ROSU SI VOICU Raport de Cercetare-Motivatie [PDF]

Zitiervorschau

UNIVERSITATEA DIN BUCURESTI FACULTATEA DE PSIHOLOGIE Şi ŞTIINŢELE EDUCAŢIEI

CERCETARE PRIVIND TIPUL DE MOTIVATIE PREDOMINANT IN ALEGEREA PROFESIEI DE PSIHOLOG IN FUNCTIE DE PROFILUL URMAT IN LICEU

Autori: Rosu Iuliana Ionela Voicu Maria Andreea

Bucureşti 2009-2010 1

REZUMAT Obiectiv: Cercetarea de faţă îşi propune să observe tipul de motivaţie predominant în alegerea profesiei de psiholog în funcţie de profilul urmat în liceu. Ipoteză: Există diferenţe semnificativ statistice între tipul de motivaţie al studenţilor ce au urmat profilul uman şi cel real în alegerea profesiei de psiholog. METODĂ: Participanţi: 61 de studenţi ai Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei,din anul I, aparţinând ambelor sexe dintre care 31 au urmat profilul real şi 30 profilul uman.Tuturor li s-au dat acelaşi chestionar prin care a fost măsurat tipul de motivaţie predominantă, intriseca sau extrinsecă. Media de vârstă a fost de 20 de ani. Instrumente: Proba la care au fost supuşi subiecţii a fost un chestionar care vizează tipul de motivaţie predominant, respectiv motivaţie intrinsecă sau motivaţie extrinsecă, iar datele colectate au fost introduse în calculator şi prelucrate cu ajutorul programului de statistică SPSS. Aceste date au fost prelucrate cu ajutorul testului MannWhitney.

2

1. INTRODUCERE

Motivaţia este o noţiune foarte controversată în psihologie, având foarte multe definiţii. Pentru unii psihologi, motivaţia este o noţiune superfluă, menită a dispare din psihologie, în special din psihologie experimentala, dar pentru alţii, motivaţia este o noţiune fundamentală a psihologiei, cheia înţelegerii şi explicării comportamentului. Motivaţia este ansamblul stărilor de necesitate ale organismului care orientează şi dirijează comportamentul pe direcţia satisfacerii lor. Motivaţia este o pârghie importantă în procesul autoreglării individului, o forţă motrice a întregii sale dezvoltării psihice şi umane. Aceasta înseamnă că selectarea şi asimilarea, ca şi sedimentarea influenţelor externe se vor produce dependent de structurile motivaţionale ale persoanei. Motivaţia sensibilizează diferit persoana la influenţele externe, făcând-o mai mult sau mai puţin permeabilă la ele. Acum înţelegem mai bine de ce una şi aceeaşi influenţă externă produce efecte diferite la persoane diferite sau la aceeaşi persoană în momente diferite ale existenţei sale. Motivaţia, prin caracterul ei propulsator, răscoleşte şi reaşază, sedimentează şi amplifică materialul construcţiei psihice a individului. Esenţial pentru motivaţie este faptul că ea instigă, impulsionează, declanşează acţiunea, iar acţiunea prin intermediul conexiunii inverse, influenţează însăşi baza motivaţională şi dinamica ei. Efectele calitative ale motivaţiei se exprimă în faptul că ea permite organismului să treacă de la un scop la altul. Totodată motivaţia facilitează ierarhizarea diferitelor scopuri posibile. Motivaţia, ca factor care declanşează activitatea subiectului, o orientează spre scop, permite prelungirea activităţii, dacă scopul nu a fost atins sau dimpotrivă, încetarea ei odată cu realizarea obiectivului propus. MOTIVAŢIA EXTRINSECĂ ŞI MOTIVAŢIA INTRINSECĂ Motivaţia extrinsecă Există două tipuri de motivaţie extrinsecă: motivaţia entropică (întăririle pozitive) şi motivaţia antientropica ( întăriri negative). Motivaţia extrinsecă se refera la întreprinderea unei anumite acţiuni sau la încercarea atingerii unui anumit rezultat pentru a primi o recompensa exterioară sau pentru a se evita o pedeapsă. Factorii motivatori sunt externi, subiectul nu doreşte să îndeplinească o sarcină pentru propria satisfacţie internă, pentru propria dezvoltare de sine ci pentru ceea ce va primi în schimb. Motivaţia extrinsecă se mai numeşte şi motivaţie indirectă, pentru că ceea ce motivează este recompensa sau pedeapsa şi nu sarcina în sine şi semnificaţia acesteia. Motivaţia extrinsecă nu înseamnă că persoanei nu îi place activitatea pe care o desfăşoară, ci înseamnă că plăcerea pe care o anticipează de la un motivator extern va determina persoana respectivă să continue acea activitate chiar şi atunci când întâmpină o dificultate sau în momentul când nu i se va mai părea foarte plăcută. 3

În mediul academic un puternic motivator extern îl constituie nota. Un student poate avea ca sarcină să facă un proiect de al cărui subiect nu este foarte interesat, dar faptul că va primi o notă îl motivează să realizeze sarcina până la sfârşit. Pe parcursul desfăşurării sarcinii el poate deveni atras de subiect şi motivaţia extrinsecă se poate transforma în motivaţie intrinsecă. Motivaţia intrinsecă Motivaţia intrinsecă este acea formă de motivaţie în care persoana este determinată de factori interni să facă un anumit lucru. Activitatea respectivă poate avea ca rezultat menţinerea sau îmbunătăţirea concepţiei despre sine. Când o persoană este motivată intrinsec se observă că ceea ce întreprinde îi face plăcere. De exemplu, hobbiurile sunt activităţi personale care sunt motivate exclusiv intrinsec, nu sunt impuse de nimeni şi sunt îndeplinite de către subiect în mod voluntar, în timpul liber, fără a aştepta vreo recompensă. Sunt o formă de manifestare a individualităţii si a libertăţii personale, o formă de a face timpul să treacă în mod constructiv şi plăcut. Motivaţia intrinsecă se mai numeşte şi motivaţie directă deoarece motivatorul este conţinut de acţiunea în sine şi aduce un beneficiu interior persoanei Malone şi Lepper (1987) au definit motivaţia intrinsecă într.un mod mai simplu ca fiind a ceea ce oamenii fac fără recompensă externa”. Activităţile motivate intrinsec sunt cele în care persoana se va implica pentru nici o altă recompensă decât pentru interesul şi bucuria care le acompaniază. Aceste două tipuri de motivaţie se evidenţiază în alegerea profesiei de psiholog în următorul mod: Motivaţia extrinsecă poate fi: salariul pe care îl poate câştiga un bun psiholog, un bun renume în lumea psihologilor Motivaţia intrinsecă poate fi : bucuria de a ajuta oamenii să treacă peste momente grele

2. OBIECTIVE Determinarea tipului de motivaţie in alegerea profesiei de psiholog.

3. IPOTEZE Ipoteza de la care am pornit este: Studenţii care au urmat un profil real în liceu au ca motivaţie predominantă cea extrinsecă iar cei care au urmat profilul uman au ca motivaţie predominantă cea intrinsecă în alegerea profesiei de psiholog. Ipoteza cercetarii: Există diferenţe semnificative privind tipul de motivaţie predominant în alegerea profesiei de psiholog între studenţii care au urmat un profil real şi cei care au urmat un profil uman în liceu.

4

4. METODA 4.1 PARTICIPANŢI Pentru realizarea experimentului am ales aleator două eşantioane a câte 30 de subiecţi. Ambele eşantioane au fost formate din studenţi ai Facultăţii de Psihologie şi Ştiinţele educaţiei din anul I.Subiecţii au răspuns la întrebările chestionarului în cadrul orelor de curs. Primul eşantion a fost alcătuit din 31 de subiecţi ce au urmat profilul real în cadrul liceului şi cel de-al doilea eşantion a fost alcătuit din 30 de subiecţi ce au urmat profilul uman în cadrul liceului. Înainte de începerea testării li s-a ţinut un scurt instructaj în legătură cu modul de răspundere la întrebări, cum decurge testul propriu-zis şi îndrumaţi spre a nu se panica dacă greşesc în timpul efectuării chestionarului.

4.2 APARATE şi INSTRUMENTE Instrumentul psihologic folosit reprezintă un chestionar care vizează evidenţierea tipului de motivaţie predominant în alegerea profesiei de psiholog, respectiv motivaţie intrinsecă sau extrinsecă.

4.3.PROCEDURA Faza de instruire si exersare Experimentatorul va ţine un instructaj prin care se asigură că subiecţii ştiu ce să facă. Apoi subiectul va trebui să răspundă sincer la toate întrebările chestionarului fără a avea o limită de timp.

5. DESIGN EXPERIMENTAL 5.1 variabile Variabila independentă: tipul de profil urmat în liceu cu două categorii: -real şi uman Variabila dependentă: tipul de motivaţie rezultat în urma completării chestionarului.

5

6. REZULTATE Datele obţinute în urma efectuării testului computerizat au fost selectate şi valorile celor două variable dependente au fost introduce în programul SPSS şi prelucrate cu testul Mann-Whitney. Am folosit testul Mann-Whitney deoarece în raportul de cercetare am urmărit punerea în evidenţă a diferenţelor care există între tipul de motivaţie predominant în cazul primului eşantion şi tipul de motivaţie predominant pentru cel de-al doilea eşantion. Mai întâi am realizat un test prin care să observăm omogenitatea distribuţiei în funcţie de care hotărâm ce test aplicăm. Astfel cele două eşantioane nu au o distribuţie omogenă şi de aceea am ales un test neparametric, testul Mann-Whitney. Ipoteze statistice (H1): Urmarea unui profil de tip real în liceu este o consecinţă a unei motivaţii predominant Ipoteze de nul (H0): Nu există diferenţe semnificativ statistice din punct de vedere ale tipului de motivaţie predominat între studenţii care au urmat un profil real sau uman în liceu. Tabelul 1 reprezintă rezultatul în urma aplicării testului de omogenitate a distribuţiilor pentru a hotărî tipul de test aplicat pentru a evidenţia dacă există diferenţe semnificativ statistice.

Tests of Normality Kolmogorov-Smirnova

suma

Profilul

Statistic

Df

Sig.

Real

.182

31

.011

Uman

.230

30

.000

In urma acestui test de normalitate a distributiei putem observa ca unul dintre esantioane este are o distributie ce urmeaza curba normalitatii iar celalalt nu. De aceea am hotarat sa aplicam un test neparametric, testul Mann-Whitney.

In tabelul 2 am prezentat analiza descriptiva a datelor ce cuprinde mediile celor doua esantioane,abaterea standard,gradele de libertate.

6

Descriptives Profilul suma

Real

Mean 95% Confidence Interval for Mean

Uman

Statistic

Std. Error

22.52

.289

Lower Bound

21.93

Upper Bound

23.11

5% Trimmed Mean

22.48

Median

22.00

Variance

2.591

Std. Deviation

1.610

Minimum

20

Maximum

26

Range

6

Interquartile Range

3

Skewness

.353

.421

Kurtosis

-.814

.821

27.03

1.003

Mean 95% Confidence Interval for Mean

Lower Bound

24.98

Upper Bound

29.08

5% Trimmed Mean

26.46

Median

25.00

Variance

30.171

Std. Deviation

5.493

Minimum

21

Maximum

46

Range

25

Interquartile Range

5

Skewness

1.831

.427

Kurtosis

3.896

.833

Am aplicat testul Mann-Whitney pentru două eşantioane independente iar tabelul 3 ilustrează rezultatele.

7

Mann-Whitney Test Ranks

suma

Profilul

N

Mean Rank

Sum of Ranks

Real

31

21.15

655.50

Uman

30

41.18

1235.50

Total

61

Test Statisticsa suma Mann-Whitney U Wilcoxon W Z Asymp. Sig. (2-tailed)

159.500 655.500 -4.446 .000

a. Grouping Variable:Profilul

Din acest tabel rezultă valoarea lui Z=655.500;şi a lui p=0.0001