Patologie Vasculara 1 [PDF]

Zitiervorschau

Patologie vasculara 1 Dr. Daha Claudiu Sef Lucrari UMF

metode de investigatie
traumatismele arterelor periferice
traumatismele venoase
fistule arterio -venoase arterio-venoase


Metode de investigatie in patologia vasculara:


Non -invazive: Non-invazive:




invazive

  oscilometria

  arteriografia

  pletismografia

  angiografia izotopica

  masurarea TA   Echo Doppler   RMN   CT

Index glezna brat (IGB)


Metoda simpla si ieftina de confirmare a suspiciunii clinice de boala vasculara periferica




Metoda de screening




Se masoara presiunea sistolica   in repaus   post efort




Masuratori la nivelul brahialei brahialei,, tibialei posterioare posterioare,, pedioaselor

Indexul glezna-brat (IGB) IGB =

Presiunea sistolica glezna Presiunea sistolica brat

Sensibilitate 95% Specificitate 98%

Exemplu de calcul IGB IGB IGB drept drept 80/160 80/160 == 0.50 0.50 TAS TAS brat brat 150 150 mmHg mmHg

TP TP TAS TAS 40 40 mmHg mmHg DP DP TAS TAS 80 80 mmHg mmHg

IGB IGB stang stang 120/160 120/160 == 0.75 0.75

IGB IGB (normal (normal >0.90) >0.90)

TAS TAS brat brat 160 160 mmHg mmHg

TAS TAS brat brat cea cea mai mai mare mare

TP TP TAS TAS 120 120 mmHg mmHg DP DP TAS TAS 80 80 mmHg mmHg

Cea Cea mai mai mare mare dintre dintre TP TP sau sau DP DP

TP TP == tibiala tibiala posterioara; posterioara; DP DP == dorsalis dorsalis pedis; pedis; TAS TAS == presiunea presiunea arteriala arteriala sistolica. sistolica.

Interpretare IGB


> 1,3 artere necompresibile




> 0,9 -1,3 valoare normala 0,9-1,3




< 0,9 boala vasculara periferica ((sensibilitate sensibilitate 95%)  -0,89 obstructie usoara  0,7 0,7-0,89  -0,69 obstructie moderata  0,4 0,4-0,69




< 0,4 ischemie critica




scadere > 20% dupa efort = patologica

Limitarile IGB


Artere necompresibile ((pacienti pacienti varstnici varstnici,, cu DZ, IRC, etc)




IGB calculat in repaus are o sensibilitate mica pentru detectia obstructiei aortoiliace usoare




Nu este conceput pentru a caracteriza gradul de limitare functionala




Valori de repaus normale la pacienti simptomatici pot deveni anormale postefort




Nu face diagnosticul diferential intre stenoza si ocluzie

Traumatismele arterelor periferice

Cauze:


compresiuni directe sau indirecte,




striviri,




intepari,




taieri,




arme albe,





arme de foc, leziuni iatrogene intraoperatorii

Plaga arteriala prin injunghiere cu arma alba


hemoragia externa, cu sange rosu ce iese ritmic din vas;




se poate ajunge la colaps

Traumatism complex prin impuscare

Contuzia arteriala = afectarea partiala a structurilor parietale

Contuzia arteriala


contuzia endarterei - e cea mai frecventa;




contuzia parietala:   a mediei si intimei; afecteaza si vasa vasorum;   apare

un hematom interstitial, ce poate diseca planurile arterei (hematom disecant);

  se produce ischemie acuta a membrului respectiv;




contuzia adventicei:   se dezlipeste adventicea de medie;  

determina spasm al arterei.

Contuzia endarterei


dezlipirea intimei




tromboza secundara




ischemie acuta perf perf..

Contuzia mediei




lezarea vasa vassorum




hematom disecant




ischemie acuta perf perf..

Contuzia adventicei




iritatie terminatii nervoase




spasm




ischemie acuta perf perf..

Plaga arteriala partiala: = solutie de continuitate, partiala, cu pastrarea unei continuitati a peretelui arterial;

plaga poate fi:   punctiforma,   liniara,   transversala;





plaga uscata (nu sangereaza)   apare in sectiuni totale ale arterelor de calibru submediu;   capetele vasculare se retracta in teaca vasculara;   calibrul se reduce prin spasm;   apare

o tromboza in forma de “CUI”, ce face sa nu existe sangerare.

Plaga uscata nu sangereaza

Hematom pulsatil



cand plaga e mai mica si laterala se poate ausculta un suflu.

Sectiunea arteriala


prin retractia celor 2 capete si spasm se produce sangerare;




exista si leziuni venoase, nervoase, musculare asociate celor arteriale.




apare sindromul de ischemie acuta, cu durere locala, paloare.




uneori apare o fistula arterio-venoasa; se poate palpa un tril la trecerea sangelui si se ausculta un suflu sistolo-diastolic.

Fistula arteriovenoasa

Elementele agravante ale traumatismelor arteriale



Spasmul arterial insoteste leziunile traumatice arteriale arteriale,, agravand ischemia; persistenta lui este unul din elementele de gravitate ale ischemiei acute periferice





Tromboza secundara apare ca urmare a solutiei de continuitate la nivelul endarterei se extinde cu rapiditate, devine obstructiva agravand iscemia = factor de gravitate





Leziuni asociate -articulare, asociate:: venoase venoase,, nervoase nervoase,, osteo osteo-articulare, musculare,





Hemoragia apare in plagi si sectiuni arteriale. Ea depinde de marimea plagii de aspectul ei, de calibrul arteri, de retractia arterei de compresia viscerelor din jur.

Clinica:


Sindromul de ischemie acuta periferica, cei 6 P   Durere (Pain)   Absenta pulsului (Pulsellessness)   Paloare (Pallor)   Racirea tegumentului (Polar sensation)   Parestezii sau chiar anestezie (Paresthesias)   impotenta functionala (Paralysis)




la care se adauga:   hemoragia   hematomul   hipotensiune   semnele celorlate leziuni asociate

Tratamentul leziunilor arteriale


Hemostaza provizorie (compresie digitala, garou, pansament compresiv mesaj, pense etc)




trebuie sa se intervina de urgenta in primele 6 ore;




se restabileste fluxul arterial in axul principal si intoarcerea venoasa;




se evacueaza hematomul si se sutureaza plaga arteriala;(tratamentul sindromului de compartiment)




se pot face rezectii arteriale, urmate de protezare cu vena sau Gortex (sintetica);




daca se instaleaza ischemia acuta cu leziuni irversibile irversibile,, se face amputatie amputatie..

Sutura plagii arteriale

Plaga arteriala anfractuasa interpunerea de grefon venos

Folosirea unei proteze sintetice

Sutura arteriala T -T

Folosirea unui patch venos prea mare

Traumatisme venoase

Traumatisme venoase


Se asociaza cu cele arteriale arteriale;; afecteaza venele superficiale si profunde profunde..




Cauze:   compresii (in fracturi, luxatii, striviri),   arme albe,   iatrogen (prin perfuzii, angiografie),   varice

Traumatisme venoase


Contuzia venoasa   apar

leziuni parietale la nivelul peretelui, mai ales a endoteliului;




Sectiunea venoasa   apare in plagi lineare, oblice, unice sau multiple.   retractia capetelor e mai scazuta decat la artere;   hemoragia de tip venos e cu sange inchis la culoare;   in varice, hemoragiile pot fi abundente;   pot

sa apara hematoame compresive pe artere, dand ischemie.

Tratament:


indepartarea cauzei (compresia, luxatia);




anticoagulante, hemostaza venoasa (prin compresie venoasa, ligatura celor 2 capete);




in caz de sectiune de vena importanta se fac operatii restauratoare:




sutura venei cu petece de vena sau sintetice;




by-pass venos.

Traumatisme vasculare specifice


Vasele gatului   lezare frecventa v. jugulara interna interna,, rar a. carotida   clinica clinica:: hemoragie externa externa,, hematom cervical compresiv pe

cai respiratorii respiratorii,, deficit neurologic   urgent IOT, hemostaza hemostaza,, restabilire de flux (v. poate fi ligaturata ligaturata))


Vasele toracice   hemotorax masiv / hematom




Vasele abdominale   plagi impuscate / injunghiate   hemaragie intraperitoneala / hematom retroperitoneal  inf., v. renala  VCI, v. mzenterica sup./ sup./inf.,

Anevrismul arteriovenos (fistula) = dilatatia anormala a unei comunicatii arterio-venoase (fistula arterio-venoasa); aceasta fistula poate fi congenitala

Etiopatogenia fistulelor:


congenitale:   sindromul Parks - Weber;




dobandite:   dupa

plagi comunicare

  dupa

de artera si vena simultane; apare o (fistula) ce poate evolua la anevrism;

punctii ale organelor parenhimatoase; cand e o hemoragie interstitiala, se formeaza un hematom; apare anevrism.

Fiziopatogenie:


sangele trece din artera in vena, scurtcircuitand patul distal; apare sindromul de ischemie cu tulburari trofice;




proximal, artera se dilata, se alungeste si se supraincarca sistemului venos; apar staza venoasa, varice secundare;




apare o circulatie colaterala bogata;




se produce supraincarcarea cordului drept, cu insuficienta cardiaca dreapta, apoi globala.

Anevrismul arteriovenos

Clinic:


inspectie: dilatarea sistemului venos superficial, tulburari trofice distale, tegumente cu aspect violaceu;




palpare: tumora pulsatila, cu pulsatii sincrone cu sistola; apare tril sau freamat vibrator;




auscultatie: suflu continuu, ce se accentueaza in sistola;




patognomonic: compresia arterei deasupra anevrismului, duce la disparitia semnelor;




in anevrismele de calibru mare apar semne de insuficienta cardiaca, cu dispnee, cianoza

Anevrismul arteriovenos


Diagnosticul:   se pune pe angiografie + ecografie + oximetria sangelui

in artera si vena


Tratament:   chirurgical

- sutura laterala a orificiilor; rezectia anevrismului, urmata de sutura vaselor cu interpozitii de grefe (operatii reconstructive).