Referat Managementul Serviciilor de Sănătate [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA “LUCIAN BLAGA” DIN SIBIU FACULTATEA DE MEDICINĂ „VICTOR PAPILIAN” MANAGEMENT SANITAR

REFERAT LA DISCIPLINA MANAGEMENTUL SERVICIILOR DE SĂNĂTATE

COORDONATOR ŞTIINŢIFIC: DR. FRANCU VIOLETA

STUDENT:HEDES DESPINA MARIA

SIBIU, 2018

Ingrijirile la domiciliu fac parte integranta din marea categorie a ingrijirilor comunitare si ele pot fi descrise ca ingrijiri si ajutor acordat acasa, in familie, celor ce au nevoie. Scopul principal al acestui model de ingrijire este acela de a face posibil ca oamenii sa-si mentina gradul de independenta si sa-si continue viata acasa cit mai mult timp posibil. Scopul îngrijirii la domiciliu este ca pacientul să beneficieze de îngrijire demnă, adecvată şi corespunzătoare nevoilor individuale direct în mediul său familiar. Datorită acestui tip de îngrijire numărul şi durata tratamentelor spitalizate pot fi reduse, iar procesul de vindecare al bolnavului poate fi îmbunătăţit. Se poate recurge la acest tip de serviciu, în cazul în care starea de sănătate a bolnavului necesită îngrijire complexă, care nu necesită însă spitalizare.. Orice persoana, care are statutul de asigurat, are dreptul la 90 de zile de ingrijiri la domiciliu o singura data in timpul vietii. Serviciile de îngrijire la domiciliu sunt oferite în regim de gratuitate, dacă ele sunt recomandate de către medicul specialist curant al pacientului, pe baza unui formular deservind acest scop, după spitalizare sau în loc de aceasta. Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu se acordă de către furnizorii de îngrijiri medicale la domiciliu, persoane fizice sau juridice autorizate şi evaluate în condiţiile legii pentru acordarea acestor tipuri de servicii, alţii decât medicii de familie, furnizori care încheie contracte cu casele de asigurări de sănătate pentru servicii de îngrijiri medicale la domiciliu. Pachetul de servicii medicale de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu şi îngrijiri paliative ladomiciliu cuprinde: 1. Măsurarea parametrilor fiziologici: temperatură + respiraţie | 2. Măsurarea parametrilor fiziologici: puls + TA | 3. Măsurarea parametrilor fiziologici: diureză + scaun | 4. Administrarea medicamentelor: intramuscular/subcutanat/intradermic/oral/pe mmucoase 5. Administrarea medicamentelor intravenos( sub supravegherea medicului) 6. Sondaj vezical la femei şi administrarea medicamentelor intravezical pe sondăvezicala

7. Administrarea medicamentelor prin perfuzie endovenoasă (sub supravegherea medicului) 8. Recoltarea produselor biologice 9. Alimentarea artificială pe gastrostomă/sondă gastrică şi educarea asiguratului aparţinătorilor 10.Alimentarea pasivă, inclusiv administrarea medicamentelor per os, pentru bolnavii cu tulburări de deglutiţie 11.Clismă cu scop evacuator 12.Spălătură vaginală în cazuri de deficit motor 13.Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor vasculare ale membrelor inferioare/escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaţii medicamentoase, utilizarea colacilor de cauciuc şi a rulourilor 14.Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor pulmonare: schimbarea poziţiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie 15.Îngrijirea plăgilor simple/suprimarea firelor 16.Îngrijirea plăgilor suprainfectate 17.Îngrijirea escarelor multiple 18.Îngrijirea stomelor 19.Îngrijirea fistulelor 20.Îngrijirea tubului de dren 21.Îngrijirea canulei traheale şi instruirea asiguratului 22.Monitorizarea dializei peritoneale 23.Aplicarea de ploscă, bazinet, condom urinar 24.Aplicarea de mijloc ajutător pentru absorbţia urinei 25.Evaluarea asiguratului: stabilirea şi aplicarea unui plan de îngrijiri controlul durerii şi altor simptome asociate bolii şi reevaluarea periodică 26.Evaluarea mobilităţii, a capacităţii de auto-îngrijire, a riscului de apariţie al escarelor sau gradul escarelor, identificarea nevoilor nutriţionale şi recomandarea dietei şi modul de administrare, implementarea intervenţiilor stabilite în planul de îngrijiri şi reevaluarea periodică - de către asistentul medical 27.Masaj limfedem şi contenţie elastică 28.Masaj limfedem cu pompa de compresie 29.Montare TENS 30.Analgezie prin blocaje nervi periferici 31.Administrare medicaţie prin nebulizare 32.Aspiraţie gastrică

33.Aspiraţie căi respiratorii 34.Paracenteză De obicei, asistenta comunitara isi petrece majoritatea timpului de lucru la domiciliul clientilor. Volumul ingrijirilor la domiciliu a crescut semnificativ, mai ales a celor de tip geriatric, datorita imbatranii populatiei, a cresterii procentajului de batrani, majoritatea ramasi singuri acasa, a maririi incidentei bolilor cronice, cu precadere a cancerului si a bolilor cardiovasculare, la care imbunatatirea tratamentului, desi a salvat multe vieti, nu a impiedicat aparitia unui numar important de sechele, dizabilitati ce impun la randul lor semnificative interventii de reabilitare resocializare.In contactul cu clientul si familia sa in procesul ingrijirii, asistenta dezvolta nu numai oportunitati si planuri de interventie preventiva ci si activitati practice de ingrijire.Odata ajunsa la domiciliu, ea devine responsabila pentru educarea clientului, a membrilor familiei acestuia si a celorlalte persoane disponibile/angajate in ingrijirea zilnica a acestuia, pentru a le oferi competenta necesara. Intr-o anumita masura ea devine responsabila si pentru sanatatea celorlalti. In interventia comunitara ea poate deveni responsabila pentru sanatatea celor incredintati din scoli, policlinici, platforme industriale sau alte locuri de munca.Ingrijirea comunitara presupune implicarea si responsabilitate sociala, angajare si devotement pentru oameni si sanatatea lor. Totodata scopul ingrijirilor comunitare este de a promova spre binele oamenilor, cel mai inalt nivel de functionare mintala, fizica si sociala. Conceptul de persoana se refera in sens larg la toate fiintele omenesti. In teoriile nursingului, el a capatat complexitatea sa reala conferita de componentele sale biologice, psihologice si sociale. Pornind de la ea asistentele sunt acelea care se ingrijesc de aspectele complexe ale vietii oamenilor (Ruth si Partridge, 1978). Standardele de nursing comunitar sunt orientate mai mult spre activitatea practica si cuprind etapele de analiza, planificare, implementare si evaluare pe baza planului de nursing. Fiecare asistenta comunitara dezvolta o filozofie de nursing bazata pe pregatirea, activitatea ei profesionala si propria personalitate. La ea mai contribuie experienta de lucru, colaborare complexa cu clientul, familia, comunitatea, cu ceilalti membri ai echipei precum si studiul permanent. Filozofia nursingului comunitar este bazata pe "valoarea si demnitatea individuala". Ingrijirea in comunitate trebuie sa ofere confort si liniste, sa ajute persoanele cu probleme de sanatate sa-si vindece corpul sau sa-i ajute sa traiasca demn cu propriile infirmitati. In desfasurarea activitatilor de nursing comunitar se urmareste atingerea unor standarde pentru ingrijirile la domiciliu si anume: 1. Culegerea de date despre starea de sanatate a pacientului/clientului este continua si sistematica.

2. Diagnosticul de nursing deriva din datele culese. 3. Planul de nursing include scopuri ce rezulta din diagnosticul de nursing. 4. Planul de nursing stabileste prioritatile de ingrijire in functie de diagnosticele de nursing. 5. Interventia de nursing presupune si participarea pacientului la promovarea starii sale de sanatate, a recuperarii si mentinerii sale. 6. Actiunile de nursing ajuta pacientul sa - si mareasca potentialul de sanatate. 7. Progresul pacientului in atingerea scopurilor propuse este realizat prin participarea comuna a nursei si a sa. 8. Actiunile de nursing implica evaluari repetate, stabilirea/reorientarea prioritatilor, definirea noilor scopuri si revizuirea permanenta a planului de nursing. Integrarea - una dintre dimensiunile asistentei comunitare o reprezinta integrarea sa cu celelalte serviciile de sanatate mintala. Pentru realizarea ei a fost necesara introducerea cunostintelor de psihologie comportamentala si de dezvoltare in pregatirea asistentelor si recunoasterea de catre comunitate a responsabilitatilor ce le revin in raport cu dereglarile/modificarile emotionale ale cetatenilor precum si a valorilor rezultate din relatia asistenta - client si asistenta-familie. Multi membrii ai diferitelor clase sociale sau apartinand grupurilor economice au inceput sa fie preocupati de valoarea mentinerii starii de sanatate a fiecarui individ. S-a recunoscut faptul ca sanatatea nu este un privilegiu al acelora care pot plati pentru ea, ci un drept al fiecaruia. Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt acele servicii acordate indivizilor de toate varstele. Ele se adreseaza varstnicilor, suferinzilor cu diferite dizabilitati, bolnavilor aflati in convalescenta care necesita ingrijiri de scurta/lunga durata. Serviciile de ingrijire a domiciliu pot fi specializate si depind de natura si dimensiunea nevoilor de ingrijire ale clientului. Majoritatea spitalelor din Europa si nu numai, au astazi propriile case de ingrijire programe de planificarea si coordonarea ingrijirilor la domiciliu furnizate dupa externarea din spital. Chiar daca Ingrijirile la domiciliu sunt ca o alternativa la spitalizare, respitalizare si spitalizare prelungita, acestea pot prezenta unele avantaje si dezavantaje. Avantaje: Este mult mai ieftin sa ingrijesti acasa decat in spital. Se reduc cheltuielilehoteliere, medicamente, materiale sanitare, hrana, de intretinere siadministrative; Reducerea riscului aparitiei infectiilor intraspitalicesti; Beneficiul fizic si psihic al pacientului de a fi ingrijit in mediul sau, alaturide familie; Medicul de familie si specialistul, pot sa urmareasca prin intermediulfurnizorilor autorizati, care este evolutia pacientului si poate interveni, dacaeste cazul;

Se creeaza sentimentul de securitate al pacientilor care pleaca acasa fiedupa externare, fie de la cabinetul medicului de familie, fie din ambulatoriude specialitate; Dezavantaje: Situatiile inregistrate la domiciliu depasesc uneori posibilitatea de interventie a echipelor medicale necesitand cadrul institutional. Prin îngrijire la domiciliu se întelege orice activitate de îngrijire medicala prestatade personal specializat, la domiciliul pacientului, care contribuie la îmbunatatirea starii de bine a acestuia din punct de vedere fizic si psihic.Beneficiarii îngrijirilor medicale la domiciliu sunt persoane cu afectiuni acute si/sau cronice, care prezinta un anumit nivel de dependenta si o capacitate limitatade a se deplasa la o unitate sanitara în vederea asigurarii îngrijirilor ambulatoriirecomandate de medici.Asigurarea asistentei medicale si a îngrijirii la domiciliul bolnavului este efectuataîn conformitate cu nivelul de pregatire profesionala a furnizorilor acestor servicii. Regulile nursingului comunitar. Literatura de specialitate a pus in evidenta unele reguli ce tin de derularea in bune conditii a activitatii de nursing comunitar: 1. Nursing comunitar reprezinta o activitate bine stabilita, bazata pe recunoasterea nevoilor de ingrijire si functionarea pe baza de programe. Ca o activitate ce are ca scop recunoasterea nevoilor de sanatate ale comunitatii, nursingul este parte integrala a programelor de sanatate publica. 2. Agentiile de nursing comunitar au definite foarte clar obiectivele si scopurile serviciilor lor. 3. Un grup de cetateni activi, reprezentanti ai comunitatii vor face parte integranta din programul de nursing. 4. Serviciilor de nursing comunitar li se permite sa obtina informatii cu privire la resursele economice, culturale, sociale din aria de referinta. 5. In nursingul comunitar familia si clientul/pacientul sunt parteneri al echipei de ingrijire. 6. Educarea, promovarea sanatatii si sfatuirea clientului, familiei, comunitatii sunt parti integrale ale nursingului comunitar. 7. Asistenta este instruita profesional ca sa lucreze ca furnizor de servicii de sanatate in comunitate 8. In cadrul activitatii de nursing comunitar asistentei ii revine sarcina de a face evaluari periodice privind sanatatea comunitatii a familiei, a clientului. 9. Asistenta comunitara este membru al echipei multidisciplinare. Pentru buna functionare a echipei fiecare trebuie sa recunoasca contributia celorlalti ai echipei in atingerea scopurilor si obiectivelor propuse, ce constau in mentinerea starii de sanatate, siguranta si confort pentru client si comunitate. 10. Asistenta comunitara desfasoara activitati de nursing la indicatia medicului responsabil de ingrijirea medicala si de supervizarea activitatilor.

11. Activitatea de nursing a personalului este supervizata de un personal calificat (exemplu, asistenta sefa, directorul de nursing) 12. Organizatiile de nursing, agentiile, elaboreaza permanent programe de educatie continua pentru personalul de ingrijire. 13. Asistenta comunitara este direct responsabila de propria instruire profesionala perioadica. Pregatirea nursingului la domiciliu, a asistentei sociale, a terapiilor (ocupationale, fizice, psihologice si de vorbire), a interventiilor de prim ajutor, a ingrijirilor de baza realizate de ingrijitorul la domiciliu reprezinta o componenta de baza a ingrijirilor la domiciliu. Pregatirea acestor servicii, bazate pe nevoile pacientului aflat acasa, constituie o extensie logica a responsabilitatilor terapeutice ale medicului. La recomandarea si sub directa indrumare a medicului, personalul care efectueaza aceste servicii de ingrijire la domiciliu, functioneaza intr-o echipa de evaluare si dezvoltare a planului de ingrijire. Aceste definitii, ca si multe altele, integreaza componentele ingrijirilor la domiciliu: client, familie, echipa multidisciplinara de profesionisti si scopurile urmarite in procesul de asistare a clientului in vederea reintoarcerii sale la un nivel optim de sanatate si independenta. Rolul familiei Un membru important in actiunea de ingrijire este familia, reprezentata de orice persoana din grupul familial care ajuta direct la ingrijire sau care asista clientul la domiciliu in rezolvarea de catre el insusi a nevoilor sale de autoservire si de ingrijire, adica realizarea igienei personale corespunzatoare, prepararea mancarii si administrarea medicatiei. Ele rezolva acest tip de nevoi pana la sau intre vizitele personalului de specialitate. Scopurile clientului sunt raportate la principiile ingrijirilor primare privind maximizarea (cresterea) gradului de independenta. Asistentele care ofera ingrijiri la domiciliu pot asista clientul pentru a functiona la cel mai bun nivel posibil, preintampinand astfel dependenta. Acest timp de asistenta se poate exprima prin instruirea acestuia sau prin crearea de legaturi intre client si alte institutii comunitare care efectueaza servicii ce-i pot fi necesare pentru a ramane acasa, neinstitutionalizat. In plus, se realizeaza prevenirea complicatiilor posibile la persoanele cu probleme cronice ca si micsorarea riscurilor de recadere. Complicatiile ce pot apare in cazul suferintelor indelungate pot fi preintampinate prin acordarea unor interventii adecvate la domiciliu. Bolile terminale pot fi monitorizate la domiciliu mai bine decat spital, daca acest lucru este acceptat de client si familia sa. Planul de ingrijiri alcatuit initial poate sa intampine o serie de rezistente de ordin psihic prin:

-

mecanismele de aparare psihice inconstiente ale pacientului ca negarea, evitarea, rationalizarea, distorsionarea, care il impiedica sa accepte rezervat rolul de bolnav, de persoana asistata, precum si interferenta actiunilor sau procedurilor propuse cu valorile morale, credintele religioase, opiniile si prejudecatile proprii si ale grupului familial.

-

Refuzul pasiv de implicare prin demisie depresiva, pacientul fiind coplesit de stresul anterior boli, produs de alte evenimente psihotraumatizante.

-

Boala fizica acuta poate duce la regresiune, dependenta, pasivitate fata de starea patologica actuala. Si in tulburarile mental organice, caracterizate prin deteriorarea functiilor intelectuale si emotionale, clientul poate neglija semnele lor ca si consecintele pe diferite planuri, cum ar fi nevoia de tutela juridica.

Esecuri Situatiile de stres legate de raspunsul inadecvat al sistemului social de ocrotire sunt legate de complexitatea, lipsa de flexibilitate, incapacitatea de a raspunde nevoilor si circumstantelor specifice fiecarui pacient si familiei sale. Numarul mare de factori cu potential contradictoriu pozitiv sau negativ, implicati in fiecare sistem, impune dezvoltarea unor abilitati speciale de evaluare si coordonare a actiunilor de nursing din partea asistentei. Descrierea completa a unei institutii care sa presteze ingrijiri la domiciliu din Romania Managementul serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu este asigurat de organele prevăzute de statutul/regulamentul instituţiei. 1. Indiferent de modul de organizare şi statutul juridic al prestatorilor de servicii, este preferabilă delimitarea activităţii strategice de cea executivă. 2. Fiecare instituţie de îngrijiri medicale la domiciliu dispune de un regulament intern de organizare şi funcţionare. 3. Instituţia de îngrijiri medicale la domiciliu îşi desfăşoară activitatea în conformitate cu actele normative şi legislative în vigoare. 4. Prestatorul dispune de un plan de activitate şi unul de coordonare şi monitorizare. 5. Conducătorul serviciului/coordonatorul monitorizează activitatea de îngrijiri medicale la domiciliu.

6. Coordonarea se efectuează în cadrul şedinţelor organizate la necesitate, cu examinarea rezultatelor, problemelor întîmpinate, impactului îngrijirilor la domiciliu ş.a STRUCTURA ŞI MODUL DE ORGANIZARE A INSTITUŢIEI Cadrul de organizare. 1. Prestatorul elaborează şi aplică un Regulament propriu de organizare şi funcţionare a instituţiei, conform prevederilor legale în vigoare. 2. Prestatorul se asigură că personalul instituţiei cunoaşte regulamentele şi procedurile instituţiei. 3. Prestatorul asigură monitorizarea aplicării regulamentelor, procedurilor şi regulilor de practică ale instituţiei şi le actualizează în funcţie de necesităţi. 4. Prestatorul asigură accesul beneficiarilor/reprezentanţilor lor legali la regulamentele şi procedurile instituţiei, iar personalul acesteia are obligaţia de a explica beneficiarilor informaţiile solicitate. 5. Politicile, procedurile şi practicile sunt revizuite periodic în funcţie de evoluţia legislaţiei, strategia naţională, în vederea asigurării calităţii serviciilor prestate prin aplicarea celor mai bune practici existente. Planificare şi dezvoltare 1.Prestatorul elaborează Planul strategic de dezvoltare al instituţiei, care trebuie să includă: 1) obiectivele; 2) acţiunile practice, întreprinse pentru realizarea obiectivelor stabilite; 3) termenii de realizare a acţiunilor; 4) costurile aferente implementării; 5) responsabilii pentru implementare; 6) indicatorii de progres; 7) procedurile de raportare şi evaluare. 2. Prestatorul elaborează anual şi asigură implementarea Planului de activitate al instituţiei respective. 3. Prestatorul elaborează planificarea activităţilor reieşind din sursele financiare disponibile. 4. Prestatorul administrează în mod eficient bunurile mobile şi imobile de care dispune şi are proceduri de înregistrare a mijloacelor fixe. 5. Prestatorul monitorizează şi asigură realizarea Planului de activitate RESURSELE UMANE ŞI INSTRUIREA Conducătorul instituţiei 1. Conducătorul este persoana responsabilă şi abilitată cu dreptul de gestionare şi conducere operativă a instituţiei. 2. Conducător al instituţiei poate fi persoana care are studii superioare, apt de muncă, conform certificatului medical, fără antecedente penale, cu capacităţi manageriale. 3. Conducătorul este desemnat în funcţie de către fondator pe o perioadă de 5 ani şi concediat din funcţie conform prevederilor Codului Muncii.

4. Conducătorul instituţiei are următoarele atribuţii: 1) reprezintă interesele instituţiei, în relaţiile cu persoanele terţe; 2) asigură executarea actelor legislative şi normative în vigoare; 3) elaborează strategia de dezvoltare şi planurile anuale de activitate a instituţiei şi le prezintă fondatorului spre aprobare; 4) elaborează organigrama şi statele de personal ale instituţiei şi le prezintă fondatorului spre aprobare; 5) semnează contracte, eliberează procuri, deschide conturi în bănci, gestionează mijloacele financiare ale instituţiei; 6) încheie contracte individuale de muncă cu angajaţii instituţiei, conform actelor normative în vigoare; 7) poartă răspundere disciplinară, administrativă şi penală pentru încălcarea prevederilor actelor legislative şi normative în procesul gestionării activităţii economico-financiare şi operative a instituţiei; 8) emite ordine şi dispoziţii, în limita competenţei, obligatorii pentru toţi salariaţii instituţiei. Serviciile de îngrijiri medicale la domiciliu implică resurse umane pentru asigurarea accesibilităţii, continuităţii şi calităţii îngrijirilor medicale prestate. 1. Îngrijirile medicale la domiciliu necesită resurse suficiente, personal instruit şi calificat, în scopul satisfacerii necesităţilor individuale ale beneficiarului şi asigurarea continuităţii acestora. 2. În cadrul instituţiei activează personal administrativ - conducător al serviciului/coordonator, contabil şi personal pentru îngrijire. 3. Personalul este angajat conform schemei de state a fiecărui serviciu pentru a asigura buna funcţionare a instituţiei.Angajatorul respectă toate procedurile de angajare şi concediere, în conformitate cu prevederile legislaţiei în vigoare. 4. Personalul instituţiei dispune de fişe de post, aprobate de conducătorul instituţiei, în care sunt prevăzute atribuţiile de funcţie, drepturile şi responsabilităţile. Fiecare angajat dispune de calificarea şi competenţa necesară pentru îndeplinirea atribuţiilor conform fişei postului. 5. Activitatea prestatorului de îngrijiri medicale la domiciliu se bazează pe Regulamentul de organizare şi funcţionare a instituţiei. Instruirea este parte integrantă a îngrijirii medicale la domiciliu şi este asigurată la un nivel corespunzător pentru asistenţi medicali, voluntari, pacienţi, membri ai familiilor, îngrijitori şi comunitate. 1. Prestatorii de servicii de îngrijiri medicale la domiciliu necesită instruire continuă în domeniul îngrijirilor medicale la domiciliu. 2. Instruirea în îngrijiri medicale la domiciliu include: conceptul de nursing contemporan, etica şi deontologia, respectarea drepturilor beneficiarilor, comunicarea, managementul echipei interdisciplinare, cadrul normativ, îngrijirile specifice etc. 3. Personalul instituţiei de îngrijiri medicale la domiciliu participă la întruniri, seminare, evenimente ştiinţifice e.t.c.

MANAGEMENTUL INFORMAŢIEI Comunicarea internă şi externă . 1. Conducătorul asigură informarea personalului cu privire la politicile, programele, strategiile şi ultimele reglementări legislative în relaţie cu domeniul de activitate al instituţiei. 2. Activitatea instituţiei se bazează pe o comunicare eficientă atît între personal, cu membrii echipei interdisciplinare, cît şi cu beneficiarii. 3. În activitatea sa prestatorul colaborează cu organismele internaţionale în domeniu, administraţia publică centrală şi locală, în vederea dezvoltării şi îmbunătăţirii calităţii serviciilor medico-sociale. 4. Conducătorul asigură toate mijloacele necesare comunicării cu alţi furnizori de servicii de sănătate, sociale, culturale, religioase etc. din comunitate. 5. Prestatorul promovează imaginea instituţiei în comunitate (pliante, publicaţii, pagină web etc., după caz şi în limbile minorităţilor naţionale Etica. 1. Prestatorul deţine şi aplică principiile unui cod de etică, în vederea asigurării respectării demnităţii şi drepturilor beneficiarului, conform normelor deontologice şi legislaţiei în vigoare. 2. Prestatorul asigură pentru personalul instituţiei un mediu de muncă sănătos şi sigur, prevenind situaţii de abuz asupra personalului din partea beneficiarului, familiei sau reprezentantului său legal. EVALUAREA ŞI ÎMBUNĂTĂŢIREA PERFORMANŢELOR Evaluarea performanţelor îngrijirilor medicale la domiciliu se efectuează în conformitate cu actele normative în vigoare . 1. Fiecare instituţie elaborează indicatori de performanţă în baza cărora evaluează activitatea fiecărui salariat. 2. Prestatorul, ţinînd cont de datele evaluării satisfacţiei beneficiarului (chestionar), întreprinde măsuri de îmbunătăţire a calităţii serviciilor prestate. 3. Respectarea şi implementarea de către prestator a prevederilor prezentului Standard asigură prestarea serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu calitative. 4. În vederea îmbunătăţirii performanţelor, prestatorul asigura instruirea continuă a personalului medical conform prevederilor cadrului normativ în domeniu.

CERINŢE MINIME FAŢĂ DE INSTITUŢIILE DE ÎNGRIJIRI MEDICALE LA DOMICILIU Dotarea instituţiilor de îngrijiri medicale la domiciliu se efectuează în funcţie de volumul de îngrijiri medicale acordate în conformitate cu normele minime de dotare:

1. Sediu cu minim două încăperi (administrativ, birou echipă). 2. Colaborare cu o farmacie. Mobilier şi echipament asociat: 1. Masă de birou, scaune. 2. Calculator, imprimantă, fax, telefon. 3. Masă de calculator. 4. Dulap cu rafturi pentru documente. 5. Fişiere pentru păstrarea documentelor pacienţilor. 6. Dulap pentru arhivă. 7. Telefon.

Dispozitive medicale şi consumabile 1. Trusă medicală de urgenţă completată conform actelor normative în vigoare; 2. Termometru; 3. Tensiometru; 4. Fonendoscop; 5. Glucometru; 6. Teste pentru determinarea glicemiei; 7. Teste rapide de diagnostic; 8. Cronometru; 9. Termofor; 10. Spatule; 11. Foarfecă; 12. Vas gradat de 200 ml; 13. Tăviţă renală; 14. Sonde gastrice sterile; 15. Clemă de pensare pentru sonda de stomă; 16. Pense hemostatice; 17. Irigator;

18. Stativ pentru irigator; 19. Pară de cauciuc; 20. Canulă rectală; 21. Canulă vaginală; 22. Pîlnie; 23. Ploscă; 24. Şerveţele îmbibate cu alcool; 25. Bumbac; 26. Beţişoare cu tampon de vată; 27. Materiale de pansament (faşă de tifon sterilă, faşă de tifon nesterilă, bandaje sterile, pansament adeziv îmbibat cu medicamente); 28. Bandaj elastic; 29. Pastă adezivă de stomă; 30. Bandă adezivă; 31. Folie transparentă autoadezivă;

32. Emplastru; 33. Seringi jetabile (2 ml, 5 ml, 10 ml, 20 ml); 34. Talc; 35. Echipament de protecţie; 36. Şorţuri; 37. Măşti; 38. Mănuşi de cauciuc nesterile; 39. Mănuşi de cauciuc sterile; 40. Şerveţele umede; 41. Săpun lichid; 42. Absorbante; 43. Scutice (pampers); 44. Saci de colectare a maselor fecale, urinei; 45. Recipiente pentru colectarea reziduurilor; 46. Accesorii (cărucior, cadru pentru deplasare, cîrjă)

Lista medicamentelor pentru acordarea îngrijirilor medicale la domiciliu (conform Denumirii Comune Internaţionale) Dexamethazonum 1. Hydrogenii 10. Trypsinum/ peroxydum (soluţie chimotrypsinum (pulbere (unguent 0,1 %, 1%); 0,25%, 1%, 3%); 10 mg); 21. Actoveghin (unguent 5%); combinaţie 2. Kalii permanganas 11. Vaselinum; (soluţie 0,1%, 0,5%); 22. Solcoseryl (unguent 12. Zinci Oxydum 20g, gel 2 mg/1g); 3. Povidoni iodidum (unguent 10%, 40%); combinaţie (soluţie 7,5%, 10% 13. Sulfonamidum pentru uz extern); 4. 23. Viprosal (unguent); (liniment 5%, unguent Iodum (soluţie alcoolică 10%, comprimate 300, combinaţie pentru uz extern 1%, 500 mg); 14. 24. Natrii chloridum 5%); Chloramphenicolum (soluţie 0,9%); 5. Verde de briliant (liniment 5%, 10%); 25. Metamizolum (soluţie alcoolică pentru 15. Xeroformium+Pix natricum (soluţie uz extern 1%, 2%); liquida (liniment injectabilă 50 % -1ml), în 6. Mentholum + balzamic); caz de pansamente Procainum + dureroase; 16. Troxerutinum (gel Benzocainum (soluţie 26. Diphenhydraminum 2%); 17. 70% pentru uz extern); Indomethacinum (gel (soluţie injectabilă 1% 7. Nitrofuralum (soluţie 5%, unguent 10%); 1ml), în caz de pentru uz extern 1:5000); 18. Diclofenacum (gel pansamente dureroase; 8. Ethacridinum lactat 27. Picături cardiac 1%, 5%, unguent 1%, (soluţie 0,1% pentru uz supozitoare 25 mg, 50 extern, unguient); mg, 100 mg); 9. Glycerolum (soluţie 19. Chloramphenicolum pentru uz extern, +Methyluracilum unguent, supozitoare); (unguent); 20.

Standardul Naţional de Îngrijiri Medicale la domiciliu Lista intervenţiilor medicale de bază pentru îngrijiri medicale la domiciliu 1. Monitorizare a 2. Monitorizare a 4. Administrare a parametrilor fiziologici: parametrilor fiziologici: medicamentelor per os, temperatura corpului, puls, tensiune arterială; subcutan, intradermal, respiraţie; intramuscular; * 3. Monitorizare a parametrilor fiziologici: 5. Administrare a glicemie, diureză, scaun; medicamentelor

intravenos;* 6. Administrare a medicamentelor intravezical, pe sonda vezicală; 7. Administrare a medicamentelor prin perfuzie endovenoasă; 8. Alimentare artificială pe sondă gastrică şi instruire a beneficiarului; 9. Alimentare pasivă, inclusiv administrare a medicamentelor per os, pentru bolnavii cu tulburări de deglutiţie; 10. Clismă cu scop terapeutic; 11. Spălătură vaginală; 12. Manevre terapeutice pentru evitarea escarelor de decubit: mobilizare, masaj, aplicaţii medicamentoase, utilizare a colacilor de cauciuc şi a rulourilor; 13. Manevre terapeutice pentru evitarea complicaţiilor pulmonare: schimbare a poziţiei, tapotaj, fizioterapie respiratorie; 14. Îngrijire a plăgilor simple; 15. Îngrijire a plăgilor infectate; 16. Îngrijire a escarelor multiple; 17. Îngrijire a stomelor; 18. Îngrijire a fistulelor; 19. Îngrijire a tubului de dren; 20. Îngrijire a canulei traheale şi

instruire a beneficiarului; 21. Aplicare de ploscă, bazinet, condom urinar, scutec absorbant; 22. Kinetoterapie şi proceduri de fizioterapie;

În dependenţă de necesităţile de îngrijiri individuale ale pacientului, pot fi prestate şi alte intervenţii medicale. În tarife sunt incluse şi costurile materialelor sanitare utilizate pentru prestarea serviciilor de îngrijiri medicale la domiciliu.

PRIMUL SISTEM UNIC DE TELEASISTENTA DESTINAT PERSOANELOR VARSTNICE DIN ROMANIA BUTONUL ROSU Butonul Roşu este un serviciu de teleasistență complementar celui de urgenţă, special conceput pentru vârstnicii care suferă de diferite probleme de sănătate (anxietate, atac de panică, tulburări cardiace și respiratorii, accidente vasculare cerebrale). Sistemul Butonul Roşu este dezvoltat în cadrul proiectului “Butonul Roşu – Servicii integrate de îngrijiri sociomedicale la domiciliu monitorizate prin sistemul de teleasistenta”, care îşi propune implementarea unui sistem unic, inovativ de teleasistență destinat persoanelor vârstnice din România şi testarea acestuia la nivel regional în București, Giurgiu, Constanța şi Buzău. Proiectul propune o abordare inovativă a îngrijirilor la domiciliu adresate vârstnicilor, atât prin noutatea serviciului de teleasistenta cât şi prin furnizarea unui complex de servicii adaptate nevoilor beneficiarilor. Astfel, adiţional serviciului de teleasistență de urgenţă Butonul Roşu, în cadrul proiectului vor fi furnizate următoarele servicii: 

   

Informare şi consiliere telefonică privind drepturile pacientului pentru servicii sociale şi medicale pentru toţi cei 200 de beneficiari ori de câte ori este nevoie; 3600 de evaluări medicale individuale pentru 200 de beneficiari; 720 de evaluări sociale pentru 20 de beneficiari din mediul rural; 900 de evaluări sociale pentru cei 180 de beneficiari din Bucureşti, Constantă şi Buzău; Cel puţin 50 de vizite şi intervenţii a unui medic şi/sau kinetoterapeut.

Prin intermediul unei braţări tip ceas din silicon medical dotată cu un buton roşu de panică, rezistentă la apă şi conectată la un telefon cu taste mari, vârstnicii pot semnala o situaţie de urgenţă prin apăsarea butonului roşu. Semnalul este transmis

automat către un Dispecerat (Call Center) prin intermediul unei reţele de telefonie mobilă sau fixă, iar un dispecer va procesa informaţiile primite prin intermediul dispozitivului mobil. În funcţie de complexitatea şi gravitatea situaţiei semnalate, dispecerul va iniţia un protocol medical ce va indica acţiunile ce trebuie întreprinse (ex: automedicaţie, deplasarea unui asistent medical la domiciliul pacientului, transmiterea unei cereri pentru serviciu ambulanţă etc.

BIBLIOGRAFIE  Teorii, concepte, modele de nursing – Mîrză Geta, Beldean Luminiţa – Editura Alma Mater – 2004.  http://www.tratamenteacasa.ro  Psihologie Nursing – Beldean Luminiţa, Artimon Mihaela – Editura Alma Mater – 2004  Medicină Comunitară – Cojan Adela – Editura Alma Mater – 2003  http://www.cnas.ro/cjashd/page/ingrijiri-la-domiciliu.html  Nursing – Caiet de lucrări practice; Beldean Luminiţa, Coldea Liliana, Natea Carmen, Diaconu Cosmina; Ed. ULB Sibiu, 2002  Serviciile de îngrijiri la domiciliu – Ghid de practică; Ed. LEAL, 1998, Fundaţia de Îngrijiri Comunitare  http://www.butonulrosu.ro