Practica de Specialitate 2 [PDF]

Zitiervorschau

Ministerul Educației ,culturii și Cercetării al Republicii Moldova Universitatea de Stat din Moldova Facultatea “ Științe economice “ Departamentul “Contabilitate și Informatică Economică”

Raport privind efectuarea practicii de specialitate 2 la CITY-MODA S.R.L

A elaborat: Tagarcea Mihaela Grupa:CON1802 Conducător științific: Lilia Sava

Chișinău 2020

Cuprins: Introducere………………………………………………………………………..3 Capitolul I. Caracteristica generala a structurii și orgănizării întreprinderii 1.1 Istoria fondării întreprinderii .………………………………………………....4 Capitolul II. Sistemul de organizare a contabilității în cadrul entității și tehnologii informaționale aplicate . Capitolul III.Contabilitatea entităţii : 3.1.Contabilitatea capitalului propriu. 3.2.Contabilitatea datoriilor. 3.3.Contabilitatea costurilor de producţie, cheltuielilor şi a veniturilor. 3.4.Calculaţia costului produselor fabricate/serviciilor prestate. 3.5.Prezentarea situațiilor financiare. Scopul și componența situațiilor financiare, principiile de bază și carateristici calitative. Formularele și conținutul situațiilor financiare. Capitolul IV. Analiza asigurării întreprinderii cu mijloace fixe și resurse umane, eficiența utilizării acestora 4.1 Analiza rentabilităţii financiare a capitalului propriu 4.2 Analiza lichidităţii 4.3Analiza structurii surselor de formare a activelor Bibliografie Anexe

Introducere Contabilitatea este ştiinţa şi arta stăpânirii afacerilor, care are drept scop "măsurarea, evaluarea, cunoaşterea, gestiunea şi controlul activelor, datoriilor şi capitalurilor proprii, precum şi a rezultatelor obţinute din activitatea persoanelor fizice şi juridice".Deci, ea trebuie să asigure înregistrarea cronologică şi sistematică, prelucrarea, publicarea şi păstrarea informaţiilor cu privire la poziţia financiară, performanţa financiară şi fluxurile de trezorerie, atât pentru cerinţele interne ale acestora, cât şi în relaţiile cu investitorii prezenţi şi potenţiali, creditorii financiari şi comerciali, clienţii, instituţiile publice şi alţi utilizatori. Contabilitatea financiară presupune urmărirea, controlul şi prezentarea fidelă a patrimoniului, în ansamblu şi pe structură, a situaţiei financiare şi rezultatului exerciţiului, prin intermediul documentelor de sinteză, în scopul furnizării informaţiilor necesare, elaborării deciziilor economice. Astfel,oriceoperatieeconomica si financiaradesfasurata in unitateapatrimonialatrebuie sa fie consemnataintr-un document care sa atesteinfaptuireaei.Intocmireadocumentelorpentrufiecareoperatie in parte constituie o cerintanecesarapentrucunoasterea si conducereareala a activitatii, a modului de gestionare a patrimoniului. Un alt procedeu important al metodeicotabilitatii ce contribuie la reflectareaveridica a informatieicuprivire la patrimoniulentitatiieconomice este considerat inventarierea.Acestaestefolositîncontabilitatepentruconstatareaexistenţei, cantităţii, calităţiişi a valoriielementelorpatrimonialeaflateîngestiuneaunităţii, atâtcelepropriicâtşiceleaparţinândterţilorpersoane, deţinute cu oricetitlu la un moment dat. Prininventariere, contabilitateaîşipunemereuînacorddatele din conturi cu realitatea din teren. Inventarierea are ca scopstabilireasituaţieireale a patrimoniuluiunităţii, care se referăşi la evaluarealor, la nivelulvaloriicurente. Asadar, ca argument a importanțeiambelorprocedee in reflectarea fidelă a realităţiei economicofinanciare şi a consecinţelor sale sociale, umane, instituţionale ce sunt considerate atribute definitorii ale contabilităţii, este efectuarea lucrării ăn cauză.

Capitolul I. Caracteristica generală a structurii și orgănizării întreprinderii 1 Istoria fondării întreprinderii În anul 2007 s-a pus bazele formării unui magazin de modă , însa nu un butic oarecare, administratorii sau gandit să aducă un brend internațional , cu o calitate deosebită . Astfel I.C.S. “CITY-MODA” S.R.L., a fost fondată de 2 persoane Dobreva Maria și TARMAN BARIS , eii s-au gândit să importe haine din turcia dar și haine de bred fracez , astfel eii sau gandit la o colaborare cu Brand francez Ted Lapidus. 1111111111111111111111111111 I.C.S. “CITY-MODA” S.R.L. este o societate fondată în conformitate cu Legea Republicii Moldova: „Cu privire la societăţile cu răspundere limitată nr. 135-XVI  din  14 iunie 2007. Societatea este fondată prin începerea activităţii de la zero. Statutul întreprinderii I.C.S. “CITY-MODA” S.R.L. este elaborat în conformitate cu prevederile legii nr.1265-XIV din 05 octombrie 2000 „Cu privire la înregistrarea de stat a întreprinderilor şi organizaţiilor”, „Regulamentul Societăţilor economice din Republica Moldova” aprobat prin Hotărîrea Guvernului Republicii Moldova nr. 500 din 10.09.1991 şi contractul de constituire al Societăţii cu Răspundere Limitată “CITY-MODA”, numită în continuare „SOCIETATE”. Societatea este o persoană juridică din momentul înregistrării la Camera Înregistrării de Stat a RM, cu numarul de identificare de stat-codul fiscal: 1007600025274 , conform Certificatului de Înregistrare din 11.07.1007. (Anexa 1) Societatea are denumirea sa, bilanţ independent, conturi în instituţiile bancare, ştampila cu denumirea şi INDO conform prevederilor „Legii Republicii Moldova cu privire la societăţile cu răspundere limitat㔺i anume: forma juridică de organizare a întreprinderii este: Societate cu Răspundere Limitată, prezentată juridic în Extrasul din Registrul de Stat al persoanelor juridice, din 11.07.2008.(Anexa 2) Sediul întreprinderii Societatea este de tip deschis, este fondată pe un termen nelimitat. Adresa juridică a întreprinderii este str. Matei Basarab 5/1 , mun. Chișinău , Republica Moldova, , Bloc locativ elucidat printr-o formă nelocativă, pentru efectuarea acţiunilor economico-juridice necesare,

prezentat

în

Extrasul

din

Registrul

bunurilor

imobile.

Ea îşi desfaşoară activitatea pe principii de autogestiune. Societatea cu răspundere limitată I.C.S. “CITY-MODA” S.R.L. deasemenea deţine un statut în care sunt incluse dispoziţii generale despre întreprindere, scopul şi genul de activitate etc..prezentate şi în licenţa firmei. Capitalul social al întreprinderii constituie 195338 lei moldoveneşti. I.C.S. “CITY-MODA” S.R.L. conform extrasului din Registrul de stat al întreprinderilor şi organizaţiilor, deţine standardizarea profilului activităţii de prestări de servicii comerţ, şi anume comercializarea cu amănuntul a diferitor grupuri de produse (marfă) cum ar fi : - comercializarea cu amănuntul al îmbrăcămintei(Anexa 1). ,

-comerțul cu amănuntul încălțămintei (Anexa 1)., -comerțulcu amănuntul al produselor cosmetice și de parfumerie , articlo de toaletă (Anexa 1). - comerțul cu amănuntul al ceasurilor și bijuteriilor (Anexa 1). - Alte tipuri de comerț cu amănuntul în magazine specializate (Anexa 1). În anul 2008 I.C.S. “CITY-MODA” S.R.L. obține Atorizație de la Camera de Comerț și Industrie pentru desfașurarea comerțului cu amănuntul ( Anex 4). Atunci își începe activitatea magazinul " Ted Lapidus " care se află pe strada Arborilor 21 în incinta centrului comercial Shopping MallDova. I.C.S. “CITY-MODA” S.R.L l a mementul actual deține doua secții : administrativă și comercială 1) Secția administrativă situată pe str. Matei Basar 5/1 care la rândul său este formata din : Administrator Dobreva Maria; Director comercial și administrator Radu Sergiu (Anexa 5) ; Cotabil șef Cazac Maria ; Contabil Simițchi Victoria; 2) Secția comercială situată pe str, Arborilor 25 în incinta centrului comersial Shoppin Mall, care este format din : Șef Secție Rubanova Tatiana Casier: Baban Olivia și Baban Alisa; Consultant -Vânzări : Salicov Iurii , Mrusa Rodica ,Caraus Natalia , Rudoi Serghei , Varzaru Oxana

Capitolul II. Sistemul de organizare a contabilității în cadrul entității și tehnologii informaționale aplicate . 2.1 Forma organizatorico-juridică Conform politicii de contabilitate responsabilitatea pentru organizarea şi ţinerea contabilităţii o poartă conducătorul întreprinderii, care creează condiţiile necesare pentru organizarea corectă a contabilităţii, întocmirea şi prezentarea oportună a rapoartelor, asigură îndeplinirea riguroasă de către toate subdiviziunile şi serviciile cu profil contabil a cerinţelor contabilului – şef privind întocmirea documentelor şi prezentarea informaţiei necesare pentru ţinerea evidenţei şi completarea rapoartelor financiare. Evidenţa contabilă la “CITY-MODA” S.R.L este ţinută de contabilitate care constituie o subdiviziune structurală autonomă a întreprinderii. Structura contabilităţii ca subdiviziune structural - organizatorică a “CITY-MODA” S.R.L o

formează contabilul –şef, Cazac Maria. Contabilul – şef asigură controlul şi reflectarea în conturile contabile a tuturor operaţiilor economice efectuate, prezentarea informaţiei operative şi întocmirea rapoartelor financiare în termenele stabilite,poartă răspundere pentru respectarea principiilor metodologice de organizare a contabilităţii. “CITY-MODA” S.R.L foloseşte în evidenţa contabilă se duce semiautomatizat care funcţionează sub formă de programă, operaţiile omogene se înscriu în formă computerizată în registre cumulative numite „Jurnale-order” în baza documentelor primare si manual. Întreprinderea dispune de mijloace tehnice pentru prelucrarea informaţiei contabile ceea ce este foarte uşor pentru întreprindere. Forma jurnal – order se caracterizează prin înregistrarea succesivă a informaţiilor contabile, mai întîi cronologic în documente primare şi apoi sistematic în registrele contabile. Trăsătura esenţială a acestei forme de contabilitate este cea a dezvoltării creditului fiecărui cont în corespondenţă cu conturile debitoare respective. Acestea se deschid lunar pentru creditul conturilor şi oglindesc toate operaţiile din cursul lunii în creditul unui sau mai multor conturi, în corespondenţă cu conturile debitoare respective. Formularele proprii acestei forme de contabilitate sunt documentele justificative: jurnalele order pentru creditul conturilor; cartea mare pentru debitul şi creditul conturilor; fişe sau situaţii pentru evidenţa analitică ; balanţa de verificare ; listele de inventariere; bilanţul contabil şi anexa la bilanţ. Această formă de contabilitate permite obţinerea fondului de informaţii care să caracterizeze în expresia valorică starea şi mişcarea patrimoniului. După conţinutul economic şi modul de reflectare în rapoarte financiare deosebim elemente ale bilanţului contabil şi raportul privind rezultatele financiare. “CITY-MODA” S.R.L evidenţa contabilă se ţine conform sistemului complet al partidei duble care prevede: a) aplicarea „Planului de conturi contabile al activităţii economico – financiare al întreprinderilor” b) întocmirea rapoartelor financiare în volumul şi în baza formularelor tip prevăzute de SNC – 5 „Prezentarea rapoartelor financiare” şi SNC – 7 „Raportul privind fluxul mijloacelor băneşti”. Politica de contabilitate este elaborată în baza: -

Legii contabilităţii nr.426-12 din 04.04.1995;

-

Standartele Naţionale de Contabilitate (SNC)aprobate prin ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr.174 din 25 decembrie 1997;

-

Planul de conturi contabile al activităţii economico – financiare a întreprinderilor, aprobat prin Ordinul Ministerului Finanţelor al Republicii Moldova nr. 25.121997.

Politica de contabilitate a întreprinderii se elaboreaza la constituirea întreprinderii și se precizeaza în fiecere an de gestiune. Responsabilitatea pentru formarea si respectarea politicii de contabilite o poarta conducatorul întreprinderii. Ea conţine: 1. Sistemul contabil utilizat 2. Principalele tipuri de activitate ale societăţii; 3. Metodele de evaluare a activelor nemateriale, a mijloacelor fixe, a stocurilor de mărfuri şi materiale, a creanţelor şi datoriilor; 4. Metodele de calculare a amortizării activelor nemateriale, şi a uzurii mijloacelor fixe; 5. Informaţii cu privire la componenţa capitalului propriu , la utilizarea şi repartizarea profitului net; 6. Metode privind constatarea veniturilor şi cheltuielilor; 7. Modul de calcul şi achitarea a impozitului pe venit şi altele. Tot conform Politicii de Contabilitate “CITY-MODA” S.R.L respectă convenţiile fundamentale ale contabilităţii:  continuitatea activităţii,  permanenţei metodelor,  specializarea exerciţiilor, precum şi următoarele principii:  prudenţa, prioritatea conţinutului asupra formei etc.

Capitolul III.Contabilitatea entităţii : 3.1.Contabilitatea capitalului propriu. Capital propriu - mărimea rămasă în activele entităţii după scăderea datoriilor. Capitalul propriu include capitalul social, capitalul suplimentar, capitalul neînregistrat, capitalul nevărsat, capitalul retras, rezervele, profitul nerepartizat (pierderea neacoperită), alte elemente ale capitalului propriu. La determinarea capitalului prorpiu din mărimea lui se scad: 

Capitalul nevărsat.



Capital retras.



Pierderea neacoperită



Dividendele plătite în avans

La formarea capitalului statutar au fost întocmite următoarele formule contabile: Debit contul 241 „Casa” Credit contul 311 „Capital social” Dacă aportul la capitalul statutar nu a fost în mijloace băneşti ci în active materiale, atunciformula este: Debit contul 211 „Materiale” Credit contul 311 „Capital social” În componenţa capitalului propriu al întreprinderii se include Profitul (Pierderea) net al anului de gestiune, şi profitul nerepartizat al anilor precedenţi. Evidenţa profitului net al anilor precedenţi se ţine cu ajutorul contului 332 „Profit net la anilor precedenţi”. În dependenţă de direcţiile de utilizare, se întocmesc următoarele formule: Debit contul 332 „Profit nerepartizat al anilor precedenţi” Credit contul 321 „Capital de rezervă” Credit contul 322.1 „Capital statutar” Suma profitului net al anului de gestiune se determină în contul 351 „Rezultatul financiar total”. La finele anului în acest cont se trec veniturile şi cheltuielile acumulate pe toate tipurile deactivităţi. După reflectarea în acest cont a cheltuielilor aferente impozitului pe venit, suma diferenţei dintre rulajul debitor şi cel creditor va reprezenta rezultatul financiar net. Înregistrarea suma profitului net(anexa nr.1 din Sit.Fin ) este: Debit contul 351 „Rezultatul financiar total”

-447 448 lei

Credit contul 333 „Profit net (Pierdere) al perioadei de gestiune”

-447 448 lei

Dat fiind faptul că fiecare an de gestiune trebuie să înceapă cu soldul „zero” a contului 333 „Profit (pierdere) al perioadei de gestiune” la reformarea Bilanţului contabil, soldul contului numit trece la rezultatele anilor precedenţi prin formula: Debit contul 333 „Profit net (Pierdere) al perioadei de gestiune”

246 913 lei

Credit contul 332 „Profit nerepertizat al anilor precedenţi”

246 913 lei

3.2.Contabilitatea datoriilor. Datoriile reprezintă surse străine de finanţare a activelor întreprinderii. Datoriile se reflectă în conturile contabile şi în bilanţul contabil atunci cînd există probabilitatea retragerii resurselor (mijloacelor băneşti, activelor proprii) care sînt purtători de avantaje economice, ceea ce va constitui rezultatul constatării datoriilor în cauză, iar suma la care

se constată datoriile poate fi măsurată veridic. Aşadar, intrările gratuite nu provoacă retragerea resurselor şi respectiv apariţia datoriilor. Evidenţa analitică a datoriilor comerciale se ţine pe fiecare furnizor, antreprenor, creditor, termen de apariţie şi stingere a datoriilor.

În contabilitate şi în rapoartele financiare datoriile se clasifică după următoarele criterii: După conţinutul economic: 

datorii financiare,



datorii comerciale,



datorii calculate.

După termenul de achitare: 

datorii pe termen lung,



datorii pe termen scurt.

După modul de achitare: 

datorii convertibile, achitarea cărora poate fi efectuată prin cedarea unei părţi din capitalul statutar (acţiuni sau cote de participaţie),



datorii neconvertibile, achitarea cărora se efectuează prin alte mijloace şi nu prevede cedarea unei părţi din capitalul statutar. În dependenta de criteriile de clasificare „City-Moda” SRL are urmatoarele datorii:

1. În funcție de conținutul economic - datorii financiare - datorii calculate - datorii comerciale 2. In functie de termenul de achitare - datorii pe termen scurt (cu termenul de scadență până la 1 an); - datorii pe termen lung (cu termenul de scadență mai mult de 1 an); Datoriile se constată și se evaluează, conform Politicii de contabilitate, la suma nominală, inclusiv TVA și alte impozite și taxe care urmează a fi achitate. Datoriile întreprinderii pot fi exprimate în valută naţională – la provenienţa lor din interiorul ţării sau în valută străină – la provenienţa lor de peste hotarele ţării. Datoriile pot fi reflectate în

contracte, documente primare de achiziţie a mărfurilor în valută străină, însă la reflectarea datoriilor în conturile contabile şi rapoartele financiare acestea trebuie să fie exprimate numai în valută naţională. Conform

(anexa

7

)

facturii

MM7356420

entitatea

Î.M„FISRT

AUDIT

INTERNATIONAL”S.A înregistrează în contabilitate datorii față de furnizorul de servicii „Moldcell” S.A Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 „Alte cheltuieli administrative” - 4923.76 lei Credit contul 534 „Datorii faţă de buget” , subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”

- 821.12 lei

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în ţară” - 4105.64lei

Conform

(anexa

8)

facturii

AAF1217299

entitatea

Î.M„FISRT

AUDIT

INTERNATIONAL”S.A înregistrează în contabilitate datorii față de furnizorul de servicii „Sofianat ” S.R.L Debit contul 713 „Cheltuieli administrative”, subcontul 7138 „Alte cheltuieli administrative” - 360 lei Credit contul 534 „Datorii faţă de buget” , subcontul 5344 „Datorii privind taxa pe valoarea adăugată”

- 60 lei

Credit contul 521 „Datorii comerciale curente”, subcontul 5211 „Datorii comerciale în ţară” - 300lei Datoriile se înregistrează în baza documentelor de livrare, care însoţesc bunurile intrate de la furnizori sau serviciile prestate de către aceştia. Pentru livrările impozabile cu TVA se întocmesc facturile fiscale care au fost introduse de la 1 martie 2002, iar pentru livrările neimpozabile – facturile de expediţie. Datoriile faţă de personal privind retribuirea muncii se concretizează în drepturile angajaţilor aferente muncii prestate care se stabilesc prin negocieri colective sau individuale între persoane fizice şi întreprindere. Statul garantează şi reglementează mărimea minimă a salariului, a unor adaosuri şi sporuri cu caracter de compensare care se stabilesc după caz în raport cu rezultatele obţinute, condiţiile de muncă concrete, vechimea în muncă şi poartă un caracter de stimulare sau compensare.

Salariul brut - salariul de bază la care se adaugă sporuri, indemnizaţii şi alte adaosuri la salarii. Salariul brut fără suma totală a reţinerilor din salariu reprezintă salariul net spre plată. Calculul venitului impozabil şi impozitului pe venit se face în bază cumulativă, de la începutul anului sau din momentul angajării la serviciu, în fişa personală deschisă pentru fiecare salariat. Pentru generalizarea informaţiei privind decontările cu personalul întreprinderii aferente remuneraţiilor şi sumelor depuse este destinat contul de pasiv 531 “Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”. În creditul acestui cont se reflectă remuneraţiile calculate, iar în debit – sumele achitate şi reţinute. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind retribuirea muncii la finele perioadei de gestiune. Conform tabelului de evidenta a folosirii timpului de munca pe luna. Se va calcula saraliul anajatilor care atinge suma de 743 240 mii lei. Pentru analiza modul de calculare a impozitului autorul va analiza exemplul angajatului Rotaru Daria. La suma venitului calculat se reflectă(anexa ): Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative”, subcontul 7131 ,,Cheltuieli cu personalul administrativ”

- 4375,00 lei

Credit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ,,Datorii salariale”

-

4375,00 lei De la venitul calculat se determină suma reținerilor: CAS = 4375 lei * 4,5% = 196.88 lei PAM =4375 lei * 6% = 262.50 lei Venitul impozabil = 4375 lei – 196.88 lei – 262.50 lei = 3915.62lei Impozitul pe venit = 3915.62 lei * 7% + (4375 lei – 3915.62 lei) * 18% = 132.03 lei La suma reținerilor se reflectă: Debit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ,,Datorii salariale”

-

591.41 lei Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale şi medicale”, subcontul 5331 ”Datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat”

- 196.88 lei

Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale şi medicale”, subcontul 5332 ”Datorii faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală”

- 262.50 lei

Credit contul 534 ,,Datorii faţă de buget”, subcontul 5342 ”Datorii privind impozitul pe venit din salariu”

- 132.03 lei

Venitul indreptat spre plată se calculează deducânt suma deducerilor din venitul calculat:

Venitul îndreptat spre plată = 4375 – 591.41 lei = 3783.59 lei La achitarea salariului în baza Listei de plată în contabilitate se reflectă: Debit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ,,Datorii salariale”

-

3783.59 lei Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ,,Numerar la conturi nelegat”

- 3783.59 lei

Pentru analiza modul de calculare a impozitului autorul va analiza exemplul angajatului Cojocaru Victor. La suma venitului calculat se reflectă(anexa ): Debit contul 713 ,,Cheltuieli administrative”, subcontul 7131 ,,Cheltuieli cu personalul administrativ”

- 4375,00 lei

Credit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ,,Datorii salariale”

-

4375,00 lei De la venitul calculat se determină suma reținerilor: CAS = 4375 lei * 4,5% = 196.88 lei PAM =4375 lei * 6% = 262.50 lei Venitul impozabil = 4375 lei – 196.88 lei – 262.50 lei = 3915.62lei Impozitul pe venit = 3915.62 lei * 7% + (4375 lei – 3915.62 lei) * 18% = 132.03 lei La suma reținerilor se reflectă: Debit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ,,Datorii salariale”

-

591.41 lei Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale şi medicale”, subcontul 5331 ”Datorii faţă de bugetul asigurărilor sociale de stat”

- 196.88 lei

Credit contul 533 ,,Datorii privind asigurările sociale şi medicale”, subcontul 5332 ”Datorii faţă de fondurile asigurării obligatorii de asistenţă medicală”

- 262.50 lei

Credit contul 534 ,,Datorii faţă de buget”, subcontul 5342 ”Datorii privind impozitul pe venit din salariu”

- 132.03 lei

Venitul indreptat spre plată se calculează deducânt suma deducerilor din venitul calculat: Venitul îndreptat spre plată = 4375 – 591.41 lei = 3783.59 lei La achitarea salariului în baza Listei de plată în contabilitate se reflectă:

Debit contul 531 ,,Datorii faţă de personal privind retribuirea muncii”, subcontul 5311 ,,Datorii salariale”

-

3783.59 lei Credit contul 242 ,,Conturi curente în monedă naţională”, subcontul 2421 ,,Numerar la conturi nelegat”

- 3783.59 lei

Conform foaei de parcurs soferului Soimu Corneliu I sa elibera suma de 1 117 lei pentru combustibil astfel o sa avem formula Debit 211 ,,Materiale Debit 521 ,,Datorii Comerciale” Relaţiile întreprinderii cu personalul pot fi exprimate atât în datorii salariale, cât şi în datorii rezultate din alte operaţiuni. Acestea pot fi datorii faţă de salariaţi pentru sumele cheltuite de aceştea din contul propriu în interesele întreprinderii pentru acoperirea unor cheltuieli şi stingerea datoriilor întreprinderii în special, datorii faţă de titularii de avans. Pentru evidenţa decontărilor cu personalul întreprinderii privind alte operaţiuni, cu excepţia decontărilor privind retribuirea muncii, este destinat contul de pasiv 532 “Datorii faţă de personal privind alte operaţii”. În creditul acestui cont se reflectă datoriile privind alte operaţiuni calculate personalului, iar în debit – achitarea şi trecerea la scăderi a datoriilor faţă de personal. Soldul acestui cont este creditor şi reprezintă datoriile întreprinderii faţă de personal privind alte operaţiuni la finele perioadei de gestiune. 3.3.Contabilitatea costurilor de producţie, cheltuielilor şi a veniturilor. În procesul desfăşurării activităţii entităţii apar diverse cheltuieli care generează modificări patrimoniale sub formă de diminuarea activelor sau majorarea datoriilor. Deci, conform S.N.C , Cheltuielile reprezintă diminuări ale beneficiilor economice înregistrate în perioada de gestiune sub formă de ieşiri, reduceri ale valorii activelor sau de creştere ale datoriilor care contribuie la diminuări ale capitalului propriu (rezultatul financiar), altele decît cele rezultate din distribuirea acetuia proprietarilor. Clasificarea cheltuielilor pe tipuri de activităţi şi evenimente extraordinare prevăzute în reglementările contabile actuale şi aplicată la entităţile autohtone poartă un caracter convenţional, nu este argumentată economic şi nu stabileşte criterii clare de delimitare a cheltuielilor aferente activităţilor de bază. Ea creează dificultăţi considerabile pentru entitate la calcularea indicatorilor financiari şi fiscali. Astfel în teză sînt caracterizate detaliat grupele de cheltuieli specificate şi se propune ca componenţa acestora să fie stabilită sub aspect complex de

către fiecare entitate independent, în funcţie de semnificaţia, regularitatea obţinerii şi gradul de influenţă a personalului entităţii asupra tranzacţiilor generatoare de cheltuieli. Conturile din clasa 7 „Cheltuieli” sînt conturi de activ. În debitul acestor conturi pe parcursul perioadei de gestiune se înregistrează cu total cumulativ de la începutul perioadei cheltuielile recunoscute în conformitate cu standardele de contabilitate, iar în credit – decontarea la finele perioadei de gestiune a cheltuielilor acumulate la rezultatul financiar total. Conform politicilor contabile entitatea poate înregistra pe parcursul perioadei de gestiune în creditul conturilor clasei 7 „Cheltuieli” ajustarea cheltuielilor prin întocmirea înregistrărilor contabile inverse. Cheltuielile entităţii includ toate consumurile şi pierderile apărute ca rezultat al activităţii economico-financiare. Spre deosebire de consumuri, cheltuielile nu se includ în costul produselor fabricate, dar se reflect în Raportul de profit şi pierder şi se scad din calcularea veniturilor la determinarea profitului(pierderii) net al perioadei de gestiune. Cheltuielile pot fi definite: În funcţie de direcţiile efectuării, acestora se subdivizează în trei grupe : 

Cheltuieli ale activităţii operaţionale



Cheltuieli ale altor activităţi



Cheltuieli privind impozitul pe venit Costul vînzărilor reprezintă o parte din consumurile aferente produselor, mărfurilor

vîndute şi serviciilor prestate. Acesta cuprinde : a.

La entităţile de producţie – consumurile materiale directe, consumurile directe privind

retribuirea muncii, inclusiv contribuţiile pentru asigurările sociale, consumurile indirecte de producţie aferente produselor vîndute; b.

La entităţile de comerţ – valoarea de bilanţ a mărfurilor vîndute ( suma cea mai mică

dintre valoarea de intrare a mărfurilor procurate şi valoarea realizabilă netă); c.

La entităţile de prestări servicii, consumurile de materiale, consumurile privind

retribuirea muncii, precum şi consumurile indirecte de producţie aferente serviciilor prestate. Cheltuielile de distribuire sunt cheltuielile aferente desfacerii produselor, mărfurilor şi prestărilor de servicii, şi anume 

Cheltuieli cu personalul comercial;



Cheltuieli privind amortizarea;



Întreţinerea şi reparaţtia activelor imobilizate cu destinţie comercială;



Cheltuieli cu ambalajele şi alte materiale utilizate la comercializarea produselor şi

mărfurilor ; 

Cheltuieli de transportare a produselor şi mărfurilor;



Cheltuieli de publicitate şi marketing;



Cheltuieli privind reparaţiile de deservirea produselor şi mărfurilor în perioada de

garanţie; 

Cheltuieli privind creanţele comerciale compromise



Cheltuieli prvind returnările şi reducerile şi alte cheltuieli de distribuire.

Cheltuielile administrative cuprind cheltuielile privind deservirea şi întreţinerea entităţii în ansamblu: 1. Cheltuieli cu personalul administrativ; 2. Cheltuieli privind amortizarea, întreţinerea şi reparaţia activelor imobilizate cu destinaţie administrativă; 3. Cheltuieli cu impozitele şi taxele, cu excepţia impozitului pe venit; 4. Cheltuieli în scopuri de filantropie şi sponsorizare; 5. Cheltuieli privind serviciile cu destinaţie administrativă; 6. Cheltuieli privind delegarea personaluli administrativ şi alte cheltuieli administrative. Alte cheltuieli din activitatea operaţională cuprind: 1.

cheltuieli privind sancţiunile, dobînzile, valoarea contabilă şi cheltuielile aferente altor

active circulante ieşite; 2.

Cheltuieli privind lipsurile şi pierderile din deteriorarea activelor imobilizate şi

circulante; 3.

Cheltuieli privind creanţele compromise decontate cu excepţia celor comerciale;

4.

Cheltuieli aferente evaluării stocurilor la valoarea realizabilă netă şi alte cheltuieli

operaţionale .

Cheltuieli altor activităţi cuprind cheltuielile suportate de entitate la desfăşurarea altor feluri de activităţi. Acestea cuprind:

Cheltuieli cu active imobilizate: 

Valoarea contabilă a activelor imobilizate, investiţii imobiliare ieşite ( vîndute, transmise

în schimbul altor active) , cu excepţia lipsurilor constatate la inventariere, şi transmire terţilor ca depunere în capitalul social, predate în leasing financiar; 

Partea neamortizată a valorii amortizabile a imobilizărilor necorporale şi corporale,

investiţiilor imobiliare casate înainte de expirarea duratei de viaţă utilă; 

Pierderi rezultate din casarea imobilizărilor corporale şi investiţiilor imobiliare în cazul

cînd valoarea bunurilor obţinute în urma casării este mai mică decît valoarea reziduală a acestora; 

Suma provizionului constituit periodic pentru costurile semnificative privind dezafectarea

activelor imobilizate; Pierderi din deprecierea activelor imobilizate Cheltuieli financiare rezultă din modificarea mărimii şi structurii capitalului propriu, împrumuturilor şi creditelor entităţii. Acestea cuprind : 

Diferenţele nefavorabile de curs valutar şi de sumă;



Cheltuieli privind redevenţele;



Cheltuieli aferente emisiunii acţiunilor proprii şi efectuării operaţiunilor cu acestea;



Valoarea contabiloă a activelor imobilizate şi circulante transmise cu titlu gratuit;



Alte cheltuieli financiare

Cheltuieli excepţionale: 1.

Valoarea contabilă a activelor imobilizate şi circulante ieşite ( distruse, casate,

expropriate etc. ) ca rezultat al accidentelor, incendiilor, calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale ; 2.

Valoarea prejudiciilor ( defectelor ) din deteriorările bunurilor în urma accidentelor,

incendiilor, calamităţilor naturale şi altor evenimente excepţionale; 3.

Cheltuieli

legate

de

prevenirea

şi/sau

lichidarea

excepţionale; Salariile angajaţiilor La contabilizarea cheltuielilor apar două probleme principale:

consecinţelor

evenimentelor



Determinarea (evaluarea) cheltuielilor, adică calcularea sumei acestora care urmează să

fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare; 

Constatarea cheltuielilor, adică stabilirea perioadei de gestiune în care aceasta trebuie să

fie reflectate în contabilitate şi rapoartele financiare. În valoarea de intrare se include valoarea de cumpărare a activului, reflectată în documentele de însoţire prezentate de furnizori cum ar fi ( facura fiscală sau factura de expediţie) consumurile aferente procurării care sînt efectuate la intrarea activelor şi se determină conform datelor din documentele primare întocmite la calcularea retribuţiilor hamalilor pentru lucrările de încărcaredescărcare executate ( bonuri de lucru, rapoarte de schimb) prestarea serviciilor privind transportarea ( calculul repartizării serviciilor producţiilor auxiliare, documentele de însoţire ale furnizorilor). 

Una din cele mai dificile probleme este evaluarea consumurilor care urmează a fi incluse

în costul produselor fabricate şi serviciilor prestate. Modul de evaluare a consumurilor depinde de elemetele componenţa acestora, metodele de evaluare. Pentru cheltuielile ce țin de costul vînzărilor 711 vor fi reflectate următoarele formuli:



Debitul contului 711 ,,Costul vînzărilor"



Creditul contului 216 ,,Produse"



Creditul contului 217 ,,Mărfuri"



Creditul contului 811 ,,Activitatea de bază"



Creditul contului 812 ,,Activitatea auxiliară" Pentru cheltuielile de distribuire care apar în procesul de prestare a serviciilor întro perioadă de gestiune precum și vînzarea produselor și mărfurilor o să avem următoarea formula contabilă: Debitul contului 712 ,,Cheltuieli de distribuire" Creditul contului 211 ,,Materiale" Creditul contului 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii" Creditul contului 533 ,, Datorii privind asigurările" Creditul contului 812 ,, Activitatea auxiliară" Creditul contului 521 ,, Datorii comerciale curente" Creditul contului 522 ,, Datorii curente față de părțile afiliate"

Cheltuielile administrative sunt legate de deservirea întreprinderii astfel toate cheltuielile care sunt legate de aceasta sunt repartizate în 713 astfel pentru acesta pot fi enumerate următoarele formule: În cazul în care avem achitarea pentru serviciile juridice, de audit, poștale, servicii bancare, servicii telefonice vor fi repartizate în contul dat astfel avem formula: Debitul contului 713 ,, Cheltuieli administrative" Creditul contului 241 ,, Casa '' Creditul contului 242 ,, Cont curent în valută națională" Creditl contului 244 ,, Alte conturi bancare'' Pentru a reflecta cheltuielile legate nemijlocit de întreținerea transportului de serviciu o să reflectăm umătoarea formulă contabilă precum: Debitul contului 712 ,,Cheltuieli administrative" Creditul contului 211 ,, Materiale" Creditul contului 124 ,, Uzura mijloacelor fixe'' Creditul contului 531 ,, Datorii față de personal privind retribuirea muncii" Creditul contului 533 ,, Datorii privind asigurările" La finele fiecărei perioade de gestiune rulajul din debitul contului 714 „Alte cheltuieli operaţionale” se reflectă în rândul cu aceeaşi denumire 070 al Raportului privind rezultatele financiare şi se ia în calcul la determinarea rezultatului financiar. La finele anului de gestiune, conturile de evidenţă a cheltuielilor activităţii operaţionale se închid prin trecerea rulajelor debitoare ale acestora la rezultatul financiar. În acest caz se întocmeşte formula contabilă:

Debitul contului 351 ,,Rezultat financiar'' Creditul contului 711 ,, Costul vînzărilrțț Creditul contului 712 ,, Cheltuieli de distribuire'' Creditul contului 713 ,, Cheltuieli administrative'' Creditul contului 714 ,, Alte cheltuieli din activitatea operațională''

Pentru desfăşurarea activităţii fiecare entitate activează în baza unui sistem de reglementări normative a contabilităţii.

Sistemul de reglementare normativă al contabilităţii reprezintă totalitatea actelor legislative şi normative, care reglementează ţinerea contabilităţii şi întocmirea rapoartelor financiare. Prin aceasta se asigură urmărirea şi raportarea unitară a indicatorilor economicofinanciari, contabilitatea cuprinde o terminologie unică şi este bazată pe anumite reguli comune pentru toate intreprinderile care desfăşoară activitatea de întreprinzător şi este înregistrată în Republica Moldova, indiferent de tipul de proprietate, aparenţă ramurală şi forma organizatoriejuridică a acesteia ( Cu excepţia organizaţiilor bugetare). Ca acte legislative şi normative privind reglementarea contabilităţii în Republica Moldova se aplică: 

Legea contabilităţii nr. 113 -XVI din 27.04.2007 care a intrat în vigoare din 1 ianuarie

2008, reprezintă legea conform căreia entităţile ( persoanele juridice şi fizice care desfăşoară activitatea de întreprinzător, organizaţiiler necomerciale, instituţiile publice, notarii, avocaţii şi birourile înfiinţate de aceştia, reprezentantele şi filiale ale entităţii nerezidente, înregistrate în Republica Moldova, indiferent de domeniul de activitate, tipul de proprietate şi forma juridică de organizare) sînt obligate să ţină contabilitatea şi să întocmească situaţiile financiare în modul prevăzut de legea menţionată, de standardele de contabilitate, de planu de conturi contabile şi de alt acte normative în vigoare. 

Standardele Naţionale de Contabilitate ( S.N.C) – norma generală şi reguli de ţinerea a

contabilităţii, evaluarea şi constatarea activelor, capitalului propriu, datoriilor veniturilor, cheltuielilor şi rezultatelor financiare; 

Comentariile la SNC reprezintă explicaţii oficiale în baza exemplelor concrete privind

aplicarea prevederilor SNC; 

Planu de conturi contabile ale activităţii economico-financiare este un model normativ

privind clasificarea şi codificarea conturilor el reprezintă un tablou al sistemuli de conturi în cadrul căruia fiecare cont este desemnat printr-o denumire şi simbol cific; 

Codul fiscal – stabileşte principii generale ale impozitării în Republica Moldova şi

relaţiile ce ţin de executarea obligaţiilor fiscale în ce priveşte impozitele şi taxele generale de stat;

Legea Contabilităţii stabileşte regulile generale, referitoare la : 

Modul de organizare şi ţinere a contabilităţii, întocmirea şi întocmirea rapoartelor

financiare, inclusive termenele de prezentare;



Aplicarea standardelor de contabilitate, în funcţie de tipul entităţii;



Utilizarea datelor contabile în scopuri fiscale;



Responsabilităţile şi drepturile entităţilor privind ţinerea contabilităţii şi raportarea

financiară; 

Sistemele de ţinere a contabilităţii şi de prezentare a rapoartelor financiare;



Metodele de recunoaştere a elementelor ( obiectelor ) contabile;



Modul general de contabilizare a stocurilor;

In luna decembrie pe data de 15 al anului 2018 din caseria entitatii a fost acordata suma de 2886.20 Astfel avem urmatoarea operatiune (Anexa 8 ) Debit contul 224.1 Curs de perfectionare Audit – 2775.00 lei Debit contul 713.8 Comision Bancar 1.20 lei Debit 521.1 Plata pentru extras – 110.00 lei Credit 532.1 – 2886.20 In perioada de 31.12.2018 conform facturii fiscal AAF1688017 (Anexa 9 ) Entitatea ,,First Audit International” a beneficiat de pachet de servicii internet astfel avem formula Debit contul 713 ,, Cheltuieli administrative “ – 412.50 lei Credit contul 521 ,, Datorii comerciale curente” 412.50 lei

TVA Debit contul 534.4 – 82.50 lei Credit contul 521 – 82.50 lei In luna decembrie al anului 2018 ,,First Audit International” a beneficiat de servicii de telefonie fixa conform facturii AAF 7997713 formula contabila fiind (Anexa 9 ): Debit contul 713 ,, Cheltuieli administrative “ 437.87 lei Credit contul 521 ,,Datorii comerciale curente “ 437.87 lei TVA Debit contul 534.4 – 87.58 lei

Credit contul 521 – 87.58 lei In perioada de 19.12.2018 conform facturii fiscal AAD 1589261 (Anexa 10 ) Entitatea ,,First Audit International” a beneficiat de pachet de servicii internet astfel avem formula Debit contul 713 ,, Cheltuieli administrative “ – 83.33 lei Credit contul 521 ,, Datorii comerciale curente” 83.33 lei TVA Debit contul 534.4 – 16.67 lei Credit contul 521 – 16.67 lei

Venit este afluxul global de avantaje economice în cursul perioadei de gestiune, rezultat în procesul activităţii ordinare a entității sub formă de majorare a activelor sau diminuare a datoriilor care conduc la creşterea capitalului propriu,

cu excepţia

sporurilor

de

la

contribuţiile proprietarilor entității. Veniturile pot fi: Venituri - creşteri ale beneficiilor economice înregistrate în cursul perioadei de gestiune, sub forma intrărilor de active sau majorării valorii acestora, sau a diminuării datoriilor care au drept rezultat creşteri ale capitalului propriu, cu excepţia creşterilor legate de contribuţiile proprietarilor. Venituri din prestarea serviciilor - venituri din executarea de către entitate a unor lucrări pe parcursul unei anumite perioade de timp (de exemplu, venituri din serviciile de transport, reparaţie, intermediere, consultanţă, instruire, agrement-sport, instalare a utilajului, telefonie, internet, turism). Venituri

din

vînzarea

produselor

şi

mărfurilor - venituri din

comercializarea

bunurilor produse de entitate sau cumpărate pentru a fi revîndute, inclusiv terenurile şi alte imobilizări deţinute în scopuri revînzării. Venituri sub formă de dobînzi  - venituri din utilizarea numerarului sau a echivalentelor acestuia, precum şi din deţinerea obligaţiunilor şi a altor sume datorate entităţii.

Venituri sub formă de redevenţe - (royalty) venituri din utilizarea imobilizărilor necorporale ale entităţii cum ar fi brevetele, mărcile, drepturile de autor (copyright) şi software-ul pentru computere etc. Venituri sub formă de dividende - venituri din cotele deţinute în capitalul social al altor entităţi.

Veniturile din activitatea operaţională se subdivizează în două grupe: 

venituri din vânzări, care cuprind încasările din comercializarea produselor, mărfurilor, prestarea serviciilor, operaţiunile pe bază de barter, contractele de construcţie;



alte venituri operaţionale, din care fac parte sumele primite sau de primit din ieşirea (vânzarea, schimbul) activelor curente, cu excepţia produselor finite şi mărfurilor, arenda operaţională, precum şi sub formă de amenzi, penalităţi, despăgubiri, recuperări de daune materiale, rezultate de modificări ale metodelor de evaluare a activelor curente etc.

Veniturile din activitatea operaţională se înregistrează în contabilitate în baza următoarelor documente primare: 

facturilor fiscale,



facturilor,



proceselor-verbale de primire-predare a serviciilor prestate,



dispoziţiilor de plată,



bonurilor de încasări,



proceselor-verbale de inventariere, etc.

Evidenţa analitică a veniturilor din activitatea operaţională se ţine pe tipuri de venituri, surse, perioade de obţinere a acestora şi alte direcţii stabilite în politica de contabilitate a întreprinderii. Pentru evidenţa sintetică sînt destinate conturile de pasiv 611 “Venituri din vînzări” şi 612 “Alte venituri operaţionale”. În creditul acestor conturi se înregistrează în cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la începutul anului sumele veniturilor constatate în conformitate cu prevederile S.N.C. corespunzătoare, iar în debit – trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare. În cursul anului de gestiune veniturilor din vînzări se înregistrează prin formula contabilă: 1. la suma încasărilor din vânzarea produselor, mărfurilor şi prestarea serviciilor (fără TVA şi accize):



debit contul 241 “Casa”



debit contul 242 “Cont curent în valută naţională”



debit contul 243 “Cont curent în valută străină”



credit contul 611 „Venituri din vînări”

2. la valoarea mărfurilor livrate cumpărătorilor, părţilor legate şi personalului întreprinderii cu achitare ulterioară (fără TVA şi accize): 

debit contul 221 “Creanţe pe termen scurt aferente facturilor comerciale”



debit contul 223 “Creanţe pe termen scurt ale părţilor legate”



debit contul 226 “Creanţe pe termen scurt ale personalului”



credit contul 611 „Venituri din vînări”

Conform facturii IH0209200 entitatea S.A ,,First Audit International” a inregistrat venituri din prestarea serviciilor in suma de 41666.67 mii lei ( anexa 11 ) Debit contul 241 ,,Casa” Credit contul 611 ,,Venituri din vinzari” Calculam Tva afferent serviciului prestart : Debit contul 534.4 ,,Datorii fata de buget’’ Conform facturii IH0209194 entitatea ,,First Audit International” a prestart servicii de contabilitate entitatii Turcost respective suma venitului incasat este de 1666.67 mii lei (Anexa 12) Debit contul 241 ,, Casa “ Credit contul 611 ,, Venituri din vinzari” Suma TVA aferenta operatiunei respective va fi in felul urmator: Debit contul 534.4 ,,Datorii fata de buget “ Credit contul 521 ,,Datorii comerciale” La finele fiecărei perioade de gestiune rulajele creditoare cu total cumulativ de la începutul anului ale conturilor 611 „Venituri din vînzări” şi 612 „Alte venituri operaţionale”se reflectă pe rândurile respectiv 010 şi 040 ale Raportului privind de profit şi pierdere. Închiderea conturilor nominalizate se efectuează la sfârşitul anului de gestiune cu contul 351 “Rezultat financiar total” prin întocmirea formulei contabile:



debit contul 611 “Venituri din vânzări”



debit contul 612 “Alte venituri operaţionale”



credit contul 351 “Rezultat financiar total”

4.1 Analiza rentabilităţii financiare a capitalului propriu Tabelul 4.1.1 Analiza dinamicii rentabilităţii capitalului propriu Indicatori

Anul precedent

Anul curent

Abaterea (+, -)

A

1

2

3

1. Profitul până la impozitare, mii lei

186,9

303,2

+116,3

2. Profitul net, mii lei

165,5

266,0

+100,5

3. Valoarea capitalului propriu, mii lei

1169,1

1435,1

+266,0

21,12

+5,13

18,54

+4,38

4. Rentabilitatea capitalului propriu, 15,99 calculată în baza profitului până la impozitare, % 5. Rentabilitatea capitalului propriu, 14,16 calculată în baza profitului net, % Sursa: Bilanțul, Situația de profit și pierdere (anexa 6).

Conform rezultatelor obţinute se poate constata că la entitatea ,,City-Moda” SRL rentabilitatea capitalului propriu a înregistrat o tendinţă pozitivă de majorare în anul de gestiune faţă de anul precedent de la 14,16 % la 18,54 % sau cu 4,38 puncte procentuale. Mărimea rentabilităţii capitalului propriu, calculată în baza profitului pînă la impozitare a sporit în dinamică de la 15,99 % la 21,12 % sau cu 5,13 puncte procentuale, ceea ce se apreciază pozitiv și denotă sporirea eficienței utilizării capitalului propriu. Tabelul 4.1.2 Date iniţiale pentru analiza factorială a rentabilităţii capitalului propriu Indicatori

Semne

Anul

conven-

precedent

ţionale

Anul curent

Abaterea (+, -)

A

B

1

2

3

1. Venitul din vânzări, mii lei

VV

1131,5

947,2

-184,3

186,9

303,2

+116,3

PN

165,5

266,0

+100,5

B

1

2

3

1169,1

1435,1

+266,0

A

1240,0

1555,4

+315,4

6. Rata pârghiei financiare, coef. Pf

1,0606

1,0838

+0,0232

16,52

32,01

+15,49

0,9125

0,6090

-0,3035

88,55

87,73

-0,82

15,07

19,49

+4,42

- profitului net, %

14,16

18,54

+4,38

- profitului până la impozitare, %

15,99

21,12

+5,13

2. Profitul până la impozitare, mii PPI lei 1. Profitul net, mii lei

Continuarea tabelului 4.1.3 A

4. Valoarea capitalului propriu, CP mii lei 5. Valoarea activelor, mii lei (rd.5 : rd.4) 7. Rentabilitatea vânzărilor, % Rv (rd.2 : rd.1 x 100) 8. Numărul de rotaţii ale activelor Na totale, coef. (rd.1 : rd.5) 9. Rata corelaţiei dintre profitul Rc net şi profitul până la impozitare, % (rd.3 : rd.2 x 100) 10. Rentabilitatea activelor, % 11.

Rentabilitatea

Ra

capitalului Rcp

propriu, calculată în baza:

Sursa: Bilanțul, Situația de profit și pierdere (anexa 6). Tabelul 4.1.4 Calculul influenţei factorilor asupra rentabilităţii capitalului propriu Denumirea factorilor

Calculul

mărimii

influenţei Mărimea influenţei, %

factorilor 1

2

3

Modificarea

pârghiei (+0,0232) x 88,55 x 15,07 :100

+0,31

financiare Modificarea

corelaţiei 1,0838 x (-0,82) x 15,07 :100

-0,13

dintre profitul net şi profitul până la impozitare Modificarea

rentabilităţii 1,0838 x 87,73 x (+4,42) :100

+4,20

activelor Total

+4,38

Conform rezultatelor obţinute se poate constata că la entitatea ,,City-Moda” SRL majorarea rentabilităţii financiare pe parcursul anului de gestiune cu 4,38 puncte, a fost asigurată de influenţa pozitivă a modificării efectului de pîrghi şi a modificării rentabilităţii activelor care au contribuit la sporirea indicatorului rezultativ cu 0,31 puncte procentuale și 4,20 puncte procentuale şi respectiv cu 0,67 puncte procentuale. Modificării corelaţiei dintre profitul net şi profitul pînă la impozitare a determinat reducerea indicatorului rezultativ cu 0,13 puncte procentuale. Deci, rezultatele analizei factoriale dau posibilitate să deducem că entitatea în cauză dispune de rezerve interne de majorare a rentabilităţii financiare pe viitor în valoare de 0,13 %. 4.2 Analiza lichidităţii Din punt de vedere al conţinutului economic, noţiunile respective, în literatura de specialitate, se tratează în mod diferit, însă în cele mai dese cazuri, se recomandă ca atît noţiunile, cît şi formulele de calcul utilizate să fie reflectate astfel: 1. Capacitatea de plată (rata lichidităţii absolute Rla): Rla = Numerar / TDC 2. Solvabilitatea entitatăţii (rata lichidităţii intermediare ( RLi)): Rli = (TAC - S) / TDC 3. Rata lichidităţii totale (RLt): RLt =TAC / TDC Tabelul 4.2.1 Calculul şi aprecierea capacităţii de plată, solvabilităţii şi lichidităţii bilanţului contabil în dinamică Indicatorii

La

finele

precedent

anului La finele anului de Abaterea Mărimile gestiune

relativă

accesibile,

(+, - ), puncte puncte A

1

2

3

4

375,9 : 120,2 = 3,13

-1,59

(0,20 – 0,25)

2. Rata lichidităţii (1110,7 - 0) : 70,9 = (1456,3 - 0) : 120,2 -3,55

(0,70 – 1,00)

1. Rata lichidităţii 334,3 : 70,9 = 4,72 absolute (capacităţii de plată) intermediare

15,67

= 12,12

(solvabilităţii) 3. Rata lichidităţii 1110,7

:

70,9

totale (de acoperire a 15,67

= 1456,3 : 120,2 = -3,55

(2,0 – 2,5)

12,12

bilanţului contabil) Sursa: Bilanțul (anexa 6). În urma calculelor efectuate în tabelul de mai sus, rezultă că la entitatea ,,City-Moda” SRL, în decursul anului de gestiune, a avut loc o tendinţă negativă de reducere a coeficienţilor lichidităţii. În particular, lichiditatea curentă s-a redus de la 15,67 puncte, la începutul anului curent, la 12,12 puncte, la finele anului de gestiune, neatingînd nivelul optim recomandat. Aceasta denotă faptul că entitatea analizată nu utilizează eficient activele sale circulante. Coeficientul lichidităţii intermediare este de 15,67 puncte pentru anul precedent şi 12,12 puncte în anul de gestiune, şi putem constata că acesta nu se încadrează în intervalul optim, aceasta demonstrînd că entitatea analizată nu face faţă datoriilor sale curente fără a include în circuit stocurile. Coeficientul lichidităţii absolute are o valoare cu mult peste limita optimă în ambele perioade de gestiune, reducîndu-se în dinamică de la 4,72 puncte la 3,13 puncte. În consecinţă, entitatea analizată nu gestionează corect numerarul, oferind entităţii posibilitatea de a ocupa o poziţie nefavorabilă din punct de vedere a bunăstării financiare a acesteia. 4.3Analiza structurii surselor de formare a activelor Analiza structurală a surselor financiare ale entităţii poate fi efectuată în următorul tabel: Tabelul 4.3.1 Diagnosticul şi aprecierea structurii surselor de constituire a patrimoniului entității la valoarea reală Indicatori

Semne

La

finele

conven- precedent

anului La finele anului de Abaterea (+, -) gestiune

ţionale

suma, mii ponderea, suma, mii ponderea, Mii lei

%

lei

%

lei

%

1

2

3

4

5

6

5,4

0,44

5,4

0,35

0

-0,09

3.2. Rezerve, total RE

-

-

-

-

-

-

3.3.

1163,7

93,84

1429,7

91,92

+266,0

-1,92

-

-

-

-

-

-

1169,1

94,28

1435,1

92,27

+266,0

-2,01

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

-

5,5

0,44

84,0

5,40

+78,5

+4,96

65,4

5,28

36,2

2,33

-29,2

-2,95

70,9

5,72

120,2

7,73

+49,3

+2,01

1240,0

100

1555,3

100

+315,3

X

A

B

III.Capital propriu x 3.1. Capital social CSS şi suplimentar Profit

partizat

nere- Pnr

(pierderea

neacoperită)

al

anilor precedenţi 3.4. Capital secun- Cs dar Total capitolul III IV.

Datorii

CP pe x

termen lung 4.1. Datorii finan- DFL ciare

pe

termen

lung, total 4.2. Alte datorii pe DLC termen lung, total Total capitolul IV

DTL

V. Datorii curente x 5.1. Datorii finan- DFS ciare curente 5.2. Datorii comer- DCS ciale curente 5.3. Datorii curente DSC calculate Total capitolul V)

DTS

Total general-pasiv TP Sursa: Bilanțul (anexa 6).

Din tabel rezultă că la entitatea ,,City-Moda”SRL sursele de finanţare s-au majorat în anul de gestiune comparativ cu anul precedent de la 1240,0 mii lei la 1555,3 mii lei sau cu 315,3 mii lei.

Această modificare a fost cauzată de majorarea atît a capitalului propriu, cît şi a datoriilor curente care au contribuit la majorarea surselor de finanţare respectiv cu 266,0 mii lei şi respectiv cu 49,3 mii lei. Examinînd structura surselor de finanţare a entităţii analizate, observăm că ponderea esenţială atît în perioada precedentă, cît şi în perioada curentă îi revine capitalului propriu, ceea ce se apreciază pozitiv. Ponderea acestuia în dinamică s-a redus de la 94,28 % la 92,27 % sau cu 2,01 puncte procentuale.

Bibliografie I.

Acte legislative şi normative

1.1. Standartele Naționale de Contabilitate 1.2. Hotărîrea Guvernului RM nr. 338 din 21 martie 2003 cu privire la aprobarea Catalogului mijloacelor fixe şi activelor nemateriale

II.

Manuale, monografii şi lucrări didactice

2.1 Colectiv de autori: Nederiță A., Bucur V., Zlatina N., Contabilitate financiară, Ediția a II-a revăzută și completată, Chișinău, ACAP RM, 2003, 637 p.

2.2 Nederiță A. Corespondența conturilor contabile conform prevederilor S.N.C. și Codul fiscal, Chișinău, 2007, 640 p. 2.3 Timofeenco A., Uzura fiscală a mijloacelor fixe, Chișinău, 2009, 68 p. 2.4 Ţiriulnicova N., Paladi V., Gavriliuc L., Analiza rapoartelor financiare, Ediţia a II-a, revăzută, Chişinău, ACAP RM, 2011, 400 p. III. Articole din ediţii periodice 3.1 Slobodeanu S., Zaharcenco I., Modul de calculare a uzurii mijloacelor fixe în scopuri fiscale, În Contabilitate și audit, 2014, nr. 3, p.10-30 3.2 Țiriulnicova N., Evaluarea ulterioară, amortizarea și derecunoașterea imobilizărilor corporale conform SNC noi, În Contabilitate și audit, 2014, nr. 4, p. 35-40 3.3 Мороз С., О периоде начисления амортизации долгосрочных активов, În Contabilitate și audit, 2015, nr. 11, p. 43-47 IV. Site-ografia 4.1 Legea contabilităţii Nr. 113 din 27.04.2007 www.mf.gov.md/actnorm/contabil/lawcontabil (15.04.2016); 4.2 Ordinul nr. 60 din 29.05.2012 cu privire la aprobarea Regulamentului privind inventarierea http://lex.justice.md/md/344361/ (12.05.2016); 4.3 Planul general de conturi 2015 http://contabilsef.md/pageview.php?l=ro&idc=501 (15.04.2016).