Recoltarea Si Transportul Probelor. Faza Preanalitica [PDF]

Zitiervorschau

RECOLTAREA SI TRANSPORTUL PROBELOR. FAZA PREANALITICA IN DIAGNOSTICUL BACTERIOLOGIC

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN MICROBIOLOGIE



Diagnosticul de laborator bacteriologic/ micologic (direct) 



Orientat/neorientat

Diagnosticul de laborator imunologic (indirect) 

Serologic



Combinaţie a celor 2 tipuri de diagnostic



Diagnostic cu ajutorul spectrometriei de masa (MALDI-TOF), a tehnicilor moleculare (PCR), etc

DIAGNOSTICUL DE LABORATOR ÎN MICROBIOLOGIE



Diagnosticul conventional vs. diagnosticul non-cultura



Discutii…..

ROLUL LABORATORULUI DE MICROBIOLOGIE



Diagnosticul microbiologic



Diagnosticul epidemiologic



Discutii….

ASIGURAREA CALITATII IN LABORATORUL DE MICROBIOLOGIE

Asigurarea calităţii este suma tuturor activităţilor în care laboratorul este angajat pentru a se asigura că rezultatele testelor sunt de bună calitate. Activitatile •

Cuprinzătoare: să acopere fiecare pas în prelucrarea probelor, de la recoltare pana la eliberarea raportului final catre clinician; •

Controlul intern al calitatii

Raţionale: să se concentreze pe aspectele cele mai critice ale etapelor prelucrarii probelor; • Periodice: sa ofere o monitorizare continuă a procedurilor de testare; • Frecvente: sa detecteze şi sa corecteze erorile daca acestea apar. •

CRITERII DE CALITATE ALE UNUI TEST DIAGNOSTIC 



Relevanţa clinică  Sa ajute la prevenirea sau tratarea bolii (comunicare clinician-laborator) Fiabilitate  Exactitatea/ corectitudinea rezultatelor: determinarea CMI, determinarea titrului (teste cantitative), identif. ag. patogen (teste calitative)  Utilizarea metodelor standardizate, precum şi a terminologiei standard şi a nomenclaturii recunoscute pe plan internaţional (standarde)



Reproductibilitate sau precizie  Omogenitatea, stabilitatea  Obtinerea aceluiasi rezultat atunci cand se repeta testul (metode diferite ?)



Eficienţa- Capacitatea unui test de a furniza un diagnostic corect privitor la un agent patogen sau la o condiţie patologică (specificitate/sensibilitate)  Sensibilitatea -numărul total de rezultate pozitive / numărul total de pacienţi infectaţi (sensibilitate mare, rezultate fals-negative mici)  Specificitatea -numărul total de rezultate negative / numărul total de pacienţi neinfectaţi (specif. mare, rez fals-poz. mici): Ziehl-Neelsen- frotiu sputa vs. urina

CRITERII DE CALITATE Factorii care influenteaza fiabilitatea si reproductibilitatea rezultatelor de laborator: - personal -factori de mediu -calitatea produselor biologice -calitatea reactivilor, a produselor chimice, a sticlariei, a mediilor de cultura, a animalelor de laborator -metoda de testare -echipamentele -examinarea si citirea rezultatelor -raportarea Controlul sistemului de asigurarea calitatii: CIC (control intern de calitate) CEC (control extern de calitate)



Legislatie aplicabilă – OMS 1301 /2007: Norme privind funcționarea laboratoarelor de analize medicale



ISO 15189: 2013- Laboratoare medicale. Cerințe pentru calitate și competență

ECHIPAMENTE NECESARE INTR-UN LABORATOR DE BACTERIOLOGIE (MINIME)

centrifugă;  termostate (2/3);  dispozitive/sisteme de anaerobioză/CO 2;  hotă cu flux laminar;  frigider/congelator (–800C); 



termometre

microscop optic/coloranti;  autoclav;  becuri de gaz  nefelometru 

ASTAZI…………



Servicii de diagnostic



Siguranta pacientului



Asigurarea calitatii



Eroare medicala



Eroare de laborator



Eroare de diagnostic

TIPURI DE ERORI DE LABORATOR

Erorile de laborator survin predominant (68 - 83%) in fazele pre- si post – analitica, dar procentul cel mai mare de erori nedectate este asociat cu faza analitica.

3.TERMENI ŞI DEFINITII (ISO 15189:2013)



Procese pre-examinare

Faza preanalitica = procese care pornesc, în ordine cronologica, de la cererea clinicianului, cuprinzând solicitarea examinarii, identificarea si pregătirea pacientului, prelevarea esantionului(elor) primar(e) şi transportarea la şi în laborator şi finalizandu-se cu începerea procedurii de examinare analitică.

CONSIDERATII



PREANALITICE

Literatura defineste 

Faza pre preanalitica (procese pre preexaminare) 



Faza legata de evaluarea clinica si cererea de analiza, de recoltare, transport si manipulare a probei pana in laborator

Faza preanalitica (precese preexaminare) 

Faza de manipulare a probei (in laborator), pana la intrarea ei in fluxul de lucru

CONSIDERATII PREANALITICE 

Faza preanalitica- Sursa majora de erori (32-75%)  Calitatea

specimenului (necorespunzator calitativ/ cantitativ, 60% dintre

erori)  Personal/pacient

 Greseli 

insuficient instruit

in identificarea pacientului inainte de recoltarea probei

Lipsa ID, ID incomplet/ilizibil…..

 Lipsa

unor proceduri standardizate referitoare la analiza in cauza (sectie/laborator)

 Greseli 

legate de cererea de analiza

Proba fara solicitare, solicitare incorecta….

CONSIDERATII PREANALITICE 

Recoltare si transport neadecvate 

Recipiente, cantitate, momentul recoltarii, mod de recoltare……



Informatii incomplete privind statusul clinic al pacientului/motivul cererii



Ignorarea importantei fazei pre/post analitice de catre personalul din afara laboratorului



CLSI H3-A6- erori cu risc potential sever: identificarea pacientului si etichetarea recipientelor (CLSI- Clinical Laboratory Standard Institute)

ETAPELE DIAGNOSTICULUI BACTERIOLOGIC (DIRECT)    

   

Cererea de analiza Recoltarea şi transportul produsului patologic (PP) Examinarea macroscopică a PP Examinarea microscopică a PP Cultivarea PP pe medii de cultură Identificarea microorganismului implicat patogenic Antibiograma/antifungigrama Eliberare rezultate/comentarii. 

Produs patologic: urina, sânge, materii fecale, secreţii şi lichide biologice, reprezentative pentru statusul microbian prevalent la nivelul zonei anatomice din care se realizează prelevarea

CEREREA DE ANALIZA 

Discutii….

RECOLTAREA PROBELOR DE MICROBIOLOGIE  Scop

 

de diagnostic de monitorizare a unui tratament cu antibiotice  a portajului cu bacterii multirezistente 



 

MRSA, KPC, ESBL

investigational altele

EVALUAREA PROBEI/NECESITATEA URGENŢEI 

Foarte urgente 

Orientează în 1-4 ore decizia clinică 



Urgente 

Orientează în 18-24 ore decizia clinică 



exemple

Fără constrângere 

Orientează decizia clinică la 2-5 zile 



exemple

exemple

Rolul principal al laboratorului: confirmarea diagnosticului clinic

REGULI DE RECOLTARE SI TRANSPORT



Reguli generale



Reguli specifice fiecarui PP in parte

REGULI GENERALE DE RECOLTARE SI TRANSPORT 

Cunoasterea corecta a tehnicilor de recoltare si alegerea momentului optim pentru fiecare PP in parte;



Prelevarile se fac inaintea instituirii tratamentului antimicrobian;



Probele pentru examenul bacteriologic se recolteaza aseptic (contaminare redusa), in recipiente sterile (exceptie coprocultura), etanse, marcate corespunzator si adaptate investigatiei;

REGULI GENERALE DE RECOLTARE SI TRANSPORT 

Proba trimisa la laborator trebuie sa reprezinte realul produs patologic si sa fie in cantitate suficienta pentru analiza solicitata;



Proba va fi insotita de un buletin de trimitere (cererea de analiza);



Transportul probelor: in cel mai scurt timp posibil (mentinerea probei la conditia microbiologica initiala) pt. probe care au fost recoltate in recipiente fara mediu de transport.

TRIAJUL DE CALITATE A PROBELOR

Poze originale

TRIAJUL DE CALITATE AL PROBELOR

TRIAJUL DE CALITATE AL PROBELOR

TRIAJUL DE CALITATE AL PROBELOR

TRIAJUL DE CALITATE AL PROBELOR 

Discutii….

ESENTIAL!  Pentru

fiecare boală infecţioasă: DE UNDE/ CUM/ CAT/ CAND- se recolteaza?



DE UNDE – selectarea/recoltarea produsului patologic se face in raport cu cererea de analiza/scopul urmarit 



CUM – tehnica corecta de recoltare 



Caracteristica fiecarui produs patologic

CAT –exista o cantitate suficienta de PP pentru ex. solicitat ? (bacteriologic/serologic etc) ? 



exemple

Investigatii ulterioare ?

CAND – momentul optim/in raport cu perioada evolutiva a bolii, inainte de administrarea terapiei antimicrobiene etc.

MEDII DE TRANSPORT/CONSERVARE 

M. Amies (tampon exsudat) gel de agar, simplu/dublu (culturi bacteriene aero-anaerobe, fungice/col. Gram)  lichid (vaginita bacteriana, candidoza bact)  poliester/ tampon uscat simplu/dublu (test rapid Strep A/proba AND strepto A) 



M. Stuart gel agar  lichid (detectie MRSA amplificare nucleica) 



M. transport universal (COPAN) virusuri, Chlamydia, Mycoplasma, Ureaplasma  specimene endocervicale/uretrale (C. trachomatis, N. gonorrhoeae- amplificare nucleica) 





M. Carry- Blair (materii fecale) M. de transport pt. anaerobi

SISTEME COMERCIALE DE RECOLTARE

SISTEME COMERCIALE DE RECOLTARE

EFECTUL ERORILOR PREANALITICE ASUPRA CALITATII REZULTATELOR EXAMENULUI BACTERIOLOGIC 

Indicatori propusi pentru faza preanalitica 

Existenta unor proceduri operationale standard (POS) privind selectia si utilizarea adecvata a investigatiilor efectuate



Existenta unor POS privind recoltarea si transportul probelor 



Existenta unor POS privind triajul de calitate a probelor, respectate de catre tot personalul din laborator 



Criterii universale + criterii proprii laboratorului

Identificarea si monitorizarea erorilor si a frecventei acestora 





Cunoasterea POS privind recoltarea si transportul probelor de catre personalul non-laborator!!

Minimalizarea riscului: estimarea celor mai periculoase erori pentru rezultatul pacientului Imbunatatirea comunicarii dintre clinician/sectie si personalul laboratorului

Discutii interlaboratoare (schimb de experienta)

CONCLUZII Recoltare corecta  Procedura scrisa privind tehnica de recoltare  Moment optim (timing)  Transport adecvat  Personal instruit 



REZULTAT PREDICTIBIL PENTRU CONDITIA CLINICA

TEHNICI DE MICROSCOPIE UTILIZATE ÎN MICROBIOLOGIA CLINICĂ

ETAPELE DIAGNOSTICULUI BACTERIOLOGIC (DIRECT)    

   

Cererea de analiza Recoltarea şi transportul produsului patologic (PP) Examinarea macroscopică a PP Examinarea microscopică a PP Cultivarea PP pe medii de cultură Identificarea microorganismului implicat patogenic Antibiograma/antifungigrama Eliberare rezultate/comentarii  Controlul intern al calitatii. 

Produs patologic: urina, sânge, materii fecale, secreţii şi lichide biologice, reprezentative pentru statutul microbian prevalent la nivelul zonei anatomice din care se realizează prelevarea

Examinarea macroscopică a PP  spută,

materii fecale, lichide biologice, secreţii diverse 

descriere cantitativă/calitativă !! aspectul, culoarea, descrierea porţiunilor reprezentative  secreţii recoltate pe tampon: PP poate să lipsească, să fie în cantitate insuficientă etc. 

rezultat preliminar

PREPARATE MICROSCOPICE PROASPETE     





Sedimentul urinar Materii fecale/pacient cu diaree (dg. prezumtiv al diareei infectioase) Mobilitatea unor bacterii care au format colonii pe un mediu solid PP provenite din suspiciune de micoză superficială (sol. 10-20% KOH-glicerol) Preparat proaspat in SF: prezenţa Tr. vaginalis, “ clue cells” asociate cu vaginoza bacteriana T. pallidum în serozitate Aspectul/identificarea fungilor filamentoşi

LEVURI IN PREPARAT PROASPAT CU KOH 10%

Imagine atlas

PREPARATE MICROSCOPICE FIXATE ŞI COLORATE -lama microscopică cu material microbian* etalat pe suprafaţa sa. Etapele realizării preparatelor permanente (frotiuri) Etalare - dispersarea cât mai omogenă a probei pe o suprafaţă care să cuprindă centrul lamei microscopice şi să nu atingă marginile acesteia.

Uscare - frotiului la temperatura camerei Fixare termica/chimica  denaturarea proteinelor microbiene care determină moartea microorganismelor,  aderarea microorganismelor la suprafaţa lamei  creşterea afinităţii materialului biologic pentru coloranţi

Colorare



Coloratia albastru de metilen



Coloratie Giemsa



Coloratia Gram  Coloratie taxonomica  Separare în organisme Gram pozitive (G +) şi Gram negative (G-).  Diferenţierea pe baza coloratiei Gram nu este aplicabilă altor microorganisme (ex. levuri, protozoare).



Coloratie Ziehl Neelsen



Coloratia negativa (ex. cu tus de India) (evidentierea capsulei)



Coloratie pentru spori



Coloratie Papanicolau



Alte coloratii pt. levuri s.a.

• etichetare corecta: Identitatea produsului; Concentratia; Conditiile de pastrare; Date privind prepararea; Date privind valabilitatea/perioada de pastrare recomandata;

• testarea valabilitatii si eficientei colorantilor: De fiecare data cand se prepara un lot nou de solutie de lucru; Periodicitate - in fiecare saptamana (etapa critica ptr. Coloratia Ziehl Neelsen la rece);  pentru coloratia Gram – frotiu mixt Staphylococcus aureus si Escherichia coli.

•colorantii si reactivii se arunca atunci cand: A fost atinsa data de expirare; Apar semne de deteriorare: precipitate, modificari de culoare, modificarea turbiditatii.

PREPARATE MICROSCOPICE FIXATE ŞI COLORATE

2-3 froturi, iniţial 40X, apoi imersie  Coloraţia cu albastru de metilen 

 

lama uscată şi fixată se acoperă cu soluţie albastru de metilen, pentru 3-4 minute, se spală cu apă de la robinet, se usucă şi se examinează vizualizarea celulelor inflamatorii şi a microorganismelor

“Clue cells” Gardnerella vaginalis

Frotiu din saliva

PMN si coci/cocobacili in LCR



Frotiu din cavitatea bucala, coloratie Albastru de metilen (1000x)

COLORATIA ALBASTRU DE METILEN/GRAM

Coci intraleucocitar

Tus de India 

Coloratie cu tus de India (1000x). Celule de Klebsiella pneumoniae - capsula este zona clara din jurul celulelor.

COLORATIA ZIEHL NEELSEN 

Scop – evidentierea microorganismelor acido-alcoolo-rezistente (AAR) prin solubilizarea peretelui bacterian odata cu cresterea temperaturii, facilitand penetrarea colorantului. 

BAAR apartind genului Mycobacterium tuberculosis, avium, lepreae.



BAAR apar rosii pe fond albastru, necapsulati, nesporulati.



Principiu: rezistenta Mycobacteriilor la decolorarea cu acizi minerali diluati si alcool, dupa colorare cu fucsina fenicata Ziehl datorita structurii peretelui celular bogat in acid micolic (ceara D)

BAAR IN SPUTA

PREPARATE MICROSCOPICE FIXATE ŞI COLORATE  Coloraţia Gram  din produs patologic din leziuni  din cavităţi închise  sterile: urină (rinichi, vezica), lichide biologice, spută, lavaje  cu microbiotă specifică: aspirate, drenaje ale cavităţilor 



din culturi pe mediul solid  în mediul lichid 

COLORAŢIA GRAM 

diferenţierea pe baza coloratiei Gram nu este aplicabilă altor microorganisme (ex. levuri, protozoare)



permite triajul de calitate al unei probe 

validare specimen

vizualizează celule inflamatorii, bacterii Gram pozitive/ negative, levuri, alte tipuri de celule, mucus, detritus etc.  poate diferenţia contaminări/colonizări de infecţii (interpretare microscopică vs. cultură vs. context clinic)  poate evidenţia prezumtiv prezenţa bacteriilor anaerobe  permite selectarea mediilor de cultură adecvate 



nu prezintă criterii de interpretare cantitativă a frotiurilor (excepţie sputa şi secreţia vaginală)

COLORATIA GRAM  Citire/interpretare 

Oculare

Se examineaza frotiul colorat cu ulei de imersie (obiective 10x, 20x, 40x, 100x) obiective

(putere de marire 10)

Puterea campului: ocular (10) x obiectiv Se specifica campul de examinare (ex.c/40x= putere de marire 400)

COLORATIA GRAM- PROCEDURA A. Pregătirea lamelor din produse patologice sau plăci de cultură: 1. Etichetaţi lamele pe marginea mată, cu un creion. 2. Se indica sursa de probă. 3. Se pune o picătură de ser fiziologic, dupa caz (utilizând o pipetă sterilă sau ansa bacteriologica) 4. Se etaleaza o ansa de produs biologic recoltat, in strat subtire pe lama. Bacteriile etalate din culturi se emulsionează usor. 5. Se usuca lama spontan. 6. Se fixeaza frotiul prin trecerea rapid prin flacăra unui arzător, de trei ori (încălzeşte aproximativ 5 - 10 secunde). Nu trebuie supraîncălzit -modificari in morfologia şi caracteristicile tinctoriale ale microorganismelor. Temperatura lamei ar trebui să fie tolerabila pentru pielea de pe dosul mainii. Se lasa lamele să se răcească complet.

COLORAŢII UTILIZATE ÎN BACTERIOLOGIE 

Coloraţia Gram- etape  lama uscată şi fixată se acoperă cu soluţie cristal violet, pentru circa 2 minute (coloratie primara) 

se inlatura colorantul (apă de la robinet); se adaugă lugol (iod in iodura de potasiu=fixator de colorant) 4 minute



se îndepărtează lugolul şi se adaugă alcool-acetonă (3:1) câteva secunde: se spală cu apă din abundenţă, se elimina excesul de apa



se adaugă fucsina diluată 1/10 (colorant de contrast), pentru 1 minut; se spală frotiul, se usucă spontan şi se examinează la microscop.  reacţia Gram, împreună cu morfologia, dispoziţia, şi mărimea celulelor bacteriene: identificare prezumptivă.

1. Se examineaza frotiul colorat cu ulei de imersie obiectiv (100x). Se urmaresc zonele mai bine etalate (mai subtiri).

2. Microorganismele Gram pozitive sunt colorate in violet sau purpuriu, în timp ce cele Gram negative sunt de culoare roz sau roşie. Comparaţi aceste reacţii cu lamele de control. 3. Se descriu bacteriile observate (afinitate tinctoriala, morfologie, asezare, marime).

Violet de gentiana

Lugol

Safranina

Violet de gentiana

Lugol

Safranina

Complex macromolecular stabilizat

Bact. Gram pozitive Bact. Gram negative (Bact. Gram limita) (Bact. Garm variabile) Complex macromolecular Destabilizarea complexului macromolecular

Coloratia Gram

Coloratia Gram/ frotiuri din cultura (demonstrative)

Bacili Gram negativi (BGN)

Bacili Gram negativi (BGN)

Coci Gram negativi (CGN)

COLORATIA GRAM/ FROTIURI DIN CULTURA (DEMONSTRATIVE) CGP lanturi

Celule levurice

Coci Gram pozitivi (CGP) gramezi

Actinomyces sp.

COLORATIA GRAM/ FROTIURI DIN CULTURA (DEMONSTRATIVE)

BGN si CGP

Bacili Gram variabili

Bacili Gram limita

EXAMENUL MICROSCOPIC • prelevate normal sterile morfologie bacteriana caracteristica = orientare rapida ex. LCR – Str. pneumoniae, N. meningitidis, H. influenzae

• prelevate plurimicrobiene •aprecierea starii de disbioza sau eubioza Ex. asociatia fuso-spirochetiana -angina Vincent

•

Descriere: • • •

Celule inflamatorii –apreciere calitativa/cantitativa a nr., descriere (intregi, degradate, detritus celular) Tipul morfologic observat (Gram)- aranjare, numar Alte elemente

Comunicare rezultat frotiu! Raport preliminar!

DIAGNOSTICUL BOLILOR INFECŢIOASE PRIN EXAMINAREA DIRECTĂ A PRODUSELOR PATOLOGICE Specimenul examinat

Boala suspectată

Coloraţia utilizată

Caracteristici

Probe de la nivel orofaringian / rutină

Faringite acute, epiglotite

Nu se efectuează frotiu*

-

Ulceraţii orofaringiene

- Angina Vincent - Candidoza orofaringiană

Gram

Frotiu din leziune: -asociatie fusospirilară -leucocite şi levuri

- portaj - sinuzită

Gram

- BGN, CGP, anaerobi etc

Secreţii nazale - rutină - secreţie purulentă

Specimenul examinat

Boala suspectată

Coloraţia utilizată

Caracteristici

Spută, aspirat traheal, lavaj bronşic

Pneumonie bact. Tuberculoză Micoză pulmonară

Gram Ziehl-Neelsen Gram

Diverse tipuri bacteriene BAAR Levuri, hife, pseudohife, micelii

Plăgi cutanate sau drenaje profunde din ţesuturile subcutanate

Celulită Mycetoame

Gram Gram, ZN modif.

Gangrena gazoasă

Gram

Ulcere cutanate

Gram

CGP; diverse BGP ramificaţi, filamentoşi BGP (sugestiv C. perfringes) Microbiotă mixtă

Meningită bacteriană

Gram

LCR

Tuş de India Urină

Infecţie bacteriană /micotică

Gram

CGP lanceolaţi, CGN (N. meningitidis), BGP, BGN pleomorfi etc Celule levurice capsulate Diverse tipuri bact. Levuri inmugurite/ pseudohife

•contaminare orofaringiana – sputa fara semnificatie clinica •CEP>25/C20X, rare PMN (sub 10 PMN pentru 1 celula epiteliala)

Frotiuri din sputa, colorate Gram

bacili Gram negativi intra si pericelular (Haemophilus influenzae ); coci Gram pozitivi in diplo si lanturi scurte (Streptococcus pneumoniae)

levuri

Frotiu Gram-sputa/C20x

pseudomicelii si celule levurice pseudomicelii si celulue levurice in microcolonii

• trame de mucus, •CI (celule inflamatorii) tip PMN>25/C100X, •BGN in gramezi

mucus abundent, CI>25/C20x, CEP 10-25/C20x

•PMN dezagregate, •mucus, •cocobacili Gram neg.

Frotiu Gram-sputa/C100x •detritus celular, •PMN dezagregate, • numerosi CGP diplo. •CGP gramezi

Frotiu Gram-sputa/C100x

•trame bogate de mucus, •PMN dezagragate, •numerosi bacili Gram negativi mici, in virf de ac.

•PMN degradate, •detritus celular, •mucus, •numerosi bacili Gram negativi mici, in gramezi si in “bancuri de peste”

2. Frotiu Gram din lavaj bronsic • forme filamentoase de bacili gram pozitivi ramificati; frecvente PMN Actinomices spp.

2. Frotiu Gram din lavaj bronsic 

Frotiu Ziehl Neelsen din lavaj bronsic care evidentiaza PMN si bacili incurbati, care in cultura s-au dovedit a fi Mycobacterium tuberculosis.

2. Frotiu Gram din lavaj bronsic 

Frotiu Ziehl Neelsen din lavaj bronsic care evidentiaza elemente inflamatorii si forme bacteriene filamentoase, care in cultura s-au dovedit a fi Nocardia spp.

Sputa



Frotiu colorat Ziehl –Neelsen dintr-o sputa care evidentiaza prezenta de bacili ramificati sub forma filamentoasa dispusi pericelular (In cultura s-au dovedit a fi Actinomices spp).

Coloratiie Gram- Candida spp. Forma dimorfica (hife si levuri) (X400)

Albastru de metilen - Aspergillus spp. hife cu conidii cu conidiofori (X400)

2. Secretii vaginale •Frotiu Gram, care permite aprecieri cantitative sau calitative ale microbiotei vaginale •Examenul secretiei vaginale are loc numai in conditiile existentei unei secretii alta decat normala; •Pentru diagnosticul de vaginita cu Trichomonas, se executa rapid examen extemporaneu lama-lamela - forma si miscari caracteristice - protozoarele isi pierd mobilitatea pe tamponul de vata.

Studiul microbiotei vaginale: scor de la I la IV:  scor I – microbiota echilibrata;  scor II, III – dezechilibrul microbiotei cu bacili prezenti;  scor IV – microbiota complet substituita in favoarea anaerobilor sau Gardnerella vaginalis, lactobacili absenti.

Fig 7.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Gram. Aspect microscopic normal.

Secretii vaginale

Microbiota vaginala normala:  celule epiteliale cu un număr semnificativ de Lactobacillus spp.,  frotiu lipsit de bacterii gram negative; Fara infiltrat infalamator (× 1000).

Secretii vaginale

Frotiu secreţie vaginală –aspect normal, celule epiteliale, bacili Gram-pozitivi

COLORATIE GRAM –FROTIU DIN PRODUS  

Stanga- Bacilli Doederlein in secretie vaginala la o gravida (sectiune prin parafina, Gram).• Dreapta- Lactobacillus pe suprafata uneii celule squamoase. Reprezinta microbiota normala si nu o stare patologica

Secretii vaginale

Vaginita •relativ frecvente celule epiteliale superficiale, •relativ rar lactobacili, fără forme alungite, •frecvente leucocite (40x).

Vaginoza •rare celule epiteliale superficiale, •absenţi lactobacili, • absenta/prezenta PMN •Microbiotă substituita (obiectiv imersie 100x).

Secretii vaginale

Vaginoza bacteriana  prezenta de “clue cells”;  frecventa microbiota cocobacilara Gram variabila (Gardnerella vaginalis – like); Lactobacili absenti Reactie inflamatorie absenta

Coci Gram pozitivi pe un frotiu de secreţie vaginală colorat Gram

Secretii vaginale

Vaginoza bacteriana

Fig 9.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Gram. Aspect tipic de

vaginoză bacteriană. Se remarcă coexistenţa reacţiei inflamatorii(frecvente PMN)

Fig 10.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Gram. Aspect tipic de

vaginoză bacteriană. Se remarcă frecvenţi bacili încurbaţi Gram negativi (Mobiluncus spp.) 82

3. Secretii vaginale Vaginoza bacteriana

Fig 13.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Gram. Aspect de vaginoză bacteriană. Se remarcă existenţa de levuri cu pseudohife. 83

Secretii vaginale

Vaginoza

“clue cells” – coloratie Gram

Secretii vaginale

Vaginoza

Fig 11.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Giemsa. Aspect tipic de

vaginoză bacteriană. Se remarcă coexistenţa de Thricomonas vaginalis.

Fig 12.Secreţie vaginală. Frotiu colorat Giemsa. Aspect tipic de

vaginoză bacteriană. Reacţie inflamatorie şi prezenţa de Thricomonas vaginalis.

Vaginoza

Asociere Candida albicans si Gardnerella vaginalis- pe un frotiu de secreţie vaginală colorat Gram

“CLUE CELLS” 

Celule care arată lărgirea uşoară a nucleilor ​cu citoplasma densă acoperite de coccobacilli Gardnerella vaginalis. Coloratii: Gram (Stanga) şi Giemsa (Dreapta)( MO × 600).

“CLUE CELLS” Mobiluncus sp. Bacili in forma de semiluna sau curbe, Gram-pozitivi, raspanditi printre si pe suprafata epiteliului scuamos. (MO X 100).

COLORATIE GRAM –FROTIU DIN PRODUS 

Coloratia Gram- Forme levurice si filamentoase de Candida spp. in secretia vaginala (MO X100).

Secretie uretrala • Uretrita negonocica- Frotiu Gram din secretie uretrala cu >5 PMN /camp (X1000)

Gonoreea- Frotiu Gram- diplococci Gram-negativi, intracelular in secretie uretrala la un pacient cu N. gonorrhoeae – valoare de diagnostic.