flegmatic 42. Reacţia unui flegmatic reprezintă: a) o însuşire temperamentală b) un stil de conducere c) o însuşire de caracter d) o abilitate 43. Care dintre cele enumerate fac parte din cele 4 tipuri clasice de temperament: a) coleric b) romantic c) melancolic d) agresiv 193

44. Care dintre cele enumerate fac parte din cele 4 tipuri clasice de temperament: a) introvertit b) sangvinic c) calculat d) flegmatic 45. Maniera de conducere agresivă şi neechilibrat a unui autovehicul este caracteristică tipului temperamental: a) sangvinic b) melancolic c) coleric d) flegmatic Răspunsuri corecte - Pedagogie 1 2 3 4 5 6 7 8

d c d c c c a bd

9 10 11 12 13 14 15 16

cd c c c b a d ad

17 18 19 20 21 22 23 24

abc a abcd a b c bd c

25 26 27 28 29 30 31 32

abcd a b c b c b a

33 34 35 36 37 38 39 40

c c a b b abcd c b

41 42 43 44 45 -

a a ac bd c -

REGLEMENTĂRI PROFESIONALE 1. Durata unei ore didactice de pregătire teoretică sau practică a persoanelor în vederea obţinerii permisului de conducere este de: a) 60 min. b) 55 min. c) 50 min. d) 45 min. 2. Cu acordul cursanţilor, se pot efectua 2 ore didactice de pregătire consecutive, urmate de o pauză de: a) 10 min. b) 15 min. c) 20 min. d) 30 min. 3. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în vederea suspendării de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. atunci când: a) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru consum de alcool b) când nu sunt respectate duratele orelor de pregătire teoretică şi practică c) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru neoprirea la trecerea la nivel cu calea ferată când barierele sau semibarierele sunt coborâte ori în curs de coborâre sau când semnalele cu lumini roşii şi/sau sonore sunt în funcţiune d) când titularul a fost sancţionat pentru conducerea pe drumurile publice a unui vehicul care nu corespunde din punct de vedere tehnic sau al cărui termen de valabilitate a inspecţiei tehnice periodice a expirat 194

4. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în vederea suspendării de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. atunci când: a) când nu se respectă durata pauzelor prevăzută de reglementările în vigoare care trebuie luate după orele didactice de pregătire b) când se constată că titularul atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră a furnizat informaţii eronate cu ocazia solicitării eliberării respectivului atestat c) când titularul nu a respectat termenul de predare a atestatului în vederea suspendării d) când a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice, de omor, lovire sau vătămare cauzatoare de moarte, vătămare corporală gravă 5. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în vederea suspendării de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. atunci când: a) când a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune la regimul circulaţiei pe drumurile publice b) când se constată că titularul atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră a furnizat informaţii eronate cu ocazia solicitării eliberării respectivului atestat c) când i-a fost anulat dreptul de a conduce pe drumurile publice d) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus 6. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în vederea suspendării de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. atunci când titularul a fost sancţionat pentru: a) nepăstrarea distanţei laterale suficiente faţă de vehiculul care circulă din sens opus b) nerespectarea regulilor privind depăşirea c) conducerea autovehiculului cu defecţiuni grave la mecanismul de direcţie d) conducerea unui autovehicul la care a expirat termenul de valabilitate al inspecţiei tehnice periodice 7. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în vederea suspendării de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. atunci când titularul a fost sancţionat pentru: a) nerespectarea semnificaţiei indicatoarelor şi marcajelor de obligare b) conducerea unui autovehicul care, în mers sau în staţionare, poluează fonic sau emana noxe peste limita legal admisa c) conducerea unui autovehicul care are montate anvelope de alte dimensiuni decât cele prevăzute în certificatul de înmatriculare d) nerespectarea regulilor privind circulaţia pe benzi 8. Atestatul de instructor auto sau atestatul de profesor de legislaţie rutieră se reţine în vederea suspendării de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. atunci când titularul a fost sancţionat pentru: a) nerespectarea regulilor privind depăşirea b) nerespectarea regulilor privind depăşirea c) neacordarea priorităţii de trecere vehiculelor care au acest drept d) depăşirea colanelor de vehicule oprite la trecerile la nivel cu calea ferată 9. În care din următoarele cazuri se anulează atestatul de instructor auto sau profesor de legislaţie rutieră ? a) când titularul atestatului a furnizat informaţii eronate cu ocazia solicitării atestatului b) când au trecut 5 ani de la data eliberării şi nu a urmat un curs de perfecţionare 195

c) când i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru consum de alcool d) când confirmă, prin semnare în fişa de şcolarizare terminarea pregătirii teoretice sau practice a unui cursant, fără ca acesta să fi efectuat toate orele prevăzute în programa minimală de învăţământ 10. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. în următoarele cazuri: a) când nu a respectat termenul de predare a atestatului în vederea suspendării b) când nu sunt respectate duratele orelor de pregătire teoretică şi practică c) când i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru consum de alcool d) când i-a fost anulat dreptul de a conduce pe drumurile publice 11. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. în următoarele cazuri: a) când a avut de două ori atestatul suspendat şi se constată o a treia abatere pentru care reglementările în vigoare prevăd suspendarea atestatului b) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru depăşirea cu mai mult de 50 km/h a vitezei maxime admise pe sectorul de drum respectiv şi pentru categoria din care face parte autovehiculul condus c) când titularului i s-a suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru nerespectarea regulilor privind depăşirea d) când se constată că titularul atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră a furnizat informaţii eronate cu ocazia solicitării eliberării respectivului atestat 12. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. în următoarele cazuri: a) când confirmă, prin semnare pe fişa de şcolarizare terminarea pregătirii teoretice sau practice a unui cursant, fără ca acesta să fi efectuat toate orele prevăzute în programa minimală de învăţământ b) în cazul obţinerii unor rezultate necorespunzătoare, reflectat în promovabilitatea cursanţilor instruiţi c) când au trecut 5 ani de la data eliberării şi nu a urmat un curs de perfecţionare d) când titularul a fost a fost condamnat prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune de ultraj cu violenţă 13. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. în următoarele cazuri: a) la a doua suspendare a atestatului b) când titularul refuză să oprească la semnalul regulamentar al personalului desemnat să efectueze controlul prin reglementările legale în vigoare c) când titularului i-a fost anulat dreptul de a conduce pe drumurile publice d) când titularul a fost condamnată printr-o hotărâre judecătorească rămasă definitivă pentru o infracţiune ultraj contra bunelor moravuri, tulburarea liniştii publice, trafic de influenţă, trafic sau consum ilicit de droguri 14. Anularea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se face de către Autoritatea Rutieră Română - A.R.R. în următoarele cazuri: a) când titularului i-a fost anulat dreptul de a conduce pe drumurile publice b) când i-a fost suspendat dreptul de a conduce vehicule pe drumurile publice pentru consum de alcool

196

c) când confirmă, prin semnare în fişa de şcolarizare terminarea pregătirii teoretice sau practice a unui cursant, fără ca acesta să fi efectuat toate orele prevăzute în programa minimală de învăţământ d) când confirmă, prin semnare pe fişa de şcolarizare terminarea pregătirii teoretice sau practice a unui cursant, fără ca acesta să fi efectuat toate orele prevăzute în programa minimală de învăţământ 15. Atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se suspendă pentru o perioadă de: a) 15 zile la prima suspendare b) o lună la prima suspendare c) o lună la a doua suspendare d) trei luni la a doua suspendare 16. Atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră se suspendă pentru o perioadă de: a) 45 zile la prima suspendare b) două luni la prima suspendare c) două luni la a doua suspendare d) trei luni la a doua suspendare 17. Restituirea atestatului de instructor auto sau/şi profesor de legislaţie rutieră suspendat se face dacă: a) titularul a urmat un nou curs de pregătire şi perfecţionare profesională b) titularul a promovat examenul pentru restituirea atestatului c) a crescut promovabilitatea cursanţilor instruiţi în perioada de suspendare d) titularul face dovada că au fost remediate deficienţele care au stat la baza suspendării atestatului 18. Instructorul sau profesorul de legislaţie rutieră auto are obligaţia de a se prezenta la examinare medicală precum şi la avizare psihologică: a) periodic, în funcţie de vârstă şi de categoriile de vehicule pe care are dreptul să le conducă conform permisului de conducere pe care îl deţine b) periodic, în funcţie de vârstă şi de categoriile de vehicule cu care este autorizat a efectua instruirea candidaţilor c) periodic, conform reglementărilor emise de către autoritatea competentă ori la solicitarea poliţiei d) periodic, cu ocazia preschimbării permisului de conducere Răspunsuri corecte – Reglementări profesionale 1 2 3

c c b

4 5 6

a -

7 8 9

acd

10 11 12

197

acd ad ad

13 14 15

cd abcd bd

16 17 18

d d c