Produsul Intern Brut [PDF]

Zitiervorschau

Introducere

Activitățile economice ce se desfășoară în cadrul unei economii naționale se concretizează într-o gamă variată de bunuri si servicii. Evaluarea acestora sub aspect fizic sau valoric se realizeaza cu ajutorul indicatorilor economici. Indicatorul economic constituie expresia numerica a laturii cantitative a fenomenelor si proceselor economice in anumite conditii de spatiu si timp. El permite evidentierea acestor fenomene si procese sub aspect cantitativ, structural si calitativ,ca si interdependentele dintre anumite subsisteme ale economiei nationale.Principalii indicatori macroeconomici sunt: produsul intern, produsul national, venitul national, venitul disponobil, venitul personal al populatiei. Produsul intern brut (prescurtat PIB) este un indicator macroeconomic care reflectă suma valorii de piaţă a tuturor mărfurilor şi serviciilor destinate consumului final, produse în toate ramurile economiei în interiorul unui stat în decurs de un an. Produsul intern brut reprezintă valoarea brută a producţiei finale de bunuri şi servicii produse în cursul unei perioade de timp de către agenţii economici ce îşi desfăşoară activitatea în interiorul graniţelor naţionale.

1. PIB- formele principale, elementele caracteristice

Factorii principali ce determină Produsul intern brut sunt:

-

cantitatea de bunuri și servicii produse;

-

prețurile bunurilor și serviciilor produse.

1

Deosebim 2 forme ale PIB-ului:

 Produsul intern brut nominal- reprezintă valoarea de piață a bunurilor și serviciilor produse în economie, evaluate în prețuri curente.Dezavantajul este că prin modificări ale valorii banilor, PIB-ul poate fi "falsificat". Astfel, o modificare de 3% a ratei inflației, în aceleași condiții ale producției de bunuri, duce de asemenea la o creștere cu 3% a PIB. PIBnom = ∑ Qn* Pn  Produsul intern brut real - reprezintă valoarea de piață a bunurilor și serviciilor produse în economie, evaluate la prețuri comparabile: PIBreal = ∑ Qn * P0

Qn - cantitatea produsă în anul current; Pn – nivelul prețurilor din anul curent; P0 – nivelul prețurilor din perioada de bază.

Componentele PIB: 

Consumul privat - este în mod normal cea mai mare componentă a PIB, reprezentând cheltuielile gospodăriilor în economie. Aceste cheltuieli pot fi clasificate în: bunuri durabile, bunuri perisabile și servicii. Exemple: hrană, chirie, bijuterii;



Cheltuielile statului - sau consumul sectorului public, reprezintă suma tuturor cheltuielilor guvernamentale pentru bunuri finite și servicii. Include salariile angajaților din sectorul public, cumpărarea de armament;



Investițiile - includ investiții în fabrici, echipamente, inventar și nu include schimburile de active existente. De exemplu: construcția unei mine, cumpărarea de software, cumpărarea de mașini și echipamente. Cheltuielile gospodăriilor pentru noi locuințe fac parte din investiții; 2



Exporturile - reprezintă exporturile brute ale unei țări, incluzând bunuri și servicii, destinate consumului într-o altă țară;



Importurile - reprezintă totalitatea operațiilor cu caracter comercial prin care se introduc într-o țară mărfuri și produse cumpărate din alte țări.

Notă: În calculul PIB se iau în considerare doar bunurile și serviciile destinate consumului final. Exemplu: un calculator = bun finit; un microprocesor este un bun intermediar. Dacă din PIB se scad deprecierile se obține produsul intern net. PIB-ul pe cap de locuitor este PIB-ul împărțit la numărul locuitorilor. Acesta este adesea dat ca ajustat, însemnând că este astfel calculat încât nivelurile diferitelor prețuri sunt mascate în diferite țări. Astfel poate fi comparată eficiența diferitelor țări. Deoarece PIB-ul combină suma tuturor activităților care se pot evalua în bani și nu a folosinței acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc condiționat de măsurare a bunăstării și a calității vieții. Pentru acest scop se recomandă alte metode de calcul, cum ar fi Human Development Index (HDI).

3

2. Metode de calcul ale PIB-ului

Cînd vorbim de productie finala, avem in vedere bunurile si serviciile produse in decursul perioadei de calcul si care nu mai sunt folosite pentru producerea altor bunuri. In cazul in care acestea vor face obiectul utilizarii intr-un proces de productie ulterior, vorbim de productie intermediara (sau consum intermediar). Daca adunam consumul intermediar la produsul intern brut obtinem un alt indicator, produsul global brut (P.G.B.). Faptul de a nu retine in calculul P.I.B. aceste bunuri intermediare permite evitarea dublei inregistrari si a obtinerii unor imagini deformate ale rezultatelor macroeconomice. Bunurile finale, retinute in calculul P.I.B. , sunt destinate a intra direct in consum, fiind vindute consumatorilor finali. Exprimarea valorică a P.I.B. si, de fapt, a tuturor indicatorilor macroeconomici, reprezinta unica

posibilitate

de

insumare

a

bunurilor

eterogene

realizate

in

cadrul

economiei

nationale. Calculul P.I.B. se realizeaza, in general, pornind de la trei metode: 1)

metoda valorii adaugate (metoda productiei)

2)

metoda cheltuielilor (utilizarii productiei finale)

3)

metoda veniturilor (repartiției)

2.1. Metoda producției Metoda producției permite determinarea PIB pe baza fluxului de bunuri și servicii finale produse de agenții economici interni în perioada de calcul.

4

 PIB reprezintă suma valorilor adăugate brute (VAB) realizate în interiorul unei economii naționale în decursul unei perioade: PIB = ∑VAB;  PIB se determină prin eliminarea din produsul global brut (PGB) a consumului intermediar (CI): PIB = PGB- CI PGB- reflectă valoarea totală a bunurilor și serviciilor prestate și realizate într-o anumită perioadă de timp.

2.2. Metoda cheltuielilor Metoda cheltuielilor permite determinarea PIB pe baza fluxului de cheltuieli efectuate de agenții economici pentru procurarea bunurilor și serviciilor ce compun producția finală:

PIB= C + Ibrute + G + Nx Rezultatele producției se determină prin însumarea următoarelor elemente de cheltuieli totale:  Consumul final:

-

Cheltuielile de consum personal (C) – cheltuielile menajelor pentru procurarea de bunuri și servicii de consum;

-

Consumul final guvernamental (G) – cheltuielile guvernului pentru procurarea de bunuri și servicii.

5

 Formarea brută de capital sau investițiile brute ( Ibr ), determină procurarea netă a bunurilor de către firme, produse în perioada considerată, dar nu și consumate. Cuprinde: formarea brută de capital fix (FBCF) și variația stocurilor (VS):

Ibr = FBFC + VS

Ibr = Inete + A In – investițiile nete, cheltuielile pentru investițiile effectuate în perioada curentă; A – amortizarea, deprecierea capitalului; Nx - exportul net (Nx = Export- Import)

2.3. Metoda veniturilor Metoda veniturilor permite determinarea PIB pe baza fluxului de venituri obținute de agenții economici în perioada de calcul. Pib reprezintă suma veniturilor aferente factorilor de producție antrenați în activitatea economic dint-o țară. PIB include:  Remunerarea salariaților- (Sal.), format din salarii, cheltuielile ocazionate firmei de utilizarea factorului muncă, precum impozite, cotizații la asigurările sociale (CAS), la fondul de pensii;  Excedentul brut de exploatare, cuprinde veniturile din proprietate și veniturile din activitatea de întreprinzător (renta, dobînda, profit). Termenul brut indică includerea consumului de capital fix;  Impozite indirecte de producție și import- impozitele prelevate proporțional cu cantitatea sau valoarea bunurilor și serviciilor produse, comercializate sau importate de rezidenți. Ex: taxa pe valoarea adăugată, accizele, impozite pe bunuri și servicii importate;  Subvenții (Subv), care include sumele vărsate pe o unitate de bun sau serviciu produsă sau importată și sumele acordate de buget pentru acoperirea pierderilor.

6

PIB=Salarii + Renta + Dobînda + Profit + Amortizarea + Impozite indirecte – Subvenții PIB=Salarii + Renta + Dobînda + Profit + Amortizarea + Impozite indirecte.

3. Deflatorul PIB

Deflatorul PIB reprezintă raportul dintre produsul intern brut nominal și produsul intern brut real. Deflatorul PIB se folosește de exemplu pentru a descoperi proporția de dezvoltare economică influențată de inflație într-o perioadă anumită de timp. P.I.B. poate fi exprimat utilizind doua tipuri de preturi: preturi curente si preturi constante. Preturile constante reprezinta de fapt preturile curente ale unei perioade anterioare. Prin utilizarea preturilor curente se obtine P.I.B. nominal, in timp ce exprimarea bunurilor si serviciilor finale in preturi constante conduce la P.I.B. real. Se numeste deflator deoarece poate fi utilizat pentru ajustarea prin deflatie (sau inflatie) a calculatiilor indicatorilor macroeconomici in preturi curente, cu scopul de a ajunge la masurarea modificarilor reale ale productiei. Deflatorul P.I.B. se calculeaza astfel:

Deflatorul PIB =

𝐏𝐈𝐁𝐧𝐨𝐦𝐢𝐧𝐚𝐥 𝐏𝐈𝐁𝐫𝐞𝐚𝐥

∗ 𝟏𝟎𝟎%

Particularitățile de bază a deflatorului PIB : -

indică asupra majorării PIB reeșind din creșterea prețurilor;

-

stabilește legătura dintre produsul intern brut real și nominal;

-

se utilizează pentru caracterizarea dinamicii prețurilor; 7

-

se utilizează pentru determinarea nivelului și ritmurilor inflației.

Indicii de prețuri: ∑𝐐𝐧∗𝐏𝐧

- Indicele Paashe (deflatorul) : Ip = ∑𝐐𝐧∗𝐏𝐨 ∑𝐐𝐨∗𝐏𝐧

- Indicele Laysperes : IL = ∑𝐐𝐨∗𝐏𝐨 - Indicele Fischer :

IF = √𝐈𝐩 ∗ 𝐈

4. PIB și Bunăstarea economică

Bunăstarea reprezintă o anumită stare a aspirațiilor oamenilor corelate cu disponibilitățile acestora de a le acoperi. Bunăstarea socială reprezintă totalitatea condițiilor de natură economică, socială, politică, culturală și psihologică, care asigură prosperitatea întregii populații. Principala component a bunăstării sociale este bunăstarea economic, care reprezintă totalitatea condițiilor care pot fi asigurate direct sau indirect prin intermediul banilor. În practica mondială, bunăstarea economica se utilizează în calitate de indicator complementar al PIB-ului. Avantajele legăturii dintre PIB și bunăstare: -

între PIB și bunăstarea social există o strînsă interdependență;

-

PIB-ul reprezintă raportul material al bunăstării;

-

nivelul bunăstării influențează creșterea PIB-ului.

8

Dezavantajele: -

PIB-ul poate să se modifice fără ca bunăstarea să se schimbe;

-

bunăstarea poate să se modifice în condițiile aceluiași nivel al PIB-ului.

Cauzele necorelării dintre PIB și bunăstarea economică: -

rezultatele unor activități productive ce nu fac obiectul tranzacțiilor de vînzarecumpărare nu sunt luate în calculul PIB ( activitatea casnică), dar influențează bunăstarea;

-

bunăstarea economic depinde atît de cantitatea bunurilor economice, cît și de structural lor, gradul în care ele satisfac dorințele populației;

-

bunăstarea economic individual depinde și de modalitatea de distribuire a veniturilor și deci, a bunurilor economice, însă PIB nu relevă diferențierea nivelului de trai a diferitor categorii sociale;

-

în PIB nu sunt incluse tranzacțiile ce se derulează în economia tenebră;

-

durata timpului liber influențează bunăstarea economică și mărimea PIB-ului. Creșterea duratei timpului liber conduce la sporirea bunăstării economice, dar determină scăderea PIB și viceversa;

-

la calcularea PIB nu se ia în considerație gradul de poluare a mediului natural, care este o componentă a bunăstării;

-

PIB nu reflectă calitatea mediului social-politic, aceasta constituind o componentă fundamentală a bunăstării sociale;

-

PIB poate fi subevaluat din cauza necorelării valorii efective cu cele planificate ale proiectelor de investiții.

9

5. Date pentru Republica Moldova

Republica Moldova se bucură de o climă favorabilă și de un pământ fertil. Ponderea maximă în economie o deține sectorul agricol. Principalele produse moldovenești sunt fructele , legumele , vinul și tutunul, cu toate acesta, în ultima perioadă, țara exportă și cablaje, echipament și unelte electronice pentru automobile. După 1990, Moldova a intrat într-un puternic declin economic, din care nu și-a revenit decât în anii 2000. Ca parte a liberalizării ambițioase a economiei de la începutul anilor '90, Moldova a introdus o monedă de schimb convertibilă, a liberalizat prețurile, a încetat acordarea de credite preferențiale pentru firmele și companiiile de stat, a început procesul de privatizare, a eliminat controalele pentru exporturi și a înghețat dobânzile. Economia a revenit la o creștere pozitivă de 2,1% în 2000 și, respectiv, 6,1% în 2001. Din cauza economiei joase și nepromițătoare, o mare parte a populației a fost nevoită să plece peste hotare în căutarea a noi surse financiare. În prezent, mai mult de jumătate de milion din populația aptă de muncă lucrează în străinatate. Banii transferați în țară de această parte a populației constituie cea mai importantă sursă a PIB-ului (cca 1 miliard dolari legal). În anul 2009, datele Băncii Mondiale arătau că o treime din PIB-ul țării este furnizat de moldovenii care lucrează în străinătate. După anul 2000, Republica Moldova a avut o creștere majoră în economie mai mare de 6%,exceptând anul 2006 (creșterea a fost doar de cca 4% din cauza crizei relațiilor cu Rusia ce a cauzat interzicerea exportului de vinuri pe piața rusească). Deși în prezent se fac multe încercări de stimulare a investițiilor și dezvoltare a economiei, rolul major în creșterea economică revine populației plecate peste hotare. Economia Republicii Moldova este dependentă direct de economiile țărilor vecine, România și Ucraina, dar (mai ales) și de economia Rusiei. În 2014, în contextul situației tensionate din Ucraina, și a sancțiunilor internaționale aplicate Rusiei și afectarea economiei ei, dolarul american s-a apreciat față de Leul moldovenesc cu 17 procente, iar moneda europeană cu 7 la sută, în decurs de un an.

10

În anul 2008, Republica Moldova a avut un PIB de 6 miliarde dăe dolari, adică un PIB pe cap de locuitor de 1.694 de dolari. Prin comparație, România a avut în același an un PIB de 192 de miliarde de dolari, adică 12.200 de dolari pe cap de locuitor.

Tabelul 1. Produsul intern brut regional pe activități economice, ani și regiuni de dezvoltare pe 2015-2016: 2015

PIB regional

Total pe

Municipiu

republică

l Chișinău

100510471

56038053

Nord

2016

Cent ru

U.T.A Sud

Găgău zia

1838

1596

9001

28347

1911

4951

710

481

Munic Total pe

ipiul

republică

Chișin

Nord

Cent ru

U.T.A Sud

zia

ău 112049578

Găgău

62869

2051

1797

970

3064

976

9025

3693

41

634

75 Impozite nete pe

16790995

920869

produse

3019

2622

1478

432

419

630

465644

1536

1334

7523

2369

2479

2531

080

1 37

17546018

9665

3154

2763

149

322

494

188

18

471142

53204

1736

1521

821

2593

654

4530

0506

23

492

72 Total valoarea

83719476

46833184

adăugată brută,

94503559

03

inclusiv nealocat A.Agricultura,

12383120

215860

sivicultura și

4383

4068

2982

730

450

674

1205

2066

674

12

68

27

2184

2302

5194

300

592

04

5074

4839

8371

20

1

7

1244

1662

5912

46

91

5

2254

2272

3204

94

04

61

732406

14619434

319

5137

4898

338

511

942

207

61

1271

2224

713

51

pescuit B.Industria

460810

66012

11296833

5881512

1977271

1298972

extractivă C.Idustria prelucrătoare D.Producția și

877623

furnizarea de

190

491998

70800

73

40

86

409026

13034109

66127

2688

2770

543

03

751

766

935

38771

2094417

14706

4437

5433

840

64

65

8

76

80203

1555

2033

753

1

07

50

47

30060

3049

2879

376

55

49

58

744

199

417573

41573

energie electrică E.Distribuția

1102330

714497

apei, gestionarea

37971

1278958

42723

deșeurilor F.Construcții

3372708

2571468

Unitatea de masura- mii lei

28082

4008028

32321

Sursa-Biroul National de Statistica

11

Capitala nu este doar centrul administrativ şi politic al ţării, dar şi inima ei economică. De aici pornesc principalele fluxuri financiare, în Chişinău sunt amplasate sediile principalelor organizaţii de business, dar şi unele dintre cele mai mari companii energetice şi de infrastructură. În consecinţă, municipiul Chişinău area cea mai mare contribuţie în formarea şi evoluţia economiei moldoveneşti, indică primul raport privind distribuţia Produsului Intern Brut pe regiuni, elaborat de Biroul Naţional de Statistică. Cum era şi previzibil, cel mai mare aport la formarea PIB, de aproape 60 la sută, îl are municipiul Chişinău. Capitala este cel mai mare oraş din ţară, unde locuieşte, permanent sau temporar, aproape o treime din populaţie. La capitolul industrie, muncipiul Chişinău conduce cu 53 la sută. 75 la sută din contribuţile în domeniul contrucţiilor le are Capitala şi tot muncipiul Chişinău aduce cel mai mare aport în domeniul serviciilor, care este de 67 la sută. Următoarea în top, în funcţie de contribuţia la formarea PIB, este Regiunea de Nord, cu o cotă de peste 18 la sută. Cel mai mare oraş din regiune este municipiul Bălţi, unde activează mari producători de băuturi alcoolice, dar şi una dintre cele mai dinamice Zone economice libere din ţară. În regiunea de nord mai este concentrat întregul complex agroindustrial de producere a zahărului, dar şi două dintre cele mai mari întreprinderi de materiale de construcţii. Raportul mai arată că din agricultură, cel mai mult contribuie regiunea de nord, cu 35 la sută. Regiunea Centru contribuie cu 16 la sută la formarea Produsului Intern Brut. În această zonă sunt amplasate oraşele adiacente capitalei, dar şi importante fabrici de conserve şi de producere a vinului. Prezenţa întreprinderilor din industria alimentară stimulează şi dezvoltarea sectorului agricol. Contribuţia Regiunii de Sud la produsul intern brut este de peste opt la sută. Principalul oraş din sud este Cahul. Regiunea este vestită prin gospodăriile viti-vinicole, dar şi de creştere a ovinelor. De asemenea, în localitatea Giurgiuleşti este amplasat principalul obiect de infrastructură şi logistică din ţară, Portul de mărfuri şi terminalul petrolier. Ultima în top este Autonomia Găgăuză, cu o contribuţie de aproape trei la sută la formarea PIB. Găgăuzia este cea mai mică regiune atât ca suprafaţă, număr al populaţiei, dar şi ca potenţial agro-industrial. Studiul a fost elaborat în baza datelor economice din anii 2015 şi 2016 şi nu acoperă şi localităţile din stânga râului Nistru.

12

Tabelul 2. Produsul intern brut în anul 2016 Trimestru 1

Trimestru 2

Trimestru 3

Trimestru 4

Trimestru 5

27097

31434

39749

36196

134476

100,8

101,8

106,3

106,5

104,1

Prețuri curente (mil. lei) Prețuri curente față de perioada din anul precedent (%)

Contribuția categoriilor de resurse și de utilizări la modificarea PIB - Categorii de resurse Contribuții pozitive la creșterea PIB, în anul 2016 față de anul 2015, au înregistrat următoarele activități economice: 

Agricultură, silvicultură și pescuit (+2,2%), cu o pondere de 12,2% la formarea PIB și cu o majorare a valorii adăugate brute (VAB) cu 18,2%;



Comerț cu ridicata și cu amănuntul; întreținerea și repararea autovehiculelor și a motocicletelor (+0,9%), cu o pondere de 14,3% la formarea PIB și cu o creștere a VAB cu 6,4%;



Industria extractivă și industria prelucrătoare; Transport și depozitare; Informații și comunicații; Activități profesionale, științifice și tehnice (cu câte +0,3%) cu o pondere la formarea PIB de 12,2%; 5,1%; 5,8% și 2,1%, respectiv și cu o majorare a VAB cu 2,3%; 5,2%; 4,6% și 13,4%, corespunzător.

Valoarea adăugată brută pe economie a depășit cu 4,8% nivelul anului precedent, contribuind la creșterea și formarea PIB cu 4,1% și 85,2%, respectiv. Volumul impozitelor pe produse s-a majorat cu 3,1% în raport cu anul anterior, contribuind la creșterea și formarea PIB cu 0,5% și 15,4%, corespunzător. Impact negativ asupra indicelui volumului fizic al PIB au avut-o următoarele activități economice:

13



Construcțiile (-0,2%) cu o pondere la formarea PIB de 3,3% și o reducere a VAB cu 6,7%;



Administrația publică și apărare; asigurări sociale obligatorii; învățământ; sănătate și asistență socială (-0,1%) cu o pondere de 13,7% la formarea PIB și cu o diminuare a VAB cu 0,8%;



Alte activități (-0,7%) cu o pondere de 10,1% la formarea PIB și cu o scădere a VAB cu 6,0%.

- Categorii de utilizări Din punct de vedere al utilizării PIB creșterea s-a datorat, în principal, consumului final al gospodăriilor populației (+3,2%), cu o contribuție la formarea PIB de 86,7% și o majorare a volumului cu 3,6%. Contribuție negativă la creșterea PIB a avut-o formarea brută de capital fix (-0,7%) și exportul net (0,5%). În trimestrul IV 2016, PIB a însumat 36196 milioane lei, prețuri curente de piață, în creștere – în termeni reali – cu 6,5% față de trimestrul IV 2015 pe seria brută și cu 6,8% pe seria ajustată sezonier; față de trimestrul III 2016, pe seria ajustată sezonier, PIB s-a majorat cu 0,6%.

14

Concluzii:

PIB-ul unei ţări este o măsură a activităţilor productive ale acesteia. Un mod de măsurare a capacităţii productive este realizat prin intermediul producţiei şi valorii finale a vânzărilor de bunuri şi servicii Pentru a exprima intr-un mod estimabil bunăstarea economică a unei regiuni, stiinta economica are la baza aceseia notiunea de PIB, care la rindul sau reflecta indiferent de modul de calcul, bunastarea strict economica a intregii regiuni luata in calcul. Produsul intern brut este un indicator macroeconomic care reflecta suma valorii de piata a tuturor marfurilor si serviciilor destinate consumului final, produse in toate ramurile economiei in interiorul unui stat in decurs de un an.Deoarece PIB-ul combina suma tuturor activitatilor care se pot evalua in bani si nu a folosintei acestora (sau chiar a distrugerii acestora) este un mijloc conditionat de masurare a bunastarii si a calitatii vietii. Utilizarea PIB a creat deseori o imagine falsă asupra configuraţiei bogăţiei şi bunăstării pe glob. Nu orice creştere a PIB poate fi identificată cu un plus de bunăstare. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că, în structura acestui indicator se includ, pe lângă rezultatele unor activităţi productive şi utile, rezultatele altor activităţi cu efect distructiv, poluante (producţia de armament, de exemplu).Un alt argument care susţine ideea că PIB-ul este o măsură imperfectă a bunăstării economice este că acest indicator maschează repartiţia veniturilor. Într-o economie, variatia PIB-ului este determinata de variatia nivelului veniturilor si de variatia nivelului preturilor. Asadar, variabila independenta, depinde in mare masura de cei doi factori anterior enumarati. În încheiere pot spune că PIB-ul este indicatorul de baza a economiei nationale si are un rol deosebit in bunastarea economică.

15

Bibliografie:

1. Maria Hămuraru, Victoria Țăruș “Teorie economică. Macroeconomie” , Chișinău, 2015 2. Cătălin Huidumac, Angela Rogojanu „ Introducerea în studiul economiei de piață” , București, 1998 3. https://ro.wikipedia.org/wiki/Economia_Republicii_Moldova 4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Produs_intern_brut 5. http://www.statistica.md/category.php?l=ro&idc=191 6. http://www.insse.ro/cms/ro/content/produsul-intern-brut-date-trimestriale 7. http://www.publika.md/biroul-national-de-statistica-contributia-fiecarei-regiuni-lapib-ul-republicii-moldova_2783091.html

16