Raport de Cercetare Consumul de Cafea in Randul Studentilor [PDF]

Zitiervorschau

Universitatea Politehnica Bucuresti Facultatea de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor Specializare: Economia Comerţului, Turismului şi a Serviciilor

Raport de cercetare Consumul de cafea in randul studentilor de la Facultatea Politehnica Bucuresti

Bucuresti 2018

1

Cuprins Cuprins Lista tabelelor Lista figurilor Introducere Prezentarea concisă a problemei de cercetare Obiective Ipoteze Informaţiile dorite a fi obţinute Calendarul de realizare a cercetării Metode de construire a eşantionului Analiza datelor Concluzii

2

Introducere Tema pe care am ales-o pentru aceasta cercetare este consumul de cafea in rândul studenţilor de la Politehnica . Ne propunem sa aflam caţi la suta din studenţii facultăţii consuma cafea, cat de des consuma si in ce măsura afectează venitul consumul acestuia. Universul cercetării este format dintru-un grup de 37 persoane de sex feminin si 23 persoane de sex masculin, cu vârsta intre 19-25 de ani, studenţi ai facultăţii de Antreprenoriat, Ingineria si Managementul Afacerilor . Am realizat cercetarea in cadrul acestei facultăţii deoarece aici ne întâlnim cu studenţi din diferite grupuri sociale si etnii. Se pare ca originea cafelei se afla pe continentul african, intr-o zona a Etiopiei cunoscuta sub numele de "Kaffa". De acolo ea se raspandeste in Yemen, apoi in Arabia si Egipt. Cultivarea cafelei s-a extins rapid in toate aceste tari si servitul cafelei a devenit un obicei zilnic plăcut. Spre sfârşitul sec. al XIV-lea, societăţile care practicau comerţul au început sa-si dea seama de marele potenţial pe care îl reprezintă cafeaua si au lansat-o cu succes in Europa. Pe parcursul sec. al IX-lea si pana in prezent, cultivarea si exportul cafelei a înflorit intr-o măsura uimitoare. In prezent cafeaua este consumata virtual in orice tara, si este o marfa deosebit de importanta atât pentru producători, cat si pentru consumatori. In prezent, pe piaţa mondiala cafeaua se situează, alături de ulei, otel si cereale, printre materiile prime de export de înalta valoare, situaţia economica a multor tari primproducătoare de cafea depinzând aproape in întregime de exportul cafelei, pentru bunăstarea lor naţionala. Cele mai importante pieţe ale cafelei se afla la New York si Londra, unde se negociază varietati de cafea din speciile Arabica si respectiv Robusta. Preţul cafelei diferă mult, in funcţie de cerere si oferta si el este in mod continuu influenţat de factori cum ar fi: modificările de clima, mişcările politice si calitatea, precum si volumul producţiei de cafea. Consumul de cafea din România este aproape de cinci ori mai mic decât media europeana, arata un studiu realizat institutul de cercetare a pieţei, GFK. Potrivit studiului, 3

in România, un roman consuma anual circa 1,83 kg de cafea, in timp ce europenii beau nu mai puţin de 5,3 kg de cafea. Un alt fenomen reflectat de studiul GFK este si o scădere cu 3% a consumului de cafea, fata de perioada similara a anului trecut. Principalele cauze identificate de reprezentanţii Asociaţiei Romane a Cafelei sunt preţul mare al acestui produs, „prohibitiv pentru mare parte din consumatorii romani“.

Obiective În cadrul anchetei noastre am studiat atitudinea studenţilor faţă de consumul de cafea. Am adresat întrebări studenţilor ca să aflăm ce le determina sa consume sau nu consume cafea, si in urma acesteia sa aflam răspunsul ideal la întrebarea noastră principala: Cat de popular este consumul de cafea si care sunt factorii care influenţează consumul acesteia.

Ipoteze Pe baza observaţiilor făcute de-a lungul anilor am stabilit următoarele ipoteze: 1. Presupunem ca fiecare student a consumat cafea măcar o data. 2. Credem ca studenţii care provin din mediul rural consuma mai rar cafea. 3. Presupunem ca consumul de cafea este influenţat de preţul acesteia si venitul consumatorilor. 4. După părerea noastră studenţii consuma de obicei cafeaua alături de prieteni si familie. 5. Credem ca cei care nu consuma cafea, au ca motiv principal impactul negativ la sănătate. 6. Produsul care ar putea sa inlocuieasca cel mai bine cafeaua sunt băuturile energizante. 7. Consideram ca sexul nu are nici o legătura cu consumul de cafea.

4

Informaţii dorite a fi obţinute: Studenţii au fost întrebaţi daca consuma sau nu cafea: daca da de ce, cat de des, unde si cu cine; daca nu de ce, ce i-ar motiva sa consume si daca au membri de familie sau prieteni care consuma cafea. În cadrul anchetei am folosit chestionare. Chestionarul este alcătuit din 21 de întrebări, care este structurată în următorul fel:  Prezentarea anchetatorului şi subiectului cercetării: atitudinea studenţilor fata de consumul de cafea.  Întrebări de calificare (2): întrebări care orientează pe persoana respectivă spre parţi specifice din chestionar  Întrebări specifice (15): întrebările cele mai importante, specifice, legate de tema cercetării  Întrebări de identificare (4): întrebări socio-demografice ale intervievaţilor (sex, vârstă, provenienţa, venit) Clasificarea întrebărilor în funcţie de tipul informaţiei dorite realizată în chestionar: -

întrebări factuale de comportament

-

întrebări de identificare

-

întrebări de opinie şi de atitudini întrebări cu suport verbal

scală simetrică

întrebări de scală întrebări cu suport mixt

scală asimetrică

Tipul întrebărilor: întrebări închise: - întrebări dihotomice - întrebări multidihotomice cu răspuns unic întrebări deschise Natura cercetării noastre este cantitativă pentru că în primul rând instrumentul de culegerea datelor este chestionarul, obiectivul cercetării este cuantificarea datelor şi 5

generalizarea rezultatelor la populaţia studiată, analiza datelor este statistică ( chi-pătrat ), se bazează pe ipoteze ( frecvenţe relative, frecvenţe cumulate ). Cercetarea a fost realizata in cadrul facultăţii de Ştiinţe Economice si Gestiunea Afacerilor. Am ales aceasta facultate deoarece si noi suntem studenţi ai acestei facultăţii si aici ne întâlnim cu studenţi din diferite grupuri sociale si etnii. Mărimea eşantionului este de 60 (37 persoane de sex feminin si 23 persoane de sex masculine) Metoda de construire a eşantionului Ca mod de administrare a chestionarului (mijloacele de contact) am ales ancheta “fata in fata”, deoarece am considerat ca acest mod este cel mai avantajos pentru noi. Avantajele anchetei “fata in fata” sunt:  întrevederea poate fi mai lunga  ancheta poate aborda aspecte intime (intervievatul este intr-un mediu familiar care îl conferea siguranţa)  controlul este posibil  eşantionul este reprezentativ

Calendarul de realizare a cercetării Noi doi am realizat aceasta cercetare de marketing, alegerea temei ne-a luat 10 zile, redactarea chestionarului 5 zile. Am completat chestionarele in 4 zile iar prelucrarea datelor ne-a luat 3 zile. Interpretarea datelor si redactarea lucrării ne-a luat cate o saptamana. Tabel 1: Calendarul de realizare a cercetării Etapele cercetării

Timpul necesar

Alegerea temei

10 zile

Redactarea chestionarului

5 zile

Completarea chestionarului

4 zile

Prelucrarea datelor

3 zile

Interpretarea rezultatelor

7 zile

Redactarea lucrării

7 zile

Timp total

36 zile

6

Analiza datelor După ce am completat chestionarele, am verificat datele si le-am trecut in SPSS. Cu ajutorul programului o sa calculam frecventele relative, absolute si cumulate, apoi estimăm relaţiile dintre două variabile (chi-pătrat, coeficientul de corelaţie) şi analiza încrucişată a întrebărilor. Acestea sunt datele socio-demografice a persoanelor intervievate: Figura 1

Din persoanele intervievate 37 (61,67 %) erau de sex feminin si 23 (38,33%) de sex masculin. Figura 2

7

Majoritatea persoanelor intervievate

aveau vârsta cuprinsa intre 20-21 de ani (51.67% aveau 20 de ani, 40% -21 de ani, 3,33%- 22 de ani, 1,67%- 19 de ani, 1,67%- 23 de ani, 1,67% 25 de ani). Figura 3

71,67% din studenţi provin din mediul urban, iar 28,33%din mediul rural. Figura 4

8

29 din studenţii intervievaţi au un venit cuprins intre 0-500, 23 intre 501-800, 6 intre 8011000, iar 2 cu un venit mai mare de 1000 de Ron. Continuam prin analiza întrebărilor care au legătura cu ipotezele date de noi ( analiza individuala si analiza încrucişata).

Prima ipoteza 1. Analizam daca fiecare student a consumat vreodată cafea. 2. După verificarea ipotezei analizam individual întrebările care aparţin studenţilor care consuma cafea, respectiv care nu consuma. Tabel 2

Valid

Consumaţi cafea?

da nu Total

Frequency Percent

Valid

Cumulative

38 22 60

Percent 63,3 36,7 100,0

Percent 63,3 100,0

63,3 36,7 100,0

Figura 5

9

Consumati cafea?

nu 36,67%

da 63,33%

Tabel 3

Aţi consumat vreodată cafea Frequency Percent

Valid

Missing Total

da nu Total System

19 4 23 37 60

31,7 6,7 38,3 61,7 100,0

Valid

Cumulative

Percent 82,6 17,4 100,0

Percent 82,6 100,0

Figura 6 Ati consumat vreodata cafea? nu 17,39%

82,61% da

10

Tabel 4

Cat de des Frequency Percent

Valid

Missing Total

zilnic ocazional Total System

21 17 38 22 60

35,0 28,3 63,3 36,7 100,0

Valid

Cumulative

Percent 55,3 44,7 100,0

Percent 55,3 100,0

Figura 7 Cat de des consumati cafea?

63,33% din studenţii întrebaţi consuma cafea, iar 36,67% nu. 82,61% din persoanele care nu consuma cafea au băut măcar o data cafea, iar 17,39% nu au gustat niciodată cafeaua. Din studenţii consumatori 55,26% consuma cafea zilnic, iar 44,74% doar ocazional. Tabel 5

Ce tip de cafea consumaţi Frequency Percent

Valid

Missing Total

ness de boabe frappe cappucino alte Total System

15 14 2 5 2 38 22 60

25,0 23,3 3,3 8,3 3,3 63,3 36,7 100,0

Valid

Cumulative

Percent 39,5 36,8 5,3 13,2 5,3 100,0

Percent 39,5 76,3 81,6 94,7 100,0

Figura 8

11

Ce tip de cafea consumati 15

Count

10

5

15

14

2

5

2

0

ness

frappe de boabe

Tabel 6

Cat de des cumpăraţi cafea Frequency Percent

Valid

Missing Total

alte cappucino

saptamanal 11 o data la 2 7 saptamani lunar mai rar Total System

11 9 38 22 60

18,3 11,7 18,3 15,0 63,3 36,7 100,0

Valid

Cumulative

Percent 28,9 18,4

Percent 28,9 47,4

28,9 23,7 100,0

76,3 100,0

Figura 9

12

Cat de des cumparati cafea?

mai rar

saptamanal 23,68% 9,0

28,95% 11,0

28,95% 11,0

18,42% 7,0

lunar

Tabel 7

Valid

Missing Total

o data la 2 saptamani

In ce cantitate o cumpăraţi Frequency Percent

Valid

Cumulative

100g

13

21,7

Percent 34,2

Percent 34,2

150g

7

11,7

18,4

52,6

250g

7

11,7

18,4

71,1

300g

1

1,7

2,6

73,7

500g

8

13,3

21,1

94,7

1000g Total System

2 38 22 60

3,3 63,3 36,7 100,0

5,3 100,0

100,0

Figura 10

13

Un sfert din consumatori (15 persoane) beau de obicei cafea ness, 14 pers. de boabe, 5 pers. cappucino, 2 pers. frappe iar inca 2 pers altele. 28,95% din consumatori cumpăra cafea saptamanal, 28,95% lunar, 18,42% o data la 2 saptamani iar 23,68% mai rar. Cantităţile cele mai cumpărate sunt de 100 respectiv 500 g iar cele mai rar cumpărate de 1000 respectiv 300 g.

A doua ipoteză La această ipoteză încercam sa aflam daca studenţii care provin din mediul rural consuma mai rar cafea.

14

Tabel 8

Consumaţi cafea * Provenienţa Crosstabulation

Provenienţa

Consumaţi cafea

rurala

urbana

Total

da

12

26

38

nu

5 17

17 43

22 60

Total

Din tabelul de mai sus observam ca 70,59% din persoanele care provin din mediul rural consuma cafea iar 29,41% nu consuma. 60,47% din orăşeni sunt consumatori iar 39,53% nu. Tabel 9

Cat de des * Provenienţa Crosstabulation

Count Provenienţa

Cat de des

rurala

urbana

Total

zilnic

7

14

21

ocazional

5 12

12 26

17 38

Total

7 din 12 consumatori din mediul rural consuma cafea zilnic iar 5 doar ocazional. 14 din 26 consumatori din mediul urban consuma cafea zilnic iar 12 doar ocazional.

Ipoteza a treia Verificam daca consumul de cafea este influenţat de preţul acesteia si venitul consumatorilor. Tabel 10 Consumaţi cafea * Care este venitul dumneavoastră lunar Crosstabulation Count Care este venitul dumneavoastră lunar

Consumaţi cafea Total

intre 0-500

intre 501-800

intre 801-100

mai mult

Total

da

15

16

5

2

38

nu

14 29

7 23

1 6

0 2

22 60

Observam ca 51,72% din cei care au venitul intre 0-500, 69,57% din cei care au venitul intre 501-800, 83,33% având venitul intre 801-1000 iar 100% din cei care au un venit mai mare de 1000 consuma cafea.

15

Tabel 11

Caţi bani cheltuiţi pe cafea lunar Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

22

36,7

36,7

36,7

10

4

6,7

6,7

43,3

100

1

1,7

1,7

45,0

12

1

1,7

1,7

46,7

15

3

5,0

5,0

51,7

20

11

18,3

18,3

70,0

30

8

13,3

13,3

83,3

32

1

1,7

1,7

85,0

35

1

1,7

1,7

86,7

40

2

3,3

3,3

90,0

5

1

1,7

1,7

91,7

50

3

5,0

5,0

96,7

60

2

3,3

3,3

100,0

Total

60

100,0

100,0

Valid

Cei 38 de consumatori cheltuie in total 409 Ron lunar pe cafea, adică 10,76 Ron/pers. Tabelul 12 Ce va determina sa cumpăraţi cafeaua respectiva

Valid

Missing

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

reclama

4

6,7

10,5

10,5

preţul

4

6,7

10,5

21,1

calitatea

27

45,0

71,1

92,1

marca

1

1,7

2,6

94,7

disponibiliatea produsului

2

3,3

5,3

100,0

Total System

38 22

63,3 36,7

100,0

60

100,0

Total

Figura 11

16

Din graficul de mai sus vedem ca 71,05 la suta din consumatori consuma cafeaua respectiva datorita calităţii acestuia , 10.53% datorita preţului, 10,53% datorita reclamei , 5,28% datorita disponibilităţii produsului respective 2,63 % datorita mărcii. Tabel 13 Valid

Missing

Ce cafea cumpăraţi in mod regulat Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

elite

7

11,7

18,4

18,4

jacobs

15

25,0

39,5

57,9

douwe egberts

4

6,7

10,5

68,4

tchibo

4

6,7

10,5

78,9

nescafe

7

11,7

18,4

97,4

altele

1

1,7

2,6

100,0

Total System

38 22

63,3 36,7

100,0

60

100,0

Total

Figura 12

17

Ce cafea cumparati in mod regulat?

elite

Din graficul si tabelul de mai sus observam ca mărcile de cafea cele mai consumate sunt: Jacobs -39,47% , Elite si Nescafe - 18,42% , Tchibo si Douwe Egberts – 10,53% respectiv 2,63 % altele. Tabel 14 Valid

Missing

De unde o cumpăraţi Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

hypermarket

12

20,0

31,6

31,6

supermarket

16

26,7

42,1

73,7

magazine alimentare

9

15,0

23,7

97,4

alte locaţii

1

1,7

2,6

100,0

Total System

38 22

63,3 36,7

100,0

60

100,0

Total

Figura 13

18

De unde o cumparati? alte lo catii 2,63%

magazin e alimen tare

hypermarke t 23,68%

31,58%

42,11%

supermarke t

42,11% din consumatori isi procura cafeaua din supermarket , 31,58% din hypermarket, 23,68% din magazinele alimentare iar 2,62 % din alte locaţii.

Ipoteza a patra La aceasta ipoteza verificam daca consumatorii de cafea beau cafeaua de obicei alături de prieteni si familie . Tabel 15 Valid

Missing

Cu cine consumaţi cafea Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

cu familia

9

15,0

23,7

23,7

cu prietenii

22

36,7

57,9

81,6

cu colegii

3

5,0

7,9

89,5

singur

4

6,7

10,5

100,0

Total System

38 22

63,3 36,7

100,0

60

100,0

Total

Figura 14

19

Cu cine consumati cafea?

Observam ca studenţii consumatori cel mai des consuma cafeaua alături de prieteni si familie ( 57,89 respectiv 23,68% ), 10,53% singur iar 7,89% isi beau cafeaua cu colegii. Tabel 16 Valid

Unde consumaţi de obicei cafea Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

acasă

23

38,3

60,5

60,5

in cafenele

4

6,7

10,5

71,1

in restaurante

2

3,3

5,3

76,3

la prieteni

9

15,0

23,7

100,0

Total System

38 22

63,3 36,7

100,0

60

100,0

Unde consumati de obicei cafea? Missing Total

20

15 Figura 15 10 Din totalul de 38 de studenti 5 23 0

acasa

4

2

9

in restaurante in cafenele la prieteni

20

consumatori 23 isi beau cafeaua acasa 9 la prieteni 4 in cafenele iar 2 persoane in restaurante.

Ipoteza a cincia Presupunem ca cei care nu consuma cafea, au ca motiv principal impactul negativ la sănătate. O sa verificam care este motivul pentru care nu beau cafea , ce schimbări ar trebui sa facă companiile producătoare de cafea ca sa devina consumatori si daca au persoane in familie sau prieteni care sunt consumatori. Tabel 17 Valid

Missing Total

Daca nu consumaţi care este motivul Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

impactul negativ la sănătate

8

13,3

36,4

36,4

din motive financiare

1

1,7

4,5

40,9

nu-mi place gustul

11

18,3

50,0

90,9

alte motive

2

3,3

9,1

100,0

Total System

22 38

36,7 63,3

100,0

60

100,0

21

Figura 16

Din tabelul de mai sus observam ca 50% din neconsumatori nu beau cafea datorita faptului ca nu le place gustul , 36,36% datorita impactului negativ la sănătate , 4,55% din motive financiare iar 9.09% din alte motive. Tabel 18 Valid

Aveţi membri de familie sau prieteni care consuma cafea Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

da

59

98,3

98,3

98,3

nu

1

1,7

1,7

100,0

Total

60

100,0

100,0

Din tabelul de mai sus vedem ca 98,3% din persoanele intervievate afirma ca au membri de familie sau prieteni care consuma cafea , iar doar 1,7% nu au.

22

Tabel 19

Valid

Ce schimbări ar trebui sa facă companiile producătoare de cafea

Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

reducerea preţului

3

5,0

13,0

13,0

schimbarea gustului

5

8,3

21,7

34,8

promovarea unui produs nou

6

10,0

26,1

60,9

schimbarea ambalajului

1

1,7

4,3

65,2

nici o schimbare nu mă va

8

13,3

34,8

100,0

23 37

38,3 61,7

100,0

60

100,0

convinge sa consum cafea Missing

Total System

Total

Figura 17 Ce schimbari ar trebui sa faca companiile producatoare de cafea

reducerea pretului

nici o schimbare nu ma va convinge sa consum cafea

13,04% 34,78% 21,74%

schimbarea gustului

26,09% schimbarea ambalajului 4,35%

promovarea unui produs nou

8 persoane din 23 spun ca nici o schimbare nu le va convinge sa consume cafea ,6 ar putea sa devina consumatori daca companiile producătoare ar promova un produs nou, 5 daca ar schimba gustul cafelei, 3 daca ar reduce pretul cafelei , iar o persoana ar consuma cafea daca i-ar schimba ambalajul acestuia.

23

Ipoteza a şasea Am presupus ca produsul care ar putea sa inlocuieasca cel mai bine cafeaua sunt băuturile energizante. O sa analizam care sunt părerile persoanelor intervievate. Tabel 20 Valid

Ce produse credeţi ca ar putea sa înlocuiască cafeaua Frequency

Percent

Valid Percent

Cumulative Percent

băuturile energizante

23

38,3

38,3

38,3

medicamente

2

3,3

3,3

41,7

ceaiuri

27

45,0

45,0

86,7

băuturi răcoritoare

6

10,0

10,0

96,7

alte produse

2

3,3

3,3

100,0

Total

60

100,0

100,0

După cum se vede 27 din 60 de pers cred ca produsul care ar putea sa inlocuieasca cel mai bine cafeaua sunt ceaiurile , 23 băuturile energizante , 6 băuturile răcoritoare, 2 medicamente iar inca 2 persoane alte produse. Figura 18 Ce produse credeti ca ar putea sa inlocuieasca cafeaua?

Ipoteza a şaptea La ultima ipoteza am considerat ca sexul nu are nici o legătura cu consumul de cafea . Verificam caţi la suta sunt consumatori din sexul feminin respectiv masculin

24

Tabel 21

Consumaţi cafea * Sexul

Count Sexul

Consumaţi cafea

feminin

masculin

Total

da

25

13

38

nu

12 37

10 23

22 60

Total

După calculele noastre sunt mai multe persoane de gen feminin care sunt consumatori ( 67,56% sunt consumatori iar 32,44% nu )decât de gen masculin unde 56,52 % sunt consumatori iar 43,48% nu .

Concluzii Scopul cercetarii noastre a fost sa aflam caţi la suta din studenţii facultăţii consuma cafea, cat de des consuma si in ce măsura afectează venitul consumul acestuia. Din rezultatul cercetării noastre am găsit răspunsul la întrebarea nosatră principală: cat de popular este consumul de cafea in randul studentilor si care sunt factorii care influenţează consumul acesteia. Concluziile noastre sunt aduse in urma examinarii a sapte ipoteze: La prima ipoteza am vrut sa aflam daca fiecare student a consumat cafea măcar o data, in urma cercetarii am ajuns la concluzia ca 63,33% din studenţii întrebaţi consuma cafea, iar 36,67% nu. 82,61% din persoanele care nu consuma cafea au băut măcar o data cafea dar nu au devenit consumatori datorita gustului neplacut a cafelei si impactul negativ la sanatate, 17,39% nu au gustat niciodată cafeaua. Am aflat ca studenţii consumatori 55,26% consuma cafea zilnic, iar 44,74% doar ocazional. Stim ca un sfert din consumatori (15 persoane) beau de obicei cafea ness, 14 pers. de boabe, 5 pers. cappucino, 2 pers. frappe iar inca 2 pers altele. 28,95% din consumatori cumpăra cafea saptamanal, 28,95% lunar, 18,42% o data la 2 saptamani iar 23,68% mai rar.

25

Cantităţile cele mai cumpărate sunt de 100 respectiv 500 g iar cele mai rar cumpărate de 1000 respectiv 300 g. La urmatoarea ipoteza am vrut sa vedem daca studenţii care provin din mediul rural consuma mai rar cafea. Am ajuns la concluzia ca gasim mai multi consumatori care provin din mediul rural decat din cel urban (70,59% din persoanele care provin din mediul rural consuma cafea iar 29,41% nu consuma. 60,47% din orăşeni sunt consumatori iar 39,53% nu) si am aflat ca 7 din 12 consumatori din mediul rural consuma cafea zilnic iar 5 doar ocazional. 14 din 26 consumatori din mediul urban consuma cafea zilnic iar 12 doar ocazional.

La ipoteza a treia am presupus ca consumul de cafea este influenţat de preţul acesteia si venitul consumatorilor. In urma cercetarii am aflat ca 51,72% din cei care au venitul intre 0-500, 69,57% din cei care au venitul intre 501-800, 83,33% având venitul intre 801-1000 iar 100% din cei care au un venit mai mare de 1000 consuma cafea, deci observam ca sunt mai multi consumatori in randul persoanelor cu venit peste 501 Ron. Stiam ca cei 38 de consumatori cheltuie lunar pe cafea 409 Ron (10,76 Ron/pers), de obicei isi procura cafeaua din supermarket iar marca cea mai cumparata este Jacobs. 71,05 la suta din consumatori consuma marca aleasa datorita calităţii acestuia, 10.53% datorita preţului, 10,53% datorita reclamei , 5,28% datorita disponibilităţii produsului respective 2,63 % datorita mărcii.

La ipoteza a patra am presupus ca studenţii consuma de obicei cafeaua alături de prieteni si familie. Am ajuns la concluzia ca studenţii consumatori cel mai des consuma cafeaua alături de prieteni si familie ( 57,89 respectiv 23,68% ), 10,53% singur iar 7,89% isi beau cafeaua cu colegii, cel mai des acasa sau la prieteni.

26

La ipoteza a cincia am analizat care este motivul pentru care unii nu consuma cafea, ce schimbari ar trebui sa faca companiile producatoare ca sa devina consumatori respectiv daca au membrii de familie sau prieteni care sunt consumatori. Am tras concluzia ca motivele principale pentru care unii nu sunt consumatori sunt gustul neplacut si impactul negativ la sanatate. Am aflat ca 98,3% din persoanele intervievate afirma ca au membri de familie sau prieteni care consuma cafea , iar doar 1,7% nu au si majoritatea persoanelor neconsumatori afirma ca nici o schimbare nu i-ar putea face sa bea cafea.

La ipoteza a sasea am presupus ca produsul care ar putea sa inlocuieasca cel mai bine cafeaua sunt băuturile energizante, iar in urma cercetarii am realizat ca ceaiurile ar putea fi inlocuitorul principal al cafelei.

La ultima ipoteza am considerat ca sexul nu are nici o legătura cu consumul de cafea . Cu ajutorul analizei x2 am ajuns la concluzia ca sexul nu are nici o legatura cu consumul de cafea.

27