Proiect Didactic Vulpea Şi Bursucul [PDF]

Zitiervorschau

Clasa a 6-a Tema lecţiei:

Tipul lecţiei:

Alexandru Donici, fabula Vulpea şi bursucul TL.Fabula. Alegoria de receptare a fabulei (şi de însuşire a unor noţiuni de teorie literară)

Strategia didactică:  metode şi procedee: descoperire inductivă prin investigare, lectura expresivă (pe roluri), demonstraţie didactică, expunere euristică, metoda exerciţiului, joc de rol, conversaţie euristică, descoperire analogică, algoritmizarea, prob-lematizarea, descoperire prin investigare, jocul didactic (portfolium), descoperire deductivă, modelarea;  mijloace didactice: manualul, portretul scriitorului, material didactic, portfolium, cartea Alexandru Donici. Obiective de referinţă:  cultivarea receptivităţii literar-artistice a elevilor;  întrebuinţarea vocabularului adecvat temei. Obiective operaţionale: O1 – să însuşească ce este fabula; O2 – să înţeleagă ce este alegoria; O3 – să citească expresiv textul; O4 – să cunoască şi alte fabule; O5 – să caracterizeze personajele; O6 – să descifreze semnificaţiile titlului şi ale unor cuvinte şi expresii; O7 – să-şi exprime părerea despre mesajul fabulei şi s-o argumenteze; O8 – să-şi îmbogăţească vocabularul; O9 – să demonstreze toleranţă faţă de opiniile colegilor; O10 – să prezinte contraargumente obiective; O11 – să întrebuinţeze cunoştinţele acumulate în comunicarea orală şi scrisă.

SCENARIU DIDACTIC Organizarea clasei



Actualizarea unor cunoştinţe şi impresii de lectură (se adresează elevilor câteva întrebări despre lectura individuală a unor fabule)





Anunţarea temei lecţiei şi a obiectivelor operaţionale



Captarea atenţiei 

Astăzi vom face o călătorie imaginară în lumea plină de înţelepciune a fabulei.

Îmogăţiţi-vă cunoştinţele! I oprire ─ În ospeţie la fabulistul Alexandru Donici demonstraţie didactică ►Expoziţie Se prezintă portretul scriitorului, culegerea de fabule. 

expunere euristică



Marele poet Mihai Eminescu l-a numit pe Alexandru Donici „cuib de înţelepciune”.



Fabulistul Alexandru Donici s-a născut în anul 1806 în satul Stânca, ţinutul Orheiului, Republica Moldova, într-o familie de boieri. Aztăzi satul îi poartă numele. A învăţat la liceul militar din Petersburg. Îi plăcea să citească foarte mult, la şcoală a învăţat foarte bine, avea o memorie excepţională.



Alexandru Donici ne-a lăsat o bogată moştenire literară: a scris peste o sută de fabule, a compus poezii, a tradus poemul lui A. S. Puşkin Ţiganii şi multe din fabulele lui Ivan Krâlov.



În fabulele sale Alexandru Donici îi laudă pe cei harnici şi cinstiţi, îi critică pe oamenii lacomi, vicleni, pe cei trântori şi îngâmfaţi. CUNOAŞTEREA TEXTULUI

Folosiţi-vă cunoştinţele! A II-a oprire ─ Lectura expresivă a textului DICŢIONAR surghiunită – izgonită, exilată, alungată; urgie – nenorocire mare care se abate asupra cuiva; pâră – plângere făcută împotriva cuiva, învinuire; mită – sumă de bani sau obiecte date unei persoane, cu scopul de a o determina să-şi încalce obligaţiile de serviciu; a se tângui – a vorbi plângându-se, jeluindu-se, vaicărându-se; butcă – caleaşcă. 1. Vocabular Folosiţi-vă cunoştinţele! metoda exerciţiului  Arătaţi cum s-au format cuvintele:surgiunită ,rânduită, nedovedite, pufuşor, botişor,  Găsiţi perechile antonimice: Alergi iute Dragă Odihnă Groaznică Adevăr

urâtă lucru minciună stai încet plăcută

 Cuplaţi sinonomele: Alergi Iute Dragă Groaznică

iubită înfiorătoare nenorocire adeseori

Ades Urgie

fugi repede

 Formaţi familia lexicală a cuvintelor: vulpe, păcat,văzut.  Alcătuiţi două enunţuri cu cuvintele vulpea şi butrsucul. 2. Acţiunea Folosiţi-vă cunoştinţele! lectura expresivă (pe roluri) Fabula se înscenează. Rolurile:

autorul (povesteşte întâmplările), Vulpea, Bursucul (improvizează dialogul).

descoperire inductivă prin investigare Lucrul în grup metoda cadranelor Grupă I  Determinaţi, când au loc întâmplările din fabulă, referindu-vă la funcţia cuvintelor: butcă, cai, venit, a avea loc, a lua mite?  Povestiţi, pe scurt, întâmplările relatate. Personajele Folosiţi-vă cunoştinţele conversaţie euristică Care sunt personajele textului? Cărei lumi aparţin aceste personaje? Prin ce se deosebesc ele de animale?

Amintiţi-vă  J  V Cum se numeşte figura de stil prin care unor fiinţe necuvântătoare se atribuie însuşiri omeneşti?(personificarea)  Ambele personaje iau parte la discuţie sau nu? Folosiţi-vă cunoştinţele!

 descoperire analogică  Cum este vulpea? Argumentaţi-vă răspunsul!  Prin care cuvinte şi expresii ea se dă de gol că este şireată şi făţarnică?  Cum este bursucul? Argumentaţi-vă răspunsul!  Algoritmizarea

Vulpea

şireată făţarnică lacomă

Bursucul

înţelept îndrăzneţ cinstit

Prin ce se aseamănă ele ? Ce trăsături ale personajelor scoate în evidenţă desenul? Exprimaţi-vă părerea!  problematizarea  De ce vulpea îi spune bursucului „dragă cumătre”? Ce relaţii există între personajele fabulei?  Ce ce semnifică cuvintele „...pufuşor/ pe botişor”?  Despre ce vicii vorbeşte autorul în fabulă?  Cum sunt demonstrate aceste defecte?  Cu ce oameni îi putem asemăna pe vulpe? Dar pe bursuc?  vulpea – cu oamenii care vorbesc una şi fac alta) (bursucul – cu oameni sinceri care nu vorbesc cu ocolişuri, ci-ţi spun în faţă tot ce au de spus)  Ce învăţătură reiese din morala fabulei?

4. Fabula Observaţi!  descoperire prin investigare  În câte părţi poate fi împărţită această poezie?  Care sunt aceste părţi?  Ce se comunică în fiecare dintre ele? 

descoperire deductivă

REŢINEŢI! Opera epică în versuri sau în proză, în care personajele– animale , plante sau lucruri – participă la o întâmplare din care se desprinde o învăţătură se numeşte fabulă. Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!  expunere euristică explicativă  Fabulele cuprind, de obicei, două părţi: Întâmplarea propriu-zisă; Morala ─cuvintele din care se desprinde învăţătura.  Figura de stil dominantă este personificarea.  Ca modalităţi de exprimare se folosesc naraţiunea şi dialogul.  Fabule au scris: în literatura universală: Esop, La Fontaine, Fedru, Ivan Crâlov; în literatura română: Grigore Alexandrescu, Alexandru Donici, Tudor Arghezi. Folosiţi-vă cunoştinţele!

 jocul didactic (portfolium) Pe verticala A – B se va citi denumirea unei figuri de stil 1. Prenumele lui Donici. 2. ...strică omenia. 3. Figură de stil care exprimă însuşiri deosebite, neaşteptate ale obiectelor. 4. „am fost în slujbă rânduită la o ....” 5. Fabula critică defecte... 6. Antonimul cuvântului încet 7.

–Da dincotro şi unde Alergi tu aşa ...”

8. Personajele din fabulă sunt... Îmbogăţiţi-vă cunoştinţele!  descoperire deductivă REŢINEŢI! Alegoria este figura de stil alcătuită dintr-un şir de metafore, personificări, comparaţii, care formează o unitate unitară prin care poetul sugerează noţiuni abstracte prin intermediul faptelor şi lucrurilor.

Verificaţi-vă cunoştinţele! Citiţi cu atenţie proverbele: Una zice, alta face. Ce-i în guşă, şi-n căpuşă.

Care din aceste proverbe ilustrează eroii din fabula lui A. Donici?  modelarea Ce ne învaţă fabula?( trebuie să-i cunoaştem pe oameni nu după vorbă, ci după faptele lor. Deduceţi calităţile morale. Care este necesitatea lor în comportamentul oamenilor? Omenia este un ansamblu de calităţi morale de care fiecare om trebuie să dea dovadă. Iar calităţile morale se însuşesc prin educaţie. Factorii care strică omenia sunt: lăcomia, lenea, invidia, lauda, egoismul, impoliteţea... Omenia- respectarea unor norme şi principii de viaţă 

Evaluarea cunoştinţelor, deprinderilor, priceperilor

Valori morale 

Temă pentru acasă: de alcătuit o scurtă naraţiune

Anexă

Fabula Vulpea şi bursucul

Bursucul ---Da dincotro și unde Alergi tu așa iute? Bursucul întâlnind pe vulpe-au întrebat. vulpea— Oh, dragă cumătre, am dat peste păcat, Sunt, iată, surghiunită! Tu știi că eu am fost în slujbă rânduită La o găinărie. Cu trebile ce-aveam, odihna-mi am lăsat, Și sănătatea mi-am stricat; Dar tot eu am căzut în groaznică urgie, Pe niște pâri nedovedite, Precum că luam mite. Tu singur martor ești, în adevăr să spui: De m-ai văzut cumva, măcar cu vreun pui? bursucul — Nu, dragă cumătră; dar când ne întâlneam Eu cam ades vedeam: Că tu pe botișor Aveai și pufușor. morala-autor - Se-ntâmplă și la noi de vezi Cum altul, având loc, așa se tânguiește, Încât îți vine mai să-l crezi Că abia din leafă se hrănește. Dar astăzi butcă, mâine cai, De unde oare-i vin? Și când ar vrea să stai Să-i faci curată socoteală Pentru venit și cheltuială,

N-ai zice ca bursucul că are pufușor Pe botişor.