PROIECT DIDACTIC ADAPTAT Clasa A III - A [PDF]

  • 0 0 0
  • Gefällt Ihnen dieses papier und der download? Sie können Ihre eigene PDF-Datei in wenigen Minuten kostenlos online veröffentlichen! Anmelden
Datei wird geladen, bitte warten...
Zitiervorschau

Proiect de lecţie (Acest proiect este propus pentru o clasă obişnuită în care sunt integraţi copii cu CES). PROPUNĂTOR: CORDUNEANU IONELA. ŞCOALA: ”G. IBRAILEANU”, TG. FRUMOS, JUD. IASI CLASA: a III-a. OBIECTUL: Ştiinţe. UNITATEA DE ÎNVĂŢARE: Plante cultivate şi spontane. CONŢINUT: Din ce este alcătuită o plantă ? TIPUL LECŢIEI: predare – învăţare. OBIECTIVE DE REFERINŢĂ: 1.1. să recunoască componentele de natură ştiinţifică din mediul apropiat; 1.2. să diferenţieze caracteristicile mediului apropiat; 2.1. să folosească instrumente familiare pentru a descoperi însuşiri ale vieţuitoarelor şi caracteristici ale mediului de trai; 2.4. să formuleze concluzii intuitive pe baza datelor extrase din experienţele desfăşurate sau din observarea unor fenomene. OBIECTIVE OPERAŢIONALE PENTRU ELEVII OBIŞNUIŢI:  Obiective cognitive O1: să identifice părţile componente ale unei plante, având drept sprijin informaţiile dobândite prin observarea dirijată, cele din textul lecţiei şi discuţiile purtate în clasă; O2: să precizeze importanţa plantelor pentru celelalte vieţuitoare si pentru om; O3: să deseneze una din plantele observate si să indice prin săgeţi părţile componente ale acesteia, în condiţiile în care au fost intuite imaginile din manual si de pe planşe; O4: să marcheze asemănările si deosebirile dintre plantele cultivate si cele spontane; O5: să completeze informaţiile oferite de manual cu altele descoperite în alte surse de informare; O6: să lucreze individual/ în echipă pentru îndeplinirea unor sarcini. OBIECTIVE OPERAȚIONALE PENTRU ELEVII CU C.E.S. : Obiectivele O1, O3, O6 sunt comune Pentru elevul G.D.: O2: să exprime prin desen importanţa plantelor pentru om , ( de exemplu, copii care sunt fericiţi, la joacă, într-un parc) ; O4: să observe într-un atlas botanic imagini cu plante cultivate si spontane ; O5: să completeze propoziţii lacunare cu informaţii despre plante; O7: să se plaseze mereu în competiţie cu sine însuşi, stimulat de către colegi si învăţătoare, pentru înţelegerea si efectuarea corectă a sarcinilor diferenţiate pe care le primeşte. Pentru elevul Z.R.: O2: să deseneze, după posibilităţile sale, plante dintr-un parc; O4: să intuiască, dirijat de un coleg tutore, unele plante din atlasul botanic; O5: să completeze câteva propoziţii lacunare, ajutat de către învăţătoare; 1

O7: să-şi stimuleze dorinţa de autodepăşire, încurajat de colegi şi învăţătoare.



Obiective motrice: (pentru toţi elevii, inclusiv pentru G.D.şi Z.R.) O1: să-si dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de către învăţătoare; O2: să mânuiască cu atenţie materialele oferite spre observare;



Obiective afective: (comune) O1: să accepte solicitările învăţătoarei; O2: să se mobilizeze în rezolvarea exerciţiilor; O3: să manifeste interes în realizarea sarcinilor propuse; O4: să se bucure de aprecierile primite.

RESURSE: A. Bibliografice: 1. Oficiale: Programe şcolare pentru învăţământul primar, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Bucureşti, 2004. Peneş, Marcela, Ştiinţe-manual pentru clasa a III-a, Editura Aramis, Bucureşti, 2006. 2. Informative: Neamţu, Cristina, Gherguţ, Alois, Psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2000. Gherguţ, Alois,Sinteze de psihopedagogie specială, Editura Polirom, Iaşi, 2005 3. didactice: Ghid metodologic de aplicare a progamei şcolare de ştiinţe ale naturii la clasele a III-a si a IV-a, Ministerul Educaţiei si Cercetării, Bucureşti, 2004. B. Metodologice: a. strategia didactică: inductiv-deductivă; b. metode si procedee: conversaţia, explicaţia, observaţia, problematizarea, învăţarea prin descoperire, activitate independentă, exerciţiul,jocul didactic, învăţarea pe echipe. c. forme de organizare: frontală, individuală, pe grupe; d. mijloace de învăţământ: planşe cu plante, Atlas botanic, E.D.P., Bucureşti, 1980;; plante puse la încolţit, caiete speciale, fişe cu informaţii, ghivece cu flori. C. Temporale: 45 min. D. Umane: elevii, învăţătoarea clasei; părinţii unuia dintre elevi (în afara orei de curs)

2

DESFĂŞURAREA LECŢIEI Activitatea învăţătorului / Secvenţele activităţii 1.Moment organizatoric 2.Reactualizarea cunoştinţelor( medii de viaţă) Învăţătoarea cere elevilor să definească mediile de viaţă, să motiveze de ce aleg plantele sau animalele anumite medii de viaţă, să exemplifice vieţuitoare care trăiesc în aceste medii, să explice cum pot rezista unele dintre ele în două medii de viaţă diferite.

3. Captarea atenţiei Activitate frontalăîndrumă elevii să observe plante cultivate si îngrijite de ei; “Ce fel de corpuri sunt plantele? De ce?” “Descrieţi modul în care

Activitatea elevilor Constituirea grupelor de elevi. Distribuirea materialelor de lucru.

Activitatea elevilor cu cerinţe educative speciale

Elevii primesc fişe pentru desen, caiet cu propoziţii lacunare scrise de către învăţător, creioane colorate. Elevii răspund: G.D.va realiza un desen în care -locul din natură unde trăiesc să reprezinte două –trei animale vieţuitoarele; sau plante în mediul în care -vieţuitoarele preferă anumite trăiesc.Ca model, va avea în faţă condiţii de viaţă; un atlas zoologic în care apar -mediul de viaţă terestru/ mediul imagini cu vieţuitoare în mediul acvatic; lor de viaţă..Apoi, va motiva de -corpul lor se adaptează, suferind ce îndrăgeşte el aceste modificări. vieţuitoare si de ce nu si le poate imagina trăind în alte locuri.Dacă răspunde corect, învăţătoarea îl va recompensa, desenându-i pe fişă un soare care îi zâmbeşte, fericit că a răspuns bine.Dacă greşeşte, colegii de grupă îl vor ajuta,oferindu-i indicii de genul:”dacă nu ar trăi în apă, ce s-ar întâmpla cu peştii ?”;”raţa stă în apă atunci când…si pe uscat atunci când…” etc. Z.R. va primi o fişă pe care este desenat un mediu de viaţă terestru (în pădure), în care el va desena un animal care trăieşte acolo. La fel va trebui să facă, desenând un animal care trăieşte în apă. Elevii observă plantele cultivate si G.D. observă plantele din îngrijite de ei.Răspund: ghiveci, este solicitat să spună -sunt corpuri cu viaţă; dacă vede toate părţile plantei. -răsar dintr-o sămânţă, se Este solicitat să spună unde este dezvoltă, cresc, se înmulţesc si mor rădăcina plantei (în pământ). Intuiesc părţile observabile ale Z .R. este dirijat de către colegul plantelor din ghivece.Descriu său de bancă, acesta fiind unul modul în care au fost cultivate. foarte bun şi dispus să ajute, să 3

au fost cultivate.” 4.

Anunţarea temei si a obiectivelor urmărite

observe părţile plantei. Acesta îi arată fiecare parte şi îl îndrumă să le numească împreună. Ascultă cu atenţie care este tema si obiectivele.

Se vor anunţa tema lecţiei (alcătuirea plantei) si obiectivele urmărite(recunoaşterea părţilor plantei, cunoaşterea importanţei lor, recunoaşterea plantelor cultivate si spontane). 5. Dirijarea învăţării A) Intuirea imaginilor Elevii vor observa în imaginile din din manual manual copii care plantează flori, pomi în curtea şcolii) si vor preciza părţile componente ale plantelor.

B) Observarea unei plante Li se prezintă elevilor o plantă care are toate părţile componente. Notează la tablă , sub formă de schemă, noţiunile transmise.

C) Identificarea importanţei plantelor (pentru om si vieţuitoare

G.D.şi Z.R. ascultă ce temă vor învăţa si ce vor încerca să înţeleagă din această activitate. Pentru a li se crea o motivaţie de a învăţa, învăţătoarea le promite drept răsplată pentru lucrul lor corect în această oră că vor primi în dar acele ghivece cu flori pe care le vor alege, pentru a le îngriji acasă. G.D. şi Z.R. vor observa imaginile si repetă,după un coleg care a dat răspunsul corect, care sunt părţile plantei. În acelaşi timp, le arată pe o planşă în care sunt reprezentate schiţat.

Elevii urmăresc părţile componente G.D. observă părţile plantei si ale plantei în mărime naturală, dar completează propoziţiile si la planşă. lacunare, ajutat de învăţătoare. Notează în caiete sub formă de “Plantele sunt corpuri cu viaţă. schemă noţiunile însuşite. Ele sunt alcătuite din: -rădăcină -tulpină -frunze -flori-fructe-seminţe” Z.R. primeşte o fişă în care sunt desenate cu creion negru părţile plantei şi indicate denumirile fiecăreia. El va reveni asupra lor, colorându-le în culoarea pe care o au în natură. Repetă cum se numesc părţile principale ale plantei. Deducerea cu ajutorul conversaţiei G.D. primeşte sarcină să a rolului plantelor pentru om si deseneze legume pe care le vieţuitoare: consumă cu plăcere si să asculte -asigură hrana omului si a explicaţiile pe care le dau colegii animalelor; lui.

4

-asigură oxigenul necesar vieţii; -aduc precipitaţii (pădurea) etc.

D)Compararea unei plante cultivate cu o plantă din flora spontană

Elevii observă pe planşă plante cultivate(fasole,grâu,varză) si deduc modul de cultivare-plantă cultivată Motivează de ce cultivă omul plante.Observă o plantă din flora spontană.Descoperă denumirea si importanţa ei.Completează schema.

E)Identificarea asemănărilor /deosebirilor dintre plantele terestre si cele acvatice.

Elevii sunt dirijaţi să observe si să compare o plantă care trăieşte în mediul terestru cu o plantă acvatică.Le denumesc.

6.Fixarea cunoştinţelor

*Activitate frontală Exerciţiul nr. 1, p. 17-intuirea imaginilor si alegerea răspunsului corect;

5

Sau, poate să aleagă să deseneze un parc plin de pomi si copii care se joacă, fericiţi. Z.R. are ca sarcină să deseneze planta care îi place mai mult. Trebuie să fie atent să aibă toate părţile principale, inclusiv rădăcina fixată în pământ. Va fi monitorizat de către învăţătoare. G.D. este dirijat să observe plantele cultivate de om si pe cele spontane, timp în care ascultă cu atenţie care sunt diferenţele dintre cele două tipuri de plante.Este solicitat să repete clasificarea plantelor:cultivate si spontane. Completează propoziţiile: Plantele semănate si îngrijite de om se numesc plante cultivate. Plantele care cresc si se înmulţesc singure sunt plante spontane. Este verificat si ajutat de învăţătoare. La fel se va proceda şi cu Z.R., pe care îl va dirija, alături de învăţătoare şi colegul de bancă, care îl ajută să disocieze cele două noţiuni arătându-i în momentul completării propoziţiilor lacunare exemple de plante din fiecare categorie. G.D. repetă ce plante vede pe planşă dintre cele terestre si dintre cele acvatice.Dacă greşeşte este ajutat să verbalizeze. Z.R. observă, alături de colegi. Le arată, verbalizează. G.D. şi Z.R. sunt ajutati de colegii de bancă, aceştia fiind dintre cei mai buni la învăţătură,să aleagă răspunsul

7.Obţinerea performanţei *feed-back-ul

8.Asigurarea retenţiei si transferului

Exerciţiul nr.2-alcătuirea plantei; Exerciţiul nr.3-gruparea unor plante după forma de cultivare. *Activitate pe grupe mici Exerciţiile nr.1 si 2 din caietul special (pot apela la ajutorul colegului de bancă). *Activitate independentă Elevii rezolvă sarcinile exerciţiilor nr.4,5,6-p.18, din caietul special: -să deseneze un copac si să indice părţile plantei; -să recunoască plantele care s-au “rătăcit” în imagine; să asocieze desenul cu denumirea plantei. *Tema pentru acasă-ex. nr.2, p.17(caietul special); -organizarea unei activităţi pe echipe de colectare de plante medicinale si date despre importanţa lor; „Vrei să ştii mai mult?”(date noi despre plante si importanţa lor). *Aprecieri si recomandări conform răspunsurilor date si gradului de participare la lecţie.

6

corect. Le motivează alegerea răspunsului. Învăţătoarea verifică si dă indicaţii. Se lucrează în colaborare, sub atenta îndrumare a învăţătoarei. Sarcinile îi sunt date sub formă de joc: “Înţepăm cu săgeata locul rădăcinii, al tulpinii etc.Să le arătăm drumul spre casă plantelor care s-au rătăcit!Caută între denumiri si potriveşte cu desenul.” Dacă rezolvă satisfăcător sunt lăudati, dacă greşesc sunt ajutaţi. G.D.va rezolva sarcinile din temă îndrumat de catre profesor.Este încurajat să caute la centrul de plasament unde stă, la bibliotecă,informaţii despre plante. Z.R. va rezolva tema ajutat de către părinţii care primesc indicaţii de la învăţătoare. Se oferă cu plăcere să colecteze plante, împreună cu mama, în timpul unei plimbări pe dealul din apropierea şcolii. Pentru că au rezolvat bine sarcinile primite, primesc în dar ghiveciul cu floarea care le-a plăcut cel mai mult.