Scoala Monografica [PDF]

Zitiervorschau

Şcoala Naţionala de Studii Politice şi Administrative – Facultatea de Stiinţe Politice

Ce este actual si ce este desuet la Scoala lui Gusti?

Şcoala sociologică a lui Dimitrie Gusti a avut şi are o deosebită importanţa, deoarece a contribuit la dezvoltarea gândirii sociologice în secolul XX. Obiectivul urmărit a fost realizarea unui studiu concret al realităţii sociale naţionale prin cercetarea inductivă, pentru a explica şi modifica problemele autentice din societatea românească. Metoda de cercetare monografică, folosită de Dimitrie Gusti, presupune o cercetare interdisciplinară a unităţilor sociale, o cercetare exhaustivă de teren care să cuprindă toate maifestările unităţii sociale. Unitatatea socială este naţiunea, iar subunităţile sociale sunt satele orasele, biserica, şcoala etc. Fiecare dintre acestea se afla în interdepenenţă deoarece acestea acţioneaza în funcţie de voinţa socială şi în funcţie de cele patru cadre ale realităţii sociale, acestea fiind cadrul cosmic, cadrul biologic, cadrul istoric şi cadrul psihic. Primele două cadre sunt cadre naturale, iar ultimele două cadre sunt cadre sociale. În acelaşi timp mai există patru categorii de manifestări în realitatea socială, acestea fiind manifestări economice, manifestări spirituale, politice şi juridice, acestea exprimă valorile obiective ale societăţii şi genurile de activităţi din viaţa socială. Dimitrie Gusti detesta atât sociologia de cabinet, cea ruptă de realitate cît şi cercetările empirice lipste de o conceptie sociologică. După părerea mea ceea ce ar fi actual la Şcoala lui Gusti, este faptul că în ziua de azi abordarea monografică este utilizată atât în România cât şi în alte ţări. Aceasta este folosită datorită nevoii permanente de cunoaştere şi nu în ultimul rând de acţinune. De exemplu, metoda monografică este utilă în misiunea politico-administrativă, pentru că o administraţie şi o politică temeinică nu pot fi puse în practică fără o cunoaştere amănunţită a realităţii ţării.