37 0 3MB
Patologie vasculara 1 Dr. Daha Claudiu Sef Lucrari UMF
metode de investigatie traumatismele arterelor periferice traumatismele venoase fistule arterio -venoase arterio-venoase
Metode de investigatie in patologia vasculara:
Non -invazive: Non-invazive:
invazive
oscilometria
arteriografia
pletismografia
angiografia izotopica
masurarea TA Echo Doppler RMN CT
Index glezna brat (IGB)
Metoda simpla si ieftina de confirmare a suspiciunii clinice de boala vasculara periferica
Metoda de screening
Se masoara presiunea sistolica in repaus post efort
Masuratori la nivelul brahialei brahialei,, tibialei posterioare posterioare,, pedioaselor
Indexul glezna-brat (IGB) IGB =
Presiunea sistolica glezna Presiunea sistolica brat
Sensibilitate 95% Specificitate 98%
Exemplu de calcul IGB IGB IGB drept drept 80/160 80/160 == 0.50 0.50 TAS TAS brat brat 150 150 mmHg mmHg
TP TP TAS TAS 40 40 mmHg mmHg DP DP TAS TAS 80 80 mmHg mmHg
IGB IGB stang stang 120/160 120/160 == 0.75 0.75
IGB IGB (normal (normal >0.90) >0.90)
TAS TAS brat brat 160 160 mmHg mmHg
TAS TAS brat brat cea cea mai mai mare mare
TP TP TAS TAS 120 120 mmHg mmHg DP DP TAS TAS 80 80 mmHg mmHg
Cea Cea mai mai mare mare dintre dintre TP TP sau sau DP DP
TP TP == tibiala tibiala posterioara; posterioara; DP DP == dorsalis dorsalis pedis; pedis; TAS TAS == presiunea presiunea arteriala arteriala sistolica. sistolica.
Interpretare IGB
> 1,3 artere necompresibile
> 0,9 -1,3 valoare normala 0,9-1,3
< 0,9 boala vasculara periferica ((sensibilitate sensibilitate 95%) -0,89 obstructie usoara 0,7 0,7-0,89 -0,69 obstructie moderata 0,4 0,4-0,69
< 0,4 ischemie critica
scadere > 20% dupa efort = patologica
Limitarile IGB
Artere necompresibile ((pacienti pacienti varstnici varstnici,, cu DZ, IRC, etc)
IGB calculat in repaus are o sensibilitate mica pentru detectia obstructiei aortoiliace usoare
Nu este conceput pentru a caracteriza gradul de limitare functionala
Valori de repaus normale la pacienti simptomatici pot deveni anormale postefort
Nu face diagnosticul diferential intre stenoza si ocluzie
Traumatismele arterelor periferice
Cauze:
compresiuni directe sau indirecte,
striviri,
intepari,
taieri,
arme albe,
arme de foc, leziuni iatrogene intraoperatorii
Plaga arteriala prin injunghiere cu arma alba
hemoragia externa, cu sange rosu ce iese ritmic din vas;
se poate ajunge la colaps
Traumatism complex prin impuscare
Contuzia arteriala = afectarea partiala a structurilor parietale
Contuzia arteriala
contuzia endarterei - e cea mai frecventa;
contuzia parietala: a mediei si intimei; afecteaza si vasa vasorum; apare
un hematom interstitial, ce poate diseca planurile arterei (hematom disecant);
se produce ischemie acuta a membrului respectiv;
contuzia adventicei: se dezlipeste adventicea de medie;
determina spasm al arterei.
Contuzia endarterei
dezlipirea intimei
tromboza secundara
ischemie acuta perf perf..
Contuzia mediei
lezarea vasa vassorum
hematom disecant
ischemie acuta perf perf..
Contuzia adventicei
iritatie terminatii nervoase
spasm
ischemie acuta perf perf..
Plaga arteriala partiala: = solutie de continuitate, partiala, cu pastrarea unei continuitati a peretelui arterial; plaga poate fi: punctiforma, liniara, transversala;
plaga uscata (nu sangereaza) apare in sectiuni totale ale arterelor de calibru submediu; capetele vasculare se retracta in teaca vasculara; calibrul se reduce prin spasm; apare
o tromboza in forma de “CUI”, ce face sa nu existe sangerare.
Plaga uscata nu sangereaza
Hematom pulsatil
cand plaga e mai mica si laterala se poate ausculta un suflu.
Sectiunea arteriala
prin retractia celor 2 capete si spasm se produce sangerare;
exista si leziuni venoase, nervoase, musculare asociate celor arteriale.
apare sindromul de ischemie acuta, cu durere locala, paloare.
uneori apare o fistula arterio-venoasa; se poate palpa un tril la trecerea sangelui si se ausculta un suflu sistolo-diastolic.
Fistula arteriovenoasa
Elementele agravante ale traumatismelor arteriale
Spasmul arterial insoteste leziunile traumatice arteriale arteriale,, agravand ischemia; persistenta lui este unul din elementele de gravitate ale ischemiei acute periferice
Tromboza secundara apare ca urmare a solutiei de continuitate la nivelul endarterei se extinde cu rapiditate, devine obstructiva agravand iscemia = factor de gravitate
Leziuni asociate -articulare, asociate:: venoase venoase,, nervoase nervoase,, osteo osteo-articulare, musculare,
Hemoragia apare in plagi si sectiuni arteriale. Ea depinde de marimea plagii de aspectul ei, de calibrul arteri, de retractia arterei de compresia viscerelor din jur.
Clinica:
Sindromul de ischemie acuta periferica, cei 6 P Durere (Pain) Absenta pulsului (Pulsellessness) Paloare (Pallor) Racirea tegumentului (Polar sensation) Parestezii sau chiar anestezie (Paresthesias) impotenta functionala (Paralysis)
la care se adauga: hemoragia hematomul hipotensiune semnele celorlate leziuni asociate
Tratamentul leziunilor arteriale
Hemostaza provizorie (compresie digitala, garou, pansament compresiv mesaj, pense etc)
trebuie sa se intervina de urgenta in primele 6 ore;
se restabileste fluxul arterial in axul principal si intoarcerea venoasa;
se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga arteriala;(tratamentul sindromului de compartiment)
se pot face rezectii arteriale, urmate de protezare cu vena sau Gortex (sintetica);
daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni irversibile irversibile,, se face amputatie amputatie..
Sutura plagii arteriale
Plaga arteriala anfractuasa interpunerea de grefon venos
Folosirea unei proteze sintetice
Sutura arteriala T -T
Folosirea unui patch venos prea mare
Traumatisme venoase
Traumatisme venoase
Se asociaza cu cele arteriale arteriale;; afecteaza venele superficiale si profunde profunde..
Cauze: compresii (in fracturi, luxatii, striviri), arme albe, iatrogen (prin perfuzii, angiografie), varice
Traumatisme venoase
Contuzia venoasa apar
leziuni parietale la nivelul peretelui, mai ales a endoteliului;
Sectiunea venoasa apare in plagi lineare, oblice, unice sau multiple. retractia capetelor e mai scazuta decat la artere; hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare; in varice, hemoragiile pot fi abundente; pot
sa apara hematoame compresive pe artere, dand ischemie.
Tratament:
indepartarea cauzei (compresia, luxatia);
anticoagulante, hemostaza venoasa (prin compresie venoasa, ligatura celor 2 capete);
in caz de sectiune de vena importanta se fac operatii restauratoare:
sutura venei cu petece de vena sau sintetice;
by-pass venos.
Traumatisme vasculare specifice
Vasele gatului lezare frecventa v. jugulara interna interna,, rar a. carotida clinica clinica:: hemoragie externa externa,, hematom cervical compresiv pe
cai respiratorii respiratorii,, deficit neurologic urgent IOT, hemostaza hemostaza,, restabilire de flux (v. poate fi ligaturata ligaturata))
Vasele toracice hemotorax masiv / hematom
Vasele abdominale plagi impuscate / injunghiate hemaragie intraperitoneala / hematom retroperitoneal inf., v. renala VCI, v. mzenterica sup./ sup./inf.,
Anevrismul arteriovenos (fistula) = dilatatia anormala a unei comunicatii arterio-venoase (fistula arterio-venoasa); aceasta fistula poate fi congenitala
Etiopatogenia fistulelor:
congenitale: sindromul Parks - Weber;
dobandite: dupa
plagi comunicare
dupa
de artera si vena simultane; apare o (fistula) ce poate evolua la anevrism;
punctii ale organelor parenhimatoase; cand e o hemoragie interstitiala, se formeaza un hematom; apare anevrism.
Fiziopatogenie:
sangele trece din artera in vena, scurtcircuitand patul distal; apare sindromul de ischemie cu tulburari trofice;
proximal, artera se dilata, se alungeste si se supraincarca sistemului venos; apar staza venoasa, varice secundare;
apare o circulatie colaterala bogata;
se produce supraincarcarea cordului drept, cu insuficienta cardiaca dreapta, apoi globala.
Anevrismul arteriovenos
Clinic:
inspectie: dilatarea sistemului venos superficial, tulburari trofice distale, tegumente cu aspect violaceu;
palpare: tumora pulsatila, cu pulsatii sincrone cu sistola; apare tril sau freamat vibrator;
auscultatie: suflu continuu, ce se accentueaza in sistola;
patognomonic: compresia arterei deasupra anevrismului, duce la disparitia semnelor;
in anevrismele de calibru mare apar semne de insuficienta cardiaca, cu dispnee, cianoza
Anevrismul arteriovenos
Diagnosticul: se pune pe angiografie + ecografie + oximetria sangelui
in artera si vena
Tratament: chirurgical
- sutura laterala a orificiilor; rezectia anevrismului, urmata de sutura vaselor cu interpozitii de grefe (operatii reconstructive).