Relații de iubire. Normalitate și patologie [PDF]

Zitiervorschau

1dl

,iril rrll

OTTO F. KERI\,IBERG

,,j;

tl

lj ,;]

ji rii

'ji t!

Relatii de iubire , Norma litate

;i

li i: :l I

patologie

i

,rj ::j

Traducere din limba englezd de $ie{ania D. Nild

1l

llj ,"ii

li: !:l

iti

!!

irl: ,:.-

.!)

it'.{ :il

i

irjj '"'\ !:i

:l: :!.1

r! il

it) 'll:i

.uil

i'l ll:: _.1

PSII{OLOGIE' PSII{OTERAPIE

Coleclie coordonati de Simona Reghintovschi

ii ,li

't: il

Editoril

lrl l

SILVIU DRAGOMIR VASILE DEM. ZAMFIRESCU

.l

'l

Director editoriall

l

MAGDALENA MARCULESCU

Coperta: FABER STUDIO (S. Olteanu, A. R;dulescu,

D.Dumbrivician)

l

Redactorl l

coRINA COjANU

'l

Dtp: MARIAN CONSTANTIN :

CorecturA: DANIEL FOCSA ROXANA SAMOILESCU

l l 1l

"l l

Descrierea CIP a Bibliotecii Nalionale a Romaniei KERNBERG, OTTO Relaliile de iubire :

normalitate :i patologie

/

In memorin lui Otto Kernberg ; trad.:

ttefania D. NiI;. - Bucure:tj : Editura Trei, 2009 ISBN 978-973-707 253-5

lohn D. Sutherland pi Robert l. Stoller

l :i] I

':i

I. NiF, Stefania (trad.) 'li:l

iiil

159.922.1

l:'i 'l;1

Aceasti carte

a

fost tradusi dupi:

LOVE RELATIONS. Normality and Pathology,

by Otto F. Kernberg, M.D., Yale University Press, USA, 1995

Copyrjght Copyright

o

1995 by dr. Otto F. Kernberg

@

Editura Trei, 2oo9

pentru edilia in limba romanE

lj lr1 irl

t,

'rl ,il i,

27-0490, Bucuresti Tel./Fax: +4 O21 3O0 60 90 e-mail: [email protected] www.edituratrei.ro C.P.

tl irll

ll ,iai

ii ISBN 978-973-707-253-5

ilail jl :i; ,11

il! lrl

I.i

r:i:

T'

Cuprins 7

Cuprirs

11

Prefald

15

Multumiri

T9

Experienfa sexualS

79

37

Rdddcinile biologice ale experienlei pi comportamentului sexual Factori psihosociali Identitatea nucleard de gen Identitatea rolului de gen AJegerea dominantd de obiect Intensitatea dorintei sexuale

4T

Excitafia sexual5

24

fq

29 21

;i dorinla eroticl

52

Instincte, pulsiuni, afecte 9i relafii de obiect Aspecte clinice pi genetice ale dorinfei erotice

o/

Iubirea sexual5 matura

68

Alte considerafii referitoare la dorinta eroticd Dorinld eroticd ti tandrere

43

70 73

Identi-ficarea cu celdlalt Idealizarea gi iubirea sexuald maturd

79

Angajament gi pasiune

9T

Iubirea, Oedip-ul ;i cuplul

9t

Impactul genului

105

Indrirgostkea gi formarea Lrnui cuplu Iubirea sexuald matur5 gi cuplul sexual

io8

Relalii deiubire

. Normalitate

si patologie

116

Psihopatologie

743

Agresivitatea, iubirea gi cuPlul

146

Dscontinuitili

153

Tnangula,tii Perversitatea

155

r57

i63

ti

granilele

268

Perioada de latenfi, dinarnicile de gruir ii convenfionalismul

269

Cuplul;i Grupul

272

Psihologia mullimilor gi cultura de masi Filmul conven!ional

275 276

Granifele 9i timPul Fixagia patologicd la rol

278 281

283 r67

Funcliile Supraeului

179 787

I.ahrlogia reloiiv moderata a Strpracr-rlui Patologia severd a SuPraeului

197

Iubirea in cadrul analitic

205

lubirea de transfer Contratransferul (J ilustrare clinicd

zt3

Patologiamasochiste

2I3 22O 224 233

Masochismu!:Ptezentaregenerald Maso&ismul la birbafi 9i la femei Relafiile de iubile masochiste Dezvolteri in transfer

238

Narcisismul

239 243 25O 261

Caracteristicile relafiilor de iubire narcisice DouA ilustrdri clinice

197 197

289 289 297

Arta erotici in filme Fihnul pornografic Structura filmului convenfional Structura artei erotice in film

Cuplul qi gupul Cuplurile 9i grupurile de adolescenfi Provocirile externe ale cuplului de adulti

DinamicilcPatologieinarcisice

Relalii de duratd la parienerii narcisici

)TTO F. KERNBERG

Relatii de iubire I

. Normahtate tj patologie

PrefatH Cu ani in urmd, cAnd scrierile mele despre pacienfi cu tulburdri de personalitate de tip borderline puneau accentul pe importanfa agresivitifii in psihodinamica lor, un coleg gi un bun

prieten mi-a spus, pe iumdtate glumind: ,,De ce nu scrii despre iubire? Toatd lumea triiegte cu impresia ci te preocupi doar agresivitatea!". I-am promis cX ii voi urma sfatul imediat ce voi g6si rdspuns la anumite intrebdri. A rezuitat aceastd carte, degi frebuie si recunosc ci nu am gdsit rdspunsul la toate acele intrebiri. Cu toate acestea, consider cd am descoperit destul de multe gi ci este rAndui meu de a le impirtigi. Sper ca 9i allii sd aibd ocazia sd elucideze ceea ce este inci un mister. De-a lurrgul secoleloq, tema iubirii i-a preocupat atdt pe poefi, cAt gi pe fiiosofi. Recent, ea a fost analizati in amdnunt de cdtre sociologi pi psihologi. Dar, in mod surprinzito4, literatwa psihanalilicd trateazd iubirea extrem de precar. in repetate rAnduri, in incercirile mele de a studia natura iubirii, relafia dintre erotic gi sexual era irninentd. Am descoperit cd, in comparatie cu abundenla studiilor despre rXspunsul sexua1 din perspectiva biologici, s-a scris foarte pulin despre aceasta ca experiente subiectivd. Analiz6nd acest aspect subiectiv cu pacienfii, foarte cur6nd m-am confruntat cu fantasme incongtien_ te gi cu rdddcinile acestora in sexualitatea infantili - pe scurt, inapoi ia Freud. Drn punct de vedere clinic, am descoperit felul in care cuplurile se foloseau de identificarea proiectivd mutuald pentru a reproduce ,,scenarii" din trecut (experienfe gi fantasme

Relalii de iubire

. Prefati

inconFtiente) in relafiile lor gi cd ,,persecutarea" reciprocd imagiprenati sau real6 generatd de proiectarea Supraeului infantil influeleazd cum gi de formarea unui ideal al Eului comun viata enorm cuplului. Am obserrrat ci este aproape imposibil de prevdzut destinul unei relafii de iubire sau al unei cisdtorii pe baza unei psihopatologii specifice a pacientului. Uneori, diferite tipuri si niveluri a1e psihopatologiei la parteneri par si creeze o potrivire confortabili; alteorr, diferenlele reprezintd sursa incompatibilitStii. intrebdrile ,,Ce unegte cuplurile? Ce le distruge relafia?" m-au bAntuit gi m-au stirnulat sd studiez dinamicile fundamentale aie cuplurilor in relafii intimeSursele mele de informare constau fu1 tratamentul pacienlilor prin psihanalizd 9i psihoterapie psihanalitici, in evaluarea gi tratarea cuplurilor care se confruntau cu conflicte conjugale, 9i in special in studjul de duratd al cuplurilor din perspectiva psihanalizei gi psihoterapiei psihanalitice a1e pacienlilor individuali. CurAnd mi-am dat seama cd era imposibil sd studiez vicisitudinile iubirii {iri a analiza gi vicisitudinile agresivitifii in relafia de cuplu, dar gi la individ. Aspectele agresive ale relaliei erotice de cupiu s-au dovedit extrem de importante in toate relaliiie sexuale intime, un domeniu in care opera deschizdtoare de drumuri a lui Robert J. Stoller mi-a furnizat clarific5ri esenfiale. Dar la fel de importante am considerat a fi componentele agresive ale ambivalentei universale a relaliilor de obiect inti_ me/ precum gi componentele agresive ale presiunilor Supraeului declangate in viata intimS a cuplului. O teorie psihanaliticd a relaliilor de obiect mi-a inlesnit studiul dinamicilor care fac legdtura dintre conflictele inkapsihice gi relafiile interpersonale, din_ tre influenlele reciproce a1e cuplului gi grupul sdu social

inconjurdtor,.;i interdependenta dintre iubire g! agresivitate in loa te a.esle domenii. in concluzie, in ciuda buneior mele intentii, probe incontesta_ bile m-au oblig;at sd imi indrepL aten,tia in prlncipat asupr.a agre_ sivitdfii in acest tratat despre iubire. Da1, mui muti decAt atAt, con_ firmarea nenumiratelor forme in care iubirea gi ugr"rirriiut"u contopesc pi interactioneaze in viala cuplului prn! in .,aloar" "" g, mecanismele prin care iubirea poate integra gi neutraliza agresi_ vitatea gi, in multe cazuri, poate chiar si iasi triumfetoare.'

ii ..,!i:ll t! ,,if

iit :ll

.

,ll"

;t;

ji! OTTO F, KERNBERG

,li:

Relatii de iubir€

, prefat;

llii i+.! i,i.!

)ft

Al u ltu

miri

John D. Sutherland, fost medic la Clinica Tavistock din Londra gi pentru mulfi ani consultant senior a1 Fundaliei Menninger, a fost cel care, pentru prima dati, mi-a indreptat atentia asupra operei lui Henry Dicks. Henry Dicks aplicd teoria relafiilor de obiect a 1ui Fairbaim la studiul conflictelor conjugale, ceea ce mi-a {urnizat un cadru de referinfd extrem de important in incercirile mele de a clari{ica complexele interactiuni ale pacienlilor cu tulburiri de personalitate de tip borderline cu iubilii sau partenerii lor conjugali. Scrierile lui Denise Braunschweig 9i Michel Fain despre dinamicile de grup in cadrul cirora tensiurrile erotice se manifesti in primii ani de viali qi la maturitate mi-au {5cut cunoscute contribuliile psihanalizei franceze la studiul relaliilor de iubire normale si patologice. in tirnpul celor cioui perioade sabatice petrecute 1a Paris, 1ocu1 in care s-au ndscut ideile cuprinse in aceastd carte, am avut privilegiul de a consulta mulfi psihanaligti preocupati de studiul relafiilor de iubire normale gi patologice, in special Didier Anzieu, Denise Braunschweig, Janine Chasseguet-Srnirgel, Christian Davrd, Michel Fain, Pierre Fedida, Andr6 Green, B6id Grunberger, Joyce McDougall gi Franqois Roustang. Serge Lebovici gi Daniel Widlocher m-au ajutat s5-mi clarilic ideile despre teoria afectelor. Mai apoi, Plainer Krausc dir. Saarbri ickcn 9i Ulrich Moscr din Ziirich m-au ajutat si infeleg mai bine patologia comunicirii afectelor in reialiile intime. Am avut onoarea de a mi imprieterri cu cele mai importante persoane dir Statele Unite, care gi-au adus contribufia la studiul

Relatii de

iubire. Multunriri

1..

psjhanaliiic al relatiiicr

dl

iubirc: Martin Bi:;'gr.nann, Ethci Person ti regreLalul l{ober"t Stolle;:. llthel lersorL m a ajuLat sd t:i familiarizez cu importanta oper;i ue care ca ;i Ljonel ( )r'r'sr.l' .ru realizat-o clespre identitatea de gen 9i patologia sexua-li. Martin Bergmann m-a sprijinit iri dobindilea unei perspective istoi'ice asupra natllrii relaliilor cle iubire gi a expresiei acestora in artS; gi Robert Stoller m-a incurajat sd continui analiza legdturilor intime intre erotism 9i agresivitate, pe care el insugi a lansat-o. Contribufiile din aceste domenii aduse de Leon Alfm;rn, Jacob Arlorn', Martha Kirkpatrick 9i lohn Munder-Ross mi-aru stimulat si mai mult gAndirea. De asemenea, ur grup de prieteni 9i colegi apropiafi din ccmunitatea psihanaliiici m j-au acordat un mare a jutor prin re.rc|iile lor critice, incurajatoare gi stimr:iatoare: I{arold BltLrn, Arnold Cooper, William Frosch, William Grossman, Dorald l(aplan, Paulina Kernberg, Robert Michels, Cilbert Rosc, Joseph ;i Anne-Marre Sandier, precum gi Ernst;i Gertlude TiclroSr"rnt profund recunosc[tor ]ui Lciuise Taitt 9i Becky V/hippde pentru munca plScutd 9i rdbditoare depusi de la primele etapc ale proiectului p6nE la finalizarea manuscrisului. Esentjal5 a fost 9i atenfla doamnei tr{4ripple ia fiecare detaliu din acest manuscris, Rosalurd l(ennedy, asistenta mea administratrvf, s-a preocupat indeaproape de organizarea pi coordonarea aciivitilii de 1a bilou care a contribuit in mare misurd la aparilia manuscrisului intr-o perioadi plind de obligalii djvergente gi tern-rene 1imit5. Aceasta este cea de-a treia carte scrisd in striinsd colaborare cu editorul meu Nataiie Altman 9i cu Gladys Topkis, editor senior 1a Yale University Press. Recenzia lor durtl, dar intoicleauna incurajatoare gi plini de tact, a reprezentat inci o dati o experienfE edificatoare.

OTTO F. KFRNBERG

tri sr-. inrlrlraptii fi spr.g 1,,11 prielerri;, colegii ;i colaboratorii m.entjonati, spre pacienfii si studelrtir mei, c.l"c rri au ;riub.rl s; surprincl esenLa problemelor dezbitute inir-un timp mult mai scurt decit as fi sperat vreor:1ati. De asemenea, t()L ei m-au invdtat si accept limitele in cunoagterea acestui vast si complex ilorneniu al experientei umane. Sr;nt de asemenea recunoscatol editorilor. originali care mi-au permis sd reeditez maierialul din urmdtoarele capitole. Tot acest rlateriai a fosl ir mare parte retusat gi mod.ificat. Capitoiul 2: adaptare dupa ,,Neu' Perspeciirres in Fsychoanaiyiic .Af1ect Tirerxy" , in Emoti.on: Thcory, [lesenrch, anrl Expcritnct, ed. R. Plutchik pi H. Kellei.m.rn (Nell' Yorl