Recuperare in Ortopedie - Luxatia de Sold [PDF]

Zitiervorschau

Recuperare in ortopedie - Luxatia de sold – Soldul, cea mai mare articulatie a corpului (16 cm2), este structurat pentru sprijin in ortostatism si mers (faza de propulsie) si pentru oscilatie (faza de pendulare). Ca pentru orice articulatie a membrului inferior, se poate, in anumite situatii, sacrifica mobilitatea, dar niciodata stabilitatea. Articulatia soldului sau coxofemurala face legatura intre scheletul membrului inferior si centura pelviana. Articulatia prezinta o alcatuire caracteristica avand o capsula articulara si ligamente puternice. Este una din cele mai mobile articulatii ale corpului omenesc. Articulatia soldului realizeaza atat transmiterea greutatii corpului de la pelvis spre femur in faza sprijinului mono- sau bipodal, cat si faza de pendulare a membrului, necesara deplasarii.

Sunt reprezentate de o capsula intarita de un numar de ligamente, dintre care unul se afla chiar in interiorul articulatiei, ligamentul capului femural. La actiunea de unire mai participa: labrul acetabular, muschii periarticulari si presiunea atmosferica. Capsula articulara. Are forma unui manson conoid, cu baza mare inserata pe coxal si cu baza mica prinsa pe femur. Ligamentele sunt cele mai puternice din organism. Ele fac parte din structura intima a capsulei si determina caracterul de articulatie cu conducere ligamentara.

Se considera ca exista cinci ligamente, dintre care 4 sunt extracapsulare si unul intracapsular. Ligamentele anterioare sunt: Ligamentul iliofemural este situat in partea superioara a fetei anterioare a capsulei. Ligamentul pubofemural se insera pe eminenta iliopubiana, creasta pectineala si ramura superioara a pubelui pe de o parte; iar pe de alta, fibrele lui se termina fixandu-se inaintea trohanterului mic Ligamentul ischiofemural actioneaza ca limitator al miscarii de rotatie interna. Zona orbiculara. Are o importanta reala in sustinerea colului si capului femural in cavitatea acetabulara. Ligamentul rotund sau ligamentul capului femural reprezinta unicul ligament intracapsular si se intinde de la foseta capului femural spre ligamentul transvers al cadrului acetabular si zonele invecinate. Articulatia este inconjurata de muschi care o intaresc: anterior de tendonul dreptului femural, psoasiliacul, pectineul, iar posterior de un strat muscular profund, format de piramidal, gemen superior, obturator interior, gemen inferior, patratul femural si alt strat superficial, format de marele fesier; in plan superolateral este acoperita de fesierul mic si mijlociu, iar infero-intern vine in raport cu obturatorul extern. Luxatiile de sold In functie de directia in care se deplaseaza capul femural, luxatiile se clasifica in: Tipice: - posterioare: - iliaca - ischiatica - anterioare: - pubiana - obturatoare Atipice: - supracondiliene; - subcondiliene; - perineale; - puboperineale; - intrapelvine. Cele atipice sunt foarte rare.

Luxatiile posterioare sunt cele mai frecvente. Traumatism ul prinde membrul inferior in extensie si abductie, pozitie din care femurul este impins brusc posterior, luxandu-se, rupand capsula si putand fractura marginea cotilului. Bineinteles, se rupe si ligamentul rotund, caci luxatia nu ar fi posibila altfel. Capul femural dilacereaza muschii pelvitrohanterieni (in special patratul crural, obturatorul intern si gemenii). Brusc, se instaleaza durerea si impotenta functionala totala, coapsa fixandu-se in adductie, rotatie interna si flexie. Membrul inferior apare scurtat, capul femural palpandu-se in fosa iliaca, fosa inghinala ramanand goala. In cazul in care capul femural se luxeaza spre scobitura sciatica (forma ischiatica), se poate leza nervul sciatic. Tratamentul luxatiilor de sold reprezinta o urgenta si se spune ca: „nu trebuie sa treaca un rasarit sau un apus de soare fara ca luxatia sa fi fost repusa”. Repunerea se face sub anestezie generala si este urmata de un aparat gipsat de doua saptamani, dupa care nu se vor permite mobilizarile inca doua saptamani (inclusiv statul pe scaun). Mersul intre carje, cu aproximativ 10% incarcare pe membrul afectat. Inca in perioada de gipsare, ca si in continuare apoi, se aplica curenti pulsati, mobilizari active ale articulatiilor subadiacente. Dupa gipsare se adauga: masaj, ultrasunet, diadinamici, medie frecventa (interferentiali) cu scop antalgic, antiedem si pentru combaterea hematomului. Mobilizarile se incep la doua saptamani, dupa programul obisnuit: din suspendare, in apa, la sala de gimnastica. In luxatiile fara complicatii, recuperarea nu dureaza mai mult de 2-3 saptamani. Complicatiile imediate sunt destul de frecvente si sunt reprezentate de: - Tulburari urinare (unele dispar spontan);

- Rupturi musculare; - Leziuni ale nervilor periferici; - Leziuni supurative; - Fracturi asociate. Complicatiile tardive sunt: atrofii musculare, retracturi, miozite calcare, periartrita, redoare articulara (mai ales pentru abductie si adductie), tulburari trofice ale capului femural pana la necroza aseptica (ruptura ligamentului rotund tulbura nutritia capului), deviatii, artroza.  Simptome: - Durere - Deficit de sensibilitate - Deficit de mobilitate - Atrofii musculare - Retracturi - Redoare articulara (mai ales pentru abductie si adductie) - Tulburari ale circulatiei - Tulburari trofice ale capului femural  Anamneza Nume: Surubaru Prenume: Emanuel Varsta: 25 Sex: Masculin Ocupatie: Salvamont  Istoricul bolii – in timpul unei interventii de salvare pe Muntele Ceahlau, subiectul a alunecat si a cazut rezultand o luxatie coxofemurala la piciorul stang.  Obiectivele programului de recuperare: - Combaterea durerii - Combaterea edemului - Prevenirea recidivarii luxatiei - Mentinerea tonusului muscular - Corectarea posturii vicioase - Refacerea mobilitatii - Imbunatatitea echilibrului - Imbunatatirea stabilitatii soldului - Imbunatatirea coordonarii - Reluarea mersului

Programul kinetoterapeutic in luxatia de sold 1. In timpul perioadei de imobilizare aplicam masaj, mobilizari active si contractii izometrice la nivelui segmentelor supra si subadiacente (la nivelul genunchiului si gleznei), pentru a stimula circulatia si a mentine un tonus normal. Contractiile izometrice sunt realizate din decubit dorsal, pacientul impingand cu calcaiul in suprafata de sprijin pentru extensori, si in mana kinetoterapeutului pentru flexori. Mobilizarile active se realizeaza la nivelul genunchiului si gleznei in toate directiile de miscare. 2. Dupa perioada de imobilizare adoptam metode si tehnici favorizante cresterii mobilitatii articulare si mentinerii unei posturi corecte. In aceasta etapa aplicam masaj decontracturant, posturari, balansari si FNPuri. Pentru combaterea durerii aplicam: - electroterapie - termoterapie - ultrasunet - masaj - repaus la pat, evitarea sprijinului pe soldul afectat. Pentru combaterea edemului aplicam: - masaj de drenare a edemului - posturi antideclive - mobilizari ale piciorului si genunchiului Aceste masuri ajuta intoarcerea venolimfatica. Pentru corectarea posturii vicioase adoptam pozitii anatomice ale corpului. 3. Exercitii pentru refacerea mobilitatii:  Flexie: - Mobilizari pasive prin scripetoterapie (se realizeaza flexia coapsei pe bazin); - Mobilizari autopasive – din patrupedie se forteaza flexia coxofemurala prin greutatea tunchiului; - Miscari active – pacientul in DD, flecteaza coapsa cu genunchiul flectat sau intins, eventual piciorul aluneca pe o placa lucioasa; - Metode de facilitare: - in DD se realizeaza inversare lenta pe diagonale (DiF urmata de D2F); - Tehnici FNP – IR, IL, RR, ILO.

 Extensie: - In decubit ventral se executa extensie din coxofemurala cu sau fara flectarea genunchiului; - Din pozitie de fandare se intinde psoas-iliacul.  Abductie - adductie: - In decubit lateral, dorsal si in ortostatism se executa miscarea de abductie – adductie a membrului lezat. - Mobilizari prin scripetoterapie. 4. Pentru refacerea fortei musculare utilizam: tehnici FNP (MARO, IL, ILO, CR, IA), mobilizari autopasive la scripete, mobilizari active cu rezistenta, benzi elastice, scripetoterapia cu greutati, exercitii de echilibru si coordonare. Pentru a reface stabilitatea trebuie sa tonifiem musculatura care inconjoara articulatia. Adevaratii stabilizatori sunt muschii pelvitrohanterieni care fixeaza capul in cavitate (piramidal, opturator intern si extern, gemenul superior si inferior, patratul crural), avand un mare rol in stabilitatea posterioara Tonifierea abductorilor soldului este obiectiv principal pentru asigurarea stabilitatii unipodale, in mers. Tonifierea marelui fesier joaca un rol important in stabilitatea soldului si bazinului in plan anteroposterior, este indispensabil la urcatul scarilor. Tonifierea cvadricepsului, ischiogambierilor si tricepsului sural are rol important in statica membrului inferior. Tonifierea adductorilor are rol in echilibrul bipodal alaturi de abductori, pe care ii contrabalanseaza. Tonifierea flexorilor soldului este importanta deoarece muschii au rol in mers pentru ridicarea de la sol al membrului inferior. 5. In momentul in care statiunea pe un picior este posibila fara tolburari de echilibru se incepe mersul. a. Mersul, fara sprijin pe membrun inferior afectat – cu ajutorul carjelor; b. Mersul cu incarcarea membrului afectat – se reia treptat; c. Mersul in baston – se incepe cand pacientul a ajuns la o incarcare de 50% pe membrul afectat. d. Refacerea completa a mersului – mers liber, mers in panta, mers inapoi, mers in lateral, mers cu picioarele incrucisate, mers in zig-zag, mers pe teren accidentat, intoarceri etc.

Bibliografie:

1. T. Sbenghe, Recuperarea medicala a sechelelor posttraumatice ale membrelor, Editura Medicala, Bucuresti, 1981. 2. Eugenia Rosulescu, Notiuni practice de kinetoterapie in recuperarea traumatismelor aparatului locomotor, Tipografia Universitatii din Craiova, 2004. 3. Marza-Danila Doina, Masaj terapeutic-recuperator, Editura Alma-Mater, Bacau, 2010. 4. Rata Marinela, Anatomie functionala si biomecanica, Editura ALMA MATER – BACAU, 2014. 5. Prof. I. C. Voiculescu, Prof. I. C. Petricu, Anatomia si fiziologia omului, Editura medicala – Bucuresti, 1971. 6. Andrei Iliescu si Dora Gavrilescu, Anatomia functionala si biomecanica, Editura sport – turism, Sibiu, 1976.

RotariuRenata Vlad Ancuta Madalina

Specializare: KMS Anul III Grupa 305E