Proiect Didactic - Lit. Universala - Clasa A XI [PDF]

Zitiervorschau

" Iubesc literatura pentru că este o manifestare a vieţii poporului, oglinda societăţii... Cine poate să formuleze ideile noi în asemenea formă ca să fie înţelese de popor, cine, oare, dacă nu literatura?... Fără literatură, societatea nu poate exista..." Dostoievski Şcoala: “Ştefan cel Mare “-Alexandria

”

Data: 10.06.2015 Unitatea de invatamant: Colegiul National „Gheorghe Lazăr” Clasa: a XI- a A Prof. metodist literatura universala: Iordache Ruxandra Propunatoare: Crişan Adriana Antonela, -ANUL II - L.U.C Aria curriculara: Limba şi comunicare Disciplina: Limba şi literatură universală Subiectul lectiei: ``Oedip Rege`` - Sofocle Tipul lectiei : Formarea unor priceperi şi deprinderi în receptarea şi înţelegerea unor texte literare;

Durata : 50 min. An scolar :2014-2015 Obiective cadru 2. Comprehensiunea şi interpretarea textelor 3. Situarea în context a textelor studiate prin raportare la epocă sau la curente culturale/literare

OBIECTIVE DE REFERINTA 1.3. Expunerea orală a unor opinii/comentarii pe marginea textelor literare studiate 2.2. Evidenţierea unor posibilităţi diferite de interpretare a aceluiaşi text în funcţie de mai multe perspective de lectură 3.3. Argumentarea unei opţiuni personale în confruntarea cu puncte de vedere divergente.

OBIECTIVE OPERATIONALE La sfârşitul lecţiei elevii trebuie : Cognitive : O1: Să analizeze modalităţile specifice de construire a personajului în tragedia ``Oedip rege`` - Sofocle; O2: Să evidenţieze trăsăturile personajului, făcând referire la scene relevante din operă;

O3: Să-şi argumenteze propria părere în legătură cu trăsăturile importante ale personajului principal ; O4: Să compare imaginea personajului principal cu alte personaje existente în operă; Afective : O5: Să-şi cultive plăcerea de a citi; O6: Să-şi dezvolte gândirea autonomă şi critică prin textele literare; O7: Să-şi dezvolte competenţele de cominicare pe marginea textelor literare.

StrATEGIA DIDACTIA 1.Metode si procedee:-conversaţia; - explicaţia; - observaţia; - descrierea. 2.mijloace didactice:-manualul; -steguleţecolorate; -prezentare filmuleţ youtube-Oedip ; Rege-teatrul Scena ; -fişe de lucru; 3.Forme de organizare:-individual; -frontal; -pe grupe.

BIBLIOGRAFIE: 1.http://literaturaromana.g0.ro/article/oedip-caracterizare-192html 2.www.didactic.ro 3.Literatura universala: manual pentru clasa a XI-a / Miorita Baciu, Rodica Lungu, Ioana Danetiu, Achim Stoian - Bucuresti: Corint, 2006

ETAPELE LECŢIEI

DU RA TAOb v.

1. Moment 3` organizator ic

2. Reactualiz. cunoştinţlor anterioare şi verificarea temei.

7`

ELEMENTE ESENŢIALE DE CONŢINUT ACTIVITATEA PROPUNĂTOAREI ACTIVITATE A ELEVILOR Se stabileşte un climat de ordine si disciplină optim pentru buna desfăşurare a lecţiei. Se cere elevilor să-şi pregătească materialele necesare (cărti, caiete, instrumente de scris); se descrie comportamentul pe care trebuie să-l dovedească în timpul lecţiei. Se solicită elevilor să răspundă pe scurt, în câteva idei despre opera studiată anterior . Aceştia vor avea în vedere caracteristicile principale ale Antichităţii şi anume : Omul antic . Se verifică rapid tema pe care aceştia au avut-o de redactat .

După scurta reactualizare despre Omul antic voi citi în fixarea cunoştinţelor câteva repere bibliografice despre Homer . (Anexa 1)

Elevii pregătesc materialele necesare în timpul lecţiei şi se conformează regulilor de disciplină. Elevii vor răspunde conform solicitărilor propunătoarei şi vor spune rezolvarea temei Elevii ascultă şi notează în caiete câteva informaţii esenţiale despre Homer.

STRATEGII DIDACTICE METODE ŞI MATERIALE FORME DE PROCEDEE DIDACTICE ORGANIZAR E Explicaţia

Manual Caiet

Frontal

Conversaţia

Frontal

Explicaţia

Frontal

EVALUARE

3. Captarea atenţiei

5`

4.Anunţare a temei şi a obiectivelor operaţiona -le

2’

5. Dirijarea învăţării

20’

Pe tablă voi scrie titlul unităţii de învaţare ``Omul antic`` . Se solicită elevilor să spună sintagme , cuvinte , expresii referitoare la acest capitol studiat .

Elevii vin pe rând şi notează la tablă sintagmele ştiute.

În continuare le prezint pe video proiector un filmuleţ cu opera ce urmează a fi studiată : Oedip Rege - Teatru Scena.

Vizualizează filmuleţul.

Aduc la cunoştintă elevilor că astăzi vor învăţa o nouă operă literară din cadrul aceluiaşi capitol : ``Oedip rege`` făcânduse referire mai exact la trăsăturile personajului şi caracterizarea acestuia .

Elevii ascultă propunătoarea, după care vor nota în caiete data şi titlul lecţiei.

La dirijarea învăţării le voi prezenta pe larg date, întâmplări despre tragedia ``Oedip rege``şi voi face referire în special la personajul principal şi trăsăturile evidente din operă . (Anexa 2 .)

Elevii ascultă şi notează în caiete informaţii despre cele prezentate.

În continuare elevii vor fi aşezaţi în patru grupe, fiecare grupă Se aşează pe reprezentând un steguleţ de o anumită grupe . culoare : GRUPA ROŞIE, GRUPA GALBENĂ, GRUPA ALBASTRĂ ŞI GRUPA VERDE .

Conversaţia

-Frontal

Observarea sistematică

-Metoda brainstorming

Explicaţia

- Conversaţia

Caietul

-Frontal Frontal

Caietul

Frontal

-Explicaţia

Conversaţia

Explicaţia

Conversaţia

Frontal

Prezentare WORD

Pe Grupe

Observarea sistematică

Caietul Frontal

Conversatia

Caietul

Rezolva fisa de lucru. Explicatia Caietul

Frontal (4 cuvinte) (5 cuvinte) (6 cuvinte) Exercitiul Meseria este bratara de aur. Ziua buna de

Caietu

cunoaste de dimineata.

O1

Ploa-ia Frun-zi-sul Co-legi No-ro-cul Cli-pe-le E-levi

Frontal

-Explicatia

Frontal

O2

Par-cul A-tin-ge Trac-tor

-Conversatia Frontal

Pa-mant. Ploa-ie E-le Pa-sa-re-le

O3

Frontal

-Exerciţiul

-Fişele de lucru

6. Obtinerea performant elor

10`

Fiecare grupă va primi câte o foaie colorată Elevii vor scrie propriile păreri specifică grupei. Ei vor avea ca sarcină de lucru sublinierea despre operă . şi identificarea trăsăturilor principale a personajului principal ``Oedip``. După ce vor nota pe foi, GRUPA ROŞIE va schimba foaia cu GRUPA GALBENĂ iar GRUPA ALBASTRĂ cu GRUPA VERDE . Fiecare reprezentant din grupă va citi părerile scrise al grupei numite.

Conversaţia

ACTIVITATE EXPERIMENTALĂ ÎN CARE SUNT VALORIFICATE APTITUDINILE CREATIVE ALE ELEVILOR: Proba de obţinerea performanţelor: Relaţionaţi noţiunea de “complex al lui Oedip”,protagonistul lui Sofocle

-Exerciţiul

ACTIVITATE DE ÎNVĂŢARE: Vizionarea unor proiecţii a mitului lui Oedip în variantă cinematografică şi

-Elevii scriu în caiete sarcina de lucru şi rezolvă. Elevii vizionează proiectarea

-Foi colorate Descrierea

-

Tabla

- Frontal

Caietul

-Frontal

Orala

-Conversaţia

-Explicatia

Orala

identificarea perspectivei diferite asupra noţiunii de “destin” http://www.youtube.com/watch?v=FJdBpL CYuQA

7. Evaluare

5`

despre -Mitul lui Oedip

Se adresează elevilor următoarele întrebări evaluative : În ce perioadă se încadrează tragedia ``Oedip Rege``- Sofocle? Care este etimologia cuvântulu OEDIP?

- explicaţia

- caietul

- Frontal -Individual

- Elevii răspund la întrebările puse .

Care este statutul lui Oedip rege în operă? Cum este conturat caracterul personajului principal ? În mod direct sau indirect şi de ce ? 8.Incheiere a activitatii

3`

Vor primi ca temă pentru acasă : De prezentat caracterizarea personajului principal - Fac aprecieri verbale şi scrise asupra modului în care s-a desfăşurat activitatea.

- Evidenţiez elevii care s-au remarcat în timpul orei.

Primesc tema pentru acasă şi aprecierile cadrului didactic.

Aprecierea verbală

Frontal Indiviual

Orală

Anexa 1. Repere bibliografice

Homer (Homeros) s-a născut, după spusele lui Herodot, în Ionnia sau în insula Chios în secolul al VIII-lea i.H. El a fost poet epic şi aed. Numele lui înseamnă Orbul sau Ostaticul. Potrivit legendei, a călătorit mult şi se presupune că a trăit în insula Chios. Cu timpul, biografia sa devine legendară. Există cel puţin şapte biografii fictive ale lui Homer şi el este revendicat de patru regiuni ale Greciei antice: regiunea Smyrnei, a Colofonului, insula Chios, Ionia. O parte din critica modernă a negat însă existenţa lui fizică, instituindu-l ca personaj mitologic. Marile creaţii epice care i se atribuie, Iliada şi Odiseea, au fost considerate de unii exegeţi drept o redactare unitară a unor cântece epice din Ciclul troian. Aristotel în Poetica îi atribuie lui Homer şi o epopee comică, Margites. De asemenea, este considerată a fi scrisă de Homer şi epopeea parodică Batrachomyomachia (Bătălia broaştelor cu şoarecii). Poemele homerice circulă pe cale orală în mai multe variante. Compunerea şi redactarea definitivă s-au realizat din iniţiativa lui Pisistrate, la Atena, în secolul al VI-lea i.H. Ediţia princeps a Iliadei a apărut la Florenţa, în 1488.

Anexa 2. Oedip - personaj principal de tragedie - personaj tragic ''Oedip rege", de Sofocle - tragedie antică Tragedia "Oedip rege" este scrisa in versuri, intr-o perioada tulbure a Eladei (Grecia antica - n.n.) Sofocle (496 - 406 i.Hr.) fiind puternic impresionat de luptele interne, purtate cu o cruzime fara precedent intre eleni, intre fratii de aceeasi limba, care se ucideau cu ferocitate unii pe altii. Nu se stie data la care Sofocle a scris aceasta piesa, dar sunt marturii ca a fost jucata intre anil 429 si 426 i.Hr. Piesa nu este structurata in acte si scene avand unitate de loc, de timp si de actiune, ca orice opera clasica, iar intampiarile sunt relatate intr-un ritm alert, prin reconstituiri succesive, care creeaza o tensiune dramatics in continue evolutie. Tragicul este o categorie estetica prin care se consfruieste un conflict amplificat de imprejurari vitrege si al carui deznodamant este infrangerea "sau pieirea unor persoane virtuoase, a unor idealuri sau a unor categorii sociale de valoare. Titlul "Oedip rege" scoate in evidenta personajul principal si eponim al tragediei si statutul sau de conducator al Tebei, in jurul caruia se construieste o situatie limita provocata de destinul atotputernic, din care omul incearca sa iasa printr-o puternica vointa, declansand astfel tragedia. Numele lui Oedip vine de la grecescul "oidypous" si inseamna "picior umflat". Din cauza prorocirii ca va fi ucis de fiul sau, regele Laios ii leaga picioarele pruncului de numai trei zile, apoi il trimite in munti cu un servitor pentru a fi lasat prada fiarelor salbatice. Oedip ramane pentru toata viata cu gleznele strapunse de funiile cu care fusese legat de tatal sau. Oedip este un erou tragic si, totodata, un model de conduita omeneasca. Caracterul lui Oedip este conturat mai ales in mod indirect, din intamplari, fapte, situatii, din desfasurarea evenimentelor care compun subiectul tragediei si mai rar in mod direct de catre celelalte personaje. Trasaturile dominante ale lui Oedip sunt sentimentul datoriei si vointa de fier, izvorate din setea pentru adevar si din dorinta de a face numai bine poporului sau. Ca sa scape Teba de blestemul zeilor, care trimisesera ciuma drept pedeapsa pentru locuitorii ce adaposteau intre zidurile cetatii un criminal, Oedip incepe iscodirile ca sa-l gaseasca pe ucigasul lui Laios si sa afle adevarul cu orice pret. Toate intamplarile declansate de stradania lui Oedip de a descoperi pe talhari due numai la el insusi. Astfel, dorind sa stie cine este tatal sau adevarat, Oedip afla ca este Laios, pe care chiar el il ucisese, iar mama ti devenise sotie. Oricate intentii bune ar avea, Oedip aduna asupra lui tot raul posibil, manifestarile lui de libertate nu fac decat sa fie prins intr-o plasa de ite, ce se strange din ce in ce mai mult in jurul sau. Toate razele de speranta create in anumite momente ale piesei se intorc impotriva lui, dragostea si recunostinta poporului sau, pe care i1 salvase de Sfinx devin cu totul neputincioase privind salvarea regelui lor. Toate intamplarile ce converg catre nenorocire demonstreaza o idee esentiala pe care Sofocle o ilustreaza in tragedia sa: omul este prins fara putinta de scapare in mrejele destinului hotarat de zei. Oedip se lupta cu inversunare cu soarta implacabila din devotament pentru

poporul sau si din dragoste pentru adevar. Piesa "Oedip rege" este tragedia unui destin crud, din care omul nu are nicio sansa sa scape, dar este totodata si drama tipica a demnitatii omenesti, a stradaniei de a incerca macar sa iasa din nenorocirea ce s-a abatut asupra lui. Oedip nu se resemneaza, ci sc lupta cu indarjire, apeland la explicatiile logice ale nasterii sale intr-o familie regala de pe alte meleaguri, ale intentiilor sale de a-si ocoli destinul prevestit de oracol, plecand de langa parintii pe care-i credea adevarati, ca nu cumva imprejurarile nefaste sa-1 determine sa-si ucida tatal sau sa se insoare cu mama sa. Toti cei care stiu secretul nasterii lui sau care descopera mai devreme destinul tragic se straduiesc sa-l determine sa renunte la aflarea adevarului, il avertizeaza asupra grozaviei care-l pandeste. Ingrozita, locasta incearca sa opreasca dezvaluirea adevarului, sfatuindu-l pe Oedip sa nu mai cerceteze cine sunt parintii lui: "O, nu, pe zei, ast lucru nu-l mai cerceta,/ La viata daca tii! Ma zbucium eu destul / .../ E sfatul cel mai bun, ca-ti vreau doar binele". Cu toate acestea, Oedip sustine cu fermitate si curaj demascarea ucigasului, urmarind scopul sau neclintit, datoria de a salva Teba de la pieire. Scena cea mai sugestiva este aceea in care Pastoral, cutremurat de groaza, se impotriveste dezvaluirii secretului: "Pe zei, stapane, rog nu ma mai intreba!/... / Vai mie, vai!... Ce grozavie am sa-i spun!". Oedip se dovedeste neinduplecat, insistand cu demnitate in dezlegarea enigmei, pana la capat: "Si mie groaza mi-e s-aud ... dar trebuie". El isi implineste astfel datoria de conducator al Tebei, de binefacator al poporului sau, salvandu-l de la pieire. Odata aflat ucigasul, Oedip isi asuma toate consecintele pe care tot el le hotarase. Cuprins de o suferinta sfasietoare, Oedip constientizeaza grozavia pacatului savarsit, faptul ca raul se afla in el insusi: "Azi stiu ca m-am nascut din cine nu s-ar fi/ Cazut. Si aflu ca-am spurcat, ca sot, un sfant/ Culcus, si ca-am ucis pe...vai, ce-ngrozitor!". Cu o impresionanta putere interioara, tipica personajelor tragice, Oedip se autopedepseste, scotandu-si ochii cu acul paftalelor de la vesmantul locastei, scena cu atat mai cutremuratoare cu cat este relatata de slujitorul zguduit, cutremurat de gestul regelui: "El pleoapele/ Isi deschidea, tipand, si-n bulbul ochilor/ Izbea, izbea, ca sangele i se scurgea/ Pe-obraji. Si nu-s doar rosii stropi, ci-o grindina/ De cheaguri negre-sangerii-i tasnea din ochi". SentimentuI datoriei se manifesta si in ceea ce priveste statutul de tata, ingrijorat pentru destinul copiilor lui, desi acestia erau rodul incestului, adica facuti de Oedip cu propria mama, care-i devenise sotie: "Cu mama-mea ce m-a nascut v-am zamislit/ Pe voi. Ah, ce rusine!". El se gandeste la fiicele lui, Antigona si Ismena, care sunt tinere si au ramas orfane. De aceea, Oedip il roaga pe Creon sa aiba grija de ele: "Sa nu le lasi, cersindu-si painea-n dram. Sa faci/ Asa, sa n-aiba-a suferi ce-am suferit!/ Ai mila tu!". Disperarea care-l cuprinde pe Oedip pentru soarta fiicelor lui este cu atat mai impresionanta, cu cat, la vremea aceea, era un lucru de ocara ca tinerele fete sa fie excluse de la sarbatorile ateniene sau, mai grav, de a ramane "nenuntite". Pentru elini era o adevarata nenoroeire daca o fata nu se casatorea |i, deci, nu putea avea copii, adica nu-si implinea menirea de femeie. Oedip, erou tipic de tragedie prin faptul ca este strivit de destinul hotaiat de zei, este in acelasi timp un model de conduita umana. Este cu totul noua pentru un personaj tragic incercarea omului de a se tmpotrivi destinului, prin demnitate si dragoste de adevar, virtuti morale asupra carora zeii nu au nicio putere de a le inabusi. Corifeul corului incheie tragedia cu o pilda moralizatoare, exprimand o idee a filozofului Herodot, aceea ca orice om ajuns in culmea gloriei si a puterii nu trebuie invidiat, intrucat oricand se poate prabusi, fericirea lui nu este un lucru cert, decat in momentul in care a pasit dincolo pragul vietii fara sa fi patit o nenorocire: "Vedeti-l, vedeti-l, voi, oameni din tara mea, Teba! Oedip ce-a stiut dezlega mult vestitele taine, Al tarii stapan ajunsese. La soarta-i, ravnind-o, Priveau toti tebanii. Azi soarta-1 arunca-n urgie

Cumplita... Oricui asteptati-i si ziua din urma A vietii. Si numai cand omul trecutu-i-a pragul, Dar fara amaruri, atunci fericit socotiti-l!" "Nimeni, in sufletul si-n constiinta lui, n-a fost mai nevinovat decat Oedip. Si totusi, el s-a pedepsit singur, cand a vazut ce-a facut". (Milan Kundera) Oedip intruchipeaza tipul personajului tragic, pentru ca desi este un model uman si nu a gresit cu nimic, este invins definitiv de un destin vitreg: "Nimeni, in sufletul si-n constiinta lui, n-a fost mai nevinovat decat Oedip. Si totusi, el s-a pedepsit singur, cand a vazut ce-a facut". (Milan Kundera) Tragedia "Oedip rege" reflecta foarte fidel epoca in care a fost scrisa, atmosfera sumbra a piesei recompune autenticitatea acelor vremuri, in care se urzeau intrigi politice care destabilizau siguranta statului, cu proroci care dezvaluiau destinele si cu zei care pedepseau faptele necinstite ori crimele cu molime ce provocau groaza in randul populatiei. Sensul esential al piesei lui Sofocle reflecta, asadar, framantarile din acea epoca, fapt ce a facut ca Aristotel sa considere aceasta opera drept o tragedie model.