Paradigma Cognitiv Comportamentala [PDF]

Zitiervorschau

Paradigma cognitiv comportamentala Analiza comportamentala aplicata utilizeaza tehnici derivate din conditionarea operanta,schimbarea comportamentelor de importanta personala si sociala bazate pe notiunea ca acel comportament este o functie a propriilor consecinte; Comportamentul este o functie a organismelor vii.La oameni comportamentul include actiuni publice si deschise(mers,vorbit) si actiuni ascunse cum ar fi ganditul,simtitul,emotia,amintirea,rezolvarea de probleme,placerea,observatia.Anumiti terapeuti comportamentali definesc comportamentul prin actiuni deschise,dimpotriva altii considera coportamentul compus din actiuni si deschise si ascunse; Analiza comportamentului O ramura a psihologiei interesata cu predictia si controlul comportamentului prin identificarea si manipularea consecintelor care urmeaza comportamentului.Aceasta parere este impamintenita in filozofie cunoscuta sub numele de behaviorism radical.Aceasta ramura aplicata a analizei comportamentului este des utilizata pe linga modificarea comportamentului utilizandu-se termenul de analiza aplicata a comportamentului.Analiza clinica a comportamentului este o ramura mai noua analizei comportamentale asemanata cu psihoterapia pacientului extern. Behaviorismul O ramura conceptuala care s-a consolidat dintr-o cercetare unica a comportamentului si a vietii mentale:o ramura ce subliniaza o stiinta a comportamentului.Stiinta comportamentului cuprinde descoperiri,principii,legi si teorii rezultate din cercetarea comportamentala,pe de alta parte behaviorismul uneste filozofia,ideologia,supozitiile si valorile implicate intr-o stiinta a comportamentului.Teoria comportamentala face parte din behaviorism dar nu sunt sinonime. Modificarea comportamentului Un set de proceduri care sunt derivate dar nu exclusiv din analiza comportamentului,principiilor invatarii operante si teoriilor. Teoria comportamentala Se refera la rotunjirea conceptualizarilor comportamentului uman impamintenite in stiinta de baza a comportamentului si a principiilor invatarii.Exista multe teorii ale comportamentului care impart mai mult sau mai putin aceste proprietati. Terapia comportamentala Cuprinde aplicarea sistematica a principiilor invatarii operante si respondente si teoria contemporana a invatarii pentru intelegerea stiintifica si scaderea suferintei umane in terapie.Abordarea valorizeaza obiectivitatea si cere sa fie aplicate standarde empirice riguroase de dovada a dezvoltarii tratamentului si evolutia pas cu pas a rezultatului tratamentului psihosocial. Terapia cognitiv comportamentala O ramura a terapiei comportamentale care considera cognitia diferita de comportament si de aceea necesita un sistem si procedeuri unice.Cunoasterea mijloceste sau cauzeaza alte comportamente si procesele cognitive imperfecte contribuie la etiologia,mentinerea si tratamentul comportamentului anormal.Terapeutii comportamentului traditional presupun ca cunoasterea este comportament si considera termenul cognitiv-comportamental redundant. Contextul O privire filozofica legata de scrierile lui Stephen Pepper si de filozofia sttiintei cunoscuta ca behaviorimul radical care are ca radacina activitatea intregului organism in contextul sau. Epistemologia O ramura a filozofiei cu interes in in natura si originile cunoasterii cu toate ca terapeutii comportamentali nu sunt in general devotati unei singure teorii epistemologice ,ei adera in general la o epistemologie empirica. Mecanism O pozitie filozofica care adopta ca sursa aparatul si partile care conduc operatiunea.Mecanicistii sustin ca intregul poate deriva din suma partilor si ca descoperirea partilor si relatiilor dintre parti este critica in explicarea comportamentului uman.Mecanicistii in

general sustin o corespondenta bazata pe criterii de adevar si sunt in general nomotetici in intelesul lor. Behaviorismul metodologic O teorie normativa despre conduita stiintifica a psihologiei si se pretinde ca psihologia ar trebui sa se ocupe de comportamentul observabil a organismelor nu de evenimentele mentale cum ar fi gandurile,sentimentele si alte constructii private similare.Motivul este ca evenimentele private nu reusesc sa atinga criteriul acordului publicului.In aceasta privinta referirea la evenimentele mentale nu adauga nimic la explicarea variabilelor care controleaza comportamentul. Analiza comportamentala aplicata utilizeaza tehnici derivate din conditionarea operanta,schimbarea comportamentelor de importanta personala si sociala bazate pe notiunea ca acel comportament este o functie a propriilor consecinte; Comportamentul este o functie a organismelor vii.La oameni comportamentul include actiuni publice si deschise(mers,vorbit) si actiuni ascunse cum ar fi ganditul,simtitul,emotia,amintirea,rezolvarea de probleme,placerea,observatia.Anumiti terapeuti comportamentali definesc comportamentul prin actiuni deschise,dimpotriva altii considera coportamentul compus din actiuni si deschise si ascunse; Analiza comportamentului O ramura a psihologiei interesata cu predictia si controlul comportamentului prin identificarea si manipularea consecintelor care urmeaza comportamentului.Aceasta parere este impamintenita in filozofie cunoscuta sub numele de behaviorism radical.Aceasta ramura aplicata a analizei comportamentului este des utilizata pe linga modificarea comportamentului utilizandu-se termenul de analiza aplicata a comportamentului.Analiza clinica a comportamentului este o ramura mai noua analizei comportamentale asemanata cu psihoterapia pacientului extern. Behaviorismul O ramura conceptuala care s-a consolidat dintr-o cercetare unica a comportamentului si a vietii mentale:o ramura ce subliniaza o stiinta a comportamentului.Stiinta comportamentului cuprinde descoperiri,principii,legi si teorii rezultate din cercetarea comportamentala,pe de alta parte behaviorismul uneste filozofia,ideologia,supozitiile si valorile implicate intr-o stiinta a comportamentului.Teoria comportamentala face parte din behaviorism dar nu sunt sinonime. Modificarea comportamentului Un set de proceduri care sunt derivate dar nu exclusiv din analiza comportamentului,principiilor invatarii operante si teoriilor. Teoria comportamentala Se refera la rotunjirea conceptualizarilor comportamentului uman impamintenite in stiinta de baza a comportamentului si a principiilor invatarii.Exista multe teorii ale comportamentului care impart mai mult sau mai putin aceste proprietati. Terapia comportamentala Cuprinde aplicarea sistematica a principiilor invatarii operante si respondente si teoria contemporana a invatarii pentru intelegerea stiintifica si scaderea suferintei umane in terapie.Abordarea valorizeaza obiectivitatea si cere sa fie aplicate standarde empirice riguroase de dovada a dezvoltarii tratamentului si evolutia pas cu pas a rezultatului tratamentului psihosocial. Terapia cognitiv comportamentala O ramura a terapiei comportamentale care considera cognitia diferita de comportament si de aceea necesita un sistem si procedeuri unice.Cunoasterea mijloceste sau cauzeaza alte comportamente si procesele cognitive imperfecte contribuie la etiologia,mentinerea si tratamentul comportamentului anormal.Terapeutii comportamentului traditional presupun ca cunoasterea este comportament si considera termenul cognitiv-comportamental redundant. Contextul O privire filozofica legata de scrierile lui Stephen Pepper si de filozofia sttiintei cunoscuta ca behaviorimul radical care are ca radacina activitatea intregului organism in contextul sau. Epistemologia O ramura a filozofiei cu interes in in natura si originile cunoasterii cu toate ca

terapeutii comportamentali nu sunt in general devotati unei singure teorii epistemologice ,ei adera in general la o epistemologie empirica. Mecanism O pozitie filozofica care adopta ca sursa aparatul si partile care conduc operatiunea.Mecanicistii sustin ca intregul poate deriva din suma partilor si ca descoperirea partilor si relatiilor dintre parti este critica in explicarea comportamentului uman.Mecanicistii in general sustin o corespondenta bazata pe criterii de adevar si sunt in general nomotetici in intelesul lor. Behaviorismul metodologic O teorie normativa despre conduita stiintifica a psihologiei si se pretinde ca psihologia ar trebui sa se ocupe de comportamentul observabil a organismelor nu de evenimentele mentale cum ar fi gandurile,sentimentele si alte constructii private similare.Motivul este ca evenimentele private nu reusesc sa atinga criteriul acordului publicului.In aceasta privinta referirea la evenimentele mentale nu adauga nimic la explicarea variabilelor care controleaza comportamentul. Psihologia in prima parte a secolului 20 se zbatea cu propria sa identitate ca si stiinta.Psihologia inaintea anului 1913 era considerata o stiinta a vietii mentale si metoda principala de studiu era introspectia.Introspectia si variantele sale reprezentau o incercare sa scoata sistematic la iveala continuturile,structurile si functiile constientului prin complex si adesea metodele intortocheate de a invata participantii la cercetare sa observe si sa raporteze corect experientele lor proprii.Introspectionismul a fost initial o doctrina care sustinea ca lumea ascunsa a vietii mentale private conteaza si constiinta a fost o topica adecvata care a separat-o de de alte stiinte.Toate s-au schimbat in 1913 cu publicarea a celor doua lecturi ale lui John.B. Watson predate in fata Universitatii Coumbia cu titlu Psihologia Dupa Cum o Vad Behavioristii.In prima lectura care a aparut in Revista Psihologica a devenit cunoscuta ca "manifestul behaviorist"Watson a argumentat in forta contra constiintei ca subiect al psihologiei si introspectia ca metoda a psihologiei.In schimb el a sustinut ca psihologia este si ar trebui sa fie o ramura experimentala a stiintei naturale a carei scop teoretic este predictia si controlul comportamentului.In asa fel Watson a incercat sa ne ofere o rationalizare coerenta si legitimizarea metodelor comportamentale care au fost folosite din 1870 pe animale si oameni si sa redefineasca subiectul psihologiei ca si comportament observabil, metodele principale fiind observarea si masurarea comportamentului.In concluzie Watson a mentinut ca se poate intelelege mintea intelegind relatiile dintre stimulii antecedenti de mediu si raspunsurile comportamentale reflexive sau provocate;o privire acum familiara ca o forma initiala a psihologiei stimul-raspuns. Cariera lui John B.Watson in psihologie ca academician a fost intra-adevar influentabila si el poate fi creditat pentru ca a adus munca psihologului rus Ivan Pavlov,in particular cercetarea despre reflexul conditionat,in psihologia americana.Intr-adevar la inceputul anilor "20,Watson si sotia sa Rosalie Rayner au demonstrat achizionarea a fricii conditionate de un soarece alb in cazul deja clasic a micutului Albert si generalizarea acelei frici altor obiecte paroase.Demonstratia a derivat din proceduri conditionante original ale lui Ivan Pavlov:proceduri care sunt cunoscute ca conditionarea clasica Pavloviana.In 1924 Mary cover Jones a continuat demonstrarea cum frica poate fi tratata prin imitatie sociala si expunerea la stimuli fara anticiparea consecintelor negative:o procedura care continua cunoasterea de baza a principiilor conditionarii clasice cum ar fi extinctia prin expunere slaba a domeniului aplicat.In aceasta demonstratie simburii a ce va deveni terapie comportamentala au fost plantati.Cu toate ca a

durata aproape 25 de ani pentru ca ideile lui Watson si a urmasilor lui sa fie recunoscute in anii"30 behaviorismul Watsonian si variantele sale au ocupat rolul principal in psihologia americana.Psihologia a incetat sa fie stiinta constientului si a devenit stiinta comportamentului sine qua non comportament observabil. Edward Tolman este important pentru behaviorismul intentionat:o ramura a behaviorismului care era in mod explicit cognitiva de la inceput din multe puncte de vedere ,este precursorul teoriei cognitive moderne si a miscarii cognitiv-behavioriste in terapia comportamentala.Tolaman s-a identificat ca behaviorist,a evitat introspectia,a minimalizat reflexologia lui Pavlov,a contrazis behaviorismul lui John B.Watson,a respins conectionismul lui Thorndike si a imbratisat psihologia gelstaltista si contextualismul ca psihologie.In 1932 in cartea Comportament Intentionat La Animale si Barbati,Tolman a contrazis ideea de mecanica comportamentului si a insistat ca comportamentul este intentionat si cognitiva unde intentia si cognitia fac parte din intregul contextual behaviorist ca manifestare in comportament nu ca entitati mentale inafara de comportament.In aceasta lucrare Tolman a prefigurat conceptul ce urma se se numeasca variabila intermediara :un concept care reprezinta o incercare de a legitima discutia si interferintele despre cognitie ,scopuri si cele asemanatoare ancorind asemenea implicari in termeni de antecedente observabile si evenimente consecutive.Ulterior Tolman isi va shimba directia gandirii spre ideea ca stiinta despre lume este mediata prin reprezentatii cognitive ale lumii si acele obiective si cognitii vor avea un status ipotetic decat observat.Tolman a prefigurat ceea ce va deveni o sursa majora de discutii conceptuale in terapia comportamentala,cativa terapeuti comportamentali au accentuat statutul cauzal al cognitiei pe cand altii sustineau ca cognitiile nu sunt cauze ale comportamentului dar multe comportamente se cer explicate. Viziunea comportamentala asupra comportamentului anormal este prezis in notiunea ca experienta vietii da un avans comportamentului normal si o retea adaptativa de functionare doar ca experienta de viata poate produce comportament neadaptiv si suferinta umana.Pentru a explica normalul si neadaptativul sunt mentinute aceleasi principii ale invatarii care rezulta in comportamentul functional si care poate produce comportament disfunctional.Comportamentul disfunctional si functional este o chestiune de grad nu de fel.Neadaptativ,anormal sau disfunctional in acest sens reprezinta invatarea complexa ,mai mult ca sigur atribuibila la un deficit sau contingente de mediu nepotrivite.Anormal este mai mult decat o constelatie de simptome cum a fost subliniat in Manualul de Diagnostic si Statistica a Deficientelor Mintale a 4a editie ;anormalitatea reflecta in nucleu procese ale invatarii care sunt ori deficitare ori excesive si care interfereaza cu cu abilitatea persoanei de a trai o viata plina si implinita.Aceasta viziune a comportamentului anormal a supravietuit mai mult sau mai putin intacta si conduce direct spre eforturi in schimbarile comportamentale care incearca sa modifice contingentele de mediu deficitare si nepotrivite care mentin si promoveaza problemele in viata.Presupunerea ca comportamentul anormal este invatat si constrans in vreun fel de factori biologici se traduce intro viziune umanista pe cand mediul nu suferinta persoanei are mare parte din vine.Invatarea pragmatica a terapeutilor comportamentului constrang analiza contextului prezent in care variabilele ca controleaza comportamentul problematic poate fi identificat si chiar influentat direct incluzind factorii care controleaza tendinta clientilor de a raspunde la propriile raspunsuri.Aceasta conceptie este optimista in sensul ca daca cineva poate invata sa se comporte intr-un mod impus atunci el poate invata sa se comporte diferit si sa traiasce intr-o alta viata postterapie.Terapia este vazuta ca un mod de construire si invatare a repertoriilor adaptative si sa distruga relatiile problematice mediu-comportament care contribuie la suferinta. Behaviorismul a fost un punct de referinta in dezbaterile ideologice in psihologie din prima parte a secolului 20 si terapia comportamentului a avut mai multe lovituri pentru

behaviorismul sau.Behaviorismul a reiesit initial ca reactie la preocuparea psihologiei pentru constiinta si introspectionism.Terapia comportamentuluiA reiesit in 1950 ca reactie impotriva incarnarii aplicate a psihologiei a numirii-constiintei psihoanaliza freudiana si verii sai .Aceasta reactie nu era in principal empirica sau experimentala era condusa de concept ,era comportamentala ,era behaviorism stiinta comportamentala in actiune.Behaviorismul a fost in retragere in terapia comportamentala din anii rebeli 1960.In locul sau terapeutii comportamentului au imbratisat cognitivismul si conceptualizarile bio-psiho-sociale.Aceasta revolutie a fost vazuta ca un avans,pentru speculatia legitima in legatura cu constiinta si teoriile derivate din intuitia clinica si bun simt in legatura cu constiinta si evenimentele petrecute sub piele.Sub stindardul empiricismului terapia comportamentului a primit toate stiintele psihologice sub acoperisul sau si in curind un nou sistem conceptual -sistem cognitiv-a inlocuit behaviorismul si discutia despre comportament a fost transferata inca o data spre un loc in afara pielii unde putea fi observata direct.Aceasta revolutie cognitiva a fost in multe privinte o revolutie a rotii conceptuala de 180 de grade ,inapoi la un nivel de interferenta cu toate ca foarte sofisticata si condusa de date ,ca behaviorismul a reactionat asa de vehement impotriva de la inceput.O roatatie de 180 de grade a avut loc cand gandirea comportamentala a fost retrogadata inca o dat la comportamente observabile.Recent terapeutii comportamentali au ajuns la o intelegere cu ideea ca empirismul este o parte din stiinta:o parte pe care terapia comportamentala nu o mai poate reclama.Cealalta parte adesea ignorata in ecuatie este recunoasterea ca stiinta si practica sunt activitati fundamental umane:activitati care sunt influentate de valori.Chiar si alte asa numite stiinte grele recunosc ca stiinta este este incarcata de valoare. Bibliografie: https://www.scribd.com/doc/202482920/