Mircea Mamalauca-Descoperiri Din Perioada Antichitatii Tarzii in Podisul Central Moldovenesc [PDF]

Zitiervorschau

.

9 789731 523675

.

.

Mircea MAMALAUCĂ

DESCOPERIRI DIN PERIOADA ANTICHITĂȚII TÂRZII ÎN PODIȘUL CENTRAL MOLDOVENESC. Necropolele de la Bogdănești-Fălciu, Pogonești și Polocin

Traducere: Norbert Poruciuc, Valentina Fornea Desene: Lidia Dragomir Coperta: Dan Mureșan

EDITURĂ LAUREATĂ a PREMIULUI SENGHOR-CÉSAIRE și a ORDINULUI FRANCOFONIEI ȘI AL DIALOGULUI CULTURILOR „LA PLÉIADE” ÎN GRAD DE CAVALER, acordate de ADUNAREA PARLAMENTARĂ A FRANCOFONIEI (Berna, 2015).

Mircea MAMALAUCĂ

DESCOPERIRI DIN PERIOADA ANTICHITĂȚII TÂRZII ÎN PODIȘUL CENTRAL MOLDOVENESC. Necropolele de la Bogdănești-Fălciu, Pogonești și Polocin Prefață de Ion Ioniță

Casa Editorială Demiurg® Iaşi  2018

Redactor: Mircea Mamalaucă Tehnoredactor: Mircea Mamalaucă, Nicoleta Mureșan, Mircea Oancă Casa Editorială Demiurg (editură acreditată CNCSIS în 2003, reacreditată în 2006 și 2011) Director: asist. univ. dr. Irina CROITORU ( 0740/08.20.05)  Şoseaua Păcurari nr. 68, bl. 550, sc. B, et. 4, ap. 16, 700547 - Iaşi, România  0745/37.81.50 E-mail: [email protected] Consilier editorial: dr. Alexandrina Ioniţă Editura răspunde la comenzi în limita tirajului disponibil. © Mircea Mamalaucă, Casa Editorială Demiurg®

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României MAMALAUCĂ, MIRCEA Descoperiri din perioada antichităţii târzii în Podişul Central Moldovenesc : necropolele de la Bogdăneşti-Fălciu, Pogoneşti şi Polocin / Mircea Mamalaucă ; prefață de Ion Ioniță ; indice de persoane şi localităţi de Alexandrina Ioniţă. - Iaşi : Casa Editorială "Demiurg", 2018 Conţine bibliografie. – Index ISBN 978-973-152-367-5 I. II.

902

Ioniţă, Ioniță (pref.) Ioniţă, Alexandrina (index)

PREFAȚĂ

Vestigiile arheologice aparținând antichității târzii din spațiul estcarpatic românesc s-au bucurat de mai bine de jumătate de secol de o atenție cu totul sporită din partea specialiștilor. Înainte de toate, amploarea și constanța acestor preocupări au fost și rămân încă determinate de nevoia unei cunoașteri aprofundate și cuprinzătoare a perioadei, una foarte complicată și mereu în schimbare. Modificări ample și rapide, mai ales în structura economică și demografică a regiunii, intervin tocmai în acest interval cronologic. În același timp, antichitatea târzie mai prezintă un interes cu totul aparte și pentru că în cadrul ei se prefigurează principalele trăsături definitorii ale Evului Mediu timpuriu. Cercetările de teren, reprezentate de investigații perieghetice, săpături de amploare sau de mai mică întindere, prin care s-au identificat un număr foarte mare de stațiuni (așezări și necropole) ale complexului cultural Sântana de Mureș-Černjachov (sec. IV d. Hr.), stau mărturie pentru aceste preocupări. Ele au permis apoi realizarea unor repertorii și a unor hărți pe zone mai largi sau mai restrânse (pe subunități geografice sau administrative), atât de necesare la evaluarea situației demografice din regiune la acea vreme. De asemenea, aceeași intensitate a cercetărilor este ilustrată și de lucrările de valorificare științifică a descoperirilor. Astfel, în afară de un număr impresionant de note, repertorii și diverse studii, unele din acestea de mare întindere, au mai fost publicate cataloage de expoziție1, precum și ample monografii arheologice pentru stațiunile de la Bârlad-Valea Seacă 2, Budești3, Dănceni4, Lunca5, Mihălășeni6 și Nagornoe7. La acestea se 1

E. Popușoi (coord.), Expoziția ˮRădăcini ale civilizației străromânești în Muntenia de răsărit, Moldova de sud și centrală în sec. III-XI p. Ch. Catalog“, Vaslui 1996; M. Mamalaucă (coord.), Obiceiuri de port în aria culturii Sântana de Mureș. Obiecte de podoabă, amulete, accesorii de vestimentație și toaletă, Editura ASA, București 2005; I. Ioniță, M. Mamalaucă, V. Vornic (coord.), Antichitatea târzie în bazinul Prutului. Catalog, Editura SFERA, Bârlad 2009. 2 V. Palade, Așezarea și necropola de la Bârlad – Valea Seacă (sfârșitul sec. al III-lea – a doua jumătate a sec. al V-lea, Editura ARC 2000, București 2004. 3 Ė. A. Rikman, Pamjatnik ėpochi velikogo pereselenija narodov (po raskopkam poselenija i mogil'nika černjachovskoj kul'tury u sela Budešty), Archeologičeskie pamjatniki Moldavii, 1, Editura Cartea Moldovenească, Chișinău 1967; V. Vornic, Așezarea și necropola de tip Sântana de Mureș – Černjachov de la Budești, ANTIM, Societatea de Studii sud-est Europene din Moldova, Monografii, III, Editura Pontos, Chișinău 2006. 4 I. A. Rafalovič, Dančeny. Mogil'nik černjachovskoj kul'tury III-IV vv. n. ė., Editura Știința, Chișinău 1986.

V

adaugă acum încă o monografie cuprinzătoare, elaborată de Mircea Mamalaucă, în care sunt publicate integral necropolele de la BogdăneștiFălciu, Pogonești și Polocin, toate situate în zona Podișului Central Moldovenesc. Întreaga documentație de șantier și toate obiectele de inventar din mormintele de la Bogdănești, Pogonești și Polocin se găsesc în custodia Muzeului ˮVasile Pârvan“ din Bârlad, dar starea în care ele s-au păstrat nu este aceeași. Săpăturile din necropolele de la Pogonești (58 morminte) și Polocin (79 morminte) au fost efectuate chiar de autorul acestei ultime monografii, prima începând din 19918, iar a doua din anul 2002. Toată documentația întocmită pe șantier, ca și inventarul descoperit în mormintele din cele două necropole s-au păstrat intacte la Muzeul din Bârlad și au putut fi folosite integral la elaborarea monografiei. În ceea ce privește săpăturile din necropola de la Bogdănești, în care s-au dezvelit 152 de morminte, acestea au fost efectuate cu mulți ani înainte de către Vasile Palade. Din păcate, arhiva de șantier pentru necropola de la Bogdănești nu s-a păstrat în întregime. Lipsesc foarte multe planuri de morminte; pentru unele din ele au rămas fotografii, dar acestea nu pot suplini decât parțial absența planurilor desenate. De asemenea, lipsesc și unele piese din inventarul mormintelor, distruse și dispărute cu ocazia cutremurelor devastatoare din 1977 și 1986, care au produs pagube foarte însemnate colecțiilor Muzeului din Bârlad. Domnul Mamalaucă a depus eforturi deosebite pentru a aduna și a sistematiza toată informația existentă în arhiva de șantier. Cred că a fost cea mai bună șansă de valorificare științifică pe care au avut-o descoperirile de la Bogdănești, chiar dacă aceasta a determinat și o prelungire a perioadei de elaborare a monografiei. Prin această monografie, autorul pune în circuitul științific un volum imens de materiale arheologice, provenind din cele trei necropole din Podișul Central Moldovenesc, rămase până acum aproape în totalitate inedite. Catalogul descoperirilor, realizat după o metodologie foarte bine pusă la punct, oferă cu claritate întreaga informație necesară asupra complexelor și pieselor de inventar. De asemenea, cele circa 260 de planșe, cuprinzând în cea mai mare parte desene realizate cu mare acuratețe, 5

I. T. Dragomir, Necropola birituală Sântana de Mureș – Cerneahov (sec. III-IV e. n.) de la Lunca, regiunea de sud a Moldovei, Danubius, XIX, Galați 2001. 6 O. L. Șovan, Necropola de tip Sântana de Mureș – Černjachov de la Mihălășeni (jud. Botoșani), Bibliotheca Archaeologica ˮHierasus“. Monographica, I, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște 2005. 7 A. V. Gudkova, E. Schultze, Gräberfeld und Siedlung Nagornoe 2. Ein Fundplatz der Sântana de Mureș-Černjachov-Kultur an der Unteren Donau, Archäologie in Eurasien, Bd. 35, Habelt-Verlag, Bonn 2017. 8 Un prim sondaj de salvare în această necropolă a fost efectuat de V. Palade în 1990, cu prilejul căruia au fost descoperite primele trei morminte. M. Mamalaucă, Săpăturile arheologice în necropola de secol IV p. Ch. de la Pogonești – Ivești, în Carpica, XXVI, 1, 1997, p. 147-148.

VI

ilustrează toate complexele (morminte, gropi) și materialele arheologice descoperite în cele trei necropole. Pentru o parte din mormintele de la Bogdănești, pentru care nu s-au mai găsit planurile desenate, autorul a încercat o reconstituire a acestora, dar numai în cazurile când existau fotografii ale lor. În situațiile menționate, el a introdus în ilustrație atât reconstituirile, cât și fotografiile după care acestea au fost realizate. Cu toate că cele trei necropole aparțin aceluiași complex cultural (cunoscut de arheologi sub numele de ˮcultura Sântana de MureșČernjachov“) și se află în aceeași subunitate geografică, ele prezintă diferențieri evidente, foarte greu de explicat în stadiul actual de cercetare. Dar cazuri asemănătoare sunt cunoscute și în alte zone ale acestui complex cultural. Spre exemplu, o situație similară se află în spațiul dintre Prut și Nistru, reprezentat de marile necropole de la Dănceni și Budești, prima cu multe morminte foarte bogate, iar a doua cu morminte destul de sărăcăcioase. Situația menționată mai sus l-a determinat cu îndreptățire pe autor să trateze diferențiat cele trei necropole în capitolele lucrării. Astfel, el face o singură tipologie pentru tot inventarul de obiecte din mormintele celor trei necropole. Apoi, la sfârșit stabilește tipurile de obiecte și frecvența lor în fiecare din cele trei necropole, ce au ele în comun și ce le desparte. Tot unitar au fost tratate cele trei necropole și în capitolele referitoare la obiceiurile de port, la cronologie și la concluzii. Doar practicile funerare (rituri și ritualuri) au fost tratate separat, pentru a scoate mai bine în evidență elementele specifice pentru fiecare necropolă. În acest fel, valorificarea științifică a necropolelor de la Bogdănești, Pogonești și Polocin a fost realizată cu multă competență de autor, atât în ceea ce privește partea de analiză, cât și cea de sinteză a tuturor informațiilor pe care le-a avut la dispoziție. Necropolele de la Pogonești (58) și Polocin (79) sunt de proporții mult mai reduse ca număr de morminte față de aceea de la Bogdănești (152), din care cea mai mare parte pare să fi rămas încă necercetată. Numărul mai mic de morminte de la Pogonești și Polocin nu presupune și faptul că ele ar fi de importanță mai redusă. Dimpotrivă, studierea unor asemenea obiective devine obligatorie, pentru a cunoaște tot evantaiul de așezări și comunitățile umane din cuprinsul lor. De altfel, chiar inventarul lor este ilustrat uneori prin obiecte foarte rare și de o reală valoare, cum ar fi mărgica de sticlă cu figuri umane de la Polocin (mormântul 14), sau kernos-ul descoperit întâmplător cu mai mulți ani în urmă în raza localității Pogonești9, piesă unicat în aria acestei culturi. 9

V. Palade, Un vas de cult din secolul al IV-lea e.n. în Moldova, în SCIVA, 29, 2, 1978, p. 283-288.

VII

Existența în mediul culturii Sântana de Mureș-Černjachov a unor așezări și a necropolelor corespunzătoare de dimensiuni reduse sau chiar foarte reduse este deja cunoscută. Un exemplu edificator este oferit de o descoperire de la Iacobeni (jud. Iași), unde în 1962 au fost cercetate mai multe morminte dintr-o necropolă de dimensiuni destul de reduse, așa cum se poate aprecia după configurația terenului. În imediata ei apropiere se află și resturile așezării, tot de dimensiuni reduse10. O situație cu totul identică a fost semnalată și la Todireni (jud. Botoșani)11. Monografia celor trei necropole din Podișul Central Moldovenesc a domnului Mamalaucă vine acum ca un bilanț pentru întreaga sa activitate de cercetare de aproape 30 de ani la Muzeul ˮVasile Pârvan“ din Bârlad, desfășurată cu totală și constantă dăruire. Remarcăm cu acest prilej rigoarea pe care a avut-o la efectuarea cercetărilor de teren din necropolele de la Pogonești și Polocin, precum și la prelucrarea și studierea cu competență a unui volum atât de mare și de diversificat de materiale arheologice. Textul lucrării este clar, dens, fluent și fără cuvinte de prisos, iar vocabularul utilizat este unul adecvat, sobru și echilibrat. Ion IONIȚĂ

10

Din această necropolă a fost publicat deocamdată un singur mormânt. I. Ioniță, Eine Glasschale mit eingeriztem Wabenmuster und Facettenschliff von Iacobeni (Kr. Iași), în Dacia N.S., XXXVIII-XXXIX, 1994-1995 (1997), p. 151-162. 11 I. Ioniță, Din istoria și civilizația dacilor liberi. Dacii din spațiul est-carpatic în secolele II-IV e.n., Editura Junimea, Iași, 1982, p. 92-93, fig. 30-33.

VIII

CUPRINS I. INTRODUCERE …………………………………………………………..……………. 3 II. CATALOGUL DESCOPERIRILOR ......................................................................... 7 A. Necropola de la Bogdănești........................................................................................... 8 B. Necropola de la Pogonești ........................................................................................... 51 C. Necropola de la Polocin .............................................................................................. 65 III. TIPOLOGIA INVENTARULUI ............................................................................... 93 A. Accesorii vestimentare ............................................................................................... 93 B. Obiecte de toaletă ..................................................................................................... 104 C. Obiecte de podoabă și pandantive ............................................................................. 110 D. Obiecte de uz casnic ................................................................................................. 130 E. Obiecte diverse ......................................................................................................... 134 F. Recipiente de lut ....................................................................................................... 135 G. Recipiente de sticlă ................................................................................................... 161 H. Ofrande alimentare ................................................................................................... 163 IV. PRACTICI FUNERARE ......................................................................................... 167 A. Rituri funerare .......................................................................................................... 167 1. Necropola de la Bogdănești .................................................................................... 167 2. Necropola de la Pogonești ...................................................................................... 192 3. Necropola de la Polocin ......................................................................................... 203 B. Ritualuri funerare ..................................................................................................... 217 1. Necropola de la Bogdănești .................................................................................... 217 2. Necropola de la Pogonești ...................................................................................... 221 3. Necropola de la Polocin ......................................................................................... 223 V.

OBICEIURI DE PORT ........................................................................................... 227 A. Accesorii vestimentare ............................................................................................. 227 B. Obiecte de podoabă .................................................................................................. 233

VI. CRONOLOGIE ....................................................................................................... 239 VII. CONCLUZII ............................................................................................................ 257 Archaeological Discoveries (summary) …...……………………………………………... 269 Bibliografie ............................................................................................................................ 359 Indice de autori și localități (Alexandrina Ioniță) …….…..……………..…………........... 369 Ilustrații ………………..……………………………………………………...…….…..… 375

1

CONTENTS

I. INTRODUCTION

3

II. THE CATALOG OF DISCOVERIES A. The Necropolis of Bogdănești B. The Necropolis of Pogonești C. The Necropolis of Polocin

7 8 51 65

III. THE TYPOLOGY OF THE INVENTORY A. Dress accessories B. Grooming items (toiletries) C. Jewelry D. Household tools E. Sundry objects F. Pottery G. Glassware H. Sacred offerings of food

93 93 104 110 130 134 135 161 163

IV. FUNERAL PRACTICES A. Funeral rites The Necropolis of Bogdănești The Necropolis of Pogonești The Necropolis of Polocin B. Funeral rituals The Necropolis of Bogdănești The Necropolis of Pogonești The Necropolis of Polocin

167 167 167 192 203 217 217 221 223

V. DRESSING CUSTOMS (CUSTOMS OF CLOTHING) A. Dress accessories B. Jewelry

227 227 233

VI. CHRONOLOGY VII. CONCLUSIONS Archaeological Discoveries (summary) Bibliography Index of authors and localities (Alexandrina Ioniță) Illustrations

239 257 269 359 369 375

2

I. INTRODUCERE În lucrarea de față ne propunem prezentarea rezultatelor cercetărilor de teren desfășurate în trei situri arheologice, respectiv în trei necropole aparţinând culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Ele se află în trei puncte diferite, din partea de sud a Podişului Central Moldovenesc, respectiv în Podişul Bârladului, completând în mod fericit descoperiri mai vechi, surprinzând un segment istoric de mare importanţă privitor la evoluția comunităţilor umane din acest spațiu, într-o epocă de transformări majore în plan etnic, cultural și politic. Lucrarea valorifică informațiile și materialul arheologic recoltat în urma cercetărilor proprii, desfăşurate pe parcursul a mai bine de două decenii, în două situri arheologice aflate în apropierea punctului de vărsare a Tutovei în râul Bârlad. Acestea sunt necropolele de la Pogonești şi Polocin (com. Pogonești, jud. Vaslui). Cele două situri se află la circa 25 km sud de oraşul Bârlad, acolo unde cu mai mult timp în urmă au fost descoperite şi cercetate mai multe așezări și necropole aparţinând aceleiaşi perioade istorice. Dintre acestea amintim marea necropolă şi aşezarea de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004), necropola de la BârladCasa de Apă, din zona centrală a municipiului (Palade 1971a), precum şi aşezarea de la Zorleni-Fântânele (Palade 1969), de unde provine, printre altele, un interesant cuptor de ars ceramică, cu întreaga șarjă în interior. Referitor la cadrul geografic, cele două necropole se găsesc în zona Colinelor Tutovei, la periferia Podișului Central Moldovenesc. Prima necropolă, respectiv cea de la Pogonești s-a aflat de-a lungul malului stâng al pârâului Tutova, pe direcția nord-sud, la poalele dealurilor din partea de est a comunei Pogonești. A doua necropolă era situată pe malul drept al Tutovei, în apropierea satului Polocin, din aceeași comună, aflată la circa 2,5 km de centrul administrativ. Din punct de vedere geologic, zona este parte a Platformei Moldovenești, ce se caracterizează printr-o mobilitate tectonică redusă, o structură și o construcție geologică simplă, formată din depozite argilo-nisipoase, în care peste depozitele meoțiene s-au așternut depozitele Pliocenului mediu reprezentat prin Ponțian și Dacian. Pe șesuri sunt aluviuni argilo-nisipoase de vârstă cuaternară (Băcăuanu și colab. 1980, p. 30). Zona este una de dealuri, reprezentată prin culmi și coline interfluviale, multe din ele puternic afectate de degradări determinate de alunecări de straturi, iar uneori chiar prăbușiri de terenuri. Ca forță principală de modelare a reliefului sunt apele curgătoare, în special pârâul Tutova, care transformă permanent înfățișarea reliefului. Albia majoră a Tutovei are o pantă mică și o lățime de 500-700 m. Înălțimea maximă a reliefului este de 233 m (pe dealul de la vest de satul Belcești), iar cea minimă este de 60 m (pe șesul Tutovei, la sud de satul Polocin) (Gugiuman, Cîrcotă, Băican 1988, p. 171). Din punct de vedere istoric, în Valea Tutovei, aproape de vărsare, în zona comunei Pogonești, în decursul ultimelor decenii au fost semnalate mai multe situri arheologice, în marea lor majoritate încă necercetate. Astfel, la nord de satul Belceşti au fost semnalate resturi de locuire specifice culturii Noua, secolului IV d.Chr., precum şi secolelor VI-VII, VIII-X şi XVI-XVII (Coman 1980, p. 165). La circa 1 km nord de sat sunt menționate resturi de locuire aparţinând, de asemenea, culturii Noua. La circa 1,5 km nord de localitatea Pogonești s-au descoperit mai multe fragmente ceramice aparţinând culturii Criş, secolului IV d.Chr., precum şi secolelor VIII-X (Coman 1980, p. 165). În partea de vest a aceleiași localități, în punctul „La Punte”, au fost recuperate materiale arheologice din perioada secolelor IV, V-VI, VIII-IX şi XVII-XVIII (Coman 1980, p. 165). Tot de aici, mai precis din grădina săteanului Dumitru Toader, provine o monedă din 3

vremea împăratului Traian (Mitrea B. 1972, p. 145). În sfârșit, în punctul „Pe Șes la Colea”, aflat la circa 1,5-2 km vest de sat, s-au găsit fragmente ceramice din vase lucrate la roată, din pastă fină și zgrunțuroasă, între care și resturi dintr-un kernos, lucrat din pastă fină de culoare cenușie-gălbuie (Palade 1978). Din marginea nordică a satului Polocin (fost Breana), din locul numit „La Vernescu”, provin resturi ceramice datate în secolele VIII-IX. De asemenea, la circa 500 m vest de Polocin a fost semnalat un tumul necercetat încă (Coman 1980, p. 165-166). Tot din zona localității Polocin, fără a se cunoaște precis locul de descoperire, provine un vas cu două torți, lucrat la roată din pastă fină, care ar putea fi atribuit culturii dacilor liberi (Popușoi 1996c; Popușoi 2000). Cea de-a treia necropolă luată în studiu, descoperită la aproximativ 80 km ENE de cele două deja menţionate, a fost cercetată în urmă cu mai bine de patru decenii de regretatul arheolog Vasile Palade. Descoperitorul, din nefericire, nu a mai apucat să facă cunoscută lumii ştiinţifice importanta descoperire arheologică de la Bogdăneşti (com. Fălciu, jud. Vaslui). Și în acest caz este vorba de o necropolă birituală, de dimensiuni medii. În ceea ce privește cadrul geografic, necropola din satul Bogdănești se află pe terasa inferioară, din dreapta râului Prut. Din punct de vedere geologic, teritoriul comunei Fălciu este așezat pe depozite argilo-nisipoase de vârsta Sarmațianului superior, Meoțianului și Ponțian–Dacianului. În structura teraselor râului Prut și în albia majoră a acestuia sunt pietrișuri, nisipuri și aluviuni argilo-nisipoase de vârstă Cuaternară (Pleistocen și Holocen). În ceea ce privește relieful, acesta aparține Depresiunii Elan-Sărata, cu înălțimea maximă de 233 m, iar cea minimă de 16 m (Gugiuman, Cîrcotă, Băican 1988, p. 124). Zona în care se află necropola este bogată în mărturii privind locuirea din cele mai vechi timpuri. La circa 700 m nord de sat, între şesul Prutului şi şoseaua Fălciu–Murgeni au fost semnalate resturi de locuire din epoca bronzului (cultura Noua), secolul IV d.Chr. și din secolele IX-X (Coman 1969a, p. 292). Pe terasa interfluvială cuprinsă între pârâul Copăceana și Pruteț au fost reperate vestigii arheologice specifice culturii Noua, secolului IV d.Chr., secolelor V-VI și VIII-XI (Coman 1969b, p. 306-310). În perimetrul necropolei din secolul IV d.Chr. au fost descoperite mai multe locuințe datate în secolele VIII-XI (Ciucă, Palade, Coman 1971, p. 469; Coman 1980, p. 137-138). Din apropierea magazinului sătesc provin mai multe artefacte aparținând culturii Noua, precum și vestigii aparținând secolelor IV d. Chr. și IX-XI (Coman 1969a, p. 292; Udrescu 1973, p. 26). Pe terasa joasă tăiată de calea ferată, care duce spre podul de pe râul Prut, nu la mare distanță de necropolă, au fost observate urme de locuire specifice culturii Noua, secolului IV d.Chr., secolelor V-VI, precum și secolelor X-XI (Coman 1971, p. 482, 493; Zaharia, Petrescu-Dîmbovița, Zaharia 1970, p. 340). Resturi de locuire precucuteniene provin dintr-o așezare aflată pe malul drept al Prutului, din apropierea satului Bogdănești (Marinescu-Bîlcu 1974, p. 155; Vulpe 1956, p. 63). Mai multe situri cu vestigii arheologice din secolul al IV-lea d. Chr. se găsesc și în zona celorlalte localități din comuna Fălciu. Astfel, asemenea așezări au fost semnalate la circa 800 m SSE de satul Bozia și în marginea de SSV a localității Copăceana (Coman 1980, p. 138-139). O altă așezare, împreună cu necropola corespunzătoare, a fost descoperită în marginea sudică a centrului comunal Fălciu (Palade 1971b; Coman 1980, p. 136). De asemenea, așezări din secolul IV d.Chr. au fost identificate în alte trei locuri din satul Rânzești. Una din ele se află în marginea nordică a satului, iar alta la circa 2 km sud de acesta (Coman 1980, p. 139). În sfârșit, a treia așezare, în preajma căreia s-a descoperit și necropola, a fost reperată chiar în vatra satului Rânzești (Coman 1980, p. 139; Ioniță 2007). Necropola de la Bogdănești a fost cercetată de arheologul Vasile Palade în anii 19671972. Datorită faptului că în aceeaşi perioadă, a demarat ample cercetări în necropola şi aşezarea de la Bârlad-Valea Seacă, el a fost nevoit să treacă în plan secund valorificarea descoperirilor din necropola de la Bogdăneşti. Aşa se face că rezultatele obţinute în urma 4

cercetărilor nu au mai reprezentat o prioritate pentru autor. Din fericire, materialul rezultat, carnetele de şantier şi o parte din planurile de săpături s-au păstrat la Muzeul „Vasile Pârvan” din Bârlad, instituţie care, de altfel, a finanţat lucrările din ambele situri arheologice. Din această scurtă prezentare a contextelor în care au fost descoperite şi cercetate cele trei necropole se desprind cu uşurinţă motivele care au stat la baza deciziei de a aborda o asemenea temă. Sigur, una din raţiuni este legată de dorinţa şi obligaţia de a pune în circuitul ştiinţific informaţii privitoare la descoperiri inedite, dintr-o regiune în care perioada migraţiei popoarelor şi, implicit, a culturii Sântana de Mureş-Černjachov este cunoscută și prin alte cercetări şi materiale publicate de-a lungul timpului. Noile descoperiri contribuie în mod evident la îmbogăţirea informațiilor referitoare la prezența și evoluția comunităţilor umane din această parte a României. Descoperirea şi cercetarea sistematică a celor două necropole din apropierea Bârladului, Pogonești „La Movilă” şi Polocin „Islaz”, reprezintă noi contribuţii la formarea unei imagini de ansamblu, mai cuprinzătoare, a tot ceea ce a însemnat cultura Sântana de Mureş–Černjachov, în partea de sud a Podişului Central Moldovenesc, îndeosebi în zona Bârladului. Referitor la cea de-a treia necropolă, respectiv cea de la Bogdăneşti, motivul care ne-a determinat să o introducem în lucrarea de față este legat, pe de-o parte, de dorinţa de a valorifica din punct de vedere ştiinţific un foarte important material arheologic, cu o bogată şi complexă încărcătură informaţională, iar pe de altă parte această descoperire ne va permite raportarea la situaţiile întâlnite, pentru aceeaşi perioadă istorică, în siturile aflate la circa 80 km SV de aceasta. Practic, este o încercare de a prezenta, în paralel, trei necropole cercetate în puncte diferite, totuși relativ apropiate din punct de vedere geografic, existând astfel posibilitatea surprinderii eventualelor sincronizări sau nesincronizări cronologice şi culturale dintre cele trei situri, cu raportarea lor și la alte descoperiri din aceeași regiune. Cu mici excepţii, întregul material arheologic prezentat în această lucrare este necunoscut specialiştilor şi publicului larg. Dacă o parte infimă din materialul arheologic descoperit în cele două necropole de pe cursul pârâului Tutova a putut fi cunoscut, în privinţa descoperirilor din necropola de la Bogdăneşti se poate spune că aproape întregul material arheologic este inedit.

5

6

II. CATALOGUL DESCOPERIRILOR Catalogul cuprinde informațiile complete privitoare la cele trei necropole, în următoarea ordine: Bogdăneşti, Pogonești şi Polocin. În paginile catalogului au fost descrise, mai întâi, mormintele în ordinea descoperirii, indiferent de tipul lor, respectiv de incineraţie sau de înhumaţie. Pentru fiecare mormânt în parte se face o prezentare generală a tipului de complex (forma și amenajarea gropii, poziția scheletului), urmată de enumerarea şi descrierea întregului inventar, începând, acolo unde este cazul, cu accesoriile vestimentare (fibule şi catarame), continuând cu obiectele de uz casnic (cuţite, fusaiole, ace de cusut, cute de gresie, tuburi de os), obiectele de toaletă (piepteni, cuţitaşe de toaletă, ace de păr, pensete, căpăcele de pudriere), obiectele de podoabă (mărgele, verigi, inele), recipientele de lut, recipientele de sticlă și diverse alte obiecte. Catalogul mormintelor din fiecare sit este continuat cu prezentarea gropilor din aceeași perioadă cu acestea, despre care se fac observații cu privire la forma, dimensiunea, inventarul, destinația și poziția lor în cadrul necropolelor. În sfârșit, au mai fost, doar menționate, eventualele complexe datând din alte epoci istorice. La sfârșitul catalogului, pentru fiecare necropolă, au fost prezentate și piesele de inventar care nu provin din complexe, ci au fost descoperite în strat sau au fost recuperate de la suprafața solului. De asemenea, în tabelele în care sunt prezentate fragmentele și vasele ceramice apare, în câteva situații, expresia „culoarea neprecizată”. Este vorba de acele fragmente ceramice descoperite la Bogdănești (pierdute); în schimb, s-au păstrat desenele, pe care, însă, nu sunt informații legate de culoare vaselor din care proveneau cioburile. Parte a corpusului sunt şi planşele cuprinzând planurile mormintelor, la scara 1:20, fotografiile a 64 morminte și desenele tuturor obiectelor de inventar. Majoritatea artefactelor au fost desenate la scara 1:3, dar piesele de mici dimensiuni (fibule, catarame, mărgele, cuţite, inele, verigi, piepteni, recipiente de sticlă, fusaiole, ace, pandantivi, unele fragmente ceramice) sunt redate la scara 1:1. Mărgica cu chipuri umane, descoperită în M 14 din necropola de la Polocin, a fost desenată la scara 2:1, pentru a putea fi mai bine sesizate detaliile. Alte câteva artefacte, având în vedere dimensiunile mai mari, au fost desenate la scările 1:4, 1:5 sau chiar 1:6. În cadrul fiecărei planșe, desenul mormântului este însoțit de cele ale tuturor pieselor din inventarul acestuia. Pentru fiecare necropolă au fost realizate câte un plan, un ortofotoplan cu surprinderea inclusiv a curbelor de nivel și o fotografie cu zona în care s-a aflat aceasta. De asemenea, ilustrația mai cuprinde o hartă cu principalele descoperiri aparţinând culturii Sântana de Mureş-Černjachov de pe teritoriul României și din zonele de la est de Prut, respectiv din Republica Moldova și Ucraina. Abrevierile folosite pentru catalog: L lungime; D diametru; Î înălțime.

7

A. NECROPOLA DE LA BOGDĂNEŞTI Situl arheologic de la Bogdănești (com. Fălciu, jud. Vaslui) a fost semnalat în anul 1967 de regretatul profesor Ghenuță Coman, de la Liceul din Murgeni, un neobosit căutător de vestigii antice, care a și transmis informația specialiștilor de la Muzeul bârlădean. Săpăturile arheologice au fost demarate de Vasile Palade la data de 1 iulie a aceluiași an. Necropola din secolul al IV-lea d.Chr. se află pe o bucată de teren cu lăţimea cuprinsă între 20-40 m şi lungimea de aproximativ 250 m, situată între vechea albie a Prutului şi şoseaua Murgeni-Fălciu, în faţa casei localnicului N. Diaconu. Situl arheologic a fost în mare pericol de a fi distrus, ca urmare a intervenţiilor repetate ale localnicilor, care se aprovizionau cu lut pentru construcţii chiar din perimetrul necropolei. Suprafaţa acesteia a fost afectată, într-o oarecare măsură, şi de un tranşeu săpat în timpul celui de Al Doilea Război Mondial, prilej cu care au fost distruse câteva morminte. Un număr semnificativ de morminte au fost distruse și în urma construcţiei şoselei, dar şi prin amplasarea gospodăriei localnicului mai sus amintit. Din curtea acestuia au fost recuperate câteva morminte, însă, în urma extinderilor continue a construcţiilor, a fost imposibilă intervenţia arheologică, de salvare, în întreg perimetrul. Spre a salva ceea ce se mai putea din întreaga necropolă s-a trasat mai întâi o secțiune magistrală orientată N-S, care a fost extinsă treptat la ambele capete, pentru a surprinde marginile de nord și de sud ale necropolei. Ulterior, pe secțiunea magistrală au fost trasate şanţuri perpendiculare pe ambele laturi. Pe partea de est a fost cercetată întreaga porţiune de teren dintre secțiunea magistrală și malul albiei vechi a Prutului, zonă expusă permanent distrugerii prin dărâmarea malurilor și extracția lutului necesar la confecționarea chirpicilor. Secțiunea magistrală a început din dreptul stâlpului telegrafic, care se găseşte în apropierea fântânii cu roată, din faţa casei lui N. Diaconu, peste drum (spre est). În prima campanie de cercetări au fost descoperite nu mai puțin de 67 de morminte (M 1–65, la care se adaugă alte două morminte, numerotate cu M 4bis și M 35bis) și cinci gropi (G 1–5), iar în următoarea, din anul 1968, au fost descoperite 18 morminte (M 66–83). În cea de-a treia campanie, respectiv în anul 1969, au fost descoperite 16 morminte (M 84–99), iar în 1970 alte 34 (M 100–133) și 14 gropi (G 6-19). Penultima campanie s-a desfășurat în anul 1971, încheindu-se cu descoperirea a încă 13 morminte (M 134–146) și a două gropi cu schelete de câini (A 1-2), iar în ultima campanie din 1972 au mai fost dezvelite alte 4 morminte (M 147–150). În total, la Bogdănești au putut fi salvate 152 de morminte, 54 de incineraţie şi 98 de înhumaţie. Pe teritoriul necropolei de la Bogdănești au fost descoperite și șapte locuințe adâncite în sol aparținând unei așezări datând din secolele IX-X. De asemenea, au fost cercetate și un număr de 21 gropi, din care zece (nr. 6, 9, 10, 12, 14, 15, 16, 17, 18 și 19) aveau în cuprinsul lor fragmente ceramice din secolele IX-X și făceau parte din aceeași așezare cu cele șapte locuințe adâncite în sol. Deși locuințele adâncite în sol și cele zece gropi din secolele IX-X datează din aceeași perioadă, poziționarea lor pe planul săpăturilor este total diferită. Astfel, locuințele adâncite în sol sunt răspândite aproximativ în arealul primelor două treimi din partea de sud a suprafeței cercetate și lipsesc din treimea nordică a ei. În schimb, nouă din cele zece gropi din secolele IX-X se grupează pe o zonă foarte restrânsă din vecinătatea sudică imediată a necropolei. Numai G. 6 din aceeași perioadă are o poziție izolată, aflându-se mult mai la nord de grupa celor nouă gropi, aproximativ în zona centrală a necropolei. Gruparea pe o zonă foarte restrânsă aproape a tuturor gropilor din secolele IX-X sugerează că ele nu erau legate de 8

funcționarea diferitelor locuințe din aceeași perioadă, ci reprezentau, cel mai probabil, cariera din care se scotea lut pentru nevoile gospodărești ale tuturor locuitorilor așezării medievale. Restul de 11 gropi sunt împrăștiate pe tot arealul necropolei, de la marginea de sud (G. 13) până la limita nordică (G. A2) și se împart în trei grupe. Prima grupă cuprinde gropile nr. 1 și 13, având în umplutura lor fragmente ceramice din secolul al IV-lea d.Chr., ceea ce presupune că ele datează, cu multă certitudine, din perioada funcționării necropolei de tip Sântana de Mureș. Grupa a doua cuprinde șapte gropi lipsite de orice fel de inventar (nr. 2, 3, 4, 5, 7, 8, 11). Având în vedere că ele sunt răspândite pe toată suprafața necropolei, adică inclusiv în zona nordică din care complexele de locuire din secolele IX-X lipsesc, ar fi un indiciu că acestea erau legate de funcționarea necropolei și ar data probabil tot din perioada culturii Sântana de Mureș (sec. IV d. Chr.). De altfel, gropi lipsite de inventar au mai fost descoperite și în alte necropole din aceeași perioadă, cum ar fi la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 157-158) și Mihălășeni (Șovan 2005, p. 145-147). A treia grupă cuprinde gropile nr. A1 și A2, având în cuprinsul lor câte un schelet de câine, gropile fiind poziționate la marginea de nord a necropolei. Elementele de inventar pentru datarea acestor gropi lipsesc. Totuși, trebuie menționat că gropile nu pot fi puse în legătură cu resturile de locuire din perioada medievală, întrucât se găsesc în partea de nord a necropolei, acolo unde lipsesc complexele de locuire din secolele IX-X. În schimb, gropi cu schelete de câini au fost descoperite în situl de la Bârlad–Valea Seacă, din perioada culturii Sântana de Mureș (sec. IV d. Chr.), atât în așezare (G. 1; Palade 2004, p. 77, fig. 48), cât și în necropolă (G. 22 și 29; Palade 2004, p. 157-158, fig. 57 și 60). Prin urmare, nu numai gropile nr. 1 și 13 cu fragmente ceramice în umplutura lor, ci și cele șapte gropi lipsite de inventar (nr. 2-5, 7-8, 11) și gropile cu schelete de câini (A1 și A2) ar putea data, foarte probabil, din aceeași perioadă cu necropola de tip Sântana de Mureș (secolul IV d. Chr.). În ceea ce privește documentația de șantier rămasă de la Vasile Palade, menționăm că s-au păstrat toate carnetele cu însemnări făcute în timpul campaniilor de săpături. În schimb, situația este diferită în privința planurilor de morminte. Astfel, planuri de morminte desenate există doar pentru un număr de 48 morminte (nr. 1-3, 5, 8, 10, 12, 16, 19, 22-27, 29-31, 34, 35, 35bis, 36, 39, 41-42, 46, 66-67, 71, 76, 86, 90-91, 94-95, 98, 102, 106, 112, 118, 127, 133, 140, 142, 144-145, 149-150). Pentru alte 65 morminte s-au păstrat fotografii, după care am încercat o reconstituire în desen a planurilor. În cazul acestor morminte, ilustrația care însoțește catalogul cuprinde atât fotografia, cât și reconstituirea în desen (nr. 11, 13, 17, 21, 32, 38, 40, 43-45, 57, 61-63, 65, 69-70, 72-75, 77-79, 82-85, 87-89, 92-93, 100-101, 103-105, 107-110, 113-117, 119-126, 128, 130, 134, 136-139, 141, 143, 146). În sfârșit, pentru 39 de morminte nu s-au păstrat nici planuri desenate, nici fotografii (nr. 4, 4bis, 6-7, 9, 14-15, 18, 20, 28, 33, 37, 47-56, 58-60, 64, 68, 80-81, 96-97, 99, 111, 129, 131-132, 135, 147-148). Tabelul nr. 1. Situația pe campanii de săpături a mormintelor cu sau lipsite de planuri și fotografii.

1967 1968 1969 1970 1971 1972 Total

Total morminte

Săpături

Planuri de morminte

67 18 16 34 13 4 152

Număr de morminte cu planuri 26 4 6 6 4 2 48

Procente

Fotografii de morminte Număr de morminte cu fotografii

38,80 % 22,22 % 37,50 % 17,65 % 30,77 % 50,00 % 31,58 %

15 11 7 24 8 65

9

Procente

22,39 % 61,11 % 43,75 % 70,59 % 61,54 % 42,76 %

Lipsesc planuri de morminte Morminte fără planuri sau fotografii 26 3 3 4 1 2 39

Procente

38,80 % 16,67 % 18,75 % 11,76 % 7,69 % 50,00 % 25,66 %

Nu avem nicio posibilitate de a explica motivele datorită cărora lipsesc planurile desenate pentru un număr atât de mare de morminte, reprezentând ceva mai bine de două treimi din total (104 morminte; 68,42%). În proporții diferite, ele se întâlnesc în toate campaniile de săpături, ceea ce sugerează, foarte probabil, că acestea nu au fost întocmite în perioada desfășurării acestora. Referitor la descoperirile din necropola de la Bogdănești a fost publicat un singur raport preliminar, întocmit după primele două campanii de săpături, din anii 1967 și 1968 (Palade 1973). Unele materiale publicate în acest raport au fost preluate apoi în repertoriul arheologic al județului Vaslui (Coman 1980, p. 137-138, fig. 132, 5, 8; 136, 12; 142, 15, 2022; 143, 6, 8-9; 144, 3). De asemenea, alte informații despre inventarul mormintelor de la Bogdănești au mai apărut în cataloagele unor expoziții temporare din anii 1996 (Popușoi 1996b), 2005 (Popușoi 2005), 2009 (Mamalaucă, Popușoi 2009), 2013 (Mamalaucă, Popușoi 2013) și 2016 (Oancă 2016). Toate aceste informații vor fi inserate la fiecare piesă de inventar din prezentul catalog. Din totalul pieselor descoperite, mai multe s-au pierdut de-a lungul anilor scurși de la momentul descoperirii (Tab. 1 bis).

3 8

? x

15

x

20

x

21

x

x

25

x

28

x

33

x

35

x

x

36

x

46

x

63

x

69

x

75

x

76

x

x

77 81

x

x x

x

x

10

Pietricele

Pensetă

Fragm. ceramice

Castron

Oală

Mărgele

Piepteni

Piese metalice

Ace cusut

Cuţiţe

Fibulă

Nr. mormâmt

Tabelul 1 bis. Piese pierdute din inventarul mormintelor de la Bogdănești.

84

x

92

x

94

x

97

x

98

x

103

x

107

x

115

x

116

x

123

x

124

x

126

x

127

x

130

x

x

138

x

142

x

149 150

x x

x

La piesele de mai sus se mai adaugă 46 de fragmente ceramice, de asemenea pierdute, dar care au fost totuși desenate, fără a se preciza culoarea acestora. În descriere se va consemna faptul că au fost pierdute. Mormântul 1. Înhumaţie (Pl. 5A), copil. Adâncimea 0,75 m. Orientat N-S. Scheletul a fost aşezat cu faţa în sus, mâinile pe lângă corp şi picioarele flexate de la genunchi. Fără inventar. Mormântul 2. Incineraţie în urnă cu capac (Pl. 5B). Adâncimea 0,40 m. Urna este reprezentată de o oală din pastă zgrunțuroasă, iar capacul de mai multe fragmente ceramice provenite dintr-un castron lucrat din pastă fină. Oasele calcinate zac atât în urna fragmentară, cât şi în jurul acesteia, pe fundul gropii. Groapa este circulară, cu diametrul de 0,58 m. Inventar: 2 mărgele, 1 oală, 1 castron. 1. Mărgică de sticlă, de formă lobată, de culoare verde. D 1,1 cm (Pl. 5B/1; Tip. 9); 2. Mărgică de sticlă îngemănată, de formă inelară şi culoare verde. D 1 cm (Pl. 5B/2; Tip. 5b); 3. Urna este reprezentată de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare roşiatică în miez, iar la exterior cenuşiu cărămizie, purtând urme de ardere secundară. Aceasta era aplecată cu gura spre nord, cu fundul plat şi uşor profilat. Î 14,9 cm (Pl. 5B/3; Tip. 2a). Inv. 1326; 4. Castron din pastă fină, de culoare cărămizie, care a fost folosit drept capac. Decorul 11

constă dintr-o linie în zig-zag adâncită, desfăşurată pe zona mediană a vasului. Î 7,4 cm (Pl. 5B/4; Tip. 2b). Inv. 405. Mormântul 3. Incineraţie în groapă cu capac (Pl. 5C), adult. Adâncimea 0,45 m. Oasele au fost depuse într-o groapă de formă circulară. Resturile cinerare sunt amestecate cu cenuşă şi fragmente ceramice provenite de la mai multe vase, de diferite dimensiuni (căni, castroane). Toate fragmentele poartă urme de ardere secundară. Inventar: 1 fibulă, 2 catarame, 1 ac (pierdut), 1 pieptene, 1 pahar de sticlă, 2 castroane, fragmente ceramice de la alte vase. Întregul inventar a fost depus pe fundul gropii, între oasele calcinate şi fragmentele ceramice. 1. Fibulă de bronz cu placă de formă pătrată deasupra resortului, acesta fiind dintr-o singură bucată, cu o singură coardă. Decorul constă din mai multe cerculeţe incizate atât pe placă, cât şi pe piciorul de formă trapezoidală. L 5,3 cm (Pl. 6/1; Tip. 4b). Inv. 1162; 2. Cataramă de bronz cu veriga ovală, găsită în perimetrul gropii. D 4,6 cm. Plăcuţa destinată prinderii curelei este ovală, cu două orificii pentru nituri. D 3,8 cm (Pl. 6/2; Tip. 2d). Inv. 45; 3. Placă rectangulară de prindere a unei catarame de curea (?), cu două orificii pentru nituri. L 2 cm (Pl. 7/3). Inv. 396; 4. Fragment dintr-un pieptene de os, din care a mai rămas doar o plăcuţă împreună cu un nit de bronz. L 2 cm (Pl. 7/4). Inv. 307; 5. Fragment dintr-un pahar de sticlă. Î 1,6 cm (Pl. 7/5); 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 7,6 cm (Pl. 8A/6; Tip. 2d). Inv. 1264; 7. Castron bitronconic lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 3,6 cm (Pl. 8A/7; Tip. 2a). Inv. 469; 8. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, decorat cu motive geometrice punctate (pierdut). Î 5,5 cm (Pl. 6/8); 9. Fragmente provenite din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, decorat cu motive geometrice punctate (pierdute). Î 10,5 cm (Pl. 6/9; Tip. 4a); 10. Fragmente provenite din corpul unui castron lucrat la roată din pastă fină, prevăzut cu torţi şi decorat cu motive geometrice punctate (pierdute). Î 12,5 cm (Pl. 6/10; Tip. 4a); 11. Fragment provenit din corpul unei cupe lucrate la roată din pastă fină, bogat ornamentată cu motive geometrice punctate şi incizate (pierdut). Î 3,8 cm (Pl. 5C/11; Tip 1b); 12. Fragment provenit din corpul unei căni lucrate la roată, din pastă fină, decorată cu motive geometrice punctate (pierdut). Î 6 cm (Pl. 7/12; Tip. 3); 13. Fragment provenit dintr-o cană lucrată la roată din pastă fină cenuşie, cu decorul constând din motive geometrice punctate (pierdut). Î 6,6 cm (Pl. 7/13; Tip. 9); 14. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină (pierdut). Î 3 cm (Pl. 7/14); 15. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrată la roată, din pastă fină (pierdut). Decorul constă dintr-o nervură în relief. Î 5,7 cm (Pl. 7/15); 16. Fragment provenit, posibil, din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, cu fundul inelar (pierdut). Î 3,4 cm (Pl. 7/16); 17. Fragment provenit de la partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, cu fundul inelar (pierdut). Î 5,5 cm (Pl. 7/17); 18. Fragment (pierdut) provenit de la partea superioară, probabil a unei oale de mai mari dimensiuni, lucrată la roată, din pastă fină. Î 4,8 cm (Pl. 7/18); 19. Fragment provenit dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 5.3 cm (Pl. 8A/19; Tip. 4b); 20. Fragment provenit de la toarta unui vas lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 5,4 cm (Pl. 7/20); 12

21. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 4,5 cm (Pl. 7/21). Mormântul 4. Înhumaţie de adult, deranjat. Adâncimea 1,58 m. Orientat N-S. Fundul gropii este orizontal, cu o uşoară albiere pe mijloc. Oasele zac împrăştiate pe verticală, pe o adâncime cuprinsă între 40–50 cm, dând impresia unei răscoliri prin ridicarea ţărânii, fără evacuarea oaselor din groapă. Parte din cutia craniană este în nordul gropii, iar restul în sudul acesteia. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 4 bis. Cenotaf în groapă rectangulară orientată N-S. Adâncimea 1,20 m. Fără desen. Mormântul 5. Înhumaţie de adult (Pl. 8B), deranjat. Adâncime 1,60 m. Orientat N-S. Craniul zăcea în colţul de NV al gropii, sugerând că a fost înmormântat cu capul spre nord. Groapa prezintă pe latura de vest un prag lat de 0,35 m şi înalt de 0,30 m faţă de fundul gropii și se lărgeşte spre est printr-o nişă cuptorită de 0,30 m. Inventar: 1 piesă de bronz a cărei utilitate este greu de stabilit, 2 cuţite, 2 coliere, fragmente ceramice. 1. Piesă de bronz de formă rectangulară, a cărei suprafaţă este împărţită în două părţi prin două capete de sârmă, răsucite. L 2,2 cm (Pl. 8B/1); 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat o parte din lama prevăzută cu un singur tăiş şi spinarea dreaptă, precum şi un fragment din peduncul. L 3,5 cm (Pl. 8B/2). Inv. 268; 3. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat o parte din lama cu un singur tăiş şi spinarea dreaptă, precum şi un segment din peduncul, de formă dreptunghiulară. L 4,2 cm (Pl 8B/3). Inv. 269; 4-30. Colier format din 27 de mărgele de formă sferică, poliedrică, îngemănate, de sticlă şi cornalină. (Pl. 9/4-30). Inv. 1074–1100. O mărgică polifaţetată, de cornalină, de culoare albă cu L 1,7 cm (Pl. 9/12; Tip. 13a). Cinci mărgele polifaţetate, de sticlă, de culoare albastră cu L 0,6 cm (Pl. 9/5, 7, 10, 14, 17; Tip. 4). Patru mărgele îngemănate, de sticlă de culoare albastră cu D 0,5 cm (Pl. 9/8, 16, 19, 30; Tip. 5a). O mărgică de formă inelară, de culoare sidefată, cu D 0,4 cm (Pl. 9/4; Tip. 6), 16 mărgele de formă bitronconică de sticlă de culoare albastră cu D 0,3-0,4 cm (Pl. 9/6, 9, 11, 13, 15, 18, 20, 21, 22, 23, 24, 25, 26, 27, 28, 29; Tip. 3a); 31-35. Colier din mărgele polifaţetate de sticlă de forme şi dimensiuni diferite (Pl. 8B/31-35). Inv. 120–124. Mărgele îngemănate, de sticlă de culoare gălbui-verzuie cu D 0,5 cm (Pl. 8B/ 31; Tip. 5a). O mărgică de sticlă, de formă bitronconică, de culoare neagră cu D 0,4 cm (Pl. 8B/32; Tip. 3a). Trei mărgele polifaţetate de sticlă de culoare albastră, două dintre ele având L 0,7 cm (Pl. 8B/34, 35; Tip. 4) şi una cu L 0,6 cm (Pl. 8B/33; Tip. 4); 36. Fragment provenit de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 4,8 cm (Pl. 9/36; Tip. 2b); 37. Fragment provenit de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 7,2 cm (Pl. 9/37; Tip. 2a); 38. Fragmente ceramice dintr-o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3,5 cm; 10,1 cm (Pl. 9/38; Tip. 1a); 39. Fragment din partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă de culoare cenuşie. Decorul constă din mai multe linii incizate pe umărul vasului. Î 10,5 cm (Pl. 9/39; Tip. 5); 40. Fragment dintr-un castron (pierdut), lucrat la roată, din pastă fină. Decor în rețea de linii oblice incizate pe umăr. Î 7,9 cm (Pl. 9/40); 41. Partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 6,4 cm (Pl. 9/41). Mormântul 6. Incineraţie în urnă fără capac (Pl. 10A), copil. Adâncimea 0,45 m. Urna era aşezată cu gura în sus, iar lângă ea se afla o cupă. Ambele vase sunt lucrate cu mâna. 13

Nu s-a putut delimita conturul gropii. Fără desen. Inventar: 1 colier, 1 pieptene, 2 oale, 1 cană, fragment ceramic. 1-3. Colier format din trei mărgele, două de cornalină cu L 1 cm (Pl. 10A/1, 2; Tip. 13a) şi una de coral cu L 1,8 cm (Pl. 10A/3; Tip. 15), trecute prin foc, descoperite în urnă. Inv. 97-99; 4. Fragment dintr-un pieptene de os, respectiv o plăcuţă cu dinți și gaură de la un nit. L 2,3 cm (Pl. 10A/4). Inv. 306; 5. Cană fără toartă, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 9,3 cm (Pl. 10A/5; Tip. 1d). Inv. 1237; 6. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat şi gâtul prelung şi evazat, după modelul celor sarmatice. Î 13,5 cm (Pl. 10A/6; Tip. 11). Inv. 1236; 7. Urna este reprezentată de o oală lucrată cu mâna din pastă grosieră de culoare cărămizie, cu fundul plat, iar buza crestată pe întreaga circumferinţă. Î 10,3 cm (Pl. 10A/7; Tip. 8b). Inv. 1235; 8. Pahar din pastă fină, de culoare cărămizie. Fundul uşor ovalizat. Decorul constă din patru alveolări, dispuse în zona mediană a vasului. Acesta a fost aşezat în apropierea urnei, la baza acesteia, cu gura în jos. Î 5,3 cm (Pl. 10A/8; Tip. 2c). Inv. 1238; 9. Fragment dintr-un pahar, lucrat din pastă fină, cu o nervură în relief sub buza vasului (pierdut). Î 4,2 cm (Pl. 10A/9; Tip. 2c). Mormântul 7. Incinerat în urnă fără capac (Pl. 10B). Adâncime 0,40 m. Oasele zac pe un fund de oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă. Fără desen. Inventar: 1 fibulă, 1 disc, fragmente din corpul unei oale. 1. Fragment dintr-o fibulă (?), care se reduce la o mică parte din corpul acesteia. L 2,6 cm (Pl. 10B/1); 2. Disc din tablă de bronz cu o perforaţie rectangulară pe mijloc, reprezentând posibil capacul unei cutii. D 3,1 cm (Pl. 10B/2). Inv. 339; 3. Fragmente de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, cu fundul plat (pierdut). Î 19,5 cm (Pl. 10B/3). Mormântul 8. Înhumat de adult (Pl.11). Adâncime 1,05 m. Orientat N-S. Decedatul a fost depus întins pe spate cu mâinile pe lângă corp. Groapa cu colţurile rotunjite a fost mai largă spre cap şi mai îngustă la picioare. Inventar: 2 fibule, 1 cataramă, 1 colier, 2 castroane, 2 oale, 1 amforă, 1 cană. 1. Fibulă de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, resortul format din două segmente şi coardă dublă. L 4,4 cm (Pl. 11/1; Tip. 2b). Inv. 1071. 1a. Fibulă de bronz cu piciorul înfășurat și resortul lucrat dintr-o singură bucată de sârmă. Piesa a fost pierdută, dar o fotografie a ei a fost publicată în raportul de săpături (Palade 1973, p. 179, fig. 7,5). Autorul săpăturilor nu menționează în raport din care complex provine piesa de la fig. 7,5. Cum însă din cele 83 morminte la care se referă raportul numai o fibulă din mormântul 8 a fost pierdută, este de presupus că ea poate fi identificată cu exemplarul ilustrat la fig. 7,5. 2. Fragment dintr-o cataramă de fier, cu veriga probabil de formă ovală, depusă în zona oaselor iliace (Pl. 11/2). 3. Pieptene de os lucrat din trei rânduri de plăcuţe prinse cu nituri de bronz dispuse în linie, pe două rânduri. A fost depus în apropierea genunchiului piciorului drept, cu mânerul spre acesta. L 9,4 cm (Pl. 11/3; Tip. 1b). Inv. 15. 4-23. Colier format din 20 de mărgele polifaţetate de cornalină şi sticlă, cu dimensiuni diferite. Acesta a fost descoperit în jurul gâtului (Pl. 12/4-23). Inv. 1044–1064. 11 mărgele polifaţetate de cornalină, de culoare roşiatică, cu L 1,3-1,6 cm (Pl. 12/4, 5, 6, 7, 10, 11, 16, 17, 18, 19, 21; Tip. 13a), 2 mărgele polifaţetate de sticlă, de culoare albastră, cu L 0,8 cm (Pl. 12/22, 23; Tip. 4), 5 mărgele polifaţetate, de cornalină de culoare roşiatică, cu L 1,7 2 cm (Pl. 12/8, 9, 13, 15, 20; Tip. 13a), 2 mărgele polifaţetate, de formă triunghiulară de cornalină, de 14

culoare roşiatică, una cu Î 1,5 cm, iar cealaltă cu Î 1,8 cm (Pl. 12/12, 14; Tip. 13b); 24. Castron lucrat la roată din pastă fină de culoare cenuşie, cu fundul inelar, depus pe labele picioarelor. Î 7,7 cm (Pl. 13/24; Tip. 1c). Inv. 1292; 25. Oală lucrată cu mâna din pastă grosieră de culoare cărămizie, cu fundul plat, depusă pe femurul piciorului drept, deasupra castronului de la nr. 24. Î 15,4 cm (Pl. 13/25; Tip. 8b). Inv. 2477; 26. Amforă romană din pastă cu nisip fin în compoziţie, de culoare cărămizie deschisă. Piesa se afla la picioarele scheletului, cu gura spre sud, lângă piciorul drept. Î 57 cm (Pl. 13/26; Tip. 1). Inv. 1328; 27. Oală lucrată cu mâna din pastă grosieră de culoare cărămizie, cu fundul plat și marginea răsfrântă spre exterior. Aceasta a fost depusă în dreptul mâinii drepte, aplecată cu gura spre schelet. Î 14,9 cm (Pl. 13/27; Tip. 10). Inv. 1311; 28. Cană de mici dimensiuni, lucrată la roată, din pastă fină de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Gâtul lipsește, iar fundul este inelar. Vasul se afla lângă palma mâinii drepte. Î 12 cm (Pl. 13/28). Inv. 1278; 29. Castron lucrat la roată din pastă fină de culoare cenuşie, cu fundul inelar și o nervură la 2 cm sub buza vasului. Acesta se afla lângă cotul mâinii stângi. Î 7,7 cm (Pl.13/29; Tip. 2a). Inv. 1291. Mormântul 9. Înhumat, copil. Adâncime 0,60 m. Orientat N-S. Culcat pe partea stângă, cu genunchii strânşi (chircit), având mâinile întinse pe lângă corp. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 10. Încinerat în groapă cu capac (Pl. 14), adult. Adâncimea 0,40 m și diametrul 0,60 m. Resturile cinerare aruncate direct în groapă, amestecate și acoperite cu o mare cantitate de fragmente ceramice. Câteva fragmente provin dintr-un obiect de sticlă topit (probabil un pahar). Groapa prezintă uşoare urme roşiatice, dovada unei arderi slabe, pentru purificare. Inventar: 1 pieptene, 1 cupă, fragmente dintr-un pahar de sticlă şi multe fragmente ceramice, din care au fost reconstituite câteva vase. 1. Fragment din zona mediană a unui pahar de sticlă, cu pereţii subţiri. Î 4,5 cm (Pl. 14/1); 2-3. Două fragmente dintr-un pieptene de os. Primul fragment (2) este o plăcuţă pe care s-au practicat o parte din dinţii pieptenelui, iar cel de-al doilea (3) provine din zona mânerului, care, probabil, a fost unul de formă semicirculară. Pe ambele fragmente s-au păstrat urme de arsură, rezultat al arderii pe rug. L 3,4 cm (Pl. 14/2). Inv. 305 şi L 2,3 cm (Pl. 14/3). Inv. 309; 4. Fragment dintr-o cupă lucrată la roată, din pastă fină de culoare cenuşie. Fundul rotunjit. Decorul constă din mai multe reprezentări geometrice, sub forma unor pătrate şi triunghiuri, cercuri incizate şi motive solare. Î 8,4 cm (Pl. 16/4; Tip. 1b). Inv. 5765; 5. Ulcior lucrat la roată din pastă fină de culoare cărămizie, cu fundul plat, uşor evazat și gâtul cilindric. Î 29,7 cm (Pl. 14/5; Tip. 11). Inv. 1234; 6. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie-cărămizie, cu fundul plat. Decorul constă din două linii incizate dispuse pe umărul vasului. Î 15,2 cm (Pl. 15/6; Tip. 2b). Inv. 1230; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie-cărămizie. Fundul concav. Î 4,9 cm (Pl. 15/7; Tip. 1c). Inv. 1232; 8. Castron de formă bitronconică lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşiecărămizie, cu fundul inelar. Decorul constă dintr-o linie în zig-zag dispusă pe umărul vasului. Î 8,9 cm (Pl. 15/8; Tip. 2a). Inv. 1231; 9. Castron de formă tronconică, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Î 6,9 cm (Pl. 15/9; Tip. 1a). Inv. 1233; 10. Fragmente dintr-o cană lucrată la roată din pastă fină (pierdute). Decorul constă din şiruri de linii incizate dispuse în poziţie verticală, pe partea superioară a corpului vasului. Î 15

14,1 cm (Pl. 14/10; Tip. 9); 11. Fragment de la partea superioară a unei căni (pierdut), lucrate la roată, din pastă fină. Pe o mică suprafaţă s-au păstrat urmele unui decor realizat din linii incizate punctate. Î 11,9 cm (Pl. 14/11); 12. Fragment din corpul unui castron bitronconic (pierdut), lucrat la roată, din pastă fină. Î 4,5 cm (Pl. 15/12; Tip. 2b); 13. Fund inelar de la o oală lucrată la roată din pastă fină (pierdut). Î 6 cm (Pl. 15/13); 14. Fragment din jumătatea superioară a unei oale lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă de culoare cenuşie. Î 7,9 cm (Pl. 15/14; Tip 1a); 15. Fragment din jumătatea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 9,4 cm (Pl. 15/15; Tip. 1a); 16. Fragment din zona mediană a unei căni (pierdut), lucrate la roată, din pastă fină. Î 10 cm (Pl. 15/16); 17. Fragment din partea superioară a unui ulcior (pierdut), lucrat la roată din pastă fină. Î 6,7 cm (Pl. 17A/17); 18. Fragment din partea superioară a unei căni (pierdut), lucrate la roată, din pastă fină. Sub buză se profilează o nervură în relief. Î 10 cm (Pl.17A/18); 19. Fragment din marginea unui castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Decorul realizat prin linii punctate, dispuse atât pe orizontală, cât şi pe verticală. Î 6 cm (Pl. 17A/19); 20. Fragmente din partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină de culoare cenuşie. Î 6,2 cm (Pl. 16/20; Tip. 2a); 21. Fragmente de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină de culoare cenuşie. Î 4,9 cm (Pl.16/21; Tip. 1e). Mormântul 11. Înhumat (Pl. 17B), copil. Adâncimea 0,80 m. Orientat N-S. Scheletul întins pe spate, cu mâinile pe lângă corp și picioarele desfăcute în dreptul genunchilor şi strânse spre labe. Inventar: 1 colier, 2 castroane, 2 oale. 1-4. Colier format din patru mărgele de sticlă, din care trei de formă inelară (1 cu D 0,7 cm; 2. cu D 0,8 cm; 3 cu D 1 cm) și una de formă sferoidală, cu D 1 cm (Pl. 17B/1-3; Tip. 6; 4; Tip. 1a). Inv. 329–332; 5. Castron din pastă fină de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Acesta a fost depus pe genunchi. Î 4,5 cm (Pl. 17B/5; Tip. 2a). Inv. 1275; 6. Castron bitronconic lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Vasul acoperea gura oalei aşezate în stânga craniului. Î 4,9 cm (Pl. 17B/6; Tip. 2b). Inv. 1295; 7. Oală lucrată cu mâna din pastă grosieră de culoare cărămizie, cu fundul plat. Aceasta era depusă în stânga craniului. Î 15,9 cm (Pl. 17B/7; Tip. 1a). Inv. 1309; 8. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat, așezată lângă umărul stâng. Î 9,1 cm (Pl. 17B/8; Tip. 2). Inv. 1294. Mormântul 12. Înhumat (Pl. 18) deranjat, adult. Adâncimea 1 m. Orientat N-S. Inventar: 1 fibulă, 1 cataramă, 1 colier, 1 scoică marină, 1 fusaiolă, fragmente ceramice. 1. Fibulă de argint cu semidisc şi placă pentagonală, cu resortul şi acul lipsă. Î 5,7 cm (Pl. 18/1; Tip. 3). Inv. 1067; 2. Cataramă de bronz, cu veriga ovală și spinul plat. D 1,6x1,2 cm (Pl. 18/2; Tip. 1a). Inv. 50; 3-4. Două mărgele de sticlă albastră, din care una îngemănată, iar cealaltă inelară. Diametrul ambelor piese este de 0,5 cm (Pl. 18/3; Tip. 6; Pl. 18/4; Tip. 5a). Inv. 392-393; 5. Scoică din familia Cypraea, prevăzută la una din extremităţi cu orificiu de agăţare. L 6,7 cm (Pl. 18/5; Tip. 2b). Inv. 93; 6. Fragment dintr-o fusaiolă de lut de formă bitronconică. D 2 cm (Pl. 18/6; Tip. 1c). Inv. 27; 7. Fragment de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină (pierdut). 16

Î 5 cm (Pl. 18/7); 8. Fragment, probabil din partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină (pierdut). Î 4,8 cm (Pl. 18/8). Mormântul 13. Incinerat în urnă fără capac (Pl. 19A), adult. Adâncimea 0,45 m. Nu au fost surprinse forma şi dimensiunile gropii. Inventar: 1 castron. 1. Urna este reprezentată de un castron, din pastă fină de culoare cărămizie, cu fundul plat şi corpul puţin asimetric. Î 14 cm (Pl. 19A/1; Tip. 3d). Inv. 1327. Mormântul 14. Incineraţie în groapă cu capac. Adâncimea 0,30 cm. Groapa este de mici dimensiuni şi cuprinde câteva resturi cinerare şi cenuşă, depuse direct pe pământ şi acoperite cu câteva fragmente ceramice dintr-un vas lucrat cu mâna. Fără desen. Inventar: 1 oală. 1. Oală fragmentară lucrată cu mâna, din pastă grosieră, decorată cu o linie adâncită în zig-zag, dispusă pe partea superioară a vasului. Î 10 cm (Pl. 19B/1; Tip. 1b). Mormântul 15. Incineraţie în groapă cu capac. Adâncimea 0,50 m. Forma gropii nu sa putut distinge din cauza solului negru. În mormânt, resturile cinerare au fost aşezate direct pe pământ. Puţinele oase calcinate, depuse într-o mică grămăjoară, erau amestecate cu cenuşă și câteva fragmente ceramice, care, însă, s-au pierdut. Fără desen. Mormântul 16. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 19C). Adâncimea 0,95 m. Oasele calcinate, amestecate cu puţină cenuşă, au fost aruncate direct în groapă, fiind acoperite cu un castron cu trei torţi, probabil spart ritual și apoi aşezat pe oasele calcinate. Inventar: 1 castron, 2 fragmente ceramice de la 1 castron și 1 oală. 1. Castron cu trei torţi, din care s-a păstrat doar una, cu buza mult lățită la exterior, lucrat din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 18 cm (Pl. 20A/1; Tip. 4a); 2. Fragment de la partea inferioară a unui posibil castron lucrat la roată, din pastă fină de culoare cenuşie. Î 4 cm (Pl. 19C/2); 3. Fragment de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 12 cm (Pl. 19C/3). Mormântul 17. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 20B). Adâncimea 0,60 m. Oasele calcinate au fost acoperite pe un fund de oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă. Nu este, însă, cuprinsă întreaga grămadă de oase calcinate, de jur împrejurul vasului aşezat cu gura în jos rămânând resturi cinerare neacoperite. Inventar: 1 jeton, 1 oală. 1. Jeton de sticlă neagră de formă ovală, deformat de foc. D 1,5 cm (Pl. 20B/1); 2. Urna reprezentată de partea inferioară a unei oale, lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 8,1 cm (Pl. 20B/2; Tip. 3). Mormântul 18. Înhumat, deranjat, adolescent. Adâncimea 1,03 m. Orientat N-S. Groapa de formă rectangulară cu dimensiunile 1,60 x1,30 m. Oasele zac răspândite pe întreaga suprafaţă a gropii, dar în special pe centru şi în partea de nord. Craniul este dezmembrat, fiind împrăştiat, îndeosebi în colţul de NV al gropii, amestecat cu oase de la bazin. Fără desen. Inventar: 1 fibulă, 1 ac cu cap de cârje, 1 colier, 1 pieptene, 1 castron. 1. Fibulă de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, resortul format din două segmente şi coardă dublă. Aceasta se afla pe fundul gropii. L 3,6 cm (Pl. 21A/1; Tip. 2b). Inv. 38; 2. Fragment dintr-un ac de bronz. L 2 cm (Pl. 21A/2). Inv. 400; 3-8. Colier format din şase mărgele, din care patru de sticlă de formă sferoidală (Pl. 21A/3, 4, 5, 7) cu D 0,6 cm, una cărămizie şi trei sidefate; Tip. 1a), una din calcar de formă sferică (Pl. 21A/8), cu D 0,6 cm; Tip. 16a), şi una din lut, în formă de coşuleţ, de culoare cărămizie (Pl. 21A/6), cu D 1 cm; Tip. 12). Inv. 101–106; 17

9. Fragment dintr-un pieptene de os, care se reduce doar la o parte dintr-o plăcuţă (Pl. 21A/9); 10. Castron lucrat la roată din pastă fină de culoare cărămizie-cenuşie, cu fundul inelar. Î 6,6 cm (Pl. 21A/10; Tip. 2d). Inv. 1286. Mormântul 19. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 21B), adult. Adâncimea 0,35 m. Conturul şi forma gropii nu au fost surprinse. Oasele calcinate au fost amestecate cu cenuşă neagră, care denotă o ardere închisă, acestea fiind amestecate cu fragmente ceramice. Peste oase s-au aflat, într-un strat subţire, câteva fragmente de vase lucrate la roată. Inventarul: fragmente ceramice provenite de la mai multe vase lucrate la roată, din pastă fină. 1. Fragment din partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină (pierdut). Î 12 cm (Pl. 21B/ 1). 2. Fragment din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,6 cm (Pl. 21B/2; Tip. 1a); 3. Fragment provenit, posibil, din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 6,3 cm (Pl. 22A/3); 4. Fragment provenit, posibil, din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 4,2 cm (Pl. 22A/4); 5. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină (pierdut). Î 5,7 cm (Pl. 22A/5); 6. Fragment provenit de la partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină (pierdut). Î 10 cm (Pl. 22A/6); 7. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3,8 cm (Pl. 22A/7); 8. Fragment provenit de la partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină (pierdut). Î 7 cm (Pl. 22A/8); 9. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 9 cm (Pl. 22A/9); 10. Fragment provenit de la partea inferioară probabil a unui castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 2,5 cm (Pl. 22A/10); 11. Fragment provenit din corpul unui pahar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare roşiatică, ars secundar. Î 4,7 cm (Pl. 22A/11; Tip. 2b). Mormântul 20. Incinerat în urnă fără capac, adult. Adâncimea 0,60 m. Groapa are fundul alveolat şi diametrul de 0,45 m. Oasele calcinate erau depuse într-un vas lucrat cu mâna, aşezat cu gura în sus, puţin aplecat spre vest. Fără desen. Inventar: 1 scoică marină, 1 vas (oală?) lucrat cu mâna. 1. Fragment de scoică marină, parţial calcinată, din familia Cypraea. L 4,8 cm (Pl. 22B/1; Tip. 2b). Inv. 2583. 2. Vas (oală?) din pastă grosieră de culoare roşie-cărămizie și neagră-cafenie în ruptură, care nu a putut fi recuperat datorită friabilităţii pastei. Mormântul 21. Incinerat în urnă (Pl. 23A), adult ?. Adâncimea 0,55 m. Diametrul gropii este de 0,40 m. Lângă urna, ușor aplecată, cu gura spre sud, în partea de est, se aflau alte câteva fragmente de vas pe care zăceau oase calcinate. Nu se poate preciza dacă acestea au fost aşezate drept capac pe urnă, sau au fost aşezate iniţial lângă urnă, spre a se depune restul de oase calcinate. Inventar: un fragment de pieptene (pierdut), 1 oală (urnă), fragmente ceramice (pierdute). 1. Urna este reprezentată de o oală lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 17,4 cm (Pl. 23A/1; Tip. 3). Inv. 1306. Mormântul 22. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 23B), adult. Adâncimea 0,65 m. Urna este reprezentată de un vas borcan, iar capacul de o ceaşcă care a fost aşezată, cu gura în jos, 18

peste urnă. Inventar: 1 mărgică, 1 oală, 1 ceaşcă. 1. Mărgică polifaţetată, de cornalină, trecută prin foc. L 2,8 cm (Pl. 23B/1; Tip. 13a). Inv. 399; 2. Urna este reprezentată de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 20,5 cm (Pl. 23B/2; Tip. 1a). Inv. 1325; 3. Capacul urnei a fost o ceaşcă lucrată cu mâna din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 8,4 cm (Pl. 23B/3; Tip. 1). Inv. 1297. Mormântul 23. Înhumat, de copil (Pl. 24A), deranjat. Adâncimea 1,30 m. Orientat VNV-ESE. Inventar: 2 mărgele. 1. Mărgică polifaţetată de sticlă, albastră. L 1 cm (Pl. 24A/1; Tip. 4); 2. Mărgică ovoidală de sticlă. D 0,9 cm (Pl. 24A/2; Tip. 1b). Mormântul 24. Înhumat (Pl. 24B), deranjat. Adâncimea 1,55 m. Orientat N-S. În perimetrul gropii au fost descoperite ofrande constând din coajă de ou şi oase de Ovi-caprine. Inventar: 1 rotiţă de metal, 1 cataramă, 1 colier, 1 pieptene, 2 pandantivi prismatici (măciuca lui Hercule), 2 scoici marine, 5 pietricele, 1 fund de vas. 1. Rotiţă de fier, de formă circulară cu 7 spiţe. Piesa a fost descoperită alături de alte obiecte, în apropierea oaselor pubiene şi femurale. D 5,4 cm (Pl. 24B/1). Piesa s-a păstrat doar parțial; 2. Cataramă de fier, de formă aproximativ ovală. Piesa este foarte oxidată. D 3x2,3 cm (Pl. 24B/2; Tip. 6). Inv. 52; 3–59. Colier format din 57 de mărgele de sticlă de formă bitronconică, din care 45 cu D 0,5 cm (Pl. 25/4–21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41, 42, 43, 44, 45, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59; Tip. 3a), 11 mărgele de calcar de formă tubulară cu L 0,6 cm (Pl. 25, 22, 24, 26, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40, 46; Tip. 16b) şi o mărgică cilindrică din calcar (Pl. 25/3; Tip. 16c). Inv. 1101–1158; 60. Fragment dintr-un pieptene de os, respectiv partea pe care au fost practicaţi dinţii, precum şi o mică parte din mâner, la care se adaugă trei nituri de bronz. L 5 cm (Pl. 25/60). Inv. 8; 61. Pandantiv prismatic de os, cu decorul constând în cercuri concentrice, dispuse câte patru pe verticală, pe trei din cele patru feţe. Î 5,4 cm (Pl. 25/61; Tip. 3). Inv. 1028; 62. Pandantiv prismatic de os, cu decorul constând în cercuri concentrice, dispuse pe verticală, pe trei din cele patru feţe. Î 6 cm (Pl. 25/62; Tip. 3). Inv. 1029; 63. Scoică marină din familia Murex, prevăzută cu orificiu pentru agăţare. L 4,5 cm (Pl. 25/63; Tip. 2a). Inv. 94; 64. Scoică marină din familia Cypraea, prevăzută cu orificiu pentru agăţare. L 6,5 cm (Pl. 25/64; Tip. 2b) Inv. 92; 65–69. Cinci pietricele de culoare maro (Pl. 26A/65–69). Inv. 364–368; 70. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6,9 cm (Pl. 26A/70); 71. Nit de bronz cu L 1,2 cm (Pl. 24B/71). Mormântul 25. Înhumat, adult (Pl. 26B) deranjat. Adâncimea 1,05 m. Orientat N-S, cu scheletul răvăşit pe toată suprafaţa gropii, dar oarecum grupat pe axul acesteia. S-au găsit oase de Ovi-caprine depuse drept ofrandă (împrăştiate în special pe latura de vest a gropii). Inventar: 1 cataramă, 1 pieptene, 2 mărgele, 2 castroane, fragmente dintr-un pahar de sticlă, 1/2 dintr-o fusaiolă, posibil, provenită dintr-un mormânt de incineraţie, care suprapunea acest mormânt, fragmente din vase ceramice care însă nu s-au păstrat. 1. Cataramă de bronz cu veriga ovală, descoperită în partea de sud a gropii printre fragmentele de oase. D 2,2x1,6 cm (Pl. 26B/1; Tip. 2b). Inv. 1164; 2. Fragment dintr-un pieptene de os, cu mânerul aproximativ semicircular şi umerii 19

lungi şi drepţi. S-au păstrat şase nituri de bronz. Pieptenele era aşezat în partea stângă a craniului. L 7,5 cm (Pl. 27A/2; Tip. 2d). Inv. 8068; 3-4. Colier format din două mărgele, una de lut, de formă discoidală, cu D 1,1 cm (Pl. 27A/3; Tip. 17), iar cealaltă de formă inelară, de sticlă, de culoare aurie cu D 0,5 cm (Pl. 27A/4; Tip. 1a). Inv. 323, 322; 5. Fragment de la fundul unui pahar de sticlă gălbui, cu pereţii groşi, decorat la bază cu un șir de fațete rotunde ușor adâncite. L 3,9 cm (Pl. 27A/5); 6. Fusaiolă de lut, bitronconică, cu bazele conice bine profilate, decorată cu alveole pe linia diametrului maxim. Aceasta a fost descoperită în pământul de umplutură al gropii. Î 2,2 cm. (Pl. 27A/6; Tip. 1a). Inv. 25; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta era aşezat în partea stângă a craniului. Î 5,7 cm (Pl. 26B/7; Tip. 2a). Inv. 1254; 8. Castron fragmentar, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Descoperit în mijlocul gropii. Î 4,2 cm (Pl. 26B/8; Tip. 2a). Inv. 1253. Mormântul 26. Înhumat (Pl. 28), deranjat. Adâncimea 1,90 m. Groapa a fost orientată pe direcţia N-S, prevăzută cu prag, pe latura de est. Printre oase se afla şi un maxilar inferior de Ovi-caprină şi alte oase de animal. Inventarul: 1 pieptene, pahar de sticlă, 3 mărgele, 2 castroane, 1 oală, 1 oală fragmentară. 1-4. Fragmente dintr-un pieptene de os, din care s-au păstrat patru bucăţi din plăcuţele pe care au fost practicaţi dinţii şi din care s-a realizat mânerul (Pl. 27B/1-4); 5. Pahar de sticlă cu pereţii subţiri, de culoare verde, cu patru rânduri de ove dispuse paralel, cu fundul rotunjit. Paharul era aşezat în mijlocul gropii. Î 12,1 cm (Pl. 29/5; Tip. 1). Inv. 5302; 6-8. Colier format din trei mărgele, două de cornalină, polifaţetate cu L 1,4 cm (Pl. 28/6; Tip. 13a), respectiv cu L 1,3 cm (Pl. 28/7; Tip. 13a) şi o mărgică de sticlă de formă sferică cu D 0,8 cm, de culoare albastră (Pl. 28/8; Tip. 1b); 9. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta sa aflat în mijlocul gropii. Î 7,6 cm (Pl. 28/9; Tip. 1e). Inv. 1246; 10. Castron de formă bitronconică, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Vasul se afla la mijlocul gropii. Î 7,9 cm (Pl. 29/10; Tip. 3b). Inv. 1245; 11. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul concav. Oala era depusă în mijlocul gropii. Î 16,1 cm (Pl. 28/11; Tip. 2a). Inv. 1248; 12. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 14,8 cm (Pl. 28/12; Tip.1). Inv. 1249. Mormântul 27. Înhumat, adult (Pl. 30). Adâncimea 1,30 m. Orientat N-S, cu o mică deviere NE-SV. Scheletul a fost aşezat întins pe spate, cu mâinile pe lângă corp și palmele sub bazin. Degetele (carpienele, metacarpienele şi falangele) de la mâna stângă au fost aşezate sub osul iliac, iar cele de la dreapta ceva mai sus. Capul este puţin aplecat spre stânga, fiind sprijinit pe o pernă de pământ cruţat, ceea ce-l plasează mai sus de restul corpului. Scheletul este ridicat în partea dinspre picioare indicând, după cât se pare, că groapa a fost alveolată la mijloc. Inventar: 3 castroane și un fund de oală. 1. Castron bitronconic lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. A fost aşezat în apropierea tibiei piciorului drept. Î 12,5 cm (Pl. 30/1; Tip. 2d). Inv. 1257; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. A fost depus în dreptul cotului mâinii drepte, fiind aşezat pe un fund de oală. Î 7,2 cm (Pl. 30/2; Tip. 1e). Inv. 1256; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Vasul a fost descoperit în zona bazinului, pe partea dreaptă a scheletului. Î 6,1 cm (Pl. 30/3; Tip. 2a). Inv. 1255; 4. Fund de oală lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul 20

plat. Î 11,3 cm (Pl. 28/4) Inv. 1024. Mormântul 28. Înhumat, deranjat. Adâncimea 1,30 m. Orientat N-S. Scheletul a fost, în bună măsură, distrus datorită surpării malului gârlei. Au rămas neafectate maxilarul inferior, câteva oase de la mână (radius-humerus) şi de la picior (tibie). Maxilarul inferior prezintă câţiva dinţi lipsă şi multe măsele cariate. Fără desen. Inventar: un fragment dintr-un obiect metalic (pierdut), două funduri de vase. 1. Fragment din partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 6 cm (Pl. 31A/1); 2. Fragment din partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 7,4 cm (Pl. 31A/2). Mormântul 29. Înhumat, adult (Pl. 31B), deranjat. Adâncimea 1,20 m. Orientat N-S, cu deviere ENE-VSV. Mormântul s-a prăbuşit din malul gârlei. Fără inventar. Mormântul 30. Înhumat (Pl. 31C), deranjat. Adâncimea 1,50 m. Orientat N-S. Groapa iniţială a avut o lăţime de 0,70 m, fundul alveolat şi prag pe partea stângă (E). Scheletul a fost aşezat întins pe spate, cu mâinile pe lângă corp, cu faţa în sus. Cu prilejul reînhumării nu au fost afectate picioarele, de asemenea, mâna dreaptă şi o parte din humerus au rămas și ele neafectate. Pe fundul gropii se observă urmele unei pardoseli din rogojină (împletituri din papură) sau altceva de origine vegetală – amănunt surprins îndeosebi în restul de groapă nederanjată la reînhumare. Drept, ofrandă în perimetrul gropii au fost descoperite oase de Ovi-caprine. Inventar: 1 oală, 1 castron. 1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Fragmentele au fost împrăştiate pe întreaga suprafaţă a gropii. Î 15,5 cm (Pl. 32A/1; Tip. 9). Inv. 1319. 2. Fragmente provenite dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6,9 cm (Pl. 32A/2; Tip. 1e). Mormântul 31. Înhumat, adult (Pl. 32B), deranjat. Adâncimea 0,90 m. Orientat N–S. Se pare că scheletul a fost aşezat culcat pe spate cu capul la nord, după poziţia labei piciorului stâng. Restul scheletului este deranjat şi a fost grupat în partea de nord a gropii, cu craniul spart în mai multe bucăţi. Oasele de la picioare sunt suprapuse pe cele de la mâini. Printre puţinele oase din schelet se află şi câteva de Ovi-caprine. Inventar: 1 fibulă, 1 mărgică, 3 oale, fragmente ceramice provenite din mai multe vase. 1. Două fragmente din resortul unei fibule. L 0,8 cm, respectiv L 1,2 cm (Pl. 32B/1); 2. Mărgică de cornalină de formă poliedrică. L 0,9 cm (Pl. 32B/2; Tip. 13a); 3. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Vasul a fost descoperit în partea de sud a gropii. Î 13,3 cm (Pl. 32B/3; Tip. 6). Inv. 1300; 4. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Acest vas era depus în poziţie verticală, cu gura în sus, în apropierea oalei mai sus descrise. Î 12,9 cm (Pl. 33A/4; Tip. 1a). Inv. 1323; 5. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie, cu fundul lipsă. Vasul se afla în partea de nord a gropii. Î 8,8 cm (Pl. 32B/5; Tip. 9). Inv. 1244; 6. Fragmente provenite de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, descoperite în partea de NE a gropii. Î 4,9 cm (Pl. 33A/6; Tip. 2a); 7. Fragmente provenite de la partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, descoperite în partea de NE a gropii. Î 4,2 cm (Pl. 33A/7). Mormântul 32. Incineraţie în urnă cu capac (Pl. 33B), adult. Adâncimea 0,30 m. Conturul gropii nu a putut fi surprins, puţinele oase calcinate au fost aşezate într-o urnă improvizată dintr-un gât de amforă romană, de culoare roşu-cărămizie, cu două torţi. Aceasta a fost aşezată cu gâtul (gura) în jos. Peste oasele calcinate au fost aruncate câteva fragmente 21

dintr-un vas de culoare cenuşie, iar peste toate acestea a fost aruncat un fund de vas mare, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Inventar: 1 colier şi fragmente ceramice. 1–3. Colier format din trei mărgele, două de cornalină, de formă poliedrică, cu L 1,2 cm (Pl. 33B/1; Tip. 13a), respectiv cu L 1,5 cm (Pl. 33B/3; Tip. 13a), trecute prin foc, şi una de sticlă de formă discoidală, de culoare argintie, cu D 0,9 cm (Pl. 33B/2; Tip. 10). Inv. 324-326; 4. Urna este reprezentată de un fragment de amforă lucrată la roată, din pastă cu mult nisip, cu bobul mărunt în compoziţie. Î 16,2 cm (Pl. 33B/4; Tip. 2); 5. Partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 10,8 cm (Pl. 33B/5). Mormântul 33. Incineraţie în urnă cu capac, copil. Adâncimea 0,35 m. Resturile cinerare au fost aşezate într-o urnă reprezentată de partea inferioară a unei oale lucrată cu mâna, din pastă grosieră (pierdută). Î 13,5 cm (Pl. 34A/1; Tip. 1a). Peste oasele calcinate şi urnă se aflau mai multe fragmente ceramice, care însă s-au pierdut. Fără desen. Mormântul 34. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 34B). Adâncimea 0,35 m. Oasele calcinate au fost aşezate direct în groapă, pe un aşternut de fragmente ceramice, din pastă fină. Multe dintre acestea poartă urme evidente de ardere secundară. Peste oase a fost aşezat un strat de fragmente din corpul unor vase, care din cauza arderii pe rug s-au fisurat şi spart în bucăţi mărunte. Inventar: 1 verigă, 11 pandantivi căldăruşe, 2 coliere, fragment de pieptene şi fragmente ceramice. 1. Verigă din sârmă de bronz, prinsă de unul din pandantivii căldăruşă. D 1,7 cm (Pl. 34B/1). Inv. 376; 2-12. Pandantivi căldăruşă, de diferite forme şi dimensiuni. Căldăruşele sunt de fier, cilindrice, cu pereţii drepţi şi fundul plat; Tip. 4; 2. Î 1,2 cm (Pl. 34B/2). Inv. 369; 3. Î 1,1 cm (Pl. 34B/3). Inv.370; 4. Î 0,6 cm (Pl. 34B/4). Inv. 371; 5. Î 1,1 cm (Pl. 34B/5). Inv. 372; 6. Î 1,2 cm (Pl. 34B/6). Inv. 373; 7. Î 1,2 cm (Pl. 34B/7). Inv. 374; 8. Î 1 cm (Pl. 34B/8). Inv. 375; 9. Î 0,1 cm (Pl. 34B/9). Inv. 376; 10. Î 0,8 cm (Pl. 34B/10). Inv. 377; 11. Î 1,2 cm (Pl. 34B/11). Inv. 379; 12. Î 1,6 cm (Pl. 34B/12). Inv. 380; 13-16. Colier format din patru mărgele fragmentare, de cornalină, trecute prin foc. Mărgelele au următoarele dimensiuni L 1,1 cm (Pl. 35/1; Tip. 13a), L 0,9 cm (Pl. 35/2; Tip. 13a), L 1,3 cm (Pl. 35/3; Tip. 13a), L 1,4 cm (Pl. 35/4; Tip. 13a). Inv. 204–207. 17–25. Colier format din nouă mărgele de cornalină, trecute prin foc şi două mărgele de sticlă. Inv. 311-319. Două mărgele de formă sferică, de sticlă, de culoare maronie cu D 1,2 cm (Pl. 35/17, 18; Tip. 1b). O mărgică polifaţetată de cornalină, de culoare albă cu L 1,4 cm (Pl. 35/19; Tip. 13a). O mărgică polifaţetată de cornalină, de culoare albă cu L 1,8 cm (Pl. 35/20; Tip. 13a). O mărgică (fragment) polifaţetată de cornalină, de culoare albă cu L 1,7 cm (Pl. 35/21; Tip. 13a). O mărgică polifaţetată de cornalină, de culoare albă cu L 2,5 cm (Pl. 35/22; Tip. 13a). O mărgică polifaţetată de cornalină, de culoare albă cu L 1,9 cm (Pl. 35/23; Tip. 13a). O mărgică polifaţetată de cornalină, de culoare albă cu L 1,9 cm (Pl. 35/24; Tip. 13a). O mărgică polifaţetată de cornalină, de culoare albă cu L 1,6 cm (Pl. 35/25; Tip. 13a); 26. Fragment dintr-o mărgică poliedrică de cornalină, trecută prin foc (Pl. 35B/26; Tip. 13a). Inv. 186; 22

27. Fragment dintr-un pieptene de os, care se rezumă doar la o mică plăcuţă. L 2,1 cm (Pl. 34B/ 27). Inv. 310; 28. Fragment din partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, care a reprezentat capacul urnei. Î 9 cm (Pl. 34B/28). Mormântul 35. Înhumat, adult (Pl. 36A), deranjat. Orientat N-S. Adâncime 0,90 m. Oasele zac în dezordine, grupate în mare parte în mijlocul gropii. Între oasele umane sunt şi câteva oase de Ovi-caprine, depuse drept ofrandă. Inventar: 1 mărgică (pierdută), 1 oală, fragmente ceramice (pierdute). 1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete de culoare neagră în partea superioară, cu fundul plat. Î 14,9 cm (Pl. 36A/1; Tip. 8b). Inv. 1247. Mormântul 35 bis. Cenotaf (Pl. 36B). Orientat N-S. Mormântul 36. Înhumat, adult (Pl. 36C), deranjat. Adâncimea 0,90 m. Orientat N-S, prevăzut cu prag. Marea majoritate a oaselor scheletului se aflau în mijlocul gropii, fiind amestecate cu artefacte. Inventar: 1 cuţitaş de fier, 1 castron, fragmente dintr-un vas zgrunţuros (pierdut). 1-2. Două fragmente dintr-un cuţitaş, unul provenind din zona mânerului, păstrând şi o parte din peduncul, iar celălalt din zona lamei. L 1,8 cm (Pl. 36C/1), respectiv L 1,7cm (Pl. 36C/2); 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 3,9 cm (Pl. 36C/3; Tip. 1b). Inv. 1296. Mormântul 37. Înhumat, adult, deranjat? Groapa nu a fost identificată. Mormântul a fost surprins pe direcţia tranşeului din Al Doilea Război Mondial, fiind exhumat şi scos în afara tranşeului, spre partea de est şi îngropat mai apoi la o adâncime de circa 15-20 cm, sub nivelul de călcare, peste care a fost aruncat şi pământul scos din tranşeu. Fără desen. Inventar: 2 castroane şi un fragment dintr-un castron. 1. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 6,7 cm (Pl. 37A/1; Tip. 1e). Inv. 1287; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Î 6,2 cm (Pl. 37A/2; Tip. 1a). Inv. 1288; 3. Fragmente dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 8,1 cm (Pl. 37A/3; Tip. 2a). Mormântul 38. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 37B). Adâncimea 0,35 m. Oasele calcinate, puține cantitativ, sunt aşezate în groapă pe un aşternut de fragmente ceramice, proveninte de la vase de mari dimensiuni, în jurul lor fiind aruncate fragmente de la un castron cu 3 torţi. Deasupra oaselor, drept capac, sunt alte câteva fragmente ceramice. Printre acestea, majoritatea lucrate la roată, se aflau şi unele lucrate cu mâna, din pastă grosieră. Inventar: 1 castron, o amforă, fragmente ceramice. 1. Castron de mari dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu buza în forma literei T şi supraînălţată în interior, cu trei torţi și fundul inelar. Vasul este prevăzut cu un decor din forme geometrice (dreptunghiuri și triunghiuri). Î 21,6 cm (Pl. 37B/1; Tip. 4a); 2. Fragment dintr-o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. (Pl. 37B/2; Tip. 8b). 3. Amforă romană (fragment), tip burduf, lucrată la roată, la care lipsește partea superioară, cu fundul sub forma unui manșon de formă conică. Întregul corp este acoperit cu caneluri mai dese spre fundul vasului și tot mai distanțate pe măsură ce ne apropiem de partea superioară (Pl. 37B/3, Tip. 4). Mormântul 39. Înhumat, adult (Pl. 38), nederanjat. Adâncimea 1,56 m. Orientat N-S. Acest mormânt suprapune un altul orientat NV-SE. Groapa are prag lat de 0,63 m, situat pe latura de E. Pragul este mai înalt cu 0,25 m faţă de fundul gropii. Scheletul era întins pe spate, 23

cu mâinile pe lângă corp. Pe pragul de pe latura de nord era depus un craniu de bovideu, peste care au fost aşezate câteva coaste provenite de la acelaşi animal, iar ceva mai spre est se aflau oasele de la piciorul bovideului, inclusiv unghiile. M 39 intersectează M 46. Inventar: 2 fibule, 2 verigi pentru cataramă, 1 colier, 1 oală. 1. Fibulă de bronz cu piciorul romboidal, cu resortul dintr-o singură bucată şi o singură coardă. Aceasta a fost descoperită pe clavicula umărului stâng. L 5,7 cm (Pl. 39/1; Tip. 4d). Inv. 1072; 2. Fibulă de bronz cu piciorul romboidal, cu resortul dintr-o singură bucată şi o singură coardă. Aceasta a fost împinsă de un animal în zona picioarelor, dar culoarea de pe clavicula dreaptă ne îndreptăţeşte să considerăm că a fost depusă iniţial pe aceasta. Î 5,7 cm (Pl. 39/2; Tip. 4d). Inv. 1065; 3. Fragment dintr-o cataramă de fier, de formă dreptunghiulară. Se află într-un proces avansat de degradare. Această piesă a fost depusă în zona capului, sub oală. L 4 cm (Pl. 38/ 3; Tip. 7); 4. Fragment dintr-o cataramă de fier, de formă dreptunghiulară, aflată într-un proces avansat de oxidare. L 5,5 cm (Pl. 38/4; Tip. 7); 5-12. Colier format din 8 mărgele, din care una sferoidală, de lut, cu D 0,9 cm (Pl. 39/5; Tip. 1b), două mărgele îngemănate, de sticlă, de culoare neagră, cu D 1,2 cm (Pl. 39/8; Tip. 5b), una de sticlă, sferică, de culoare albastră, D 1,1 cm (Pl. 39/6; Tip. 1b), una de sticlă, de forma sferică și culoare verde, cu D 1,6 cm (Pl. 39/7; Tip. 2), două tubulare, de calcar, de culoare albă, cu D 0,4 cm (Pl. 39/10, 11; Tip. 16b), una de sticlă, tubulară, de culoare albastră, cu D 0,3 cm (Pl. 39/12; Tip. 8), una de formă bitronconică, de sticlă, trecută posibil prin foc, de culoare albastru-sidefiu, cu D 1,5 cm (Pl. 39/9; Tip. 3b). Colierul a fost descoperit în jurul gâtului şi al umerilor. Inv. 111-119; 13. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu pete de culoare neagră în jumătatea superioară, cu fundul plat. Aceasta a fost depusă în partea stângă a capului. Î 10,8 cm (Pl. 39/13; Tip. 3). Inv. 1301. Mormântul 40. Înhumat, adult (Pl. 40), deranjat. Adâncimea 1,50 m. Orientat N-S. Pe partea de est groapa are un prag lat de 0,40 m, fiind cu 0,30 m mai sus decât scheletul. Resturi osteologice de Ovi-caprină rămase în urma banchetului funerar. Inventar: 1 colier, 2 fusaiole, 1 castron şi 1 fragment dintr-un castron. 1–15. Colier format din 15 mărgele, dintre care una sferoidală, de sticlă, de culoare sidefată, cu D 0,7 cm (Pl. 40/15; Tip. 1a), două de formă sferoidală, de calcar, cu D 0,7 cm (Pl. 40/7, 8; Tip. 16a), şase mărgele de calcar cu D 0,5 cm (Pl. 40/1, 3, 4, 9; Tip. 16a; 12; Tip. 16b; 14; Tip. 16a) şi şase de calcar cu D 0,4 cm (Pl. 40/ 2, 5, 6, 10,11; Tip. 16b; 13; Tip. 16a acestea din urmă având formă tubulară). Inv. 131-146; 16. Fusaiolă bitronconică, cu bazele plate, lucrată din lut, de culoare cărămizie. Î 2,5 cm (Pl. 40/16; Tip. 1c). Inv. 1208; 17. Fragment dintr-o fusaiolă bitronconică, cu bazele conice, puternic profilate, lucrată din lut, de culoare cărămizie. Î 1,7 cm (Pl. 40/17; Tip. 1a); 18. Fragment din partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie-cărămizie, cu fundul plat. Î 11,2 cm (Pl. 40/18; Tip. 7). Inv. 1316; 19. Fragmente dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Acesta avea un decor format din linii punctate în zig-zag, dispuse pe verticală şi orizontală şi brăduţi stilizaţi. Î 6,9 cm (Pl. 41A/19; Tip. 2a); 20. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 2,2 cm (Pl. 41A/20; Tip. 1e). Mormântul 41. Înhumat (Pl. 41B). Adâncimea 1,30 m. Scheletul zace chircit, aşezat cu capul spre NE şi picioarele spre SV, culcat pe o parte, cu faţa spre est. Mâna dreaptă este îndoită din cot înspre cap, ţinând în palmă un vas lucrat cu mâna, iar stânga este întinsă în 24

diagonală, spre genunchi având palma îndreptată spre bazin, în poziţie de odihnă. La picioare, groapa este suprapusă de un mormânt de incineraţie. În groapă a fost descoperit şi un os de Ovi-caprină. Inventar: 1 oală. 1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie, cu pete de culoare neagră în jumătatea superioară, cu fundul plat. Oala a fost aşezată în palma mâinii drepte, care era îndoită de la cot şi adusă până deasupra bazinului. Î 11,5 cm (Pl. 41B/1; Tip. 5). Inv. 1241. Mormântul 42. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 41C). Adâncimea 0,75 m. Nu a putut fi sesizat conturul gropii. Oasele calcinate sunt amestecate cu fragmente ceramice. Groapa acestui mormânt suprapune mormântul M 41. Fără inventar. Mormântul 43. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 42A). Adâncimea 0,20 m. Oasele calcinate au fost depuse pe fundul gropii, iar mai apoi acoperite de câteva fragmente ceramice. Inventar: 1 cataramă şi mai multe fragmente ceramice. 1. Cataramă de bronz de formă ovală, cu spin de formă rectangulară. D 2,6x2,5 cm (Pl. 42A/1; Tip. 4). Inv. 41; 2. Fragment provenit de la fundul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, de culoare cărămizie. Î 4,1 cm (Pl. 42A/2); 3. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, de culoare cărămizie. Î 7 cm (Pl. 42A/3); 4. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, de culoare cărămizie. Î 6,3 cm (Pl. 42A/4); 5. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, de culoare cărămizie. Î 6,9 cm (Pl. 42A/5); 6. Fragment provenit din fundul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunțuroasă, de culoare cărămizie. Î 6 cm (Pl. 42A/6). Mormântul 44. Incinerat în urnă cu capac, adult (Pl. 42B). Adâncime 0,45 m. Urna a fost formată dintr-un vas borcan de dimensiuni mari, lucrat la roată din pastă zgrunţuroasă. Capacul a fost format din mai multe fragmente ceramice, de culoare roşie-gălbuie (amforă). Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragment din partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 7,2 cm (Pl. 43/1); 2. Fragment de la partea superioară (buză), a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,4 cm (Pl. 42B/2; Tip. 1e); 3. Fragment provenit din zona mediană a unei oale, lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă, de culoare cenuşie. Î 16,8 cm (Pl. 43/3); 4. Fragment provenit din partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 6,4 cm (Pl. 43/4); 5. Fragment provenit din partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 6,3 cm (Pl. 43/5); 6. Fragment provenit de la partea superioară a unei amfore, de culoare cărămizie deschisă. Î 15,3 cm (Pl. 43/6; Tip. 2). Mormântul 45. Incinerat în urnă fără capac (Pl. 44A), copil. Adâncimea 0,30 m. Acesta suprapune mormântul M 44. Este posibil să fi existat un grad de rudenie (mamă/copil) între cei aflați în cele două gropi. Urna, constând dintr-o căniță, a fost culcată cu gura spre sud. Au fost depuse oase şi pe lângă aceasta. Inventar: 1 căniţă. 1. Căniţă cu toartă, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Î 12,9 cm (Pl. 44A/1; Tip. 2b). Inv. 1218. Mormântul 46. Înhumat, deranjat. Adâncimea 1,30 m. Orientat NV-SE. Groapa se 25

intersectează cu cea a M 39. Oasele (o parte lipsesc) zac răvăşite în capătul de groapă nederanjat. Fără desen. Inventar: 1 fibulă, 1 oală (pierdută). 1. Fibulă de bronz cu piciorul de formă rombică, cu axa pe care este montat resortul de dimensiuni mari, dintr-o singură bucată, cu o coardă. L 5,5 cm (Pl. 44B/1; Tip. 2d). Inv. 1066. Mormântul 47. Incinerat în groapă cu capac. Adâncimea 0,35 m. Resturile cinerare sunt acoperite cu câteva fragmente provenite din corpul unor castroane şi fundul unei oale. Fără desen. Inventar: 1 piesă de fier, fragmente ceramice. 1. Piesă de fier a cărei destinaţie este greu de stabilit. Î 1 cm (Pl. 44C/1). Inv. 320; 2. Fragment de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,5 cm (Pl. 44C/2; Tip. 2b); 3. Fragment provenit de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,4 cm (Pl. 44C/3; Tip. 2b); 4. Fragment de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,4 cm (Pl. 44C/4); 5. Fragment ceramic provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină de culoare cenuşie. Î 1,8 cm (Pl. 44C/5); 6. Fragment de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,5 cm (Pl. 44C/6; Tip. 2b); 7. Fragment provenind de la fundul unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,2 cm (Pl. 44C/7). 8. Fragment provenit de la fundul unei oale lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3,3 cm (Pl. 44C/8) Mormântul 48. Înhumat, deranjat. Orientat N-S. Adâncimea 1,40 m. Oasele sunt aşezate grămadă, în partea de sud a gropii, amestecate cu fragmente provenind de la mai multe vase. Fără desen. Inventar: 1 cataramă, 1 colier, 2 cuţite de fier, 1 castroane, 1 oală, 1 cană şi mai multe fragmente ceramice provenite din corpul a patru vase. 1. Cataramă de bronz, de formă ovală, cu spinul rectangular. D 2,5x2 cm (Pl. 45/1; Tip. 2a). Inv. 1160; 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, puternic oxidat, din care s-a păstrat doar o parte din lamă. Este prevăzut cu un singur tăiş şi cu ceafa dreaptă. L 10,7 cm (Pl. 45/2); 3. Fragment dintr-un cuţit de fier, puternic oxidat, din care s-a păstrat o parte din lamă şi din peduncul. Lama a fost prevăzută cu un singur tăiş, iar ceafa este uşor rotunjită. L 5 cm (Pl. 45/3). Inv. 270; 4–5. Colier format din două mărgele, de sticlă, din care una poliedrică, de culoare albastră, cu L 0,5 cm (Pl. 45/4; Tip. 4), iar cealaltă de culoare neagră, de formă sferică, cu D 0,8 cm (Pl. 45/5; Tip. 1b). Inv. 394-395; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Decorul constă din două linii în zig-zag dispuse sub gâtul vasului. Î 16,8 cm (Pl. 45/6; Tip. 3c). Inv. 1239; 7. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete de culoare neagră în jumătatea superioară, fundul plat şi puţin supraînălţat. Î 15,6 cm (Pl. 46A/7; Tip. 2). Inv. 1240; 8. Cană fragmentară, de formă bitronconică lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Fundul lipseşte. Î 11,9 cm (Pl. 45/8; Tip. 5). Inv. 1242; 9. Fragment din fundul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 45/9); 10. Fragment de vas lucrat la roată, cu un decor bogat, format din alveolări dispuse 26

sub formă de romburi şi cercuri (pierdut). Î 2,9 cm (Pl. 45/10); 11. Partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 8,4 cm (Pl. 46A/11); 12. Fragment de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie: Î 3,6 cm (Pl. 46A/12). Mormântul 49. Incinerat în urnă. Adâncimea 0,80 m. Urna era aşezată în poziţie verticală, cu gura în sus. Conturul gropii nu a putut fi sesizat. Fără desen. Inventar: 1 colier, 1 oală. 1–2. Colier format din două mărgele de cornalină, de formă poliedrică, de culoare albă, în urma trecerii prin foc, una cu L 1,4 cm (Pl. 46B/1; Tip. 13a), iar cealaltă cu L 1,3 cm (Pl. 46B/2; Tip. 13a). Inv. 95-96; 3. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Gâtul prelung şi buza răsfrântă spre exterior. Î 16,7 cm (Pl. 46B/3; Tip. 6). Inv. 1315. Mormântul 50. Incinerat în urnă (Pl. 46C). Adâncimea 0,70 m. Groapa acestui mormânt se afla în prelungirea M 49 care, însă, se pare, a fost depus la o altă dată decât mormântul pe care îl prezentăm. Distanţa dintre cele două urne nu a fost mai mare de 6-8 cm. Urnele din cele două morminte nu se aflau la aceeaşi înălţime. Urna este reprezentată de o oală, lucrată cu mâna. Fără desen. Inventar: 1 mărgică, 1 oală. 1. Mărgică de cornalină, având forma poliedrică, de culoare albă, ca urmare a trecerii prin foc, cu L 1,3 cm (Pl. 46C/1; Tip. 13a). Inv. 100; 2. Oală lucrată cu mâna din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Decorul constă din trei butoni de formă conică aflaţi deasupra jumătăţii superioare a vasului. Î 14,3 cm (Pl. 46C/2; Tip. 6). Inv. 1219. Mormântul 51. Înhumat, deranjat. Orientat N-S. Mormântul a avut prag pe latura de est, mai înalt cu 0,20 m faţă de fundul gropii. Pragul a fost lat de 0,35 m, îngustându-se spre sudul gropii. Pe prag se aflau câteva oase de Ovi-caprine, depuse drept ofrandă. Fără desen. Inventar: 2 castroane şi fragmente ceramice. 1. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul lipsă. Î 9,6 cm (Pl. 47/1; Tip. 2b). Inv. 1317; 2. Castron fragmentar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul lipsă. Î 5,3 cm (Pl. 47/2). Inv. 1284; 3. Fragment ceramic provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 5,1 cm (Pl. 47/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3,3 cm (Pl. 47/4; Tip. 1a); 5. Fragment provenit de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină de culoare cenuşie. Î 2,9 cm (Pl. 47/5); 6. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,7 cm (Pl. 47/6). Mormântul 52. Înhumat, adult, deranjat. Orientat N-S. Adâncimea 1,20 m. Groapa a avut fundul drept, iar oasele din mormânt sunt foarte puţine. Printre oasele umane se găseau şi câteva care par a fi de Ovi-caprine, reprezentând o posibilă ofrandă. Fără desen. Inventar: 1 pieptene, 1 oală, 1 castron, fragment ceramic. 1. Pieptene de os cu mânerul semicircular, cu plăcuţele prinse în mai multe nituri de bronz, dispuse în semicerc şi linie. L 7,4 cm (Pl. 48/1; Tip. 1a). Inv. 11; 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 16,4 cm (Pl. 48/2; Tip. 3). Inv. 1304; 3. Fragment din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 8,1 cm (Pl. 48/3; Tip. 1e); 27

4. Fragment provenit din corpul unui vas, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 9 cm (Pl. 48/4). Mormântul 53. Înhumat, adult (Pl. 49), deranjat. Adâncimea 1 m. Orientat N-S. În mormânt s-a păstrat doar o parte din schelet, împreună cu câteva oase desprinse dintr-un maxilar de Ovi-caprină. Fără desen. Inventar: 1 cataramă, 1 pieptene, 2 castroane, 1 ceaşcă, 1 oală fragmentară. 1. Cataramă de fier, aflată într-un proces avansat de oxidare. Aceasta se afla în mijlocul gropii. L 2,8 cm (Pl. 49/1). Inv. 40; 2. Pieptene de os format din mai multe plăcuţe, prinse în nituri de fier. Mânerul de formă trapezoidală, cu mici albieri la extremităţi. Acesta era depus pe latura de NE a gropii. L 9,3 cm (Pl. 49/2; Tip. 3). Inv. 7; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat, prevăzut cu un orificiu pe mijloc. Î 12,8 cm (Pl. 49/3; Tip. 3a). Inv. 1302; 4. Ceaşcă (căţuie) lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare neagră-cărămizie, cu fundul plat. Aceasta se afla în partea de sud a gropii. Î 6,7 cm (Pl. 49/4; Tip. 1). Inv. 1293; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, fundul inelar. Pe suprafaţa vasului se pot distinge şase găuri, rezultate în urma încercării de a o repara. Î 5,9 cm (Pl. 49/5; Tip. 1a). Inv. 1290; 6. Fragment de la partea inferioară a unei oale, lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Î 3 cm (Pl. 49/6). Mormântul 54. Înhumat, adult, deranjat. Adâncimea 0,90 m. Groapa avea forma aproape rotundă, cu diametrul puţin mai mare pe axa N-S. Este prevăzută cu praguri pe ambele laturi, late de 0,30 m şi înalte, faţă de fundul gropii, cu 0,40 m. Ofrande din coji de ouă (de gâscă, raţă sau curcan) şi oase de ovine (maxilar şi corn), aşezate în partea de sud, probabil la picioare. Fără desen. Inventar: 1 pieptene, 1 castron. 1-3. Fragmente dintr-un pieptene de os, respectiv doi dinţi şi o mică bucată dintr-o plăcuţă. (Pl. 50A/1, 2, 3); 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta era aşezat în partea de sud a gropii. Î 10,8 cm (Pl. 50A/4; Tip. 3b). Inv. 1262. Mormântul 55. Incinerat în groapă cu capac. Adâncimea 0,30 m. Nu s-a putut delimita conturul gropii, dar oasele zac pe o suprafaţă aproape circulară, cu diametrul de 0,40 m. Peste oasele calcinate sunt aşezate câteva fragmente provenite de la un castronaş, precum şi de la alte vase. Se aflau, de asemenea, peste oasele calcinate, şi fragmente de chirpic, situaţie unică până acum. Fără desen. Inventar: 1 verigă, 1 cataramă, 1 fusaiolă şi fragmente ceramice. 1. Veriga este puternic oxidată, păstrându-se doar o mică parte din ea. (Pl. 50B/1); 2. Cataramă de bronz, de formă ovală, cu spin rectangular. D 2,6x1,9 cm (Pl. 50B/2; Tip. 2a). Inv. 48; 3. Fusaiolă de lut, de formă bitronconică, cu bazele conice, puternic profilate. Decorul constă într-un brâu în zig-zag, desfăşurat pe întreaga sa circumferinţă. Î 2,5 cm (Pl. 51A/3; Tip. 1a). Inv. 348; 4. Fragment provenit de la partea superioară a unui flacon lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 9,9 cm (Pl. 50B/4); 5. Fragmente provenite de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,3 cm (Pl. 50B/5). Mormântul 56. Incinerat în groapă, adult. Adâncimea 0,80 m. Groapa are forma aproape rotundă, cu fundul puţin albiat, iar în interiorul ei se aflau câteva oase calcinate şi fragmente ceramice înnegrite (în parte pierdute) de o ardere într-un spaţiu închis. Fără desen. 1. Inventarul se rezumă la un fragment ceramic desprins din corpul unui vas (flacon), 28

de mici dimensiuni, cu un decor constând în linii oblice incizate în lutul moale (pierdut). Î 9 cm (Pl. 51B/1). Mormântul 57. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 51C). Adâncimea 0,45 m. Oasele calcinate au fost aşezate în urna reprezentată de o oală, iar drept capac a fost folosită o altă oală. Inventar: 1 fibulă, 1 fusaiolă, 2 oale. 1. Fibulă de bronz, cu semidisc şi piciorul în formă pentagonală. Arcul lipseşte. L 5,7 cm (Pl. 51C/1; Tip. 3). Inv. 1163. Piesa este uşor contorsionată, probabil ca urmare a trecerii prin focul rugului; 2. Fusaiolă bitronconică, de sticlă, cu bazele plate. Î 2,2 cm (Pl. 51C/2; Tip. 1c). Inv. 1210; 3. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Decorul constă din trei caneluri, dispuse în partea superioară. Î 20,2 cm (Pl. 52A/3; Tip. 2b). Inv. 1282; 4. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, cu mult nisip în compoziţie, de culoare cenuşie. Decorul constă din două caneluri dispuse în partea superioară a vasului, cu fundul plat. Î 15,9 cm (Pl. 52A/4; Tip. 3). Inv. 1280. Mormântul 58. Incinerat în groapă cu capac, adult. Adâncimea 0,50 m. Peste oase a fost aşezat un castron cu trei torţi (fragment), cu buza orizontală, care însă nu le-a acoperit în totalitate. Fără desen. Inventar: 1 cataramă, 1 cuţit, 1 mărgică, 1 pieptene, 1 castron, fragmente ceramice. 1. Cataramă de bronz, de formă ovală. D 2,5x2,2 cm (Pl. 52B/1; Tip. 1b). Inv. 46; 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, cu un singur tăiş. L 3,2 cm (Pl. 52B/2). Inv. 276; 3. Mărgică de formă poliedrică, de cornalină, trecută prin foc. L 1,6 cm (Pl. 52B/3; Tip. 13a). Inv. 403; 4. Fragment dintr-un pieptene de os, din care s-a păstrat doar o plăcuţă. L 3 cm (Pl. 52B/4). Inv. 304; 5. Castron cu trei torţi lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Acesta acoperea resturile cinerare. Î 17,6 cm (Pl. 54A/5; Tip. 4b). Inv. 1320; 6. Fragmente provenite din corpul unui castron cu trei torți, de mari dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 12,8 cm (Pl. 53/6; Tip. 4b); 7. Fragment provenit dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,8 cm (Pl. 52B/7; Tip. 1a); 8. Fragment ceramic dintr-o cană lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 52B/8). Mormântul 59. Înhumat, copil. Orientat N-S. Adâncimea 1,10 m. Scheletul a fost întins pe spate, cu mâna stângă pe lângă corp, iar cealaltă îndreptată atât din umăr, cât şi din cot, spre dreapta. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 60. Înhumat, adult, deranjat. Adâncimea 1,40 m. Orientată N-S. Groapa a fost prevăzută cu prag, pe latura de est, cu lăţimea de 0,30 m. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 61. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 54B). Adâncimea 0,35 m şi diametrul gropii de 0,45 m. Resturile cinerare au fost aşezate în urnă (un fund de vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă), iar peste ele au fost depuse fragmente ceramice. Fără desen. Inventar: 1 fragment metalic, 1 oală, fragmente ceramice. 1. Fragment metalic de bronz. Este greu de stabilit forma şi destinația piesei. L 1,5 cm (Pl. 54B/1); 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 13,7 cm (Pl. 54B/2; Tip. 2). Inv. 1265; 29

3. Fragment provenit de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 1,8 cm (Pl. 54B/3; Tip. 1e); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă (pierdut). Sub buză se află un decor în zig-zag, cuprins între două linii concentrice. Î 3,3 cm (Pl. 54B/4). Mormântul 62. Înhumat, adult (Pl. 55A), deranjat. Orientat N-S. Adâncime 1,50 m. Oasele zac în dezordine pe suprafaţa gropii. Nu are, în afară de câteva fragmente de vas, nici un fel de inventar. În umplutură fragmente de vase arse, dovadă că s-a distrus un mormânt de incineraţie la săparea gropii. Inventar: 1 oală. 1. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie închisă. Vasul are pereţii asimetrici. Î 18,2 cm (Pl. 55A/1; Tip. 3). Inv. 1310. Mormântul 63. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 55B). Adâncimea 0,45 m. Nu a putut fi sesizat conturul şi forma gropii. Urna este reprezentată de un vas de mari dimensiuni, aceasta fiind puţin aplecată spre vest. Capacul se rezumă la mai multe fragmente ceramice. Inventar: 1 oală, fragmente ceramice (pierdute). 1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete negre în partea superioară, cu fundul plat. Î 23,5 cm (Pl. 55B/1; Tip. 12). Inv. 2478. Mormântul 64. Înhumat, adult (Pl. 56), deranjat. Adâncimea 1,75 m. Orientat N-S. Groapa era prevăzută cu prag pe partea de vest şi nişă pe partea de est, pragul lat de 0,15 m şi înalt de 0,25 m, iar nişa era adâncită sub nivelul gropii cu 0,20 m şi înaltă de 0,35 m. Scheletul răvăşit atât în groapă, cât şi în nişă. Fără desen. Inventar: 1 fibulă, 1 cataramă, 2 verigi, 1 disc, 1 mărgică, 1 pieptene, 1 pandantiv căldăruşă şi 1 ac de păr. 1. Fibulă de fier, puternic oxidată. S-a păstrat arcul şi o parte din picior. Lungimea arcului 2,4 cm (Pl. 56/1). Inv. 39; 2. Cataramă de bronz cu inelul aproximativ oval, cu spinul de formă rectangulară. D 2,4x2,1 cm (Pl. 56/2; Tip. 1b). Inv. 1161; 3. Verigă de bronz cu D 1,9 cm (Pl. 56/3). Inv. 335; 4. Verigă de bronz cu D 1,9 cm (Pl. 56/4). Inv. 336; 5. Fragment dintr-un disc din tablă de bronz, folosit probabil drept capac al unei cutii pentru păstrat amulete. D 3,2 cm (Pl. 56/5). Inv. 338; 6. Pandantiv căldăruşă de fier, de formă cilindrică, cu fundul plat. Î 1,5 cm (Pl. 56/6; Tip. 4). Inv. 334; 7. Ac de bronz cu un capăt îndoit, corpul rectangular şi torsionat. L 1,2 cm (Pl. 56/7). Inv. 398; 8. Fragment dintr-o mărgică de cornalină, de formă poliedrică, trecută prin foc. L 1,2 cm (Pl. 56/8; Tip. 13a). Inv. 337; 9. Fragment dintr-o plăcuţă, parte a unui pieptene de os, din care s-a păstrat şi un nit de bronz (Pl. 56/9). Inv. 20. Mormântul 65. Incinerat în urnă cu capac, copil (Pl. 57A). Adâncimea 0,30 m. Groapa de formă circulară cu D 0,55 m. Urna, un vas mic fără fund, lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, aşezat cu gura în jos într-un castron de mici dimensiuni, care a fost depus cu gura în sus. Se pare că mormântul a aparținut unui copil. Groapa a fost iniţial purificată prin foc. Fundul şi pereţii gropii, pe o înălţime de 5 cm, poartă urmele unei uşoare arderi, pământul fiind colorat roşiatic. Inventar: 1 oală, 1 castron. 1. Urna este reprezentată de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Fundul vasului lipseşte. Î 8,5 cm (Pl. 57A/1; Tip. 1b). Inv. 1313; 2. Capacul urnei a fost un castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie30

cărămizie, cu fundul inelar. Decorul constă într-o nervură dispusă la 2 cm sub buză. Î 9,1 cm (Pl. 57A/2; Tip. 2a). Inv. 1298. Mormântul 66. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 57B), adolescent. Adâncimea 0,46 m. Diametrul gropii este de aproximativ 1 m, aceasta având formă ovoidală. În mijlocul gropii mari s-a practicat o groapă mai mică, adâncă de 10-15 cm, cu diametrul de 0,35 m, unde erau adăpostite resturile calcinate. Peste ele s-au aşezat cioburi de la mai multe vase lucrate la roată, dar care erau răspândite pe toată suprafaţa gropii mari, iar deasupra aveau un ciob lucrat cu mâna (posibil să provină din pământul de umplutură a gropii). Resturile calcinate par să aparţină unui adolescent. Inventar: 1 castron, fragmente ceramice. 1. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare roşie, cu fundul plat. Î 3,6cm (Pl. 57B/1; Tip. 1h); 2. Fragmente provenite de la partea superioară a unei căni, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 14 cm (Pl. 57B/2); 3. Fragment provenit de la partea superioară, probabil a unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,3 cm (Pl. 58/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară, probabil a unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,6 cm (Pl. 58/4); 5. Fragment provenit de la partea inferioară a unei amfore, lucrate la roată, din pastă cu mult nisip în compoziţie, de culoare cărămizie deschisă. Î 9,5 cm (Pl. 58/5; Tip. 3); 6. Fragment provenit de la partea superioară, probabil a unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,6 cm (Pl. 58/6); 7. Fragment provenit de la partea superioară a unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,6 cm (Pl. 58/7); 8. Fragment provenit de la partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5 cm (Pl. 58/8); 9. Fragment din partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 9 cm (Pl. 58/9); 10. Fragment provenit de la partea superioară a unei amfore, lucrată la roată, din pastă cu mult nisip în compoziţie, de culoare carămizie. Î 13,5 cm (Pl. 58/10; Tip. 2). Mormântul 67. Înhumat, adult (Pl. 59), deranjat. Orientat N-S. Are prag şi nişă, pragul pe latura de vest şi nişa pe latura de est. Adâncimea gropii pe prag este de 1,48 m, iar pe fundul acesteia de 1,60 m. Nişa are 18 cm înălţime şi 0,10 cm adâncime în scobitură. În partea de nord a gropii, în nişă, s-au găsit câteva vertebre care, deşi scheletul era răvăşit, păreau nederanjate, în sensul că pe două vertebre erau prinse coastele, deci ligamentele le ţineau unite. Aceasta pare să indice că scheletul a fost ciopârţit când a fost înmormântat şi coastele au rămas prinse de vertebre. Lângă cap, pe partea de est, zăcea un vas fragmentar. Inventar: fragment ceramic. 1. Partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6,3 cm (Pl. 59/1). Mormântul 68. Incinerat în groapă cu capac, adult. Adâncimea 0,51 m. Oasele calcinate zăceau pe pământ acoperite cu mai multe cioburi. Mormântul a fost deranjat de tranşeul militar care a străbătut zona. Inventar: fragment ceramic. 1. Fragment ceramic provenit de la partea superioară a unei oale, lucrată la roată, din pastă fină. Vasul a fost bogat ornamentat cu un ansamblu de linii punctate dispuse atât pe verticală, cât şi pe orizontală (pierdut). Î 7 cm (Pl. 60A/1). Mormântul 69. Incinerat în groapă cu capac, adult (Pl. 60B). Adâncimea 0,70 m. Oasele calcinate, puţin numeroase, zac direct pe fundul gropii, fiind acoperite cu mai multe fragmente ceramice. 31

Inventar: fragmente ceramice (pierdute). Mormântul 70. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 60C). Adâncimea 0,25-0,35 m. Nu a putut fi identificat conturul gropii. Oasele calcinate, fără cenuşă, erau acoperite cu câteva fragmente ceramice. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragmente provenite de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,3 cm (Pl. 60C/1; Tip. 1b); 2. Fragment provenit de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,6 cm (Pl. 60C/2; Tip. 1e). Mormântul 71. Înhumat (Pl. 60D), deranjat. A fost distrus parţial de un tranşeu militar. Orientat N-S. Oasele zac răvăşite în groapă, iar în perimetrul acesteia au fost descoperite şi câteva oase de Ovi-caprină, rezultate în urma banchetului funerar. Fără inventar. Mormântul 72. Înhumat (Pl. 61), deranjat. Adâncimea 1,90 m. Orientat N-S. În perimetrul gropii se aflau şi câteva oase de Ovi-caprine. De asemenea, a fost descoperit şi un schelet întreg, care pare să fi aparţinut unui şarpe (depus ca ofrandă sau pur şi simplu a murit acolo). Inventar: 1 cataramă, 1 cuţit, 1 oală şi câteva fragmente ceramice. 1. Cataramă de fier, cu inelul de formă ovală şi spinul rectangular. Aceasta se află întrun avansat proces de oxidare. D 3,8x2,7 cm (Pl. 61/1; Tip. 6). Inv. 51; 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat atât o parte din lamă, cât şi din peduncul. L 9,1 cm (Pl. 61/2). Inv. 275; 3. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete negre în jumătatea superioară. Fundul lipsă. Î 15,6 cm (Pl. 61/3; Tip. 9). Inv. 1307; 4. Fragmente provenite de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,5 cm (Pl. 61/4; Tip. 1e). Mormântul 73. Incinerat în groapă cu capac (Pl.62A). Adâncimea 0,40 m. Oasele calcinate erau depuse direct pe fundul gropii, fiind acoperite cu câteva fragmente ceramice. Inventar: 1 fibulă, fragment ceramic. 1. Fragment din resortul unei fibule de bronz cu L 1,3 cm (Pl. 62A/1); 2. Fragment provenit dintr-o toartă de vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4 cm (Pl. 62A/2). Mormântul 74. Înhumat, adult (Pl. 62B), deranjat. Orientat N-S. Scheletul este deranjat, cu excepţia tibiilor şi peroneelor. În groapă se aflau şi câteva oase de Ovi-caprină, provenite în urma banchetului funerar. Inventar: 1 cataramă, 1 pieptene, 1 fusaiolă, 2 oale şi fragmente ceramice. 1. Cataramă de bronz, cu inelul de formă ovală, iar plăcuţa aproximativ trapezoidală. D 2,8x1,4 cm (Pl. 62B/1; Tip. 2c). Inv. 43; 2. Pieptene de os (fragment) format din mai multe plăcuţe prinse în nituri de bronz. Acesta a avut mânerul în formă de clopot, cu umerii drepţi şi relativ lungi. L 8 cm (Pl. 63/2; Tip. 2e). Inv. 14; 3. Fusaiolă de lut, de formă bitronconică cu bazele conice, mai puţin profilate, și culoarea cărămizie. Î 2 cm (Pl. 62B/3; Tip. 1b). Inv. 1211; 4. Oală lucrată cu mâna din pastă grosieră, de culoare cărămizie, iar în partea superioară de culoare neagră, cu fundul plat. Î 16,2 cm (Pl. 63/4; Tip. 1a). Inv. 1321; 5. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Decorul se rezumă la două caneluri dispuse sub buza vasului. Î 12,4 cm (Pl. 63/5; Tip. 3). Inv. 1276; 6. Fragmente provenite de la partea inferioară a unei oale, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare gălbuie. Î 9,1 cm (Pl. 63/6); 32

7. Fragment provenit de la partea inferioară a unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,1 cm (Pl. 63/7). Mormântul 75. Înhumat, copil (Pl. 64A), deranjat. Adâncimea 0,75 m. Orientat NESV. Oasele au fost distruse în mare parte de acizii humici. Inventar: 1 pieptene, 1 colier, fragmente ceramice (pierdute). 1. Fragment dintr-un pieptene, din care s-a păstrat doar o mică parte a mânerului. L 5,2 cm (Pl. 64A/1). Inv. 16; 2-7. Colier compus din şase mărgele de sticlă, îngemănate, de culoare albastră, cinci dintre ele cu D 0,5 cm (Pl. 64A/2-6; Tip. 5a), şi una cu D 0,6 cm (Pl. 64A/7; Tip. 5a). Inv. 125-130. Mormântul 76. Înhumat adult (Pl. 64B), deranjat. Orientat N-S. Adâncimea gropii 2,10 m, cu fundul albiat. Picioarele de la genunchi în jos nederanjate. În groapă au fost descoperite şi câteva oase de Ovi-caprină. Inventar: 1 cataramă, 1 cuţit, 1 ac de cusut (pierdut), 1 pensetă (pierdută), 1 pieptene (pierdut), 1 fusaiolă, 1 cană, 2 oale. 1. Cataramă de bronz de formă aproape rotundă, cu spinul de formă rectangulară. D 2,7x2,6 cm (Pl. 64B/1; Tip. 4). Inv. 44; 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat o bună parte din lamă, dar şi din peduncul. Lama se pare că a fost puţin curbată. L 7,6 cm (Pl. 65/2). Inv. 274; 3. Fusaiolă de lut de formă discoidală, cu bazele plate, de culoare cărămizie. Î 2,7 cm (Pl. 65/3; Tip. 1c). Inv. 1207; 4. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar şi prevăzut cu un buton pe mijloc. Decorul se rezumă la o nervură dispusă sub buză. Î 10,8 cm (Pl. 65/4; Tip. 2b). Inv. 1279; 5. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Vasul are un defect la buză, unde apare o mică deformare ca urmare a presării în lutul moale. Î 13,3 cm (Pl. 65/5; Tip. 2b). Inv. 1277; 6. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pereţii puţin asimetrici, cu fundul plat şi buza mult răsfrântă spre exterior. Î 15,2 cm (Pl. 65/6; Tip. 8a). Inv. 1305. Mormântul 77. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 66). Adâncime 0,60 m. Groapa cu fundul albiat şi cu diametrul de aproximativ 0,80 m. Oasele zac direct în groapă, pe pământ, fiind acoperite de câteva cioburi din vase lucrate la roată. Inventar: 2 fibule, 1 verigă, 1 colier, 1 pieptene (pierdut), fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-o fibulă cu piciorul întors pe dedesubt și corpul relativ subţire, posibil cu arcul din trei bucăţi cu o singură coardă. L 4 cm (Pl. 66/1; Tip. 2a). Inv. 37; 2. Fragment dintr-o fibulă, din care s-a păstrat doar o parte din resort, ac şi picior (Pl. 66/2). Inv. 36; 3. Fragment dintr-o verigă din sârmă de bronz, de formă inelară. D 2,6 cm (Pl. 66/3) Inv. 157; 4–20. Colier format din 17 mărgele, de forme diferite, trecute prin foc. Patru dintre acestea sunt de sticlă, având culoarea maronie și formă neregulată datorită trecerii prin foc, cu D 1 cm fiecare (Pl. 67/7, 8, 9, 10; Tip. 1b); o mărgică de sticlă îngemânată (67/5; Tip. 5b), cu D 4 cm, de culoare neagră; o mărgică sferică de cornalină, cu D 3,1 cm (Pl. 67/12; Tip. 13d); o mărgică fragmentară de cornalină, de formă ovală, cu L 4 cm (Pl. 67/11; Tip. 13c) şi 10 mărgele de cornalină, de formă poliedrică, unele dintre ele fragmentare (Pl. 67/4, 6, 13, 14, 15,16, 17, 18, 19, 20; Tip. 13a). Inv. 187–203; 21. Fragment (toartă) provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare gălbuie. Î 4,5 cm (Pl. 66/21); 22. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă, de culoare cărămizie. Î 4,8 cm (Pl. 66/22); 33

23. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 2,1 cm (Pl. 66/23); 24. Fragment ceramic provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie închisă. Î 2 cm (Pl. 66/24). Mormântul 78. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 68A). Adâncimea 0,70 m. Diametrul 0,40 m. Oasele incinerate erau depuse pe fundul gropii într-o cantitate simbolică, fiind mai apoi acoperite cu câteva fragmente ceramice. Inventar: 1 pieptene, fragmente ceramice. 1. Fragment din corpul unui pieptene, care se rezumă la o mică parte dintr-o plăcuţă de os, pe care s-au păstrat şi câţiva dinţi rupţi. L 2,6 cm (Pl. 68A/1). Inv. 308; 2. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,2 cm (Pl. 68A/2); 3. Fragment provenit din partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,4 cm (Pl. 68A/3); 4. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare galben-cărămiziu. Î 3,5 cm (Pl. 68A/4); 5. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,5 cm (Pl. 68A/5). Mormântul 79. Înhumat (Pl. 68B), deranjat, adult. Adâncimea 0,90 m. Orientat N-S. Groapa mormântului se afla pe mijlocul unui tranşeu militar. În groapă se găseau şi câteva oase de pasăre provenite în urma banchetului funerar. Inventar: 1 obiect de fier, 1 pieptene, 1 oală, 1 castron. 1. Fragment dintr-un obiect de fier, a cărui utilitate este greu de stabilit. L 6,3 cm (Pl. 68B/1); 2. Un mic fragment din mânerul unui pieptene de os, pe care apare şi un decor constând în cercuri concentrice. L 2,7 cm (Pl. 68B/2). Inv. 18; 3. Oală lucrată la mână, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete negre în partea superioară, cu fundul plat. Î 5,9 cm (Pl. 69/3; Tip. 2). Inv. 1322; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 7,4 cm (Pl. 69A/4; Tip. 2b). Inv. 1273. Mormântul 80. Înhumat, deranjat, adult. Adâncimea 1,30 m. Orientat N-S. Mormântul a fost în întregime deranjat de un tranşeu militar. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 81. Înhumat, adult, deranjat. Adâncime 1,75 m. Orientat N-S. Oase de Ovi-caprine depuse drept ofrandă. Fără desen. Inventar: obiect de metal (pierdut), mărgică (pierdută), un pieptene (pierdut), fragmente ceramice. 1. Fragment provenit din buza unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,5 cm (Pl. 69B/1); 2. Fragment provenit de la fundul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3,7 cm (Pl. 69B/2); 3. Fragment provenit din buza unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 3 cm (Pl. 69B/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 5,6 cm (Pl. 69B/4). 5. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2 cm (Pl. 69B/5); 6. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 6 cm (Pl. 69B/6). Mormântul 82. Înhumat, copil (Pl. 69C). Orientat N-S. Scheletul este întins pe spate, 34

cu faţa în sus, cu mâna dreaptă pe lângă corp. O parte din schelet s-a rupt odată cu prăbuşirea malului gârlei. Inventar: 1 colier, 2 oale (fragm.), 1 castron. 1-2. Colier format din două mărgele de mici dimensiuni, una de sticlă, de culoare albastră, cu D 0,4 cm (Pl. 69C/1; Tip. 1a), iar cealaltă de calcar, de culoare gălbuie, cu D 0,4 cm (Pl. 69C/2; Tip. 16a). Inv. 350-351; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, foarte friabilă, de culoare cenuşie, cu fundul plat şi uşor supraînălţat. Acesta era aşezat în dreptul bazinului, pe partea dreaptă. Î 14,1 cm (Pl. 69C/3; Tip. 2d). Inv. 1266. 4. Fragment dintr-o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Aceasta era depusă în partea dreaptă a capului, cu gura în sus, alături de cealaltă oală fragmentară. Î 14,1 cm (Pl. 70A/4; Tip. 1a). Inv. 2464; 5. Fragment dintr-o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Aceasta a fost depusă cu gura în jos. Î 11,7 cm (Pl. 70A/5). Mormântul 83. Înhumat, adult (Pl. 70B). Scheletul a fost aşezat în poziţie chircită, cu capul la nord, cu faţa spre est. Fără inventar. Mormântul 84. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 70C). Mai multe cioburi, provenite din vase lucrate la roată, zac în jurul şi mai ales deasupra urnei. Foarte puţine oase calcinate în urnă, printre cioburi. Un fragment din buză este deplasat ca şi cum urna ar fi fost, în parte, spartă ritual. Un ciob zace la circa 0,40 m adâncime. Cioburile răzleţe zac pe o suprafaţă de circa 0,40 m. Se pare că cioburi dintr-un castronaş şi dintr-un vas mai mare au fost folosite drept capac. 1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Buza este crestată pe întreaga circumferinţă, iar fundul este plat. Urna era culcată cu gura spre SV. Î 15,9 cm (Pl. 70C/1; Tip. 6). Inv. 1308. Fragmentele ceramice nu s-au păstrat. Mormântul 85. Înhumat, adult (Pl. 71), deranjat. Adâncimea 1,10 m. Orientat N-S. Acest mormânt este suprapus de M 86, de incineraţie. Oasele de la picioare zac în partea de NV a gropii. Maxilarul inferior, răsturnat, se afla pe latura de vest, înspre mijlocul gropii, suprapunând oasele omoplatului. Deranjarea trebuie să fi avut loc îndată după înmormântare, deoarece nu se explică altfel existenţa mormântului de incineraţie exact deasupra celui dintâi, fără ca mormântul de incineraţie să fi fost deranjat. Inventar: 1 fibulă, 1 colier, 1 pieptene, 2 castroane, 1 oală şi 7 pietricele. 1. Fibulă de bronz cu piciorul în formă de cravată, cu resortul dintr-o singură bucată, cu o singură coardă. L 4,8 cm (Pl. 71/1; Tip. 1e). Inv. 35; 2- 4. Colier format din trei mărgele, una polifațetată, de cornalină, cu L 1,4 cm, de culoare maro (Pl. 71/2; Tip. 13a), una de sticlă de formă piramidală, cu L 1,5 cm, de culoare aurie (Pl. 71/3; Tip. 11), iar cea din urmă de calcar, de formă tubulară, cu L 1,2 cm, de culoare albă (Pl. 71/4; Tip. 16b); 5. Fragment dintr-un pieptene de os, respectiv din mânerul în formă de clopot și cu umerii drepţi. Plăcuţele sunt prinse prin intermediul mai multor nituri de bronz. L 8,2 cm (Pl. 72/5; Tip. 2d). Inv. 12; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Fundul lipseşte. Acesta a fost descoperit în apropierea genunchilor. Î 9,2 cm (Pl. 71/6; Tip. 2a). Inv. 1299; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Î 7,5 cm (Pl. 71/7; Tip. 1e). Inv. 1289; 8. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Decorul constă din trei caneluri, dispuse în zona mediană a vasului. Î 19,5 cm (Pl. 71/8; Tip. 3). Inv. 1324; 35

9-15. Şapte pietricele, de dimensiuni şi forme diferite. Culoarea este maro în diferite nuanţe (Pl. 72/9, 10, 11, 12, 13, 14, 15). Inv. 357–363. Mormântul 86. Incinerat în groapă (Pl. 73). Adâncimea 0,46 m. Acest mormânt se suprapunea peste M 85. Fără inventar. Mormântul 87. Înhumat, adult (Pl.73B), deranjat. Adâncimea 1,87 m. Orientat N-S. Mormântul era în mare parte deranjat, cu excepţia picioarelor de la genunchi în jos. Craniul şi oasele de la picioare zăceau grămadă înspre partea de N a gropii. Acest lucru poate indica aşezarea scheletului întins pe spate, cu faţa în sus. Inventarul se rezumă la un bol (fragment) de lut lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5 cm (Pl. 73B/1; Tip. 3). Mormântul 88. Înhumat (Pl. 73C), deranjat. Adâncimea 1,85 m. Orientat N-S. Scheletul zăcea răspândit pe întreaga suprafaţă a gropii, dar cu deosebire înspre partea de nord. În perimetrul gropii au fost descoperite oase de Ovi-caprină, partea posterioară a animalului împreună cu picioarele anterioare şi de pasăre, depuse drept ofrandă. Sub oasele de animal se afla un strat de cărbune. Inventar: 1 cataramă, 1 cuţit, 1 obiect de fier, 1 pieptene, 1 castron, fragment ceramic. 1. Cataramă de bronz de formă ovală, prevăzută cu o placă de prindere a curelei de formă aproximativ pătrată, pe care s-au păstrat şi două nituri. Aceasta se afla în partea de est a gropii. Catarama are D 3,1x1,5 cm (Pl. 74/1; Tip. 2c). Inv. 42; 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, care a fost descoperit pe unul din oasele de animal depuse drept ofrandă. Are forma uşor curbată. L 7,6 cm (Pl. 74/2). Inv. 273; 3. Obiect de fier a cărui destinație este greu de stabilit. L 4,7 cm (Pl. 74/3); 4. Pieptene de os cu mânerul în formă de clopot, cu umerii uşor oblici. Plăcuţele sunt prinse prin intermediul a şapte nituri, dispuse două în partea superioară şi cinci la baza mânerului. Decorul constă în mai multe cercuri concentrice incizate pe mâner. L 7,5 cm (Pl. 74/4; Tip. 2e) Inv. 7235; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 7,7 cm (Pl. 74/5; Tip. 1e). Inv. 1283; 6. Fragment din buza unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4 cm (Pl. 74/6; Tip. 2a). Mormântul 89. Înhumat (Pl. 75), deranjat. Orientat N-S. Groapa era prevăzută cu prag pe latura de est, având lăţimea de 0,50 m şi adâncimea de 0,40 m. O parte din schelet zăcea pe prag, inclusiv oasele de la genunchi în jos. Inventar: 1 cataramă, 1 fragment dintr-un obiect de fier, 1 pieptene, 2 oale. 1. Cataramă de bronz, de formă ovală, cu spinul rectangular, descoperită în mijlocul gropii. D 3,2x1,8 cm (Pl. 75/1; Tip. 2b). Inv. 47; 2. Obiect de fier, a cărui utilitate este greu de precizat, descoperit în apropierea cataramei. L 4,2 cm (Pl. 75/2); 3. Pieptene de os cu partea superioară a mânerului în formă triunghiulară, constituit din mai multe plăcuţe prinse prin intermediul a zece nituri de bronz. Acesta a fost descoperit în partea de NE a gropii. L 9,1 cm (Pl. 76A/3; Tip. 4). Inv. 10; 4. Oală lucrată la mână, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Aceasta a fost aşezată la picioare, cu gura în sus. Î 21,3 cm (Pl. 75/4; Tip. 8b). Inv. 1272; 5. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete de culoare neagră în partea superioară. Oala a fost depusă la picioare, cu gura în sus. Î 23,1 cm (Pl. 75/5; Tip. 8b). Inv. 1268. Mormântul 90. Înhumat, copil-adolescent (Pl. 76B), deranjat. Adâncimea 1,08 m. Orientat N-S. Din schelet s-a mai păstrat doar o mică parte. Inventar: 1 cataramă, 1 fusaiolă. 36

1. Cataramă de fier de formă ovală, cu spinul fragmentar. Piesa se află într-un avansat proces de oxidare. D 3,2 x2,8 cm (Pl. 76B/1; Tip. 6). Inv. 49; 2. Fragment dintr-o fusaiolă de lut, cu forma uşor sferică, bazele drepte, de culoare cărămizie. Î 2,6 cm (Pl. 76B/2; Tip. 2). Inv. 5953. Mormântul 91. Înhumat, deranjat (Pl. 77). Adâncime 1,65 m. Orientat N-S. Groapa a fost prevăzută cu un prag înalt de 0,10 m şi lat de 0,45 m, pe latura de est. Spre picioare şi cap, groapa propriu-zisă este cuprinsă parţial în nişă, fiind mai lungă decât în partea de est, unde s-a practicat pragul. Inventar: 1 fibulă, 1 cataramă, 1 cuţit, 1 ac de cusut, 1 pieptene, 1 amforă, 2 castroane, 1 cană, 1 oală. 1. Fibulă de bronz cu semidisc şi piciorul în formă pentagonală. Resortul posibil să fi fost realizat din două bucăţi, cu o singură coardă. L 3,8 cm (Pl. 77/1; Tip. 4c). Inv. 33; 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, rupt în mai multe bucăţi, descoperite pe fundul gropii, în diferite puncte. Fragmentarea cuţitului poate fi pusă pe seama reînhumării sau a ruperii intenţionate legate de un anumit ritual, acesta fiind probabil rupt si mai apoi aruncat în groapă (au fost găsite fragmente atât la cap, cât şi la picioare). L 11,1 cm (Pl. 78/2). Inv. 272; 3. Fragment dintr-o cataramă de fier, de formă ovală. D 3,6 cm (Pl. 77/3). Inv. 321; 4. Fragment dintr-un ac de cusut, de bronz, a cărui urechiuşă lipseşte. L 5 cm (Pl. 78/4). Inv. 919; 5–6. Fragmente dintr-un pieptene, respectiv două plăcuţe de os şi un nit de bronz. L 2,7 cm (Pl. 78/5). Inv. 17; L 1,8 cm (Pl. 78/6). Inv. 19; 7. Amforă lucrată la roată, din pastă fină, având nisip cu bobul mărunt în compoziţie. Gâtul cilindric, cu două torţi, care pornesc de sub buză şi ajung până în zona carenajului maxim. Î 61,5 cm (Pl. 79A/7; Tip. 1). Inv. 1329; 8. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul constă într-o nervură aflată sub buza vasului şi umărul clindric, cu lăţimea de 1 cm. Î 11,6 cm (Pl. 78/8; Tip. 2d). Inv. 1267; 9. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 6,4 cm (Pl. 78/9; Tip. 1b). Inv. 1269; 10. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 19,1 cm (Pl. 79A/10; Tip. 5). Inv. 1312; 11. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 17,6 cm (Pl. 79A/11; Tip. 1a). Inv 1271. Mormântul 92. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 79B). Adâncimea 0,35 m. Oasele calcinate, aflate într-o cantitate mică, sunt înconjurate de câteva fragmente ceramice provenite din vase lucrate atât la roată cât şi cu mâna. Inventarul constă din fragmente ceramice (pierdute). Mormântul 93. Incinerat în urnă (Pl. 79C). Adâncimea 0,24 cm. Urna este reprezentată de o oală lucrată la roată. Inventar: 1 cuţit, 1 oală (urna), 1 fragment ceramic. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier, cu un singur tăiş, puternic oxidat. L 10 cm (Pl.80A/1). Inv. 271; 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 15,9 cm (Pl. 80A/2; Tip. 4). Inv. 1303; 3. Fragment provenit de la fundul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3,7 cm (Pl. 80A/3). Mormântul 94. Incinerat fără urnă (Pl. 80B). Adâncime 0,40 m. Puţinele oase calcinate descoperite erau amestecate cu câteva cioburi ceramice. Fragmentele ceramice nu sau păstrat. Mormântul 95. Înhumat, copil (Pl. 80C). Adâncimea gropii 0,70 m. Orientat N-S, 37

aşezat cu faţa în sus, cu mâinile pe lângă corp. Groapa era adâncită în zona picioarelor şi mai ridicată spre cap, copilul stând oarecum cu partea superioară a corpului mai sus. Inventar: 1 colier, 1 oală. 1-29. Colier format din 29 de mărgele îngemănate, de sticlă, de culoare albastră, cu irizări argintii, din care opt au D 1 cm (Pl. 80C/9, 10, 11, 12, 13, 14, 18, 20; Tip. 5b), şase au D 0,8 cm (Pl.80C/8, 15, 16, 17, 19, 21; Tip. 5a), patru au D 0,6 cm (Pl. 80C/7, 24, 27, 28; Tip. 5a), iar 11 mărgele au D 0,4 cm (Pl. 80C/1, 2, 3, 4, 5, 6, 22, 23, 25, 26, 29; Tip. 5a). Inv. 234–260; 30. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Fundul puţin ovalizat. Î 17,1 cm (Pl. 80C/30; Tip. 8b). Mormântul 96. Înhumat, deranjat, adult. Adâncimea 1,10 m. Orientat N-S. Inventar: 1 fusaiolă (fragment). Fără desen. 1. Fragment dintr-o fusaiolă lucrată din lut, de culoare cărămizie, cu bazele conice, puternic profilate. Decorul constă în linii verticale incizate, desfăşurate pe întreaga circumferinţă. Î 1,6 cm (Pl. 81A/1; Tip. 1a). Inv. 5954. Mormântul 97. Incinerat în groapă, deranjat în urma amplasării unui stâlp de telefonie. Adâncimea 0,45 m. Fără desen. Inventar: fragmente ceramice (pierdute). Mormântul 98. Înhumat, copil-adolescent (Pl. 81B), deranjat. Adâncimea 1 m. Orientat E-V. Oasele sunt împrăştiate pe toată suprafaţa gropii. Inventar: 1 pahar de sticlă şi câteva fragmente ceramice care, însă, nu s-au păstrat. 1. Fragment de la partea inferioară a unui pahar de sticlă, cu pereţii destul de subţiri, cu fundul rotunjit. Î 4,1 cm (Pl. 81B/1; Tip. 2). Inv. 615. Mormântul 99. Înhumat (totul rezumându-se la un craniu de adolescent). Sub craniu se afla o groapă rotundă, cu diametrul de 1,50 m şi adâncă de 2,40 m, faţă de nivelul actual de călcare. Pereţii gropii sunt puţin arşi spre fund, până la înălţimea de 0,80 m. Urme de cenuşă fină şi arsură superficială, acestea par să indice o purificare a gropii. Fără desen. Mormântul 100. Înhumat, adult (Pl. 81C), deranjat. Adâncimea 0,85 m. Orientat N-S. Singurele vestigii din acest mormânt se rezumă la câteva urme de cărbune, împrăştiate pe fundul gropii, amestecate cu oase din scheletul unui adult. Fără inventar. Mormântul 101. Înhumat, adult (Pl. 81D), deranjat. Adâncimea 0,25 m. Orientat N-S. Mormântul pare că a fost plasat în albia unui pârâiaş, care a spălat solul de la suprafaţa acestuia. Inventar: 1 oală fragmentară. 1. Oală fragmentară, lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 16,5 cm (Pl. 82A/1; Tip. 2). Mormântul 102. Incinerat în groapă cu capac, copil (Pl. 82B). Adâncimea 0,50 m, cu diametrul gropii 0,35 m. Fundul gropii era alveolat. Resturile cinerare au fost acoperite cu mai multe fragmente ceramice provenite din corpul mai multor vase. Inventar: 1 fibulă, 1 cuţitaş, 1 ac de păr, fragmente de nituri de la un pieptene, sticlă calcinată, 1 bol, fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-o fibulă de bronz cu corpul masiv şi puternic arcuit. L 4,3 cm (Pl. 82B/1). Inv. 3251; 2. Cuţitaş de toaletă, de bronz, cu un singur tăiş şi peduncul pentru montarea plăselelor. Cuţitaşul a fost aşezat deasupra grămezii de oase calcinate şi a fragmentelor ceramice. L 10,5 cm (Pl. 82B/2). Inv. 4748; 3. Ac de păr, de bronz, uşor îndoit, cu ambele capete ascuţite. L 6,7 cm (Pl. 82B/3). Inv. 4749; 4. Nit de bronz provenit de la un pieptene. L 0,8 cm (Pl. 82B/4); 5. Bol lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Fundul rotunjit. Decorul 38

constă în linii incizate și cercuri concentrice dispuse în forme geometrice. Î 6,4 cm (Pl. 85/5; Tip. 1b). Inv. 2473; 6. Fragment dintr-un vas de sticlă, trecut prin foc (Pl. 83/6); 7. Fragment dintr-un castronaş lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 7,4 cm (Pl. 83/7; Tip. 2b); 8. Partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 5,2 cm (Pl. 83/8); 9. Partea superioară a unui bol lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,4 cm (Pl. 83/9; Tip. 2a); 10. Partea superioară a unui pahar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,2 cm (Pl. 83/10; Tip. 2b); 11. Fragment de la buza unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,8 cm (Pl. 83/11); 12. Fragment din corpul unui castron lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare roşiatică. Î 3,9 cm (Pl. 83/12; Tip. 1); 13. Fragment din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3 cm (Pl. 83/13); 14. Partea superioară a unui pahar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,2 cm (Pl. 83/14; Tip. 2a); 15. Fragment din partea superioară a unui castronaş de formă tronconică, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,7 cm (Pl. 83/15; Tip. 1g); 16. Partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6,6 cm (Pl. 84/16; Tip. 3c); 17. Partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 84/17); 18. Partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu Î 4,2 cm (Pl. 84/18); 19. Fragment de la partea superioară a unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,1 cm (Pl. 84/19; Tip. 1e); 20. Partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4 cm (Pl. 84/20). 21. Partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3 cm (Pl. 84/21); 22. Partea inferioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 10,8 cm (Pl. 84/22); 23. Partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,2 cm (Pl. 84/23); 24. Fragment dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, bogat ornamentat cu caneluri şi linii punctate. L 4,6 cm cm (Pl. 85/24); 25. Fragment dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, decorat cu linii punctate dispuse în forme geometrice. Î 3,9 cm (Pl. 85/25). Mormântul 103. Înhumat, adult (Pl. 86), deranjat. Adâncimea 1,51 m. Orientat N-S. Resturi din schelet sunt amestecate cu câteva obiecte de inventar. În perimetrul gropii se aflau şi câteva oase de animale şi pasăre, depuse, probabil, drept ofrandă. Inventar: 1 cuţit, 1 ghioc, 1 colier (pierdut), 4 pietricele, 1 castron. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat atât o parte din lamă, cât şi din peduncul. Piesa este puternic oxidată. L 9,7 cm (Pl. 86/1); 2. Scoică marină din familia Murex, pe suprafaţa căreia se află o perforație pentru agăţare. L 4,2 cm (Pl. 86/2; Tip. 2a). Inv. 4249; 3. Colier care, la recuperarea din pământ, s-a sfărâmat. A fost vorba de câteva mărgele 39

de sticlă şi chihlimbar. 4-7. Patru pietricele cu forme şi dimensiuni diferite, toate de culoare maro (Pl. 86/4- 7). 8. Castron lucrat la roată, din pastă friabilă, de culoare cenuşie, fundul inelar. Î 9,6 cm (Pl. 86/8; Tip. 1c). Inv. 8980. Mormântul 104. Înhumat, adult (Pl. 87), deranjat. Adâncimea 1,75 m. Orientat N-S. Oasele zac împrăştiate de la jumătate spre sudul gropii, dar se găsesc şi în jumătatea nordică. Pe fundul gropii, care este plat, se văd urme de cărbune, precum şi câteva oase de Ovi-caprine rezultate în urma banchetului funerar. Inventar: 1 cuţit, 1 pieptene, 2 oale, 2 castroane. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier descoperit pe fundul gropii. S-a păstrat doar o mică parte din lamă, prevăzută cu un singur tăiş. Î 2,6 cm (Pl. 87/1); 2. Fragment din partea inferioară a mânerului unui pieptene de os. L 5,5 cm (Pl. 87/2); 3. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul lipsă. Î 15,9 cm (Pl. 87/3; Tip. 2a). Inv. 1270; 4. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Fundul drept şi puţin supraînălţat. Î 14,1 cm (Pl. 87/4; Tip. 7). Inv. 1261; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul concav şi uşor supraînălţat. Î 8,3 cm (Pl. 87/5; Tip. 1c). Inv. 2578; 6. Castron de formă tronconică lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar și ușor supraînălţat. Î 10,2 cm (Pl. 87/6; Tip. 1g). Inv. 1314. Mormântul 105. Înhumat, copil-adolescent (Pl. 88), deranjat. Adâncimea 0,80 m. Orientat N-S. Groapa are, în partea de NE, un mic prag care sugerează că la reînhumare s-a mers puţin peste conturul gropii, înspre colţul de NE. Are colţurile rotunjite. În groapă sunt urme de cărbune şi oase de Ovi-caprine, rezultat al ofrandei depuse. Inventar: 1 cuţit, 1 colier, 1 oală, fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier, probabil de mari dimensiuni, cu un singur tăiş. L 5,4 cm (Pl. 88/1); 2-4. Colier format din trei mărgele, din care una de cornalină, de formă poliedrică, de culoare maro, cu L 1,2x1 cm (Pl. 88/2; Tip. 13a), o mărgică de sticlă, de formă tubulară, de culoare neagră, cu D 0,9 cm (Pl. 88/3; Tip. 8) şi o mărgică de sticlă, de formă lobată, de culoare argintie, cu D 1,2 cm (Pl. 88/4; Tip. 9). Inv. 4244-4246; 5. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 12,5 cm (Pl. 88/5; Tip. 4). Inv. 1281; 6–7. Fragmente provenite de la partea superioară şi inferioară a unui pahar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Decorul este format dintr-o multitudine de linii punctate dispuse sub forma unui cerc cu patru raze. Î 3,6 cm; L 9 cm (Pl. 88/6, 7; Tip. 3). Mormântul 106. Înhumat, adult (Pl. 89), deranjat. Adâncimea 1,50 m. Orientat N-S. Oasele erau în dezordine în partea de sud a gropii, în timp ce craniul se afla la mijlocul acesteia. Inventar: 1 cuţit, 1 fusaiolă, 4 pietricele, fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat o parte din lama cu un singur tăiş şi o porțiune din peduncul. L 8,3 cm (Pl. 89/1). Inv. 282; 2. Fusaiolă de formă conică cu bazele plate, având decorul format dintr-un brâu alveolar şi o succesiune de găuri realizate prin înțepături în lutul moale, dispuse pe două registre. Î 2,1 cm (Pl. 89/2; Tip. 4). Inv. 4747; 3-6. Pietricele de culoare maro, de forme şi dimensiuni diferite (Pl. 89/3, 4, 5, 6); 7. Fragment care provine, probabil, din corpul unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 6,8 cm (Pl. 90A/7); 8. Fragment care provine din partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,4 cm(Pl. 90A/8); 9. Fragment care provine de la partea superioară a unui castron de formă tronconică, 40

lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6,8 cm (Pl. 90A/9; Tip. 1g). Mormântul 107. Incinerat în groapă cu capac, copil (Pl. 90B). Adâncimea 0,35 m. Nu a fost sesizat conturul gropii. Inventar: 1 pieptene (fragment), fragmente ceramice (pierdute). 1. Fragment dintr-un pieptene de os, respectiv o plăcuţă din zona mânerului. L 2,4 cm (Pl. 90B/1). Mormântul 108. Înhumat, copil-adolescent (Pl. 90C), deranjat. Adâncimea 1,10 m. Orientat NV-SE. Groapa are prag pe partea de est, iar pe fundul ei se observă urme de cărbune. Pragul este de 0,30 m lăţime, înălţimea de 0,15 m. În perimetrul gropii se aflau şi resturi osoase de Ovi-caprină și un ou, rămase în urma banchetului funerar. Inventar: 1 fibulă, 3 fragmente metalice, 1 mărgică, o scoică marină. 1. Trei fragmente dintr-un obiect de fier, a cărui utilitate este greu de stabilit (Pl. 91A/1, 2, 3); 4. Fragment din resortul unei fibule de bronz (Pl. 90C/4); 5. Mărgică îngemănată, de sticlă, de culoare albastră. L 1,5 cm (Pl. 91A/5; Tip. 5a). Inv. 4247; 6. Scoică marină din familia Murex, perforată la una din extremități. L 4,9 cm (Pl. 91A/6; Tip. 2a). Inv. 4248. Mormântul 109. Înhumat, adult (Pl. 91B), deranjat. Orientat N-S. Oasele şi inventarul se aflau în partea de nord a gropii. Oasele de la laba piciorului erau nederanjate. Groapa este mai adâncă la picioare, având pereţii înclinaţi, îngustându-se spre fund. Resturi de oase de Ovi-caprină. Inventar: 1 cataramă, 1 cuţit, 1 castron, fragmente dintr-un castron. 1. Cataramă de fier, de formă ovală cu spinul rectangular, aflată într-un avansat proces de oxidare. D 2,8x2,2 cm (Pl. 91B/1; Tip. 6); 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat atât o parte din lamă, cât şi un segment din peduncul. Lama este prevăzută cu un singur tăiş. Se află într-un puternic proces de oxidare. L 5,2 cm (Pl. 92A/2); 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Buza dreaptă şi fundul plat. Decorul este format din mai multe caneluri, dispuse sub buza vasului. Î 16,4 cm (Pl. 92A/3; Tip. 2a). Inv. 2575; 4. Fragmente provenite din partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,2 cm (Pl. 91B/4; Tip. 1c). Mormântul 110. Înhumat, adult (Pl. 92B), deranjat. Orientat N-S. Oasele și fragmentele ceramice de la mai multe vase sunt răspândite pe toată suprafaţa gropii, dar cu precădere în colţul de SE, unde se pare că ar fi fost aşezate cu ocazia reînhumării. Inventar: 1 fibulă, 1 pandantiv căldăruşă, 1 colier, 1 pieptene, 3 castroane, 1 pahar, 1 oală fragmentară. 1. Fibulă de fier, cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul dintr-o singura bucată. Piesa este puternic oxidată. Î 5,8 cm (Pl. 92B/1; Tip. 1c); 2. Pandantiv căldăruşă, de fier, de formă cilindrică. Î 1,3 cm (Pl. 93/2; Tip. 4); 3–4. Colier format din două mărgele, din care una tubulară, de sticlă, a cărei culoare este argintie, L 1,1 cm (Pl. 92B/3; Tip. 8), şi cealaltă în formă lobată, de sticlă, de culoare neagră. D 1,3 cm (Pl. 92B/4; Tip. 9). Inv. 1502; 4250; 5. Fragment dintr-un pieptene, respectiv o mică parte dintr-o plăcuţă pe care au fost practicaţi câţiva dinţi (Pl. 92B/5); 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 15,8 cm (Pl. 93/6; Tip. 3c). Inv. 1263; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 10,8 cm (Pl. 93/7; Tip. 2a). Inv. 1251; 41

8. Pahar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Fundul drept. Î 8,1 cm (Pl. 93/8; Tip. 1, ceramică romană). Inv. 2576; 9. Fragment din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 7,3 cm (Pl. 93/9; Tip. 1e); 10. Fragmente din corpul unei oale de mari dimensiuni, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 22,5 cm (Pl. 93/10); 11. Fragment ceramic provenit din corpul unui castron de mici dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,8 cm (Pl. 93/11; Tip. 2b). Mormântul 111. Înhumat, adult (Pl. 94), deranjat. Adâncimea 1,20 m. Orientat N-S. Groapa a avut fundul albiat şi pereţii oblici. Oasele sunt răspândite pe întreaga suprafaţă a acesteia. Fără desen. Inventar: fragmente provenite din corpul mai multor vase, lucrate la roată, din pastă fină. 1. Fragment din partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 7,2 cm (Pl. 94/1); 2. Fragment din partea inferioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Decorul, atât cât s-a păstrat, este format din linii incizate, dispuse în poziţie verticală, cu fundul inelar. Î 8,1 cm (Pl. 94/2); 3. Fragment provenit din partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 4,5 cm (Pl. 94/3); 4. Fragment provenit din partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6 cm (Pl. 94/4); 5. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 94/5; Tip. 1d); 6. Fragment provenit din partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 4,2 cm (Pl. 94/6); 7. Fragment dintr-o toartă de formă aproximativ ovală în secţiune, provenită de la un vas lucrat la roată, din pastă fină (pierdut). Î 7 cm (Pl. 94/7). Mormântul 112. Înhumat, adult (Pl. 95A), deranjat. Adâncimea 1,40 m. Orientat N-S. Mormântul este parţial distrus de o vatră de secol X și groapa unui stâlp. În perimetrul gropii se găseau câteva oase, posibil de Sus scrofa domesticus. Inventar: 1 oală. 1. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 17,2 cm (Pl. 95A/1; Tip. 2a). Inv. 2580. Mormântul 113. Înhumat, adult (Pl. 95B), deranjat. Adâncimea 1,90 m. Orientat ENE-VSV. În partea de sud a gropii există un cotlon sub forma unui cerc, de circa 0,80 m şi adâncimea de aproximativ 0,60 m, în care au fost depuse, cu ocazia reînhumării, oasele mari de la mâini şi picioare. Groapa are pereţii înclinaţi şi fundul îngust de circa de 0,45 m. Având în vedere poziţia nederanjată a oaselor mâinilor, craniului şi cutiei toracice, se pare că scheletul a stat întins pe spate cu capul spre SSV, cu mâinile pe lângă corp, rămânând nederanjat de la mijloc în sus. Probabil la reînhumare s-a făcut o groapă pe direcţia N-S şi pe porţiunea respectivă scheletul a fost adunat şi aşezat în cotlonul din partea de SE a gropii (s-ar deduce că cei care au dezgropat mortul nu ştiau cum fusese iniţial depus). Inventar: 1 fibulă. 1. Fragment dintr-o fibulă de fier, din care s-a păstrat doar o parte. L 4,4 cm (Pl. 95B/1; Tip. 2a). Inv. 3252. Mormântul 114. Înhumat, adult (Pl. 96A), deranjat. Adâncimea 1,40 m. Orientat E-V, cu o mică deviere NE-SV. Groapa are praguri pe ambele laturi, late de 0,30 m şi înalte de 0,35 m. Scheletul a fost distrus prin putrezire. Fără inventar. Mormântul 115. Înhumat, adult (Pl. 96B), deranjat. Adâncimea 1,50 m. Orientat N-S. 42

Groapa era prevăzută cu nişă înaltă de 0,25 m. Acest mormânt este suprapus parţial de groapa M 116. Inventar: 1 pieptene, 1 fragment ceramic (pierdut). 1. Fragment din corpul unui pieptene, din care s-a păstrat o parte din mâner şi din plăcuţele pe care au fost executați dinţii. L 4,3 cm; L 4,7 cm (Pl. 96B/1). Mormântul 116. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 97A). Adâncime 0,35 m. Totul se reduce la câteva oase calcinate amestecate şi acoperite cu câteva fragmente ceramice. Inventar: fragmente ceramice (pierdute). Mormântul 117. Înhumat (Pl. 97B), deranjat. Orientat N-S. Groapa a fost tăiată de un tranşeu militar din Al Doilea Război Mondial. Scheletul a fost distrus prin reînhumare. Groapa a fost prevăzută cu prag de 0,40 m lăţime şi 0,30 m înălţime, practicat pe latura de est. Inventar: 1 oală şi 1 fragment ceramic. 1. Oală lucrată cu mâna, de culoare cărămizie, cu pete de culoare neagră în partea superioară, cu fundul plat. Î 14,9 cm (Pl. 97B/1; Tip. 8b). Inv. 5123; 2. Fragment din partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie Î 3 cm (Pl. 97B/2; Tip. 1c). Mormântul 118. Înhumat, adult (Pl. 98A), deranjat. Adâncimea 2,40 m. Orientat V-E. Oasele zăceau în colţul de NE al gropii. Nu s-a găsit craniul. Iniţial, groapa s-a conturat pe direcţia N-S, ca apoi să se profileze pe axa V-E. Nu este exclus ca aceia care au dezgropat mortul să-l fi căutat pe direcţia N-S, ca şi în cazul M 113. Fără inventar. Mormântul 119. Înhumat, adult (Pl. 98B), deranjat. Adâncimea 1,20 m. Orientat NE-SV. Inventar: 1 pieptene, 1 oală, 1 castron. 1. Fragment din corpul unui pieptene de os, care se rezumă la o parte dintr-o plăcuţă, pe care se află mai mulți dinți rupţi. L 2,9 cm (Pl. 98B/1); 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 16,1 cm (Pl. 98B/2; Tip. 2a). Inv. 1258; 3. Castron lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Fundul masiv, supraînălţat. Î 6,1 cm (Pl. 98B/3; Tip. 1). Inv. 1274. Mormântul 120. Înhumat, posibil adult (Pl. 99A), deranjat. Orientat NV-SE. Scheletul răvăşit pe toată suprafaţa gropii. Fără inventar. Mormântul 121. Înhumat (Pl. 99B), deranjat, adult. Orientat NE-SV. Adâncime 0,50 m. Scheletul era aşezat grămadă, în mijlocul gropii, cu craniul fragmentar, peste care se afla un femur. Inventar: 1 oală, 1 ceaşcă. 1. Oală lucrată cu mâna, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 16,6 cm (Pl. 99B/1; Tip. 2). Inv. 2475; 2. Ceaşcă (căţuie) de formă tronconică, lucrată cu mâna, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 12,4 cm (Pl. 99B/2; Tip. 1). Inv. 2476. Mormântul 122. Înhumat, adult (Pl. 99C), deranjat. Orientat N-S cu o mică deviere NE. Adâncimea 0,50 m. Scheletul este împrăştiat pe aproape întreaga suprafaţă a gropii. Fără inventar. Mormântul 123. Înhumat, adult (Pl. 100), deranjat. Adâncimea 1,90 m. Orientat N-S. Oasele zac grămadă înspre partea de N a gropii. Craniul culcat pe partea stângă pare să fi rămas nederanjat. Pe fundul gropii urme de cărbuni, precum şi câteva oase de Ovi-caprine, rezultate în urma banchetului funerar. Inventar: 1 fibulă, 1 pieptene (pierdut), 2 oale. 1. Fibulă de bronz, cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul dintr-o bucată, cu o singură coardă. L 4,3 cm (Pl.100/1; Tip. 1a). Inv. 3253; 2. Oală fragmentară, lucrată cu mâna, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 18,6 cm (Pl. 43

100/2; Tip. 2). Inv. 2574; 3. Fragment din partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie închisă. Î 12,3 cm (Pl. 100/3; Tip. 2a). Inv. 8979. Mormântul 124. Înhumat, copil-adolescent (Pl. 101A), deranjat. Adâncimea 0,95 m. Orientat NE-SV. Scheletul zăcea în partea de sud a gropii. Inventar: 1 pandantiv căldăruşă, fragmente ceramice (pierdute). 1. Pandantiv căldăruşă, de fier, de formă cilindrică, cu fundul drept. Î 1,4 cm (Pl. 101A/1; Tip. 4). Mormântul 125. Înhumat, adult (Pl. 101B), deranjat. Pe şanţul unui tranşeu militar se mai păstrează câteva oase aşezate grămadă în marginea acestuia, fără să se poată preciza dacă a rămas o parte din groapa mormântului ori s-a săpat în malul tranşeului şi s-au pus oasele (prima variantă pare mai plauzibilă şi, în acest caz, mormântul este deranjat). Nu se poate spune cum a fost orientat, dar având în vedere direcţia şanţului (tranşeu) şi adâncimea sa, nu se poate admite decât că mormântul a fost orientat N-S, şanţul fiind de circa 1 m lăţime, lungimea gropii de 2,20 m, adâncimea 1 m, cu fundul uşor albiat. S-a identificat sub fundul tranşeului, fiind orientată NNE–SSV. Restul scheletului deranjat zace în partea de nord a gropii. Inventar: 1 medalion, 1 fibulă. 1. Medalion rezultat în urma transformării unei monede de argint, din vremea împăratului Constațius al II-lea. Acesta este prevăzut şi cu urechiuşă de suspendare, prinsă cu un nit de argint. D 2,2 cm (Pl. 101B/1; Tip. 5). Inv. 6377; 2. Fibulă de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, cu corpul lat, resortul dintr-o bucată, şi o singură coardă. L 5,1 cm (Pl. 101B/2; Tip. 1c). Inv. 2986. Mormântul 126. Înhumat, adult (Pl. 102), deranjat. Adâncimea 2,10 m. Orientat N-S Groapa are colţurile rotunjite şi pereţii puţin oblici. Urme de cărbune pe fund. La adâncimea de 1,20 m se aflau două femururi, care însă nu aparţin scheletului. Sunt doi morţi suprapuşi? În perimetrul gropii s-au păstrat şi câteva fragmente de oase de Gallus domesticus și de Ovicaprină, rezultate în urma banchetului funerar. Inventar: 1 cuţit, 1 pieptene, 2 oale, 3 castroane, câteva pietricele (pierdute). 1. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat doar o mică parte, respectiv din lama prevăzută cu un singur tăiş şi peduncul. L 3,9 cm (Pl. 102/1); 2. Fragment din mânerul unui pieptene de os, probabil în formă de clopot. De asemenea, s-au păstrat şi cinci nituri de bronz, prin intermediul cărora au fost prinse plăcuţele. L 3,9 cm (Pl. 102/2); 3. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie închisă, cu fundul plat. Decorul constă în caneluri, dispuse pe partea superioară a vasului. Î 17,9 cm (Pl. 103A/3; Tip. 3). Inv. 1252; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat şi puţin supraînălţat. Î 9,6 cm (Pl. 103A/4; Tip. 2a). Inv. 1250; 5. Castron de formă tronconică, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 9 cm (Pl. 103A/5; Tip. 1c). Inv. 1259; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină de culoare cenuşie, prevăzut cu trei torţi şi având buza în forma literei T, cu fundul inelar. Î 18,1 cm (Pl. 102/6; Tip. 4b); 7. Oală fragmentară lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3,2 cm; 4,1 cm (Pl. 102/7; Tip. 8d). Mormântul 127. Înhumat, adult (Pl. 103B), deranjat. Adâncimea 2,05 m. Orientat NS. Scheletul a fost aşezat, iniţial, cu capul spre NNE, fapt demonstrat de poziţia tibiei şi peroneului piciorului stâng şi labelor de la ambele picioare, care au rămas nederanjate la reînhumare. În perimetrul gropii se aflau mai multe oase de Gallus domesticus şi Ovi-caprină care provin de la ofranda depusă cu prilejul banchetului funerar. 44

Inventar: 1 ac de cusut de bronz, 2 cuţite, pieptene (2 fragm.), 3 nituri, pietricele (pierdute), 1 ceaşcă, 2 castroane. 1. Fragment dintr-un ac de cusut de bronz, respectiv din zona mediană a acestuia. L 1,7 cm (Pl. 103B/1); 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, puternic oxidat, cu un singur tăiş şi spinarea dreaptă. L 6,7 cm (Pl. 104A/2); 3. Fragment dintr-un cuţit de fier, puternic oxidat, cu tăişul şi spinarea rotunjite. L 4 cm (Pl. 104A/3); 4–5. Două mici fragmente dintr-un pieptene de os, unul provenit din mâner, iar celălalt dintr-o plăcuţă pe care au fost practicaţi dinţii. L 3,4 cm (Pl. 103B/4), L 2,5 cm (Pl. 103B/5); 6–8. Trei nituri de bronz cu L 1,3 cm; 1 cm; 1,1 cm (Pl. 103B/6, 7, 8); 9. Ceaşcă (căţuie) lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 8,9 cm (Pl. 104A/9; Tip. 1). Inv. 2474; 10. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul constă într-o nervură aplicată sub buza vasului, pe care mai apoi a fost realizat un brâu alveolar. Vasul a fost depus în dreptul labelor picioarelor. Î 14,9 cm (Pl. 104A/10; Tip. 2a). Inv. 1318; 11. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta a fost depus în partea stângă a labelor picioarelor. Î 6,9 cm (Pl. 104A/11; Tip. 1e). Inv. 1285. Mormântul 128. Înhumat, copil (Pl. 104B). Orientat E-V. Culcat pe partea stângă, cu picioarele puţin îndoite de la genunchi, cu mâinile pe lângă corp. Fără inventar. Mormântul 129. Cenotaf. Adâncimea 1,25 m. Orientat N-S. Partea de sud a gropii este suprapusă de groapa mormântului M 128. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 130. Înhumat, adult (Pl. 105), deranjat. Adâncimea 1,40 m. Orientat N-S. S-au observat urme de cărbune pe fundul gropii, precum şi prezenţa mai multor oase de bovideu. Inventar: 1 pieptene (pierdut), pietricele (pierdute), 1 oală, 1 cană, 1 castron, fragment ceramic. 1. Partea inferioară a unei căni lucrate la roată, din pastă cu mult nisip în compoziţie, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 17,3 cm (Pl. 105/1). Inv. 2582; 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 15, 6 cm (Pl. 105/2; Tip. 5). Inv. 1229; 3. Castron lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 8,5 cm (Pl. 105/3; Tip. 2). Inv. 1260; 4. Fragment provenit probabil de la fundul unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 5,7 cm (Pl. 105/4). Mormântul 131. Înhumat, deranjat. Orientat ENE-VSV. După poziţia oaselor nederanjate se pare că scheletul a fost aşezat iniţial cu capul la NNE. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 132. Înhumat, adult (Pl. 107A), deranjat. Adâncimea 0,75 m. Orientat NS. Oasele zac înspre partea de sud, iar craniul a fost descoperit în partea de nord. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 133. Înhumaţi (Pl. 106). Adâncimea gropii 0,95 m, aflându-se în acelaşi şanţ cu M 132, dar în capătul opus (spre şosea). Groapa aproape rotundă cuprinsese 11 cadavre, dintre care unele adulte, iar altele de copii (2 ?). Toate scheletele sunt aşezate în poziţia culcat pe dreapta şi pe stânga, cu excepţia a două (unul cu capul spre S şi altul spre NNE) care sunt cu faţa în sus, dar cu mâinile şi picioarele strânse. Toate scheletele, fără excepţie, sunt cu mâinile îndoite din cot, de asemenea, acestea sunt aşezate cu capul spre 45

exterior şi corpul spre mijlocul gropii, parţial aşezate unele pestele altele. Diametrul gropii este de 2,10 m. Pe fundul gropii, dar şi în pământul de umplutură, din imediata apropiere a oaselor se observă urme de pământ ars (poate luat dintr-o vatră). Fragmente de oase calcinate şi câteva fragmente dintr-un vas din pastă zgrunţuroasă par să indice prezenţa unui mormânt de incineraţie. Unele schelete au capul spre S-V, dar picioarele ajung spre exterior, pe latura de NE, sau au capul spre ENE şi picioarele spre latura de vest a gropii. Fără inventar. Mormântul 134. Înhumat, adult (Pl. 107B), deranjat. Adâncimea 0,80 m. Orientat NS. Din întregul schelet a rămas nederanjat piciorul drept de la genunchi în jos, în consecinţă, se poate afirma că, probabil, acesta a stat culcat cu faţa în sus, întins pe spate, cu capul spre N. Inventar: 1 pandantiv semilunar, 1 cuţit, 1 verigă, 1 pieptene, 1 castron. 1. Pandantiv semilunar, de bronz, din care s-a păstrat doar partea mediană, care cuprinde inclusiv urechiuşa de agățare. L 2,5 cm (Pl. 107B/1; Tip. 1); 2. Fragment dintr-un cuţit de fier din care s-a păstrat doar pedunculul. L 3,2 cm (Pl. 107B/2); 3. Verigă de fier de mici dimensiuni. D 1 cm (Pl. 107B/3). Inv. 397; 4. Pieptene de os format din mai multe plăcuţe prinse cu nituri de bronz. Mânerul de formă semicirculară. Î 8 cm (Pl. 107B/4; Tip. 1a). Inv. 13; 5. Castron bitronconic, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 10,9 cm (Pl. 107B/5; Tip. 3a). Inv. 2471. Mormântul 135. Înhumat, deranjat, adult. Orientat NV-SE. Groapa este deranjată în întregime, fiind aproape de nivelul actual de călcare, respectiv la adâncimea de 0,40 m. În groapă par să fie oase de la două schelete, copil şi adult, dar se păstrează doar câteva fragmente din acestea. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 136. Înhumat (Pl. 108), deranjat. Adâncime 1 m. Orientat N-S. Fragmente din tibii, împreună cu peroneul şi cu oasele de la laba piciorului, zac ceva mai sus, la adâncimea de 0,40 m, dar în aşa fel încât sugerează că în momentul reînhumării ligamentele mai susţineau oasele între ele. În perimetrul gropii se aflau şi câteva oase de Ovi-caprine şi Gallus domesticus, de asemenea, pe fundul gropii s-au observat urme de cărbune. Inventar: 1 cataramă, 1 pieptene, fragment ceramic. 1. Fragment dintr-o cataramă de fier de formă aproape rotundă, cu spinul rectangular, foarte deteriorată. D 3,8 cm (Pl. 108/1; Tip. 5); 2. Fragment dintr-un pieptene de os cu mânerul în formă de clopot. Decorul constă în linii punctate care copiază conturul mânerului, iar pe centru se afla un cerc împărţit în mai multe segmente, sugerând razele soarelui. L 9,2 cm (Pl. 108/2; Tip. 2e); 3. Fragment provenit, probabil, de la fundul unei oale, lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă. Î 3 cm (Pl. 108/3); Mormântul 137. Înhumat, adult (Pl. 109A), deranjat. Adâncimea 0,58 m. Orientat NS. Oasele zac împrăşiate, mai ales în partea de nord a gropii. Fără inventar. Mormântul 138. Înhumat, adult (Pl. 109B), deranjat. Adâncimea 0,85 m. Orientat NS. Câteva oase zac în partea de sud a gropii, iar altele în nord. Laba piciorului drept, împreună cu ambele peronee, nederanjate, ne permit să presupunem că decedatul a fost aşezat iniţial cu capul spre nord. Inventar: 1 pieptene, 1 cană, 2 castroane (unul s-a pierdut), 1 oală. 1. Fragment dintr-un pieptene de os, din care s-a păstrat doar o plăcuţă, pe suprafaţa căreia au fost practicaţi 5 dinţi. L 4,4 cm (Pl. 109B/1). Inv. 20; 2. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Se afla în 46

apropierea craniului, alături de strachină. Î 13,1 cm (Pl. 110A/2; Tip. 5). Inv. 2468; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 8,5 cm (Pl. 110A/3; Tip. 1a). Inv. 2469; 4. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 17,3 cm (Pl. 109/4; Tip. 5). Inv. 2572. Mormântul 139. Înhumat, adult (Pl. 110B), deranjat. Adâncimea 1,18 m. Orientat NS. Groapa are nişă pe latura lungă, dinspre vest. Adâncimea nişei în mal este de 0,40 m şi înălţimea de 0,35 m. În nişă, înspre jumătatea de nord, apare palma întinsă şi radiusul de la mână, ca şi cum ar fi rămas nederanjată, dar cubitusul era deranjat şi tras cu un capăt spre mijlocul gropii. Se poate interpreta că scheletul a stat culcat cu capul spre nord şi cu mâna dreaptă în nişă, iar la deranjare (reînhumare) mâna a rămas intactă, cu excepţia cubitusului, care a fost prins şi deranjat, fie că (în al doilea caz) mâna a fost prinsă în întregime la reînhumare, dar ligamentele, dintre carpiene, metacarpiene şi radius, nu se distruseseră şi atunci mâna a alunecat în nişă. În al doilea caz (şi nu este unica situaţie) ar însemna că deranjarea (reînhumarea) a avut loc la o dată apropiată înhumării. Inventar: 1 fibulă, 1 pieptene, fragment ceramic. 1. Fragmente din resortul și piciorul unei fibule (Pl. 110B/1, 2); 2. Fragment dintr-un pieptene cu mânerul semicircular şi umerii uşor albiaţi, din care s-au păstrat şi două plăcuţe pe care au fost practicaţi dinţii. Plăcuţele sunt prinse în patru nituri de fier. L 4,1 cm (Pl. 110B/2; Tip. 2b); 3. Fragment dintr-un obiect metalic (Pl. 110B/3); 4. Partea inferioară a unei oale (cană) lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă (pierdută). Î 9,4 cm (Pl. 110B/4). Mormântul 140. Incinerat în urnă (Pl. 111A). Adâncimea 0,35 m. Pe fundul gropii au fost găsite puţine oase calcinate, aşezate pe fundul unui vas. Inventarul se rezumă la fundul unui vas care a ţinut loc de urnă, lucrat la roată, din pastă zgrunţurosă, de culoare cenuşie Î 6 cm (Pl. 111A/1). Mormântul 141. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 111B). Adâncimea 0,55 m. Groapa are forma rotundă, cu diametrul de 0,40 m şi fundul albiat. Oasele au fost acoperite cu fragmente ceramice provenite de la două vase. Inventar: 1 cuţit, fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier cu tăişul pe o singura parte şi spinarea dreaptă. L 6,1 cm (Pl. 111B/1); 2. Partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 8 cm (Pl. 111B/2); 3. Fragment de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,1 cm (Pl. 111B/3); Mormântul 142. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 112A). Adâncimea 0,50 m. Oasele calcinate erau amestecate cu mai multe fragmente ceramice. Inventar: fragmente ceramice (pierdute). Mormântul 143. Incinerat în urnă fără capac (Pl. 112B). Adâncimea 0,75 m. Inventar: 1 oală. 1. Urna reprezentată de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat, puţin supraînălţat, prevăzut cu o perforație pe mijloc. Î 6,1 cm (Pl. 112B/1; Tip. 2c). Inv. 2570. Mormântul 144. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 112C). Adâncimea 0,30 m. Diametrul gropii de 0,40 m. Oasele calcinate alese din cenuşă au fost depuse pe un fund de vas şi acoperite cu un pahar (fragment) de sticlă. Inventar: 1 pahar, 1 oală fragmentară. 1. Fragment dintr-un pahar de sticlă cu pereţii relativ subţiri, de culoare verzuie 47

(Pl. 112C/1); 2. Fragment din partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 9,2 cm (Pl. 112C/2). Inv. 2940. Mormântul 145. Incinerat în urnă cu capac, adult (Pl. 113). Adâncimea 0,40 m. Nu a putut fi surprins conturul gropii. Vasul urnă a fost aşezat cu gura în sus, fiind mai apoi acoperit cu o oală. Inventar: 1 fibulă, 1 cuţit, 1 pahar de sticlă trecut prin foc, 2 oale, 1 amforă fragmentară, fragmente ceramice. 1. Fibulă de bronz cu piciorul în secţiune dreptunghiulară, cu resortul format din două spire, cu două coarde. L 6,1 cm (Pl. 113/1; Tip. 2c). Inv. 5781; 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat atât lama, cât şi o parte din peduncul. Lama este ușor curbată. L 8,7 cm (Pl. 113/2); 3. Partea inferioară a unui pahar de sticlă, cu pereţii subţiri şi fundul rotunjit. Fragmentul este trecut prin foc, fiind deformat și având culoarea verde. Î 4,9 cm (Pl. 113/3). Inv. 8981; 4. Urna reprezentată de o oală, lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 11,1 cm (Pl. 113/4; Tip. 8b). Inv. 2571; 5. Fragment din corpul unei amfore, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 10,9 cm (Pl. 114/5; Tip. 1). Inv. 8978; 6. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 8,5 cm (Pl. 114/6; Tip. 8c). Inv. 2577; 7. Partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină (pierdută). Î 5,8 cm (Pl. 114/7; Tip. 2c); 8. Partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină (pierdută). Î 7,6 cm (Pl. 114/8); 9. Partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină (pierdută). Î 8,4 cm (Pl. 114/9); 10. Partea superioară a unei oale lucrate la roată din pastă fină (pierdută). Î 3 cm (Pl. 114/10). Mormântul 146. Înhumat, adult (Pl. 115), deranjat. Adâncimea 2,10 m. Orientat N-S. În mijlocul gropii se aflau, alături de scheletul uman răvăşit, şi câteva oase de Ovi-caprină, rămase în urma banchetului funerar. Probabil scheletul a fost aşezat cu capul spre nord, întins pe spate, deoarece oasele de la laba piciorului drept au rămas nederanjate, în colţul de SV al gropii. Inventar: 1 cataramă, 1 cuţit, 1 pieptene, 2 castroane cu trei torţi, 3 oale. 1. Fragment dintr-o cataramă de fier de formă ovală, cu spinul rectangular. Aceasta s-a aflat în mijlocul gropii. D 3,7 cm (Pl. 115/1; Tip. 5); 2. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat atât lama, cât şi o parte din peduncul. Acesta se afla aproape de mijlocul gropii, aşezat pe unul din oasele de Ovi-caprină. L 15,4 cm (Pl. 115/2); 3. Pieptene de os format din mai multe plăcuţe prinse prin intermediul mai multor nituri. Mânerul are formă de semicerc cu umerii adânciţi. Pieptenele se afla pe fundul gropii. L 9 cm (Pl. 115/3; Tip. 2c). Inv. 9; 4. Castron cu trei torţi lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar, iar buza sub forma literei T. Decorul constă într-un brâu lustruit, acoperit cu figuri geometrice (romburi). O parte din acest vas s-a aflat în partea de nord a gropii, iar un alt fragment în sudul acesteia. Î 19,7 cm (Pl. 116/4; Tip. 4b). Inv. 6383; 5. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie în partea inferioară şi neagră în partea superioară, cu fundul plat şi uşor evazat. Î 18 cm (Pl. 115/5; Tip. 1a). Inv. 2472; 6. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare neagră-cenuşie, cu fundul plat şi buza mult răsfrântă în afară. Î 18,2 cm (Pl. 116/6; Tip. 1b). Inv. 2581; 48

7. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare neagră, cu fundul plat. Î 13,6 cm (Pl. 116/7; Tip. 2a). Inv. 2470; 8. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul constă dintr-o nervură dispusă sub buza vasului. Î 9,6 cm (Pl. 116/8; Tip. 2a). Inv. 2573. Mormântul 147. Înhumat. Totul se rezumă la un fragment din craniu și câteva oase. Adâncimea 0,80 m. Groapa avea forma ovală, cu D 1,86x1,49 m, pe fundul acesteia fiind depus craniul. Se repetă situaţia din M 99, cu deosebirea că, în M 147, nu se afla decât o mică parte din calota craniană, care pare de adult, la care se adaugă alte mici fragmente osoase care provin, se pare, de la coloana vertebrală. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 148. Înhumat, nederanjat, copil (infans). Adâncimea 0,53 m. Orientat NS. Groapa a avut fundul puţin albiat. Nu a putut fi sesizat conturul gropii. Fără desen. Fără inventar. Mormântul 149. Înhumat, adult, din perioada feudală (Pl. 117A), nederanjat. Orientat cu capul la V şi picioarele la E. Aşezat cu faţa în sus, cu mâinile pe piept, cu palmele una peste alta, probabil dreapta peste stânga. Inventar: 1 bănuţ depus între degetele mâinii drepte (pierdut). Mormântul 150. Înhumat, adult (Pl. 117B), deranjat. Orientat N-S. Groapa a fost prevăzută cu prag pe latura de est şi este albiată. Pragul a fost lat de 0,55 m, pierzându-se spre capătul de nord. Pragul este înalt de 0,20 m, iar groapa fără prag are 0,75 m. La nivelul oaselor, care zac la -0,20 m – -0,30 m, mai sus pe fundul gropii, se afla o bucată de lipitură de vatră puternic arsă şi urme de cărbune. La control s-a constatat că, de fapt, resăparea gropii s-a făcut mai întâi pe direcţia E-V şi, după identificarea scheletului, s-a resăpat pe direcţia N-S. Aşa se explică faptul că jumătatea de sud a gropii se prelungeşte spre est cu 1,30 m de la marginea gropii iniţiale. Avem încă o situaţie în care mortul a fost îngropat pe direcţia N-S, iar resăparea s-a început pe direcţia E-V. Inventar: 1 cuţit (pierdut), fragment ceramic din pastă cenuşie (pierdute). Groapa A 1. Groapă cu schelet de câine aşezat culcat pe dreapta, cu capul la sud şi picioarele întinse în poziţie de fugă (Pl. 118A). Groapa este de formă rectangulară, pe axa NS, cu colţurile rotunjite, lungă de 1,30 m, lată de 0,80 m, şi adâncă de 1,40 m. Fără inventar. Groapa A 2. Groapă cu schelet de câine în dreptul M 146, spre şosea (în capătul de NV al necropolei). Groapă rectangulară, cu colţurile rotunjite, orientată V-E, lungă de 1,90 m, lată de 1,10 m şi adâncă de 1,50 m. Pe fund, un schelet de câine adult, aşezat întins pe dreapta, cu capul la vest, în poziţie de fugă (Pl. 118B). Fără inventar. Groapa 1. În dreptul m 57-58, pe latura de E a şanţului lung, a apărut o groapă de formă rotundă, adâncă de 1,30 m. La adâncimea de 0,90 m exista, în mijlocul gropii, un mic grup de fragmente ceramice, lucrate la roată, printre care şi un castron cu buză orizontală, toate datând din sec. IV d.Chr. Spre fundul gropii se găsea şi puţină cenuşă. Diametrul maxim al gropii este de 0,85 m. Aceasta este ceva mai strânsă înspre partea superioară şi se rotunjeşte la fund. Groapa 2. La capătul de nord al secţiunii lungi, între metrii 56-57,50, pe latura de est, a fost practicată o casetă în care a fost descoperită groapa 2, cu diametrul de 1,40 m şi adâncimea de 1,50 m. Fără inventar. Groapa 3. Între metrii 78-79, pe latura vestică a şanţului lung, a apărut o groapă circulară, cu diametrul de 0,80 m şi adâncimea de 1,50 m. Fără inventar. Groapa 4. La metrul 88, pe şanţul lung şi la 4 m spre est a fost descoperită o nouă 49

groapă cu diametrul de 0,90 m şi adâncimea de 1,80 m. Fără inventar. Groapa 5. La 0,70 m spre sud, altă groapă, mai mică, cu diametrul de 0,50 m şi 1,20 m adâncime. Fără inventar. Groapa 6. La metrul 38,50 - 39,50, la est de M 5 spre gârlă, groapă cu diametrul de 1,70 m și adâncimea de 1,80 m. În umplutură, fragmente de vase din secolele IX-X. Groapa 7. La est de M 101 şi la nord de stâlpul de telefonie, o groapă cu diametrul de 1,50 m şi adâncimea de 1,80 m. Fără inventar. Groapa 8. La metrul 13-14, pe primul şanţ tangent pe latura de nord a fântânii, dar spre gârlă, apare o groapă rotundă, cu fundul albiat de 0,80 m în diametrul şi de 1,10 m adâncime, fără niciun fel de inventar şi cu slabe urme de cenuşă şi puţin cărbune. Greu de precizat dacă a avut caracter ritual. Groapa 9. La metrul 21,50-22,50, spre est de cota 0 a şanţului lung, spre gârlă, o groapă circular-ovală, cu diametrul de 2 m pe axa N-S şi 1,30 pe axa V-E, adâncă de 1,80 m. Fragmente ceramice de la vase din secolele IX-X. Groapa 10. Pe şanţul lung, la metrul 26-28 spre gârlă, o groapă circulară cu diametrul de 1,80 m şi adâncimea de 1,60 m, în umplutură, spre bază, fragmente de vase aparținând secolelor IX-X. Groapa 11. La metrul 21-22,50 pe şanţul lung, la sud de cota 0 (pe secţiune), groapă circulară cu diametrul de 1,70 m şi adâncimea de 1,80 m. Fără inventar. Groapa 12. La metrul 29,50–30,50, pe şanţul lung (spre sud), în malul gârlei o groapă uşor ovală cu diametrul mare de 1,20 m (N-S) şi cel mic de 0,90 m, adâncă de 1,30 m. Are în umplutură fragmente de vase din secolele IX-X. Groapa 13. La 3 m vest şi 0,50 m sud de groapa 12 apare o nouă groapă circulară cu diametrul de 0,90 m şi adâncimea de 1,20 m. În umplutură, cenuşă şi câteva fragmente ceramice din secolul IV (castron tronconic lucrat cu mâna). Groapa 14. La 0,60 m sud de groapa 12 apare o alta, de formă circulară cu diametrul de 1,30 m şi adâncă de 1,60 m. În umplutură, fragmente de vas din secolele IX-X. Groapa 15. La sud de groapa 14, o nouă groapă, cu diametrul 1,20 m, la adâncimea de 1,40 m, cu material arheololgic de sec. IX-X (fragmente de vas). Groapa 16. La metrul 36 spre sud, în direcţia gârlei, o groapă cu diametrul 1,40 m, și adâncimea de 1,70 m. Au fost descoperite fragmente ceramice din secolele IX-X. Groapa 17. Pe aceeaşi direcţie, spre gârlă, o groapă cu diametrul 1 m, la adâncimea de 1,40 m. Au fost descoperite fragmente ceramice dintr-un vas din secolele IX-X. Groapa 18. La metrul 35,50-36,50, pe şanţul lung spre spre gârlă, pe acelaşi ax cu groapa 16 și 17, o groapă circulară cu diametrul de 0,80 m şi adâncimea de 1,20 m. În umplutură, fragmente de vase din secolele IX-X. Groapa 19. La metrul 38,50-39,50 pe axul lung, la sud de cota 0, spre gârlă, o groapă circulară cu diametrul de 0,90 m şi adâncimea de 1,60 m. În umplutură, spre bază, fragmente de vase datând din secolele IX-X.

50

B. NECROPOLA DE LA POGONEŞTI Necropola din punctul „La Movilă”, com. Pogonești, s-a aflat la aproximativ 1,5 km sud de marginea comunei, pe malul stâng al pârâului Tutova. Primele vestigii au apărut în urma prăbuşirilor repetate ale malului înalt al apei. Trei morminte fiind recuperate de către localnici și mai apoi predate arheologului Vasile Palade, care le-a introdus în patrimoniul Muzeului „Vasile Pârvan” din Bârlad. Prima campanie de cercetare sistematică a avut loc în toamna anului 1991, continuată mai apoi pe parcursul unui deceniu (Mamalaucă 1997, p. 148-166; 2007, p. 51-56). Au fost trasate 51 de secţiuni, din care 50 orientate pe direcţia E-V, perpendiculare pe cursul apei, iar una paralelă cu acesta, respectiv N-S. În perimetrul cercetat a fost dezvelită o necropolă birituală, conținând 58 de morminte de înhumaţie şi incineraţie, înglobând și cele trei morminte recuperate de localnici. Posibil ca necropola să fi fost mai mare, având în vedere faptul că aceasta se află în imediata apropiere a pârâului, care în urmă cu câțiva ani a avut un alt curs. De asemenea, pe malul opus, nu s-au putut organiza investigaţii arheologice, terenul aflânduse în proprietatea unor localnici care s-au opus extinderii cercetării. Din totalul mormintelor, 5 au fost de incineraţie şi 53 de înhumaţie. Inventarul descoperit, riturile şi ritualurile de înmormântare, obiceiurile de port sesizate ne îndreptăţesc să considerăm această necropolă ca făcând parte din aria culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Mormântul 1. Înhumat, deranjat. Orientat N-S. Mormântul a fost deranjat, cu excepţia tibiilor şi peroneelor. Acesta şi următoarele două au fost recuperate de localnici, din apele pârâului Tutova, fiind mai apoi transferate muzeului bârlădean, prin intermediul arheologului Vasile Palade. Fără desen. Inventar: 1 oală, 1 cană. 1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete negre în partea superioară, cu fundul plat. Oala era aşezată în dreapta cutiei craniene, cu gura în sus. Î 17,2 cm (Pl. 122A/1; Tip. 1a). Inv. 9282; 2. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Cana era depusă la picioarele celui decedat, cu gura în jos. Î 9,1 cm (Pl. 122A/2; Tip. 10). Inv. 8865. Mormântul 2. Înhumat, adolescent-adult, deranjat. Adâncimea 1,80 m. Orientat N-S. Oasele erau adunate în partea de sud a gropii (femururile, labele picioarelor, oasele bazinului). În mormânt existau două cranii, ambele dezmembrate. Fără desen. Inventar: 1 cataramă. 1. Cataramă de bronz, de forma ovală, de mici dimensiuni. Spinul lipsă. D 2,1x1,8cm (Pl. 122B/1). Inv. 9057. Mormântul 3. Incinerat în urnă cu capac. Adâncimea 0,60 m. Fără desen. Inventar: 2 oale şi 1 castron. 1. Urna reprezentată de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 12,6 cm (Pl. 122C/1; Tip. 1c). Inv. 8866; 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Oala era aşezată puţin mai la nord de urnă. Î 12 cm (Pl. 122C/2; Tip. 1). Inv. 8868; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Acesta a reprezentat capacul urnei. Î 5,4 cm (Pl. 122C/3; Tip. 1a). Inv. 8867. Mormântul 4. Înhumat, adult (Pl. 123A), deranjat. Adâncimea 1,50 m. Orientat N-S. Obiectele care formează inventarul au fost răspândite pe întreaga suprafaţă a gropii. Inventar: 1 cataramă, 1 cuţitaş, fragmente ceramice. 51

1. Cataramă de fier de formă ovală, păstrată în proporție de 50 %, cu spinul lipsă. D 2,5x2 cm (Pl. 123A/1; Tip. 6); 2. Cuţitaş de fier, din care s-au păstrat doar două fragmente, respectiv o parte din peduncul, cu L 1,8 cm, şi cealaltă din lamă, cu L 2,2 cm. Cuţitul a fost prevăzut cu un singur tăiş, având ceafa dreaptă (Pl. 123A/2). 3. Fragment ceramic provenit din corpul unei oale, de mari dimensiuni, lucrată la roată, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 8 cm (Pl. 123A/3); 4. Partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 8,6 cm (Pl. 123A/4; Tip. 1a); 5. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 2,3 cm (Pl. 123A/5). Mormântul 5. Înhumat, copil (infans) (Pl. 123B). Adâncimea de 1,25 m. Orientat VE. Scheletul este lung de 0,45 m, capul şi trunchiul puţin răsucite spre dreapta (sud). Fără inventar. Mormântul 6. Înhumat, adult (Pl. 124), deranjat. Adâncimea cuprinsă între 1,70 m până la 1,90 m. Orientat N-S, cu resturile sepulcrale depuse mai ales pe latura de nord a gropii. La adâncimea de 1,67 m, sub două pietre, se afla un fragment din mânerul unui pieptene. Inventar: 2 piepteni, 1 oală, 2 castroane şi câteva fragmente ceramice. 1. Pieptene de os, cu mânerul semicircular şi umerii sub formă alveolată. Plăcuţele sunt fixate prin intermediul a şase nituri dispuse în linie și semicerc. Decorul constă în două linii paralele incizate, dispuse la baza mânerului. Pieptenele se afla pe fundul gropii. L 10,5 cm (Pl. 124/1; Tip. 2b). Inv. 9054; 2. Fragment din corpul unui pieptene, respectiv o parte dintr-un mâner de formă semicirculară, pe a cărui suprafaţă existau două orificii în care au fost fixate niturile. L 5 cm (Pl. 125/2); 3. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pronunțate pete de culoare neagră, îndeosebi în partea superioară, cu fundul plat. Oala a fost depusă în extremitatea de SE a mormântului. Î 14,8 cm (Pl. 124/3; Tip. 1a). Inv. 9056; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, acoperit cu un strat de angobă de culoare neagră, cu fundul inelar. Decorul constă într-un brâu alveolar dispus pe întreaga circumferinţă a vasului. Î 7,7 cm (Pl. 124/4; Tip. 2b). Inv. 9055; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 12 cm (Pl. 125/5; Tip. 1e); 6. Fragmente provenite, probabil, din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 12,6 cm (Pl. 125/6); 7. Fragment provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Î 4,8 cm (Pl. 125/7; Tip. 1a); 8. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Î 6 cm (Pl. 125/8); 9. Fragment provenit din partea superioară a unui castron de mari dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare gălbuie-cărămizie. Î 8,3 cm (Pl. 125/9); 10. Fragment provenit din corpul unui castron, lucrat la roată, din pastă fină de culoare cenuşie. Î 5,2 cm (Pl. 125/10). Mormântul 7. Înhumat, adult (Pl. 126A), deranjat. Adâncimea 1,40 m. Orientat E-V. În jumătatea estică a gropii s-au păstrat nederanjate membrele inferioare, iar în partea de vest se aflau câteva vertebre, restul scheletului lipsind. După poziţia picioarelor, putem presupune că avem de-a face cu o înmormântare în poziţie chircită. În perimetrul gropii s-au aflat resturi provenite de la banchetul funerar, constând în câteva oase de Ovis aries și Bos taurus. Fără inventar. Mormântul 8. Înhumat, adult (Pl. 126B), deranjat. Adâncimea de 1,40 m. Printre oasele 52

aparţinând adultului, am descoperit şi un craniu de copil. Orientare N-S, cu o uşoară deviere NE–SV. Inventar: două fragmente ceramice (pierdute). Mormântul 9. Înhumat, adult, deranjat. Totul se rezumă la un craniu aflat la adâncimea de 1,30 m faţă de nivelul actual de călcare (Pl. 126C). Mormântul 10. Înhumat, femeie-adolescent (Pl. 126D). Orientat V-E, cu o uşoară deviere NV-SE, cu mâinile pe bazin. Scheletul are lungimea de 1,56 m. Lipseşte cutia toracică, posibil distrusă de acizii humici. Nu a fost sesizat conturul gropii. În perimetrul mormântului a fost descoperit un mic fragment ceramic atipic. Mormântul 11. Înhumat, adult (Pl. 127A), deranjat. Adâncimea de 1,80 m. Orientat N-S cu o uşoară deviere NE-SV. Cea mai mare parte din schelet lipseşte, păstrându-se doar câteva oase ale mâinii, la care se adaugă și fragmente osoase rezultate în urma banchetului funerar. Este vorba de oase de Bos taurus și Sus scrofa domesticus. Fără inventar. Mormântul 12. Înhumat, adult (Pl. 127B), deranjat. Primele resturi din schelet au apărut la adâncimea de 1,10 m şi se găsesc, mai apoi, până la adâncimea de 2,05 m. Orientat E-V, cu o uşoară deviere NE-SV. Inventarul se rezumă la câteva fragmente ceramice. 1. Fragment provenit din partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,1 cm (Pl. 127B/1); 2. Fragment provenit din partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,3 cm (Pl. 127B/2); 3. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,7 cm (Pl. 127B/3). Mormântul 13. Înhumat, adult (Pl. 127C), deranjat. Adâncimea de 1,95 m. Orientat E-V. Inventarul se rezumă la două fragmente ceramice şi câteva oase de Equus cabalus rezultate, posibil, în urma banchetului funerar. 1. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,4 cm (Pl. 127C/1); 2. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,1 cm (Pl. 127C/2). Mormântul 14. Înhumat, adult (Pl. 128A), deranjat. Adâncimea de 1,80 m. Orientat N-S. Inventar: 1 pieptene, 1 cataramă care însă nu s-a păstrat datorită stării precare de conservare, câteva fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-un pieptene de os. Totul se rezumă la o parte dintr-o plăcuţă pe care au fost practicaţi trei dinţi. L 3,5 cm (Pl. 128A/1); 2. Fragment provenit din partea inferioară a unui vas (oală) lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,7 cm (Pl. 128A/2); 3. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas, de mici dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,7 cm (Pl. 128A/3). Mormântul 15. Înhumat, adult (Pl. 128B), deranjat. Adâncimea de 2,10 m. Orientat N-S. Inventar: 1 jeton, câteva bucăţi de chirpic, 1 fragment ceramic provenit dintr-un vas sită. 1. Jeton de lut de formă circulară şi culoare cărămizie, cu D 1 cm (Pl. 128B/1); 2. Fragment provenit dintr-un vas-sită lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 2,5 cm (Pl. 128B/2). Mormântul 16. Înhumat, adult (Pl. 129), deranjat. Adâncimea de 2,60 m. Orientat N-S. Inventar: 2 pietricele şi un fragment ceramic atipic. Mormântul 17. Înhumat, adult (Pl. 129B), deranjat. Adâncimea de 1,70 m. Orientat E-V. Fără inventar. Mormântul 18. Cenotaf (Pl. 129C). Adâncimea 2,10 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviaţie NE-SV. 53

Inventarul mormântului se rezumă la două fragmente ceramice atipice. Mormântul 19. Înhumat, adult (Pl. 129D), deranjat. Adâncimea de 2,20 m. Orientare E-V. Fără inventar. Mormântul 20. Înhumat, adult (Pl. 130), deranjat. Adâncimea de 2,70 m. Orientat NS. Scheletul, după poziţia craniului, probabil a fost aşezat cu capul la nord. Inventar: 2 oale, 2 castroane. 1. Oală piriformă, lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Decorul constă în două linii incizate, dispuse sub buza vasului. Aceasta se afla în partea de SE a gropii. Î 14,4 cm (Pl. 130/1; Tip. 2b). Inv. 9254; 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Decorul constă în trei linii incizate dispuse la 2 cm sub buza vasului. Î 14 cm (Pl. 130/2; Tip. 1b). Inv. 9255; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 13 cm (Pl. 130/3; Tip. 2c). Inv. 9257; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Î 6,1 cm (Pl. 130/4; Tip. 1e). Inv. 9256. Mormântul 21. Incineraţie în groapă cu capac (Pl. 131). Adâncimea 0,80 m. Nu a fost sesizat conturul gropii. Resturile cinerare depuse direct pe pământ, iar mai apoi acoperite cu fragmente ceramice provenite de la mai multe vase. Inventar: 1 capac de urnă, 1 pahar, 1 oală și câteva fragmente ceramice. 1. Capac lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare neagră-cărămizie. Capacul este prevăzut în partea superioară (mâner) cu un orificiu. Î 10 cm (Pl. 131/1). Inv. 9285; 2. Pahar lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 7 cm (Pl. 131/2). Inv. 9284;. 3. Fragmente provenite de la partea superioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră. Pe buza vasului au fost practicate crestături. Î 8,7 cm (Pl.131/3; Tip. 4); 4. Fragmente provenite de la partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 5,4 cm (Pl. 132A/4); 5. Fragmente provenite de la partea superioară şi mijlocie a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm; 9,3 cm (Pl. 131/5; Tip. 9); 6. Fragment provenit dintr-un vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Buza vasului a fost prevăzută, pe întreaga circumferinţă, cu crestături. Î 3,3 cm (Pl. 132A/6); 7. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,9 cm (Pl. 132A/7); 8. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, cenuşie. Î 4,5 cm (Pl. 132A/8); 9. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 11,7 cm (Pl. 131/9). Mormântul 22. Înhumat, adult (Pl. 132B), deranjat. Adâncimea de 1,10 m. Orientat N-S. Fără inventar. Mormântul 23. Înhumat, adult (Pl. 132C), deranjat. Adâncimea 1,60 m. Orientat N-S. Fără inventar. Mormântul 24. Înhumat, adult (Pl. 133A), deranjat. Adâncimea de 1,5 m. Orientat N-S. Inventarul este format din două fragmente de chirpic. Mormântul 25. Înhumat, adult (Pl. 133B), deranjat. Orientat N-S, cu o mică deviere NV-SE. În mormânt nu se afla decât o mică parte din schelet. Inventar: 1 fibulă, 1 pieptene. 1. Fibulă de bronz, de tipul cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul format din două spire şi o coardă. Piesa a fost descoperită pe fundul gropii, în mijlocul acesteia. L 5,8 cm (Pl. 133B/1; Tip. 1b). Inv. 9262; 54

2. Două fragmente din corpul unui pieptene, practic este vorba de două plăcuţe pe suprafaţa cărora s-au practicat dinţii. Acestea au fost decoperite în partea de NE a gropii. Plăcuţele au L 4 cm (Pl. 133B/2, 3). Inv. 9263. Mormântul 26. Cenotaf (Pl. 134A). Adâncimea de 1,15 m. Orientat E-V. În groapă se aflau câteva fragmente ceramice atipice şi o piatră. 1. Fragment de chirpic. Î 7,8 cm (Pl. 134A/1); 2. Fragment provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,7 cm (Pl. 134A/2); 3. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 1,8 cm (Pl. 134A/3). Mormântul 27. Cenotaf (Pl. 134B). Adâncimea 1,15 m. Orientat N-S. Fără inventar. Mormântul 28. Înhumat, deranjat. (Pl. 134C). Adâncimea 1,15 m. Orientat N-S. Inventarul se rezumă la câteva fragmente ceramice atipice şi două pietre. Mormântul 29. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 135). Adâncimea 0,53 m, resturile cinerare fiind depuse pe fundul gropii, direct pe pământ, acoperite cu fragmente ceramice provenite, în mare parte, din vase de mari dimensiuni. Printre oasele incinerate s-au aflat și câteva oase de Ovis aries și Gallus domesticus, rămase în urma banchetului funerar. 1. Fragment provenit de la buza şi gâtul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 7,2 cm (Pl. 135/1; Tip. 4); 2. Fragmente provenite de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 8,7 cm (Pl. 135/2); 3. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3,6 cm (Pl. 135/3); 4. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 135/4); 5. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină de culoare cenuşie. Î 5,7 cm (Pl. 135/5). Mormântul 30. Înhumat (Pl. 136A), deranjat. Adâncimea 1 m. Orientat N-S. În groapă se mai afla doar o parte din schelet, acesta fiind într-un avansat proces de putrezire. Inventarul se rezumă la două fragmente ceramice care nu depăşesc 2 cm în diametru, foarte greu de încadrat din punct de vedere cronologic şi tipologic. Mormântul 31. Înhumat (Pl. 136B), deranjat. Adâncimea 1 m. Orientat N-S, o bună parte din oase lipsind, iar cele rămase fiind deranjate. Fără inventar. Mormântul 32. Înhumat, adult (Pl. 136C), deranjat. Adâncimea 1,30 m. Orientat N-S. Fără inventar. Mormântul 33. Înhumat, adult (Pl. 136D), nederanjat. Adâncimea 1 m. Orientare N-S. Lungimea scheletului este de aproximativ 1,68 m, având mâinile pe lângă corp, cu palmele aşezate sub bazin. Inventar: 2 fibule, 1 pieptene. 1. Fibulă de bronz, cu piciorul întors pe dedesubt, cu un singur resort şi o coardă. Fibula a fost găsită în zona claviculei stângi. Î 4,1 cm (Pl. 137A/1; Tip. 1a). Inv. 9264; 2. Fibulă de bronz, din modelul cu piciorul întors pe dedesubt cu resortul format din trei bucăţi, dintre care doar una este active, şi două coarde. Fibula era depusă pe clavicula umărului drept. L 4,4 cm (Pl. 137A/2; Tip. 2a). Inv. 9265; 3. Fragment dintr-un pieptene de os, respectiv partea superioară a mânerului, posibil, de formă semicirculară. L 4,3 cm (Pl.137A/3). Mormântul 34. Înhumat (Pl. 137B), deranjat. Adâncimea 2,30 m. Orientat N-S. Pe fundul gropii au fost descoperite trei fragmente ceramice, de foarte mici dimensiuni, greu de 55

încadrat tipologic şi cronologic. 1. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3,3 cm (Pl. 137B/1); 2. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 2,4 cm (Pl. 137B/2); 3. Fragment ceramic provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 4,8 cm (Pl. 137B/3). Mormântul 35. Înhumat, adult (Pl. 138A), deranjat. Adâncimea 1,60 m. Orientat N-S. Printre oasele umane se găseau și câteva oase de Gallus domesticus provenite, probabil în urma banchetului funerar. Inventar: 1 fragment de sticlă. Î 1,9 cm (Pl. 138A/1). Mormântul 36. Înhumat, adult (Pl. 138B), deranjat. Adâncimea de 1,60 m. Orientat N-S. Groapa a fost prevăzută cu praguri pe trei din cele patru laturi. În perimetrul acesteia a fost descoperit şi un maxilar de Canis domesticus. Inventar: 1 castron şi câteva fragmente ceramice provenite din mai multe vase, precum şi câteva fragmente de sticlă, de mici dimensiuni. 1. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Î 7,8 cm (Pl. 138B/1; Tip. 1e); 2. Fragment provenit de la partea inferioară, probabil a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie-gălbuie. Î 2,4 cm (Pl. 138B/2); 3. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă. Î 3 cm (Pl. 138B/3). Mormântul 37. Înhumat, adult ? (Pl. 139A), deranjat. Adâncimea 1,52 m. Orientat NS, cu o mică deviere NV-SE. Inventar: 2 fragmente ceramice. 1. Fragment provenit de la partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,5 (Pl. 139A/1; Tip. 1e);. 2. Fragment provenit de la fundul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3,6 cm (Pl. 139A/2). Mormântul 38. Înhumat, adult (Pl. 139B), deranjat. Adâncimea 1,32 m. Orientat N- S cu o uşoară deviere NE-SV. În perimetrul mormântului erau împrăştiate mai multe fragmente ceramice, provenite din mai multe vase lucrate atât la roată, cât şi cu mâna. 1. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 5 cm (Pl. 139B/1); 2. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6,1 cm (Pl. 139B/2); 3. Fragment de toartă, provenit posibil de la un castron cu trei torţi, de mari dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6,3 cm (Pl. 139B/3); 4. Fragment care provine dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Decorul este foarte bogat, constând în mai multe grupe de linii în zig-zag, linii în valuri şi linii drepte, incizate. L 11,1 cm (Pl. 139B/4); 5. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 5,1 cm (Pl. 139B/5); 6. Fragment provenit din zona mediană a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 4,6 cm (Pl. 139B/6); 7. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie închisă. Î 3,6 cm (Pl. 139B/7); 8. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 2 cm (Pl. 139B/8). Mormântul 39. Înhumat, adult (Pl. 140), deranjat. Adâncimea 1,50 m. Orientat N-S. 56

În perimetrul gropii au fost prezente două schelete, unul de femeie și unul de copil. Inventar: 2 castroane, 2 oale, 1 fusaiolă, fragmente ceramice şi câteva oase de Ovis aries și Bos taurus rămase în urma banchetului funerar. 1. Fusaiolă de forma bitronconică cu bazele conice, bine profilate, lucrată din lut, de culoare cărămizie. Î 2,2 cm (Pl. 140/1; Tip. 1a). Inv. 9300; 2. Oală lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Decorul constă într-o linie în zig-zag, dispusă pe întreaga circumferinţă a vasului Î 15 cm (Pl. 140/2; Tip. 1). Inv. 9293; 3. Oala lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 13,4 cm (Pl. 140/3; Tip. 2b). Inv. 9294; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Decorul constă într-o nervură dispusă la 1,5 cm sub buza vasului. Î 9 cm (Pl. 140/4; Tip. 2a). Inv. 9295; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul plat. Î 5,4 cm (Pl. 141A/5; Tip. 1b). Inv. 9292; 6. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas, de mici dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,8 cm (Pl. 141A/6); 7. Fragment provenit de la partea superioară, posibil a unui castron de mari dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă. Î 3,3 cm (Pl. 141A/7); 8. Fragment provenit din partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 9 cm (Pl. 141A/8); 9. Fragment provenit de la fundul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 6,9 cm (Pl. 141A/9); 10. Fragment provenit de la fundul unui castron (oală?) de mari dimensiuni, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 2,4 cm (Pl. 141A/10); 11. Fragment de toartă provenit de la un vas de mari dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare gălbuie. Î 6 cm (Pl. 141A/11); 12. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă. Î 3,9 cm (Pl. 141A/12); 13. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale de mici dimensiuni, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3 cm (Pl. 141A/13). Mormântul 40. Înhumat, adult (Pl. 141B), deranjat. Adâncimea 2,5 m. Orientat N-S. Cea mai mare parte a scheletului lipseşte. Inventar: 1 castron. 1. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 6 cm (Pl. 141B/1; Tip. 1c) Inv. 9296. Mormântul 41. Înhumat, adult (Pl. 142A). Adâncimea 2,5 m. Orientat N-S, capul uşor aplecat spre est, iar coloana vertebrală răsucită într-o parte. Braţele pe lângă corp, cu palma mâinii stângi sub bazin. Inventar: 2 catarame, 1 biluţă de lut. 1. Cataramă de fier de formă aproximativ ovală, cu spinul lipsă. D 3,7x2,7 cm (Pl. 142A/1; Tip. 6); 2. Cataramă de fier de forma ovală, cu spinul lipsă. D 3,5x 2 cm (Pl. 142/2; Tip. 6); 3. Biluţă de lut, lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. D 0,8 cm (Pl. 142A/3). Mormântul 42. Înhumat, adult (Pl. 142B), deranjat. Adâncimea 2,10 m. Orientat N-S. Primele oase din schelet au început să apară încă de la adâncimea de 1,40 m. Inventar: 1 oală, 1 fragment ceramic. 1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Fragmentele au fost descoperite în extremitatea nordică a gropii. Î 17,4 cm (Pl. 142B/1; Tip. 1a). Inv. 9297; 2. Fragment ceramic provenit de la fundul unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de 57

culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 3,6 cm (Pl. 142B/2). Mormântul 43. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 143A). Adâncimea 0,74 m. Resturile cinerare au fost depuse pe câteva cioburi, iar mai apoi acoperite cu alte fragmente ceramice. Nu a putut fi sesizat conturul gropii. Inventar: 3 fragmente ceramice. 1. Fragmente din partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 6 cm (Pl. 143A/1); 2. Fragment provenit dint-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 2 cm (Pl. 143A/2); 3. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3,2 cm (Pl. 143A/3). Mormântul 44. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 143B). Adâncimea 0,64 m. Resturile cinerare, puţin numeroase şi mărunte, au fost depuse pe mai multe fragmente ceramice provenite dintr-un vas lucrat cu mâna. Nu a fost sesizat conturul gropii. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragmente care provin de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 7,5 cm (Pl. 143B/1); 2. Fragmente care provin de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 9 cm (Pl. 143B/2; Tip. 1a). Mormântul 45. Înhumat, adult (Pl. 143C), deranjat. Orientat N-S. Din întregul schelet doar picioarele au rămas nederanjate, ceea ce ne determină să considerăm că decedatul a fost aşezat cu capul la nord și picioarele la sud. Din groapă lipseşte craniul. În perimetrul gropii singurele obiecte de inventar sunt un fragment ceramic, provenit dintr-o oală lucrată la roată, precum şi un fragment dintr-un pahar de sticlă. 1. Fragment dintr-un pahar de sticlă, de culoare verzuie, cu pereţii foarte subţiri. L 3,7 cm (Pl. 143C/1). Mormântul 46. Înhumat, adult (Pl. 144A), deranjat. Adâncimea 1,60 m. Orientat N-S. În perimetrul gropii se aflau două schelete. Este posibil ca acestea să nu fi fost depuse în acelaşi timp, având în vedere culoarea diferită a pământului din partea de nord a gropii (negru cenuşiu) şi negru închis în jumătatea sudică. În perimetrul gropii au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, precum şi un cuţit fragmentar. Inventar: 1 cuţit, fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier cu un singur tăiş şi cu spinarea dreaptă. L 6,1 cm (Pl. 144A/1); 2. Fragmente din partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 6 cm (Pl. 144A/2; Tip. 2b); 3. Fragment din partea superioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3 cm (Pl. 144A/3; Tip. 1d); 4. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3 cm (Pl. 144A/4); 5. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, cenuşie. Î 1,8 cm (Pl. 144A/5). Mormântul 47. Înhumat, adult (Pl. 144B), deranjat. Adâncimea 1,50 m. Orientat N-S. Din schelet lipsește o mare parte din oase, inclusiv craniul şi membrele inferioare. Pe fundul gropii a fost descoperit un strat de cărbune, iar în perimetrul acesteia se mai afla un fragment ceramic, greu de încadrat din punct de vedere tipologic. 1. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 144B/1). Mormântul 48. Înhumat, adult (Pl. 145A), deranjat. Orientat N-S. Adâncimea 1,70 m. În groapă s-a păstrat doar o mică parte din oasele scheletului. În partea de nord se afla un 58

castron în care a fost depus un pieptene, iar în perimetrul gropii au mai fost descoperite câteva fragmente ceramice. Invetar: 1 pieptene, 1 castron, fragmente ceramice. 1. Pieptene de os din care s-a păstrat doar partea din mâner şi două plăcuţe pe care au fost practicaţi dinţii. Decorul constă în două linii incizate dispuse în partea inferioară a mânerului. L 6,8 cm (Pl. 145A/1; Tip. 2d). Inv. 9325; 2. Castron tronconic lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Fundul este supraînălţat şi plat. Î 5 cm (Pl. 145A/2; Tip. 1b). Inv. 9324; 3. Fragment ceramic provenit din zona mediană a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,4 cm (Pl. 145A/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,2 cm (Pl. 145A/4); 5. Fragment provenit din partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,4 cm (Pl. 145A/5); 6. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,1 cm (Pl. 145A/6); 7. Fragment provenit dintr-o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Î 1,8 cm (Pl. 145A/7); 8. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2 cm (Pl. 145A/8). Mormântul 49. Înhumat, copil (Pl. 145B), deranjat. Adâncimea 1,25. Orientat N-S. În perimetrul gropii s-au păstrat doar puţine oase din schelet, acestea fiind împrăştiate pe latura de est, alături de câteva fragmente ceramice, precum şi o mărgică. Inventar: 1 mărgică, fragmente ceramice. 1. Mărgică de sticlă, păstrată doar parţial, de formă sferoidală, având culoarea verde. D 1,2 cm (Pl. 146A/1; Tip. 1b). Inv. 9360; 2. Fragment ceramic provenit din corpul unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 1,8 cm (Pl. 146A/2); 3. Fragment provenit din zona mediană a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6 cm (Pl. 146A/3); 4. Fragment provenit din zona mediană a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,9 cm (Pl. 146A/4); 5. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 146A/5). Mormântul 50. Înhumat (Pl. 146B), deranjat. Adâncimea 1,85 m. Orientat N-S, cu o ușoară deviaţie SE-NV. Resturile osteologice, foarte puţine, au început să apară încă de la adâncimea de 1,60 m, ceea ce demonstrează că la reînhumare părţi din schelet au fost aruncate în groapă, pe măsură ce aceasta era umplută cu pământ. Inventar: 1 pahar de sticlă şi câteva fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-un pahar de sticlă, cu pereţii relativ groşi. Î 1,9 cm (Pl. 146B/1); 2. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2 cm (Pl. 146B/2); 3. Fragment provenit din partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,8 cm (Pl. 146B/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas, de mici dimensiuni, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,1 cm (Pl. 146B/4). Mormântul 51. Cenotaf (Pl. 147A). Adâncimea 1,60 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviaţie SE-NV. Pe fundul gropii au fost descoperite doar câteva fragmente ceramice. 1. Fragment ceramic provenit, posibil, din corpul unei oale de mici dimensiuni, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie-gălbuie. Pe fragment se văd urmele unui 59

buton. Î 3 cm (Pl. 147A/1); 2. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,1 cm (Pl. 147A/2). Mormântul 52. Înhumat (Pl. 147B), deranjat. Adâncimea 1,35 m. Orientat N-S, cu o deviere SE-NV. Resturile osteologice apar încă de la adâncimea de 1,15 m, ajungând până la 1,35 m, ceea ce demonstrează că acestea au fost rearuncate în groapă pe măsura umplerii acesteia cu pământ. Pe fundul gropii au fost descoperite câteva fragmente ceramice, provenite de la mai multe vase şi fragmente osoase de Bos taurus și Sus scrofa domesticus, rezultate în urma ospăţului funerar. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 5 cm (Pl. 147B/1); 2. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 1,6 cm (Pl. 147B/2); 3. Fragment provenit de la buza unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2 cm (Pl. 147B/3); 4. Fragment provenit de la buza unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 1,2 cm (Pl. 147B/4); 5. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 2,1 cm (Pl. 147B/5); 6. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3,3 cm (Pl. 147B/6); 7. Fragment provenit de la toarta unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,6 cm (Pl. 147B/7); 8. Fragment ceramic provenit din corpul unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare gălbuie-roşiatică. Î 4,6 cm (Pl. 147B/8); 9. Fragment provenit, posibil, din corpul unei amfore, lucrate la roată, din pastă cu mult nisip în compoziţie, de culoare cărămizie. Î 6,7 cm (Pl. 147B/9); 10. Fragment provenit dintr-un vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 5,2 cm (Pl. 147B/10) 11. Fragment provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare gălbuieroşiatică (Pl. 147B/11). Mormântul 53. Înhumat, adult (Pl. 148), deranjat. Adâncimea 2,10 m. Orientat N-S. Şi în cazul acestui mormânt resturile păstrate, au fost descoperite la diferite adâncimi, începând cu - 0,25 m. Resturile osteologice, atâtea câte s-au păstrat, au fost aruncate, în majoritate, în sudul gropii. Inventar: 1 cuţit, 1 pieptene, 2 castroane, fragmente ceramice. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat cea mai mare parte din lamă, cât şi un segment din peduncul. L 10,6 cm (Pl. 148/1). Inv. 9328; 2. Fragment dintr-un pieptene de os format din mai multe plăcuţe prinse în nouă nituri de bronz. Mânerul este de formă semicirculară. L 7,8 cm (Pl. 148/2; Tip. 1a). Inv. 9331; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul constă dintr-o linie incizată, dispusă cu circa 4 cm mai jos de buza vasului. Î 17,1 cm (Pl. 148/3; Tip. 3c). Inv. 9326; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Î 6,8 cm (Pl. 149A/4; Tip. 2b). Inv. 9327; 5. Fragment provenit din partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 5,1 cm (Pl 149A/5; Tip. 1a); 6. Fragment provenit din partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,1 cm (Pl. 149A/6); 60

7. Fragment provenit din partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 4,8 cm (Pl. 149A/7); 8. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 7,5 cm (Pl. 149A/8); 9. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete de culoare neagră. Î 8,4 cm (Pl 149A/9; Tip. 2). Mormântul 54. Înhumat, adult (Pl. 149B), deranjat. Adâncimea 1,04 m. Orientare N-S. În mormânt s-a păstrat doar o mică parte din oasele scheletului, iar cele rămase sunt fragmentare. Inventar: 1 amforetă, 1 castron și fragment desprins dintr-un castron. 1. Amforetă lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Deşi scheletul a fost deranjat, recipientul se afla în poziție verticală, ţinut în palmele, nederanjate, ale celor două mâini. După poziţia palmelor, putem bănui că scheletul a fost aşezat puţin răsucit înspre vest. Vasul dispune de un decor în zig-zag incizat deasupra carenajului, precum şi pe mijlocul torţilor. De asemenea, la baza gâtului, pe întreaga circumferinţă, se afla o nervură în relief, cu fundul plat. Î 26,7 cm (Pl. 150A/1; Tip. 3). Inv. 9330; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 6,4 cm (Pl. 150A/2; Tip. 2b). Inv. 9329; 3. Fragment provenit, probabil, din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, foarte friabilă, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 4 cm (Pl. 150A/3). Mormântul 55. Înhumat (Pl. 150B), deranjat. Adâncimea 1,53 m. Orientat N-S. Din schelet s-au păstrat doar câteva oase. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare galbenă-cenuşie. Î 7 cm (Pl. 150B/1; Tip. 2b); 2. Fragment provenit din zona mediană a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5 cm (Pl 150B/2); 3. Fragment provenit din zona mediană a unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 5 cm (Pl. 150B/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie deschisă. Î 3,1 cm (Pl. 150B/4); 5. Fragment provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 3,6 cm (Pl. 150B/5). Mormântul 56. Înhumat (Pl. 151A), deranjat. Adâncimea 1,40 m. Orientare N-S. În groapa sepulcrală s-au păstrat puține oase şi câteva fragmente ceramice, greu de încadrat cronologic și cultural. 1. Fragment provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,1 cm (Pl. 151A/1); 2. Fragment provenit, posibil, din corpul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Decorul constă într-un brâu format din butoni. Î 5,1 cm (Pl. 151A/2). Mormântul 57. Înhumat, adult (Pl. 151B), deranjat. Adâncimea 1,67 m. Orientat N-S. Mormântul a fost deranjat doar de la bazin în sus, picioarele rămânând în poziţie anatomică. Inventar: 1 pensetă, 1 pieptene, 1 ghioc, 1 colier, 1 fragment dintr-un corn de cerb, 2 oale,1 castron, 1 tub de os. 1. Pensetă de bronz descoperită în extremitatea de NE a gropii, în apropierea unei oale lucrate cu mâna. L 6,7 cm (Pl. 151B/1). Inv. 9336; 2. Fragment dintr-un pieptene de os format din mai multe plăcuţe prinse prin intermediul a opt nituri de bronz. Mânerul este semicircular, cu umerii alveolați. L 10 cm (Pl. 152/2; Tip. 2b) Inv. 9343; 3. Scoică din familia Cypraea, prevăzută cu orificiu pentru agăţare. L 6,2 cm (Pl. 152/3; Tip. 2b). Inv. 9335; 61

4–8. Colier format din cinci mărgele de sticlă, din care patru de formă bitronconică, culoare argintie şi translucide, cu D 0,8 cm (Pl. 151B/4, 5, 6, 7; Tip. 3a), margică de sticlă de formă sferoidală, de culoare cenuşie. Decorul constă din mai multe linii desfășurate pe întreaga circumferinţă, precum şi un decor în zig-zag, de culoare galbenă. D 1,7 cm (Pl. 151B/8; Tip. 2). Inv. 9337–9341; 9. Fragment dintr-un corn de cerb pe care se observă urme de prelucrare. L 4,5 cm (Pl. 152/9). Inv. 9342; 10. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Aceasta a fost depusă în partea de nord a gropii. Î 16,8 cm (Pl. 152/10; Tip. 2). Inv. 9334; 11. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Aceasta se afla în apropierea peretelui vestic al gropii. Î 11,1 cm (Pl. 152/11; Tip. 2); 12. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Acesta se afla în dreptul gleznei piciorului stâng. Î 12 cm (Pl. 152/12; Tip. 3c). Inv. 9332; 13. Tub de os, pentru păstrat ace. D 0,8 cm (Pl. 151B/13). Mormântul 58. Înhumat (Pl. 153A), deranjat. Orientat N-S. Adâncimea 1,40 m. În perimetrul gropii nu s-a păstrat decât un fragment din craniu și două fragmente ceramice provenite din corpul a două vase. 1. Fragment provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare galbenăcărămizie. Î 3,4 cm (Pl. 153A/1); 2. Fragment provenit dintr-un vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 4,4 cm (Pl. 153A/2). Gropi Groapa G 1. La N-NV de mormântul M 4 şi la vest de M 5 a fost descoperită o groapă. Aceasta se afla la o distanţă de 3 m de M 4, având o formă aproape ovală, cu diametrul de aprox. 1,50 m. Fundul gropii se află la 1,40 m faţă de actualul nivel de călcare (Pl. 153B). În groapă s-au găsit câteva fragmente ceramice, precum şi bucăţi de chirpic, alături de câteva oase de Bos taurus. Fragmentele ceramice au fost împrăştiate pe întreaga suprafaţă a gropii, iar osemintele au fost depuse în extremitatea estică. 1. Fragment provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare galbenăcărămizie. Î 3,4 cm (Pl. 153A/1); 2. Fragment provenit dintr-un vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 4,4 cm (Pl. 153A/2). Groapa G 2. În perimetrul secţiunii 12, aproximativ la mijlocul acesteia, am descoperit o groapă orientată E-V, de formă aproximativ ovală. Diametrul mare al gropii este de aproximativ 1,60 m, iar cel mic de 1,1 m, fundul aflându-se la 1,1 m faţă de nivelul actual de călcare (Pl. 154A). Inventarul cuprinde câteva oase de Ovi-caprină, precum şi fragmente ceramice provenind dintr-o oală lucrată la mână şi o cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. 1. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul se rezumă la o nervură în relief, dispusă aproape la jumătatea vasului (Pl. 154A/1; Tip. 1e); 2. Partea superioară a unei oale lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 9,3 cm (Pl. 154A/2; Tip. 4). Groapa G 3. În perimetrul S 46, la 8,5 m faţă de extremitatea estică a acesteia şi adâncimea de 1,58 m faţă de nivelul actul de călcare, s-a conturat o nouă gropă. În perimetrul acesteia se aflau mai multe fragmente ceramice provenind din vase de mari dimensiuni, lucrate la roată, precum şi fragmente dintr-o oală de culoare neagră, dar şi câteva fragmente osoase (Pl. 154B). Groapa are o adâncime de 0,50 m şi diametrul, cel puţin la fundul acesteia, de 0,40 m. În perimetrul gropii exista un număr mare de bucăţi de chirpic, provenite de la o vatră. Inventar: 1 oală, 1 castron, fragmente ceramice şi mai multe bucăţi de chirpic. 62

1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete de culoare neagră în partea ei superioară, cu fundul plat. Aceasta a fost depusă în partea de nord a gropii. Î 12,2 cm (Pl. 154B/1; Tip. 2). Inv. 9333; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare neagră, cu urme de angobă, cu fundul plat. Î 13,9 cm (Pl. 155A/2; Tip. 2b). Inv. 9332; 3. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas (oală?) lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 1,8 cm (Pl. 154B/3); 4. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas (oală?) lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 2,7 cm (Pl. 154B/4); 5. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 7,8 cm (Pl. 155A/5); 6. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare neagră-cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 155A/6); 7-9. Trei bucăți de chirpic, de culoare gălbuie. Î 7 cm, 5,5 cm și 5,8 cm (Pl 155A/7, 8, 9). În perimetrul S 6 a fost descoperită o mărgică de sticlă. L 1,2 cm (Pl. 155C/1). În perimetrul S 12, a fost descoperită o fusaiolă bitronconică, cu bazele puternic profilate. D 4,8 cm (Pl. 155B/1; Tip. 1a). Din perimetrul S 36-37 provin mai multe fragmente ceramice desprinse din diverse vase lucrate atât cu mâna, cât şi la roată. 1. Fragment provenit de la fundul unei amfore, lucrată la roată, din pastă fină, cu mult nisip cu bobul mic în compoziţie, de culoare cărămizie. Î 2,7 cm (Pl. 156A/1; Tip. 1); 2. Fragmente provenite de la gâtul și toarta unei amfore, lucrată la roată, din pastă fină, cu mult nisip cu bobul mic în compoziție, de culoare cărămizie. Î 8,5 cm (Pl. 156A/2; Tip. 2); 3. Fragment provenit de la fundul unei amfore, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare galbenă-cărămizie. Î 4,3 cm (Pl. 156A/3; Tip. 1); 4. Fragment provenit de la fundul unei oale, lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3 cm (Pl. 156A/4); 5. Fragment provenit de la buza unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,5 cm (Pl. 156A/5); 6. Fragment provenit de la buza unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6,5 cm (Pl. 156A/6); 7. Fusaiolă de lut de formă bitronconică, cu una din baze plată, iar cealaltă conică, puternic profilată (Pl. 156A/7; Tip. 1d). În perimetrul S 40 au fost descoperite mai multe fragmente ceramice provenite din diverse vase lucrate atât cu mâna, cât şi la roată. 1. Fragment ceramic provenit de la toarta unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare gălbuie-roşiatică. Î 10,8 cm (Pl. 156B/1); 2. Fragment ceramic provenit de la fundul unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 1,4 cm (Pl. 156B/2); 3. Fragment provenit, posibil, din corpul unui castron, de dimensiuni mari, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,6 cm (Pl. 156B/3); 4. Fragment din buza unui vas, lucrat cu mâna din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 6,2 cm (Pl. 156B/4); 5. Fragment din corpul unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,5 cm (Pl. 156B/5); 6. Fragment de la fundul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare galbenă-cărămizie. Î 1 cm (Pl. 156B/6). În perimetrul S 42 au fost descoperite mai multe fragmente ceramice provenite din diverse vase lucrate atât cu mâna, cât şi la roată. 1. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, cu mult 63

nisip în compozitie, de culoare galbenă-cărămizie. Î 6,2 cm (Pl. 157A/1); 2. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare galbenă-cenuşie. Î 5,2 cm (Pl. 157A/2); 3. Fragment provenit de la fundul unui vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare gălbuie. Î 5,2 cm (Pl. 157A/3); 4. Fragment provenit dintr-un vas lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 5,6 cm (Pl. 157A/4); 5. Partea superioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare gălbuiecărămizie. Î 10,8 cm (Pl. 157A/5; Tip. 4); 6. Fragment provenit dintr-un vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 2,3 cm (Pl. 157A/6). Passim În perimetrul necropolei, în afara secţiunilor trasate, în unele situaţii chiar în albia pârâului Tutova, aflat în imediata apropiere a necropolei, au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, dar şi câteva piese întregi sau întregibile, după cum urmează: 1. Amforetă, din care lipsea partea superioară, lucrată la roată, din pastă fină, acoperită în exterior cu un strat de angobă, de culoare neagră. Pe fundul acesteia, olarul a inscripţionat un semn sub forma unei cruci, cu laturile egale. Aceasta a fost recuperată de un localnic din albia pârâului Tutova. Î 27 cm (Pl. 157B/1; Tip. 4); 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul plat şi uşor supraînălţat. A fost descoperit în malul pârâului, în urma prăbuşirilor repetate ale acestuia. Î 6 cm (Pl. 158/2; Tip. 2d); 3. Fusaiolă de lut, de formă bitronconică, cu una din baze plată, iar cealaltă uşor adâncită. Aceasta a fost descoperită la suprafaţa solului. D 4,6 cm (Pl. 157B/3; Tip. 1d); 4. Fragment dintr-un bol lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Decorul constă în mai multe linii incizate dispuse în zig-zag şi cercuri, de asemenea incizate în lutul moale. Î 3,3 cm (Pl. 158/4; Tip. 1); 5. Fragment dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Decorul, atât cât s-a păstrat, constă în motive în formă de scoică, dispuse în partea superioară a vasului. Î 11,1 cm (Pl. 158/5); 6. Fragment din toarta unui castron, posibil parte din cel descris mai sus. Î 6,3 cm (Pl. 158/6); 7. Fragment ceramic provenit de la o toartă, de formă paralelipipedică, aparţinând unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Toarta este bogat ornamentată cu linii punctate dispuse în semicerc şi mai multe cercuri bine profilate. L 2,8 cm (Pl. 159/7); 8. Partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 9,4 cm (Pl. 159/8); 9. Fragment provenit de la buza unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,3 cm (Pl. 158/9); 10. Fragment provenit de la fundul unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 2,5 cm (Pl. 158/10); 11. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,5 cm (Pl. 159/11; Tip. 2a); 12. Fragment provenit de la fundul unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 11,1 cm (Pl. 158/12); 13. Oală lucrată la roată, din pastă fină, de culoare galbenă-cărămizie (Pl. 159/13). Din punct de vedere tipologic, oala nu aparţine secolului IV d.Chr., ci, probabil, perioadei Evului Mediu.

64

C. NECROPOLA DE LA POLOCIN Necropola a fost descoperită în anul 2002, în urma prăbuşirilor repetate ale malului aceluiași pârâu, cercetarea derulându-se pe parcursul mai multor campanii (Mamalaucă 2003, p. 245; 2011, p. 77-94). Cimitirul se află la aproximativ 400 m nord de cel menţionat anterior, pe malul drept al apei. Situl este amplasat la aproximativ 200 m sud de ultima casă a satului Polocin, component, după cum spuneam, al comunei Pogoneşti. Vestigiile din punctul „Islaz” au fost descoperite în urma trasării a nu mai puțin de 22 de secţiuni, din care 2 orientate N-S, iar 20 E-V, perpendiculare pe cursul pârâului Tutova. Din punct de vedere stratigrafic, sub solul arabil, respectiv sub cel folosit actualmente drept păşune, se află mai multe straturi, formate în urma depunerilor succesive de aluviuni, provenite din scurgerile de pe pantele dealului din apropiere, dar mai ales ale revărsărilor frecvente ale pârâului. Nivelul acestor depuneri depăşeşte, în unele porţiuni, grosimea de 2 m, lucru care a făcut ca mormintele să se afle, de obicei, la adâncimi mari. Cel mai adânc a fost la nu mai puţin de 4,10 m faţă de nivelul actual de călcare. Marea majoritate s-au aflat însă, la adâncimi apropiate de 3,50 m, în timp ce mormintele de incinerație erau la adâncimi cuprinse între 2 și 3 m. Acest lucru a contribuit la salvarea de la distrugere a sitului arheologic, necropola neavând de suportat acţiunile, de multe ori distructive, ale omului. În schimb, prezenţa mormintelor la asemenea adâncimi a făcut cercetarea dificilă, uneori acestea fiind inundate de apa provenită din pânza freatică. În perimetrul cercetat au fost descoperite 79 de morminte, de asemenea fiind vorba de o necropolă birituală, în care raportul dintre înhumaţi şi incineraţi nu mai este atât de tranşant în favoarea primei categorii. Practic, aproximativ 1/3 din morminte au fost de incineraţie, diferenţa aparţinând celor de înhumaţie. În cifre absolute, din cele 79 de morminte 23 au fost de incineraţie şi 56 de înhumaţie. Posibil ca și în acest caz să putem vorbi de o necropolă cu o întindere mai mare, dar, din nefericire, o parte din ea a fost distrusă în urma regularizării cursului apei. În privinţa încadrării culturale şi cronologice lucrurile sunt apropiate de situaţia întâlnită în necropola din punctul „La Movilă”. Mormântul 1. Înhumat, femeie-adolescent (Pl. 163). Adâncimea 1,50 m. Orientat N-S. Lungimea scheletului este de 1,57 m, aparţinând, probabil, unei femei sau unui adolescent. Scheletul, aşezat pe spate, cu mâna dreaptă pe bazin, iar stânga pe lângă corp. Inventar: 1 fibulă, 2 oale, 1 fragment de oală. 1. Fibulă de bronz, din care lipseşte aproximativ 50%, probabil din modelul celor cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul dintr-o singură bucată. Fragmentul de fibulă se afla în dreptul umărului stâng. L 3,5 cm (Pl. 163/1). Inv. 9367; 2. Fragment dintr-o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Aceasta a fost depusă în imediata apropiere a capului. Î 7,8 cm (Pl. 163/2). Inv. 9364; 3. Oală lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Gâtul este uşor răsfrânt, iar buza oblică. Oala era depusă în apropierea umărului drept. Î 15 cm (Pl. 163/3; Tip. 2a); 4. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, în compoziţia căreia s-a folosit drept degresant nisip cu bobul mare, fiind însă insuficient şi inegal arsă. Culoarea variază de la negru închis la cărămiziu deschis cu urme de ardere secundară. Aceasta era aşezată în partea de est a capului. Î 7 cm (Pl. 163/4; Tip. 5). Inv. 9365; Mormântul 2. Incinerat în groapă (Pl. 164A). Adâncimea 1,34 m. Groapa de formă cilindrică, cu puţine oase calcinate în ea. 65

Fără inventar. Mormântul 3. Incinerat în urnă. (Pl. 164B). Adâncime 1,54 m. Resturile cinerare au fost depuse într-o oală. Groapa de formă circulară, urna aşezată cu gura în sus, având puţine oase în ea. 1. Fragment de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare roşie-cărămizie. Î 9,6 cm (Pl. 164B/1; Tip. 1c). Inv. 9368. Mormântul 4. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 164C). Adâncime 1,43 m. Groapă de formă circulară, cu resturile cinerare, puţine la număr, depuse într-o urnă, respectiv într-o oală fragmentară. Urna a fost acoperită cu mai multe fragmente ceramice, din care am reuşit să reconstituim un castron, la care se mai adaugă un fragment dintr-o oală lucrată la roată, de culoare cenuşie închisă spre negru. 1. Oală fragmentară lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 9,6 cm (Pl. 164C/1; Tip. 6). Inv. 9369; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie deschisă. Î 4,8 cm (Pl. 164C/2; Tip. 1d); 3. Partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie închisă spre negru. Î 5,7 cm (Pl. 164C/3). Mormântul 5. Înhumat (Pl. 165A), deranjat. Adâncimea 2,30 m. Orientat E-V. În groapă am descoperit doar craniul. Inventar: 1 ac de păr, 1 oală, 1 castron. 1. Ac de păr, de bronz cu L 10 cm, cu diametrul tijei de 0,25 cm, iar diametrul urechiuşei de 1 cm. Acesta se afla la aproximativ 30 cm deasupra fundului gropii (Pl. 165A/1). Inv. 9372; 2. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie închisă, cu fundul plat şi buza puţin răsfrântă. Aceasta a fost descoperită în partea de sud a gropii. Î 14 cm (Pl. 165A/2; Tip. 1a). Inv. 9370; 3. Castron lucrat la roată, de forma bitronconică, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul concav. Acesta a fost aşezat în apropierea craniului. Î 6 cm. (Pl. 165A/3; Tip. 2b). Inv. 9371. Mormântul 6. Incinerat, în două urne cu capac (Pl. 165B) Adâncimea 1,75 m. Groapa de formă circulară, conţinând o cantitate relativ mare de oase. Capacul se rezumă la mai multe fragmente ceramice provenite din vase lucrate la roată, sau cu mâna. Inventar: 2 oale (urne), fragmente ceramice. 1. Urna reprezentată de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Corpul este prelung şi puţin bombat. Î 19 cm (Pl. 166A/1; Tip. 1b). Inv. 9373; 2. Urna reprezentată de o oală de formă sferică, lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenușie. Oala are fundul plat şi buza uşor răsfrântă. Î 19 cm (Pl. 166A/2; Tip. 1a). Inv. 9374; 3. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 165B/ 3); 4. Fragment provenit din corpul unei oale, lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 6 cm (Pl. 165B/4). Mormântul 7. Incinerat în urnă (Pl. 166B). Adâncimea 1,57 m. Groapa de formă circulară, cu puţine oase calcinate depuse. Partea superioară a urnei (cană) a fost distrusă, se pare, anterior depunerii în groapă. 1. Urna este reprezentată de un fragment dintr-o cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Corpul vasului este bitronconic. Î 15,5 cm (Pl. 166B/1; Tip. 3). Inv. 9375.

66

Mormântul 8. Înhumat, adult (Pl. 167). Adâncimea 2,30 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviaţie NV-SE, cu picioarele uşor flexate spre est, iar mâinile aşezate pe lângă corp. Inventar: 1 fibulă, 1 verigă, 1 pieptene şi 1 oală. 1. Fibulă de bronz, din modelul celor cu piciorul întors pe dedesubt, cu o singură spiră şi o coardă. Aceasta era fixată în zona omoplatului drept. Î 4 cm (Pl. 166C/1; Tip. 1b). Inv. 9378; 2. Verigă de bronz, agăţată de fibulă. D 2 cm, iar grosimea sârmei de 1 mm (Pl. 166C/2). Inv. 9379; 3. Pieptene de os cu mâner semicircular şi aripi laterale uşor albiate. Lipsesc în totalitate dinţii, iar plăcuţele sunt prinse în 12 nituri de bronz dispuse în grupe de câte trei, sub forma unor triunghiuri. Piesa a fost depusă în partea stângă a toracelui, în apropierea abdomenului. L 10,4 cm (Pl. 167/3; Tip. 2b). Inv. 9377; 4. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare roşie-cărămizie, cu corpul zvelt, cu fundul plat, iar buza uşor răsfrântă. Vasul este deformat. Î 17,8 cm (Pl. 167/4; Tip. 2). Inv. 9376; Mormântul 9. Înhumat, adult (Pl. 168A). Adâncimea 2,30 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviaţie NV-SE. Scheletul întins pe spate, cu mâinile pe lângă corp. Inventar: 1 cataramă şi 1 fragment din placa de prindere a curelei. 1. Cataramă de fier cu veriga ovală. Piesa este într-un avansat proces de oxidare. A fost descoperită în zona mediană a scheletului. D 4,1 cm (Pl. 168A/1); 2. Plăcuţă de fier pentru fixarea curelei. Se află într-un avansat proces de oxidare. A fost descoperită în apropierea fragmentului de cataramă. Î 2,5 cm (Pl. 168A/2). Mormântul 10. Înhumat (Pl. 168B), deranjat. Nu a putut fi determinat conturul, fiind depus într-un strat compact de nisip. Mormântul se rezumă doar la un craniu aflat la adâncimea de 2,30 m. Mormântul 11. Înhumat, adult (Pl. 168C). Adâncimea 2,30 m. Orientat N-S. Scheletul aşezat cu mâinile pe lângă corp, cu braţul stâng flexat de la cot. Inventar: 1 pieptene. 1. Pieptene de os cu mânerul în formă de clopot, cu părţile laterale uşor albiate. Plăcuţele sunt prinse în cinci nituri de bronz dispuse în linie. Pieptenele a fost depus în dreptul cotului mâinii stângi. Î 5,2 cm (Pl. 168C/1; Tip. 2a). Inv. 9380. Mormântul 12. Înhumat (Pl. 169A), deranjat. Adâncimea 2,40. Orientat E-V. În perimetrul gropii am descoperit doar câteva oase umane. În groapa sepulcrală se aflau fragmente ceramice provenite de la mai multe vase de forme, dimensiuni şi întrebuinţări diferite şi două fragmente de sticlă. 1. Fragment de sticlă provenit din corpul unui vas cu pereţii relativ groşi. Î 2,8 cm (Pl.169A/1); 2. Fragment dintr-un pahar de sticlă, trecut prin foc. Î 2,5 cm (Pl. 169A/2); 3. Fragment provenit din corpul unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 6,9 cm (Pl. 169A/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unei amfore, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 8,4 cm (Pl. 169A/4). Mormântul 13. Înhumat, adult (Pl. 169B). Adâncimea 2,40 m. Orientat V-E. Inventar: o scoică marină. 1. Pandantiv din scoică Murex, prevăzut cu orificiu de agăţare. Acesta a fost depus deasupra capului. L 3,6 cm (Pl. 169B/1; Tip. 2a). Inv. 9381. Mormântul 14. Înhumat, copil (Pl. 170), deranjat. Adâncimea 2,40 m. Orientat N-S. În mormânt s-a păstrat doar o parte din schelet. Pe fundul gropii există, în zona mediană, un consistent strat de arsură, iar alături de inventarul, foarte bogat şi variat, se mai afla un maxilar de Ovis aries, un individ de 5-6 luni, rezultat în urma banchetului funerar. Inventar: 2 fibule, 1 cataramă, 1 verigă, 1 colier, 1 mărgică de sticlă cu chipuri umane, 67

1 pandantiv ghioc, 1 fusaiolă, 6 oale, 7 castroane, 2 căni. 1. Fibulă de bronz cu piciorul întors pe dedesubt, înfăşurat, cu spirala resortului dintr-o singură bucată şi cu o singură coardă. Fibula a fost descoperită în partea stângă a craniului, aproape de mijlocul gropii. Î 3,9 cm (Pl. 170/1; Tip. 1b). Inv. 9399; 2. Fibulă de bronz (fragment) cu piciorul întors pe dedesubt, cu spirala resortului dintr-o singură bucată şi cu o singură coardă. Arcul este rupt pe jumătate. Î 3,2 cm (Pl. 170/2; Tip. 1b). Inv. 9400; 3. Cataramă de bronz, cu veriga de formă ovală, descoperită în jumătatea de nord a gropii. D 2,2x1,3 cm (Pl. 170/3; Tip. 2b). Inv. 9406; 4. Verigă de fier, puternic oxidată, descoperită în mijlocul gropii sepulcrale. Posibil să fi fost utilizată la agăţarea pandantivelor. D 2,4 cm (Pl. 170/4); Colier descoperit în mijlocul mormântului, format din mai multe mărgele, după cum urmează: 5-6. Două mărgele îngemănate, de sticlă, de culoare albastră şi formă sferică, cu D 0,95 cm (Pl. 170/5, 6; Tip. 5a). Inv. 9403; 7. Mărgică de sticlă, de formă sferică, de culoare albastră închis, cu D 1,2 cm (Pl. 170/7; Tip. 1b). Inv. 9404; 8. Mărgică de sticlă, de formă tubulară şi culoare verzuie. L 0,6 cm; D 4 cm (Pl. 170/8; Tip. 8). Inv. 9402; 9. Mărgică de calcar, de formă sferică şi culoare albă. D 0,6 cm (Pl. 170/9; Tip. 16a). Inv. 9405; 10. Mărgică de sticlă, având forma sferică, cu două chipuri umane intarsiate pe fond albastru, la care se mai adaugă alte 24 registre intarsiate, de forme rectangulare, din care 11 pe fond verde închis, având în mijloc floarea soarelui şi zece registre pe fond albastru, cu floare de colţ pe mijloc. La acestea se mai adaugă încă unul, de formă trapezoidală, în care, pe fond galben sunt intarsiate mai multe pătrăţele de culoare verde, sub forma unei table de şah. D 2,4 cm (Pl. 171/10). Inv. 9397; 11. Pandantiv din scoică Murex, cu orificiu pentru agățare. A fost descoperit în zona de mijloc a mormântului. Î 3,7 cm (Pl. 170/11; Tip. 2a). Inv. 9401; 12. Fusaiolă din lut de formă bitronconică, cu decorul constând în mai multe linii incizate vertical. Piesa se afla în partea de nord a mormântului, în apropierea unei oale. Î 2,1 cm (Pl. 172/12; Tip. 1a). Inv. 9398; 13. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Decorul constă în patru cercuri concentrice, dispuse sub gâtul acesteia şi pe umărul carenat. Oala era aşezată în partea de nord a mormântului, în apropierea fusaiolei. Î 10,7 cm (Pl. 172/13; Tip. 1c). Inv. 9389; 14. Oală lucrată cu mâna, din pastă zgrunţuroasă, cu microprundişuri şi cioburi pisate în compoziţie, de culoare cărămizie deschisă, cu fundul plat şi evazat, iar buza uşor supraînălţată. Vasul se afla în partea stângă a craniului, în apropierea unei oale lucrate cu mâna. Î 13,2 cm (Pl. 172/14; Tip. 8c). Inv. 9390; 15. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Corpul zvelt și fundul plat. Vasul se afla în partea dreaptă a craniului. În oală am descoperit o pietricică şi trei fragmente ceramice de mici dimensiuni. Î 14,1 cm (Pl. 173/15; Tip. 1a). Inv. 9388; 16. Cană realizată după modelul vaselor romane, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare gălbuie-cărămizie, cu gura trilobată, toartă rectangulară şi o nervură pe mijloc şi fundul inelar. A fost descoperită în zona mediană a mormântului, alături de o oală şi un castron. Î 12,6 cm (Pl. 174/16; Tip. 1.) Inv. 9386; 17. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă cu fundul inelar. Acesta era aşezat în apropierea cănii de factură romană, aproape de mijlocul mormântului. Î 5,6 cm (Pl. 174/17; Tip. 2a). Inv. 9384; 68

18. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, cu multe cioburi în compoziţie, de culoare cărămizie. Aceasta se afla în mijlocul gropii, în apropierea cănii şi a castronului. Î 10,2 cm (Pl. 173/18; Tip. 7). Inv. 9394; 19. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoarea cenuşie deschisă, cu fundul inelar, buza în forma literei T, fiind prevăzut cu trei torţi. Castronul a fost descoperit la extremitatea sudică a gropii. La nivelul buzei castronului, în pământul de umplutură, am descoperit mărgica cu chipuri umane. Î 17,8 cm (Pl. 173/19; Tip. 4b). Inv. 9395; 20. Castron bitronconic lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Acesta a fost depus în castronul de mari dimensiuni. Î 6,1 cm (Pl. 173/20; Tip. 2b). Inv. 9391; 21. Castron lucrat la roată, de culoare variind de la negru la cărămiziu, cu urme de angobă, cu fundul inelar. Acesta a fost descoperit în partea dreaptă a castronului de mari dimensiuni, în apropierea bazei. Î 12,8 cm (Pl. 174/21; Tip. 3c). Inv. 9383; 22. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Cana este prevăzută cu toartă, iar drept decor are o nervură sub gâtul vasului şi un decor lustruit cu linii în reţea, aflate în zona mediană. Î 11,9 cm (Pl. 174/22; Tip. 1b). Inv. 9385; 23. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Vasul a fost depus în partea dreaptă a castronului de mari dimensiuni, la baza acestuia. Î 4,1 cm (Pl. 173/23; Tip. 1d). Inv. 9392; 24. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Descoperit aproape de mijlocul gropii. Î 6,3 cm (Pl. 174/24; Tip. 2a). Inv. 9382; 25. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar și buza mult răsfrântă în afară. Recipientul se afla în marginea de est a mormântului. Î 6 cm (Pl. 174/25; Tip. 1e). Inv. 9393; 26. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie închisă, cu câteva pete de culoare neagră și fundul plat. Î 7,9 cm (Pl. 173/26; Tip. 7). Inv. 9387. Mormântul 15. Înhumat, copil (Pl. 175), deranjat. Adâncimea de 2,65 m. Orientat NS, cu o uşoară deviere NE-SV. Scheletul în lungime de 0,80 m, era aşezat cu faţa în sus, cu mâinile pe lângă corp şi picioarele în poziţie anatomică. Inventar: 1 pahar de sticlă, 1 castron. 1. Pahar de sticlă de formă cilindrică, culoare galbenă-verzuie, cu pereţii relativ subţiri şi fundul rotunjit. Decorul constă în patru rânduri de ove dispuse paralel. Î 12,3 cm (Pl. 175/1; Tip. 1). Inv. 9417; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Decorul se rezumă la o nervură, practicată aproape de mijlocul vasului. Acesta era aşezat deasupra capului, în partea stângă. Î 5,5 cm (Pl. 175/2; Tip. 2a). Inv. 9416. Mormântul 16. Înhumat, copil (Pl. 176A). Adâncimea 2,58 m. Orientat N-S. Scheletul aşezat cu faţa în sus şi mâinile pe lângă corp. Inventar: 1 cană, 1 castron. 1. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare roşiatică, cu fundul inelar. Vasul a fost prevăzut cu toartă, care, însă, a fost ruptă din vechime. Piesa se afla deasupra capului. Î 16 cm (Pl. 176A/1; Tip. 3). Inv. 9419; 2. Castron lucrat la roată din pastă fină, de culoare cenuşie închisă spre negru și fundul plat. Decorul constă într-un umăr, bine profilat, dispus la jumătatea distanţei dintre buza vasului şi carenajul acestuia. Î 8 cm (Pl. 176A/2; Tip. 2c). Inv. 9418. Mormântul 17. Înhumat, adolescent (Pl. 176B). Adâncimea 2,70 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviaţie NV-SE, scheletul având mâinile pe lângă corp. Inventar: 1 mărgică şi 1 castronaş. 1. Mărgică de sticlă, de formă tubulară şi culoare albastră. L 1,2 cm. Aceasta a fost descoperită în pământul de umplutură al gropii. (Pl. 176B/1; Tip. 8). Inv. 9421; 69

2. Castronaş lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie și fundul inelar. Vasul a fost depus la picioarele celui decedat. Î 7 cm (Pl. 176B/2; Tip. 2b). Inv. 9420. Mormântul 18. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 177). Adâncimea 2,20 m. Resturile cinerare au fost depuse pe fragmente ceramice provenite de la mai multe vase şi acoperite cu alte fragmente ceramice. Conturul gropii nu a putut fi determinat. Inventarul, deşi foarte fragmentar, a permis reconstituirea mai multor vase, după cum urmează: 1 oală, 4 castroane, 1 flacon, 2 pahare de lut, 1 amforă. 1. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Decorul vasului constă în două nervuri dispuse sub gâtul acestuia. Î 12,9 cm (Pl. 177/1; Tip. 7). Inv. 9424; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie deschisă, cu fundul inelar. Decorul constă într-un umăr uşor profilat, plasat în apropierea carenajului vasului. Î 6 cm (Pl. 177/2; Tip. 2b). Inv. 9427; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Decorul constă într-un brâu plasat în zona mediană, format din două linii în zig-zag, cuprinse între două nervuri. Î 8,5 cm (Pl. 177/3; Tip. 2a). Inv. 9423; 4. Castron lucrat la roată din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Î 6 cm (Pl. 177/4; Tip. 2b). Inv. 9422; 5. Fragment dintr-un flacon lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 10 cm (Pl. 178A/5); 6. Fragment dintr-o amforă lucrată la roată, din pastă fină, având culoarea cărămizie. Î 6,3 cm (Pl. 178A/6); 7. Fragment dintr-un castron lucrat la roată, cu fundul inelar. Decorul constă într-o succesiune de cercuri paralele. Î 4 cm (Pl. 178A/7); 8. Pahar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Î 4,9 cm (Pl. 177/8; Tip. 1b). Inv. 9426; 9. Pahar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul uşor concav. Î 3 cm (Pl. 177/9; Tip. 1a). Inv. 9425. Mormântul 19. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 178B). Adâncimea 2,20 m. Resturile cinerare rezumându-se la câteva oase calcinate depuse pe două fragmente ceramice provenite dintr-un vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă. Î 5,7 cm (Pl. 178B/1). Mormântul 20. Incinerat (Pl. 178C), cu resturile cinerare depuse pe câteva fragmente ceramice provenite dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare gălbuie. Adâncimea 2,10 m. Fragmentele ceramice s-au pierdut. Mormântul 21. Înhumat, adult (Pl. 179A). Adâncimea 2,60 m. Orientat E-V. Scheletul aşezat cu faţa în sus, mâna stângă aflată parţial sub bazin, iar genunchiul drept uşor flexat. Inventar: 1 amforetă. 1. Amforetă lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. A fost aşezată în apropierea cotului mâinii stângi. Î 14,4 cm (Pl. 179A/1; Tip. 1b). Inv. 9428. Mormântul 22. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 179B), cu resturile cinerare depuse pe fragmente ceramice, provenite din mai multe vase. Adâncimea 1,70 m, fără însă a fi determinat conturul gropii. 1. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 4 cm (Pl 179B/1; Tip. 2d); 2. Fragment provenit, de la partea superioară a unei oale lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Î 3,9 cm (Pl. 179B/2); 3. Fragment dintr-o toartă, de la un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 4,4 cm (Pl. 179B/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, 70

de culoare cenuşie. Î 4,1 cm (Pl. 179B/4); 5. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 1,5 cm (Pl. 179B/5); 6. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Î 2,6 cm (Pl. 179B/6); 7. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,1 cm (Pl. 179B/7); 8. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 4,2 cm (Pl. 180A/8); 9. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat cu mâna, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,2 cm (Pl. 180A/9); 10. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 3,5 cm (Pl. 180A/10); 11. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 3,2 cm (Pl. 180A/11); 12. Fragment provenit din jumătatea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 15,9 cm (Pl. 180A/12). Mormântul 23. Înhumat, adult (Pl. 180B). Adâncimea 2,58 m. Orientat V-E. Scheletul avea 1,70 m lungime, fiind aşezat cu faţa în sus, cu capul uşor aplecat spre dreapta. Inventar: 1 fibulă. 1. Fibulă de bronz, din modelul celor cu piciorul întors pe dedesubt, cu o singură spiră şi o coardă. A fost aşezată pe umărul drept. Î 3,7 cm (Pl. 180B/1; Tip. 1b). Inv. 9429. Mormântul 24. Înhumat, adult (Pl. 181). Adâncimea de 2,5 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviere NE-SV. Scheletul era aşezat cu mâna dreaptă pe lângă corp, iar stânga cu palma pe bazin. Inventar: 2 fibule, 1 pieptene, 1 colier format din 39 de mărgele, 1 fusaiolă, 2 oale, 1 ulcior, 2 castroane. 1. Fibulă de bronz, de modelul celor cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul dintr-o singură bucată şi cu o coardă. Era aşezată pe omoplatul stâng. Î 5,7 cm (Pl. 181/1; Tip. 1a). Inv. 9469; 2. Fibulă de bronz, de modelul celor cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul dintr-o singură bucată şi cu o coardă. Era aşezată pe omoplatul drept. Î 5,7 cm (Pl. 181/2; Tip. 1a). Inv. 9470; 3. Pieptene, din care s-a păstrat doar o parte, lucrat din corn de cerb, format din mai multe plăcuţe prinse în 11 nituri de bronz, dispuse pe două linii paralele. Pieptenele are mânerul semicircular, cu marginile laterale drepte cu o mică tăietură spre interior. Acesta a fost aşezat pe bazin (Pl. 183/3; Tip. 2c). Inv. 9489; 4–42. Colier format din 39 de mărgele poliedrice; Tip. 4, de sticlă, de culoare albastră, aşezate în zona gâtului. 4 mărgele cu L 0,9 cm (Pl. 182/21, 23, 25, 26), 11 mărgele cu L 0,8 cm (Pl. 182/12, 15, 16, 18, 19, 20, 29, 31, 33, 35), 21 mărgele cu L 0,7 cm (Pl. 182/4, 6, 7, 9, 10, 11, 13, 14, 17, 24, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42), 3 mărgele cu L 0,6 cm (Pl. 5, 8, 37). Inv. 9430–9468; 43. Fusaiolă de lut de formă bitronconică, cu bazele uşor profilate, de culoare cenuşie deschisă, aşezată în apropierea palmei mâinii drepte, pe interiorul braţului. Î 1,8 cm (Pl. 181/43; Tip. 1b). Inv. 9471; 44. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Acesta era aşezat între picioarele celui decedat, aproape de tibii, aplecat cu gura spre vest. Î 13,8 cm (Pl. 183/44; Tip. 3c). Inv. 9476; 45. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu urme de ardere secundară, cu fundul plat. Oala era aşezată în dreapta piciorului drept. Î 15,5 cm 71

(Pl. 183/ 45; Tip. 2c). Inv. 9472; 46. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, cu fundul plat. Aceasta a fost depusă tot în dreapta piciorului drept. Î 17 cm (Pl. 181/46; Tip. 2). Inv. 9473; 47. Ulcior lucrat la roată, din pastă fină, de culoare roşie, cu fundul inelar. Este prevăzut cu toartă, iar drept decor pe corpul vasului sunt practicate mai multe cercuri concentrice incizate. Acesta a fost depus cu gura în sus, la picioarele celui decedat. Î 25,2 cm (Pl. 184A/47; Tip. 2). Inv. 9475; 48. Castron tronconic, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul concav. Acesta a fost depus pe genunchi. Î 8,4 cm (Pl. 183/48; Tip. 2a). Inv. 9474. Mormântul 25. Incinerat în urnă (Pl. 184B). Adâncime 2 m. Resturile cinerare, aflate în cantitate mică, depuse pe fundul unei oale lucrate la roată, de culoare cărămizie. Nu a putut fi observat conturul gropii. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragment provenit de la fundul unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Î 3,8 cm (Pl. 184B/1); 2. Fragmente provenite din partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 11 cm (Pl. 184B/2). Mormântul 26. Cenotaf (Pl. 185A). Adâncimea de 3 m. Orientat E-V. Fără inventar. Mormântul 27. Înhumat, adult (Pl. 185B). Adâncimea de 2,95 m. Orientat V-E. Scheletul avea L 1,90 m. Inventarul mormântului este format din câteva fragmente ceramice atipice şi acul unei fibule cu arcul dintr-o singură bucată şi cu o singură coardă. Î 3,5 cm (Pl. 185B/1). Inv. 9477. Mormântul 28. Înhumat, adult (Pl. 186). Adâncime de 3,30 m. Orientat N-S. Scheletul era aşezat cu faţa în sus, cu mâinile pe lângă corp şi picioarele în poziţie anatomică. Inventar: 1 cană, 2 castroane. 1. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Este prevăzută cu o toartă a cărei lăţime este de 4,5 cm. Decorul constă în mai multe nervuri dispuse pe corpul vasului. Cana a fost depusă pe latura de vest a gropii, aşezată în celelalte două vase descoperite. Î 18,5 cm (Pl.186/1; Tip. 2b). Inv. 9480; 2. Castron tronconic lucrat la roată, din pastă fină, de culoare neagră, cu fundul inelar. Î 9 cm (Pl. 186/2; Tip. 2a). Inv. 9478; 3. Castron fragmentar lucrat la roată, din pastă fină, de culoare neagră, cu fundul inelar. Î 5 cm (Pl. 186/3; Tip. 1e). Inv. 9479. Mormântul 29. Înhumat, adult (Pl. 187). Adâncimea 3,2 m. Orientat N-S. Groapa este prevăzută cu praguri pe toate laturile, a căror lăţime variază între 10 şi 20 cm. Decedatul a fost aşezat pe spate, cu mâinile pe lângă corp. Capul și cea mai mare parte a toracelui au fost sprijinite pe un castron de mari dimensiuni. Picioarele erau în poziție anatomică, dar aşezate pe un castron mai mic. Inventar: 1 pieptene, 3 oale, 1 amforetă, 4 castroane. 1. Pieptene din corn de cerb, format din trei rânduri de plăcuţe, cu mânerul semicircular cu umerii uşor albiaţi. Plăcuţele sunt prinse în două rânduri paralele de nituri de bronz. Acesta a fost decoperit sub castronul de mari dimensiuni (Pl. 187/1; Tip. 2b). Inv. 9490; 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Aceasta a fost aşezată în apropierea genunchiului piciorului drept. Î 18,5 cm (Pl. 188/2; Tip. 2c). Inv. 9485; 3. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul uşor concav. Piesa a fost depusă în spatele oalei mai sus menţionate. Î 13,5 cm (Pl. 187/3; Tip. 2b). Inv. 9483; 4. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Aceasta era depusă în imediata apropiere a oalei mai sus descrise. Î 14 cm (Pl. 187/4; Tip. 3). 72

Inv. 9484; 5. Amforetă lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă spre negru, cu fundul inelar. Ea a fost prevăzută cu două torţi, din care una lipseşte. Acest vas a fost depus în partea dreaptă a oalelor, fiind răsturnat cu gura spre sud. Î 21 cm (Pl. 188/5; Tip. 1c). Inv. 9486; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Este prevăzut cu trei torţi. Castronul este de dimensiuni foarte mari. A fost aşezat sub capul şi toracele celui decedat. Î 21 cm (Pl. 188/6; Tip. 4b). Inv. 9488; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă. Forma este asimetrică. Era aşezat în apropierea cotului mâinii drepte. Î 7,5 cm, într-o parte şi 9 cm în partea opusă (Pl. 189A/7; Tip. 2a). Inv. 9487; 8. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar, cu o talpă rotundă pe mijloc. Decorul constă într-o nervură dispusă pe corpul vasului. Acesta era aşezat în apropierea amforetei, în dreptul genunchiului piciorului drept. Î 6,5 cm (Pl. 189A/8; Tip. 2a). Inv. 9481; 9. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare neagră, cu fundul inelar, puternic profilat. Aceasta era aşezată sub tălpile picioarelor. Î 7 cm (Pl. 188/9; Tip. 1b). Inv. 9482. Mormântul 30. Înhumat, copil (Pl. 189B). Adâncimea de 3,20 m. Orientat E-V. Scheletul, atât cât s-a păstrat, a fost aşezat pe spate, cu picioarele în poziţie anatomică. S-a păstrat doar mâna dreaptă, care, probabil, a fost aşezată pe lângă corp. Inventar: 1 castron. 1. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. A fost depus în partea stângă a capului. Î 6 cm (Pl. 189B/1; Tip. 2b). Inv. 9491. Mormântul 31. Înhumat, adult (Pl. 189C). Adâncimea de 3,20 m. Orientat V-E, cadavrul fiind aşezat cu picioarele în poziţie anatomică şi mâinile pe lângă corp. Mormântul este prevăzut cu prag pe laturile lungi. Inventarul se reduce la un fragment de mici dimensiuni, provenind dintr-un vas de culoare roşie, descoperit în apropierea gambei piciorului stâng. Mormântul 32. Înhumat, copil (Pl. 190A). Adâncimea 3,20 m. Orientat V-E. Cadavrul a fost aşezat pe spate, cu mâna stângă îndoită din cot şi palma depusă pe corp. Mâna dreaptă lipseşte de la cot în jos. Picioarele în poziție anatomică. Fără inventar. Mormântul 33. Înhumat, copil (Pl. 190B). Adâncimea 3,20 m. Orientat N-S. Scheletul în mare parte s-a dezintegrat, după poziția oaselor rămase putem presupune că a fost aşezat pe spate, cu mâinile pe lângă corp şi picioarele în poziţie anatomică. La picioare se afla un schelet de Ovis aries, în vârstă de 6-7 luni și două fragmente de oase de pasăre. Inventar: 2 fibule, 1 cataramă, 1 cui de cataramă, 1 colier format din patru mărgele, 1 pandantiv ghioc, 1 pandantiv căldăruşă, 4 oale, din care una fragmentară, 1 cană, 1 amforetă şi 4 castroane. 1. Fibulă de bronz cu piciorul înfăşurat şi resort din trei segmente şi o coardă. Arcul este scurt, iar acul lipseşte. A fost descoperită pe omoplatul drept. Î 3,8 cm (Pl. 190B/1). Inv. 9498; 2. Fibulă de bronz cu portagrafa fixă, cu resortul din trei segmente şi o singură coardă. Arcul este fragmentar. Decorul constă în două X-uri incizate pe picior, aproximativ la mijlocul acestuia. Fibula era depusă pe omoplatul stâng. Î 4,3 cm (Pl. 190B/2; Tip. 2a). Inv. 9497; 3. Cataramă de bronz cu veriga ovală şi spinul îngust. Catarama se afla în zona toracelui D 1,8 cm, cu spinul în lungime de 1,8 cm (Pl. 191/3; Tip. 1a). Inv. 9505; 4. Spin de bronz provenind de la o cataramă de mari dimensiuni. Acesta se afla tot în zona pieptului. Lungimea piesei este de 3,1 cm (Pl. 191/4). Inv. 9499; 5-8. Colier format din patru mărgele de chihlimbar, așezat în jurul gâtului (Pl. 191/5, 73

6, 7, 8; Tip. 14a). Inv. 9507–9510; 5-7. Mărgele de chihlimbar, de formă discoidală şi culoare galben-verzui, cu D 1 cm; 8. Margică de chihlimbar, de formă discoidală şi culoare galbenă-verzui, cu D 0,7 cm; 9. Pandantiv ghioc din scoica marină Cypraea, prevăzut cu orificiu de agăţare. Acesta era depus în apropierea genunchiului piciorului drept. Î 6,7 cm (Pl. 191/9; Tip. 2b). Inv. 9504; 10. Pandantiv căldăruşă, de fier, de formă cilindrică, cu fundul plat si pereţii drepţi. A fost descoperită în zona toracelui. Î 1,8 cm (Pl. 190B/10; Tip. 4). Inv. 9506; 11. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Vasul este prevăzut cu o toartă. Decorul constă într-o nervură dispusă sub buză şi alte două în zona mediană. Cana era depusă deasupra capului. Î 18,5 cm (Pl. 192/11; Tip. 1a). Inv. 9500; 12. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare neagră, cu fundul plat. Acesta era aşezat în partea dreaptă a capului. Î 6,8 cm (Pl. 191/12; Tip. 1e). Inv. 9503; 13. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul constă într-o nervură dispusă în partea superioară a vasului. Castronul se afla în partea stângă a capului. Î 6,2 cm (Pl. 191/13; Tip. 2b). Inv. 9501; 14. Oală piriformă lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Aceasta era depusă în apropierea bărbiei. Î 13,3 cm (Pl. 191/14; Tip. 2b). Inv. 9493; 15. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie cu fundul puţin profilat şi plat. Recipientul era aşezat în dreptul bazinului. Î 15,7 cm (Pl. 192/15; Tip. 3c). Inv. 9492; 16. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie cu pete negre, cu fundul plat. Aceasta se afla în dreptul bazinului, în spatele oalei descrise mai sus. Î 12 cm (Pl. 192/16; Tip. 2). Inv. 9494; 17. Amforetă lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie-roşiatică, cu fundul plat. Este prevăzută cu două torţi, circulare în secțiune. Amforeta era depusă în zona tibiei piciorului stâng. Î 20 cm (Pl. 192/17; Tip. 1). Inv. 9502; 18. Castron lucrat la roată din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Decorul constă dintr-o nervură bine profilată. Acesta se afla puţin deasupra amforetei, în partea stângă a capului. Î 6,5 cm (Pl. 193A/18; Tip. 2a). Inv. 9496; 19. Oală de la care lipseşte partea superioară, lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. A fost depusă la mică distanţă de amforetă. Î 9,3 cm (Pl. 193A/19; Tip. 3) Inv. 9495; 20. Fragment dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Acesta era depus la extremitatea membrelor inferioare. Î 5,7 cm (Pl. 193A/20; Tip. 2a). Mormântul 34. Înhumat, adult (Pl. 193B), probabil deranjat. Adâncimea 3,30 m. Orientat NE-SV. Nu a putut fi determinată poziţia exactă a scheletului şi a pieselor aflate în inventarul mormântului deoarece acesta a fost în totalitate sub apă. În groapă au fost descoperite mai multe fragmente de Ovis aries, de la un individ de aproximativ 6–8 luni. Inventar: 3 oale, 2 căni, 3 castroane, fragmente dintr-un vas de sticlă, care fiind foarte friabile, în momentul recuperării s-au pulverizat. 1. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu faţete verticale, dispuse pe întreaga circumferinţă a vasului, cu fundul inelar. Aceasta a fost depusă în extremitatea nordică a gropii, cu gura în sus. În gura cănii se aflau mai multe fragmente de sticlă provenite dintr-un vas cu pereţii foarte subţiri, de culoare albă. Î 28 cm (Pl. 195/1; Tip. 8). Inv. 9516; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta a fost depus în mijlocul gropii, în el aflându-se părţi din scheletul uman (vertebre şi craniu). Î 15 cm (Pl. 194/2; Tip. 3b). Inv. 9517; 3. Cană, realizată după modelul celor romane, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Din aceasta lipseşte partea superioară şi se pot observa şi 74

urmele unei torţi. Cana a fost depusă în jumătatea sudică a gropii. Î 18,5 cm (Pl. 193B/3; Tip. 7). Inv. 9514; 4. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Oala se afla în partea de sud a gropii sepulcrale. Î 15 cm (Pl. 194/4; Tip. 2a). Inv. 9513; 5. Oală lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat şi uşor profilat. Aceasta a fost depusă în extremitatea sudică a gropii. Î 13 cm (Pl. 194/5; Tip. 1a). Inv. 9511; 6. Castron lucrat la roată din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Acesta a fost depus în extremitatea sudică a gropii. Î 10 cm (Pl. 195/6; Tip. 3). Inv. 9515; 7. Oală fragmentară lucrată la roată, din pastă zgrunțuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Oala se afla în partea de SV a gropii, în apropierea unor fragmente osoase provenite de la membrele inferioare. Î 15 cm (Pl. 195/7; Tip. 1b). Inv. 9512; 8. Castron bitronconic lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. A fost depus în extremitatea de SE a gropii. Î 6,5 cm (Pl. 194/8; Tip. 2a). Inv. 9518. Mormântul 35. Înhumat, copil (infans) (Pl. 196), deranjat. Adâncimea 3,2 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviere NV-SE. Din schelet datorită condiţiilor din sol, s-a păstrat doar o mică parte. Probabil cadavrul a fost aşezat cu capul la nord şi picioarele la sud, cu faţa în sus, piciorul drept fiind puternic flexat de la genunchi. Inventar: 1 cană, 2 oale, 1 fund de oală, 4 castroane. 1. Cană cu gura trilobată, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu o nervură pe gât şi două incizii în zona mediană, cu fundul inelar. Cana a fost depusă la cap. Î 10,1 cm (Pl. 196/1; Tip. 4c). Inv. 9525; 2. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă-cărămizie, cu fundul plat. Oala era depusă la picioare, alături de alte cinci vase. Î 9,3 cm (Pl. 196/2; Tip. 1d). Inv. 9519; 3. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat, aceasta fiind depusă la picioarele celui decedat. Î 8,4 cm (Pl. 196/3; Tip. 1e). Inv. 9524; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Aşezat la picioarele scheletului, alături de celelalte vase. Î 6,8 cm (Pl. 196/4; Tip. 2b). Inv. 9523; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Vasul are un decor în zig-zag, destul de estompat, dispus în partea superioară a carenajului. Castronul era depus la picioarele scheletului. Î 5,7 cm (Pl. 196/5; Tip. 2b). Inv. 9520; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. Ca şi piesa anterioară, a fost descoperit la picioarele scheletului. Î 4,8 cm (Pl. 196/6; Tip. 2b). Inv. 9522; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. A fost depus la picioarele scheletului. Î 6,6 cm (Pl. 196/7; Tip. 2a). Inv. 9521; 8. Fragment dintr-o oală lucrată cu mâna, din pasta grosieră, de culoare cenuşie deschisă. Acesta a fost descoperit în zona bărbiei. Î 4,8 cm (Pl. 196/8). Mormântul 36. Incinerat în groapă cu capac (Pl.197). Resturile cinerare depuse pe fragmente ceramice. Adâncimea 1,70 m. Nu a putut fi determinat conturul gropii. Inventar: 1 fusaiolă şi fragmente ceramice. 1. Fusaiolă de lut, cu bazele puternic profilate, de culoare cărămizie deschisă. Î 1,9 cm (Pl. 197/1; Tip. 1a). Inv. 9653; 2. Fragment dintr-un bol lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, al cărui fund este foarte frumos ornamentat, cu o succesiune de cercuri concentrice punctate. Î 6,9 cm (Pl. 197/2); 3. Partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizieroşiatică. Î 4,2 cm (Pl. 197/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 2,4 cm (Pl. 197/4). 75

Mormântul 37. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 198A). Resturile cinerare depuse direct pe pământ. Adâncime 1,90 m. Nu a fost surprins conturul gropii. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 8,4 cm (Pl. 198A/1); 2. Fragment provenit din corpul unui castron? lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie-roşiatică. Î 8,4 cm (Pl. 198A/2); 3. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie-roșiatic. Î 5,1 cm (Pl. 198A/3). Mormântul 38. Înhumat (Pl. 198B), deranjat. Adâncimea gropii 2,40 m. Orientat EV, cu praguri înguste pe laturile de S şi E. Inventarul mormântului se rezumă la câteva fragmente ceramice, un fragment de sticlă, trecut prin foc. În groapă a fost descoperit un os uman şi două fragmente de oase de animal, rezultate în urma banchetului funerar. 1. Fragment dintr-un obiect de sticlă, trecut prin foc. Î 3,4 cm (Pl. 198B/1); 2. Fragment din toarta unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,5 cm (Pl. 198B/2); 3. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie-roşiatică. Î 4,5 cm (Pl. 198B/3); 4. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 4,2 cm (Pl. 198B/4). Mormântul 39. Înhumat, copil (Pl. 199), deranjat. Adâncimea 2,40 m. Orientat E-V, cu groapa aproximativ ovală. Scheletul era aşezat cu capul la N şi picioarele la S. Lungimea scheletului de 1 m, pare să fi fost deranjat doar în zona capului. Inventar: 1 pieptene, 1 oală, 1 cană, 5 castroane, 1 bol. 1. Pieptene de os executat din trei rânduri de plăcuţe, prinse în 4 nituri de bronz, cu mâner semicircular. Acesta a fost descoperit sub schelet. L 6,5 cm (Pl. 201/1; Tip. 1b). Inv. 9555; 2. Bol lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă spre negru, cu fundul plat, având o canelură desfăşurată pe întreaga circumferinţă. Decorul constă într-un brâu în torsadă, iar sub brâu semicercuri aplicate sub formă de ghirlande. Bolul a fost depus cu gura în jos, pe fundul castronului. Î 6 cm (Pl. 199/2; Tip. 1a). Inv. 9529; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar, puternic profilat. Acesta este prevăzut cu trei torţi şi are buza în forma de T, lată de 1,9 cm. A fost aşezat la 12 cm est de cutia craniană. Pe fundul vasului am descoperit bolul. Î 16 cm (Pl. 200/3; Tip. 4b). Inv. 9670; 4. Castron lucrat la roată din pastă fină, de formă bitronconică, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Decorul constă într-o nervură dispusă la 3 cm sub buza vasului. Acesta era depus la aproximativ 25 cm, în faţa craniului. În castron se aflau 6 pietricele. Î 8,20 cm (Pl. 200/4; Tip. 2b). Inv. 9527; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Acesta a fost depus pe latura de est a gropii. Î 5 cm (Pl. 200/5; Tip. 1e). Inv. 9530; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul constă într-un brâu în relief, care pe o porţiune este estompat. Acesta a fost aşezat pe latura de est a mormântului, sub castronul descris mai sus. Î 8,4 cm (Pl. 200/6; Tip. 2a). Inv. 9526; 7. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie închisă spre negru pe jumătate din ea şi cenuşiu deschis pe cealaltă jumătate, cu fundul plat. Decorul se rezumă la câteva caneluri desfăşurate pe întreaga circumferinţă, dispuse la câţiva centimetri sub buza vasului. Oala a fost depusă în partea de vest a scheletului, alături de alte vase. Î 15,3 cm (Pl. 201/7; Tip. 2a). Inv. 9532; 8. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Decorul este format dintr-o nervură aflată la 2,7 cm mai jos de buza vasului. Acesta se afla 76

alături de celelalte vase descrise, pe latura de est a gropii. Î 9 cm (Pl. 200/8; Tip. 2b). Inv. 9528; 9. Cană lucrată la roată din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Decorul constă într-o canelură dispusă la 1,5 cm sub buză şi un brâu în zig-zag aplicat pe mijlocul vasului. Î 17,7 cm (Pl. 201/9; Tip. 2a). Inv. 9533: Mormântul 40. Înhumat, adult (Pl. 203), nederanjat. Groapa acestui mormânt se întretaie cu groapa M 41. Adâncimea 2,40 m. Orientat N-S, scheletul fiind aşezat cu mâinile pe lângă corp, uşor îndoite din cot şi îndreptate spre bazin. Cele două schelete nu sunt aşezate în același plan, pe orizontală, M 41 fiind cu 80 cm mai jos (sud) de M 40. Picioarele sunt ridicate şi îndoite de la genunchi şi răsucite spre dreapta, fiind, probabil, sprijinite la momentul înhumării pe o bucată de pământ cruţat. Inventar: 2 fibule, 1 colier format din 3 mărgele, 1 amforetă, 3 castroane. 1. Fibulă de bronz, cu piciorul întors şi înfăşurat pe dedesubt, cu resortul din trei bucăţi şi o singură coardă. Fibula era aşezată pe omoplatul drept. L 4,3 cm (Pl. 202/1; Tip. 2a). Inv. 9669; 2. Fibulă de bronz, cu piciorul întors şi înfăşurat pe dedesubt, cu resortul dintr-o singură bucată. Coarda este ruptă, iar acul lipseşte. Aceasta a fost depusă în zona omoplatului stâng. L 3,4 cm (Pl. 202/2; Tip. 2a). Inv. 9668; 3-5. Colier, format din 3 mărgele, 2 poliedrice de cornalină şi 1 de sticlă, de formă sferică, cu D 0,6 cm. Ele au fost aşezate în jurul gâtului (Pl. 202/3-5). Inv 9557–9559; 3. Mărgică de formă poliedrică, de cornalină, de culoare roşiatică, cu L 1 cm (Pl. 202/3; Tip. 13a); 4. Mărgică de forma poliedrică, de cornalină, de culoare roşiatică, cu L 0,8 cm (Pl. 202/4; Tip. 13a); 5. Margică de formă sferică, de sticlă, de culoare verde, cu D 0,6 cm (Pl. 202/5; Tip. 1a); 6. Amforetă lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Aceasta a fost aşezată în partea dreaptă a bazinului, în spatele castronului. Î 22,5 cm (Pl. 202/6; Tip. 1a). Inv. 9643; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Decorul se rezumă la o nervură profilată aplicată în zona mediană, care, însă, este mult estompată datorită utilizării îndelungate a vasului. Acesta a fost depus în apropierea umărului drept. Î 9,8 cm (Pl. 202/7; Tip. 2a). Inv. 9545; 8. Castron fragmentar, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Decorul constă într-un brâu în relief, dispus la 1,3 cm sub buza vasului. Castronul era aşezat pe bazin. Î 7 cm (Pl. 202/8; Tip. 2a). Inv. 9647; 9. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Acesta a fost aşezat în apropierea cotului mâinii drepte. Î 8 cm (Pl. 202/9; Tip. 1e). Inv. 9544. Mormântul 41. Înhumat, adult (Pl. 203). Adâncimea 2,40 m. Orientat N-S. Scheletul era aşezat cu mâinile pe lângă corp şi picioarele în poziţie anatomică. Acest mormânt intersectează M 40, fiind aşezat mai jos cu 80 cm, lateral sud. Craniul se afla în dreptul bazinului celuilalt schelet. În perimetrul gropii au fost descoperite mai multe fragmente osoase provenite de la un exemplar de Ovis aries, un individ de aproximativ 6–8 luni. Inventar: 1 fibulă, 2 fusaiole, 1 oală, 1 cană, 3 castroane, 1 pahar de lut. 1. Fibulă de bronz, cu corpul în forma literei „D”, cu resortul dintr-o singură spiră şi o coardă. Decorul constă într-o înşiruire de 34 de arcuri de cerc incizate. Fibula s-a aflat în pământul de deasupra scheletului. L 7,1 cm (Pl. 203/1; Tip. 4a). Inv. 9641; 2. Fusaiolă lucrată din lut, de formă bitronconică, de culoare cărămizie, cu bazele foarte uşor profilate. Se afla în apropierea castronului cu trei torţi, depus la câţiva centimetri deasupra craniului. Î 1,5 cm, D 3,9 cm (Pl. 203/2; Tip. 1b). Inv. 9651; 3. Fusaiolă de lut, de formă circulară cu bazele plate, de culoare cărămizie-roşiatică, obţinută în urma prelucrării unui fragment ceramic. Aceasta era aşezată în apropierea 77

celeilalte fusaiole. D 4,1 cm, Î 0,67 cm (Pl. 203/3; Tip. 3). Inv. 9652; 4. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă spre negru. Aceasta are gâtul înalt, cilindric, marginea dreaptă şi fundul inelar. Decorul constă în mai multe registre din linii punctate, în formă trapezoidală, având înscrise X-uri punctate. Acest decor este dispus pe partea superioar[ a carenajului. Î 9,4 cm (Pl. 204/4; Tip. 3). Inv. 9779; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Acesta are buza în forma literei „T”, cu lăţimea de 3,6 cm, fiind prevăzut cu trei torţi. Castronul se afla la câţiva centimetri deasupra capului. Î 21,5 cm (Pl. 205A/5; Tip. 4b). Inv. 9644; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Fundul uşor concav. Acesta a fost depus în partea dreaptă a scheletului, în apropierea genunchiului. Î 8,1 cm (Pl. 204/6; Tip. 2a). Inv. 9778; 7. Pahar lucrat la roată din pastă fină, de culoare cenuşie închisă spre negru, cu fundul inelar. Paharul a fost aşezat cu gura în jos, pe fundul castronului cu trei torţi. Î 6 cm (Pl. 204/7; Tip. 1a). Inv. 9531; 8. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, cu corpul uşor bombat şi fundul supraînălţat şi plat. Aceasta era depusă pe umărul drept. Î 13,5 cm (Pl. 204/8; Tip. 3). Inv. 9645; 9. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta a fost depus în dreptul gâtului, cu gura în sus. Î 6 cm (Pl. 203/9; Tip. 1b). Inv. 9777. Mormântul 42. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 205B). Urna este reprezentată de o oală de mici dimensiuni, iar capacul de un castron. Adâncimea 2 m, fără a fi fost sesizat conturul gropii. Drept ofrandă, în groapă au fost descoperite două fragmente de oase de Ovis aries, provenite de la un exemplar tânăr. Inventar: 1 oală, 1 castron. 1. Urna este reprezentată de o oală, de mici dimensiuni, lucrată cu mâna, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 8,8 cm (Pl. 205B/1; Tip. 3). Inv. 9546; 2. Capacul provine dintr-un castron lucrat cu mâna, din pastă grosieră, de culoare roşie, cu fundul concav. Pe interiorul vasului se pot observa urme de ardere. Î 3,8 cm (Pl. 205B/2; Tip. 1). Inv. 9547. Mormântul 43. Înhumat, adult (Pl. 206). Adâncimea 2,25 m. Orientat N- S. Scheletul este răsucit spre dreapta, cu mâinile pe lângă corp, îndoite uşor de la cot şi aşezate pe bazin. Piciorul stâng suprapune pe cel drept. În perimetrul gropii au fost descoperite două fragmente osoase aparţinând unui exemplar tânăr (aproximativ de 6 luni) de Sus scrofa domesticus, rezultate în urma banchetului funerar. Inventar: 1 fibulă, 2 catarame, 1 pieptene, 1 fusaiolă, 1 cană, 3 castroane, 1 oală, 2 fragmente ceramice. 1. Fibulă de bronz, cu corpul şi resortul dintr-o singură bucată, piciorul înfăşurat şi lăţit. Arcul este fragmentar. Aceasta era aşezată sub oala care fusese depusă între picioare. L 4,3 cm (Pl. 206/1; Tip. 1e). Inv. 9658; 2. Cataramă de bronz, cu veriga de formă ovală, cu placa posibil tot ovală, prevăzută cu două orificii pentru nituri. Aceasta a fost descoperită în dreptul gleznei piciorului stâng. D 3,1x1,8 cm. Veriga are grosimea de 0,7 cm într-o parte, iar în partea opusă 0,15 cm. Spinul are lungimea de 2,1 cm şi lăţimea de 0,5 cm (Pl. 206/2; Tip. 2c). Inv. 9655; 3. Cataramă de bronz, cu veriga de formă aproximativ rotundă şi placa de formă dreptunghiulară, cu trei orificii pentru prinderea niturilor. Catarama a fost descoperită sub cutia toracică. D 2,3x2,1 cm, iar grosimea maximă a verigii de 0,7 cm, iar cea minimă de 0,4 cm. Spinul de formă rectangulară cu L 2,3 cm şi lăţimea cuprinsă între 0,4-0,2 cm (Pl. 206/3; Tip. 3). Inv. 9654; 4. Pieptene din corn de cerb, realizat din mai multe plăci prinse în cinci nituri. Pieptenele are mânerul de formă semicirculară. Decorul constă în patru linii incizate dispuse de-o parte şi de alta a unui şir de trei nituri. Pieptenele are culoarea alb-cenuşiu. Această piesă 78

a fost aşezată sub schelet. L 8,7 cm (Pl. 207/4; Tip. 1c). Inv. 9554; 5. Fusaiolă de lut, cu forma bitronconică, de culoare cărămizie. Aceasta a fost descoperită deasupra bazinului, în apropierea cataramei. Î 2,3 cm (Pl. 206/5; Tip. 1a). Inv. 9556; 6. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă. Gâtul arcuit spre exterior, iar fundul este plat. Decorul constă într-un brâu în zig-zag, dispus sub buza vasului, iar la mijlocul acestuia un al doilea brâu, de acestă dată din linii oblice intersectate. Cana a fost aşezată în dreptul gleznei piciorului stâng. Î 13,8 cm (Pl. 207/6; Tip. 1b). Inv. 9536; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Decorul constă într-o nervură dispusă la 2,4 cm, sub buza vasului. Castronul era aşezat la picioarele scheletului. Î 17,9 cm (Pl. 208/7; Tip. 3c). Inv. 9537; 8. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Oala a fost aşezată pe bazin, creând senzația că este ţinută în palmele celor două mâini. Î 16,8 cm (Pl. 207/8; Tip. 2a). Inv. 9538; 9. Fragment din partea inferioară a unei oale lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, pe o porţiune şi cărămizie pe aproximativ 40 % din suprafaţă. A fost descoperită în dreptul cotului mâinii drepte. Î 10,5 cm (Pl. 208/9). Inv. 9897; 10. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta a fost amplasat în partea dreaptă a craniului. Î 6,5 cm (Pl. 207/10; Tip. 1e). Inv. 9534; 11. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta a fost depus cu câţiva centimetri mai jos de genunchiul piciorului drept. Î 4,5 cm (Pl. 208/11; Tip. 2a). Inv. 9535; 12. Partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,1 cm (Pl. 208/12). Mormântul 44. Cenotaf (Pl. 209A). Orientat N-S. Adâncimea 2,25 m. Mormântul 45. Înhumat, adult (Pl. 209B). Adâncimea 2,30 m. Orientat N-S. Scheletul cu lungimea de 1,35 m, fiind întins pe spate, cu mâna stângă pe lângă corp, iar dreapta uşor îndoită din cot şi aşezată pe bazin. Inventar: 1 oală. 1. Oală lucrată cu mâna din pastă grosieră, de culoare cărămizie deschisă, cu pete negre provenite, probabil, de la o ardere secundară, cu fundul plat. Aceasta a fost depusă în dreptul cotului mâinii drepte. Î 10,4 cm (Pl. 209B/1; Tip. 7). Inv. 9539. Mormântul 46. Înhumat, adolescent (Pl. 209C), deranjat. Adâncimea 1,75 m. În ceea ce priveşte orientarea, datorită locului în care a fost descoperit, respectiv în malul prăbuşit al pârâului, nu a putut fi sesizat conturul gropii. Din schelet s-au păstrat foarte puţine oase. După poziţia picioarelor, care erau îndoite de la genunchi într-un unghi de 900, se pare, totuşi, că cel decedat a fost aşezat cu capul la nord şi picioarele la sud. Fără inventar. Mormântul 47. Incinerat în urnă (Pl. 210A). Adâncimea 2 m. Resturile cinerare depuse într-o urnă reprezentată de o amforetă fragmentară. Nu a putut fi determinat conturul gropii. 1. Urna se rezumă la o amforetă fragmentară, lucrată la roată, din pastă relativ fină, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Aceasta a fost prevăzută cu două torţi, care însă lipsesc. Piesa probabil a fost depusă în mormânt ciobită. Î 18 cm (Pl. 210A/1; Tip. 1c). Inv. 9802. Mormântul 48. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 210B). Adâncimea 2 m. Resturile cinerare depuse într-un vas fragmentar şi acoperite cu fragmente provenite din mai multe vase. În cenuşa din urnă a fost descoperită şi o cute. Inventar: 1 oală (urna), 1 cute și fragmente ceramice. 1. Urna reprezentată de o oală lucrată cu mâna, dintr-o pastă fină, de culoare cărămizie deschisă, cu fundul plat. Î 18,5 cm (Pl. 210B/1; Tip. 7). Inv. 9650; 2. Cute de piatră. L 6,8 cm (Pl. 210B/2). Inv. 9659; 3. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, 79

de culoare cenuşie. Î 3,6 cm (Pl. 211A/3); 4. Fragment provenit de la partea mediană şi superioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Oala, în partea superioară, probabil a fost prevăzută cu butoni. Î 11,7 cm (Pl. 211A/4); 5. Fragment provenit de la partea inferioară a unui castron, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,7 cm (Pl. 211A/5). Mormântul 49. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 211B). Adâncimea 2,10 m. Resturile cinerare depuse pe mai multe fragmente ceramice, provenite dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 6 cm (Pl. 211B/1). Mormântul 50. Înhumat, copil-adolescent (Pl. 211C). Adâncimea 2,40 m. Orientat N-S. Scheletul, în L 1,20 m, aşezat pe spate, cu mâinile pe lângă corp, cu picioarele în poziţie anatomică. Inventar: 2 fibule, 2 mărgele, 1 colier format din 55 de mărgele, 1 oală fragmentară, 1 amforetă. 1. Fibulă de bronz, cu semidisc şi placă pentagonală, din care s-a păstrat doar o parte. Probabil, din modelul celor cu o singură spirală. A fost depusă pe omoplatul drept. L 3,6 cm (Pl. 212/1; Tip. 3). Inv. 9656; 2. Fibulă de bronz, cu semidisc şi placă pentagonală. Aceasta, probabil, face parte din categoria celor cu o singură spirală. A fost depusă pe omoplatul stâng. L 3,1 cm (Pl. 212/2; Tip. 3). Inv. 9657; 3. Mărgică poliedrică de sticlă, de culoare albastră. L 0,8 cm (Pl. 212/3; Tip. 4). Inv. 9577; 4. Mărgică sferică de calcar, de culoare albă, cu D 0,6 cm (Pl. 212/4; Tip. 16a); 5–59. Colier format din 55 de mărgele, de diverse forme, materiale şi dimensiuni, din care 2 mărgele de calcar, având formă sferică și culoare albă cu D 0,3 cm (Pl. 213/5, 6; Tip. 16a), 23 de mărgele de sticlă de formă aproximativ sferică, de culoare albastră, cu D 0,3 cm (Pl. 213/7-14 şi 45-59; Tip. 1a). În colier mai existau 18 mărgele de sticlă de formă sferică și culoare albastră, cu D 0,4 cm (Pl. 213/15-25 şi 38-44; Tip. 1a), 2 mărgele de sticlă de formă poliedrică și culoare albastră, cu L 0,9 cm (Pl. 213/26, 37; Tip. 4), una cu L 0,8 cm (Pl. 213/27; Tip. 4), 5 mărgele, unele îngemănate altele provenite din mărgele îngemănate, de sticlă, de culoare verde, cu D 0,6 cm (Pl. 213/28, 29, 30, 34, 35; Tip. 5a), 1 mărgică de chihlimbar în forma literei 8, din care s-a păstrat doar o parte, de culoare cărămizie, cu L 1 cm (Pl. 213/31; Tip. 14b), 1 mărgică de sticlă de formă poliedrică și culoare neagră sidefie, cu L 0,9 cm (Pl. 213/32; Tip. 4), o alta, de formă sferică de sticlă, de asemenea trecută prin foc, cu L 0,7 cm (Pl. 213/33; Tip. 1a) şi o margică de sticlă, cu forma tubulară, L 1,4 cm (Pl. 213/36; Tip. 8); 60. Amforetă lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă spre negru, cu fundul inelar. Decorul constă în două brâuri de linii care se intersectează în formă de zig-zag, respectiv, romburi. Cana a fost depusă în apropierea genunchiului piciorului stâng. Î 22 cm (Pl. 212/60; Tip. 1a). Inv. 9646; 61. Fragment de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare neagră închisă, cu fundul plat. Oala era depusă deasupra cutiei craniene. Î 15,3 cm (Pl. 212/61; Tip. 3). Inv. 9671. Mormântul 51. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 214A). Adâncimea 2,10 m. Resturile cinerare depuse pe mai multe fragmente ceramice, mai apoi acoperite cu alte fragmente provenite din vase lucrate la roată, de culoare cărămizie. În urma restaurării s-a obţinut o oală. În aceasta se mai aflau şi câteva oase de Ovis aries, un exemplar de 15-18 luni. Nu a fost sesizat conturul gropii. Inventar: 1 oală, fragmente ceramice. 1. Oală lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 16,2 cm (Pl. 214A/1; Tip. 2). Inv. 9349; 2. Fragmente provenite din corpul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 9,3 cm (Pl. 214A/2); 80

3. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate la roată, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 3,9 cm (Pl. 214A/3). Mormântul 52. Înhumat, copil (Pl. 214B), deranjat. Nu s-a putut determina conturul şi orientarea gropii, dar după poziţia celor trei vase aflate în preajma oaselor membrelor inferioare posibil ca scheletul să fi fost orientat E-V. Rezultat al banchetului funerar erau prezente și câteva fragmente osoase de Ovis aries, de la un exemplar de 7-8 luni. Inventar: 2 oale şi 1 castron. 1. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Aceasta fiind descoperită în extremitatea estică a gropii. Î 14,2 cm (Pl. 214B/1; Tip. 2b). Inv. 9550; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Vasul se afla aproximativ în mijocul gropii, pe latura de nord. Î 7,4 cm (Pl. 215A/2; Tip. 2b). Inv. 9551; 3. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. A fost depusă în extremitatea estică a gropii sepulcrale. Î 10,5 cm (Pl. 215A/3; Tip. 1a). Inv. 9548; Mormântul 53. Înhumat, copil (Pl. 215B), deranjat. Adâncimea 3 m. Orientat N-S. Scheletul şi inventarul mormântului au fost depuse doar pe o mică parte din suprafața gropii, în S-V-ul acesteia. Drept ofrandă, în groapă se afla un miel întreg, un exemplar tânăr de 6-12 luni. Inventar: 1 pieptene, 1 colier, 1 pahar de sticlă şi 2 fragmente de sticlă, deformate, ca urmare a trecerii prin foc, 2 oale, 4 castroane. 1. Fragment dintr-un pieptene, format din plăcuţe de corn de cerb. Fragmentele păstrate ne permit să presupunem ca avem de-a face cu un pieptene cu mânerul în formă de clopot. S-au păstrat şi fragmente pe suprafaţa cărora apar patru orificii pentru prinderea plăcuţelor. Mânerul este ornamentat cu o succesiune de cercuri concentrice. Toate acestea au fost descoperite în jumătatea nordică a gropii (Pl. 216/1). Inv. 9896; 2-8. Colier format din mărgele de sticlă şi cornalină (Pl. 215/2-8). Inv. 9560-9576. Din care: 3 mărgele de sticlă îngemănate, de culoare albastră, cu D 0,5 cm (Pl. 215/2, 7, 8; Tip. 5a), 1 mărgică poliedrică de cornalină, de culoare albă murdar, cu L 1,2 cm (Pl. 215/5; Tip. 13a), 3 mărgele poliedrice de sticlă, din care două de culoare sidefată cu L 0,7 cm (Pl. 215/4, 6; Tip. 4) şi 1 mărgică de sticlă, poliedrică, de culoare maronie, cu L 0,6 cm (Pl. 215/3; Tip. 4). Mărgelele se aflau aşezate în jurul gâtului; 9-10. Alături de mărgele se mai aflau şi două bucăţi de sticlă, trecute prin foc. Î 3,2 cm; 4 cm (Pl. 217/9, 10); 11. Pahar de sticlă, de culoare galbenă-verzui, cu pereții groşi, decorat cu patru rânduri de ove, având fundul rotunjit şi uşor convex pe mijloc. Paharul a fost depus în castronul de mari dimensiuni aflat în mijlocul gropii. Î 11 cm (Pl. 216/11; Tip. 1). Inv. 9552; 12. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Decorul constă într-o nervură lată de 1 cm, dispusă deasupra carenajului. Castronul se afla aproximativ la mijlocul gropii, lângă oala lucrată cu mâna. Pe fundul castronului exista şi un fragment dintr-un os de animal. Î 10 cm (Pl. 217/12; Tip. 2a). Inv. 9542; 13. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat, puţin profilat. Acesta se afla în imediata apropiere a castronului mai sus prezentat. Î 7,1 cm (Pl. 217/13; Tip. 2a). Inv. 9642; 14. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul uşor profilat. Acesta a fost aşezat la nord de castronul de mari dimensiuni. Î 7,1 cm (Pl. 217/ 14; Tip. 1e). Inv. 9541; 15. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Acesta se afla la câţiva centimetri sub castonul mare. Î 4,8 cm (Pl. 217/15; Tip. 1e). Inv. 9543; 16. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie închisă spre negru, cu fundul plat. Decorul constă în mai multe cercuri concentrice incizate, dispuse la 3 cm sub 81

buză. Aceasta a fost depusă la mijlocul laturii de vest a gropii. Î 13 cm (Pl. 217/16; Tip. 1e). Inv. 9553; 17. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie deschisă, cu fundul plat. Vasul a fost depus în partea stângă a castronului. Î 12,5 cm (Pl. 217/17; Tip. 1a). Inv. 9540. Mormântul 54. Înhumat, copil (Pl. 218A). Adâncimea 3,30 m. Orientat NE-SV, fundul gropii aflându-se în mare parte sub M 53. Scheletul este lung de 0,90 m, dar parţial distrus de acizii humici. Craniul se afla destul de sus în comparaţie cu restul scheletului, posibil ca acesta să fi fost aşezat pe o „pernă” din pământ cruţat. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragmente dintr-un vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Acestea au fost amplasate aproape de genunchiul piciorului drept. Î 5,1 cm (Pl. 218A/1). Mormântul 55. Înhumat (Pl. 218B), deranjat. Adâncimea 3,30 m. Orientat N-S. Alături de cele câteva resturi osteologice se aflau fragmente ceramice provenind din mai multe vase (oală, castroane), toate lucrate la roată. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragment provenit din corpul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie. Î 9,6 cm (Pl. 218B/1); 2. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 3,3 cm (Pl. 218B/2; Tip. 1b); 3. Fragment provenit, probabil, din corpul unui castron, lucrat la roată din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 4,5 cm (Pl. 218B/3; Tip. 2b). Mormântul 56. Înhumat, recuperat de către localnici din apele pârâului Tutova. Nu putem oferi amănunte legate de orientarea şi dimensiunile gropii sepulcrale. Inventar: 1 colier, 1 castron, 4 oale şi 1 fusaiolă, fragmente ceramice. 1-17. Colier format din 17 mărgele din care 7 de sticlă şi 10 de calcar. Inv. 9579– 9585 (Pl. 219/1-17). 2 mărgele de sticlă de formă sferică și culoare albastră cu D 0,4 cm (Pl. 219/6, 12; Tip. 1a), 4 mărgele de sticlă de formă sferică și culoare albastră, cu D 0,5 cm (Pl. 219/7, 8, 10, 11; Tip. 1a) şi 1 mărgică de sticlă de formă conică și culoare albastră, cu D 0,6 cm (Pl. 219/9; Tip. 7), 7 mărgele de calcar de formă cilindrică, de culoare albă, cu D 0,5 cm (Pl. 219/ 3, 4, 5, 13, 14,15, 16; Tip. 16c) şi 3 mărgele de calcar de formă cilindrică, de culoare albă, cu D 0,4 cm (Pl. 219/1, 2, 17; Tip. 16c); 18. Fusaiolă de formă bitronconică, trecută prin foc, de culoare neagră. Î 2,8 cm (Pl. 219/18; Tip. 1c). Inv. 9662; 19. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Î 11,9 cm (Pl. 220/19; Tip. 1c). Inv. 9665; 20. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie închisă, cu fundul plat. Î 13 cm (Pl. 220/20; Tip. 3). Inv. 9666; 21. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie închisă, în jumătatea inferioară şi neagră în partea superioară, cu fundul plat. Î 14,2 cm (Pl. 219/21; Tip. 1a). Inv. 9664; 22. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie deschisă, cu fundul plat. Î 13,7 cm (Pl. 219/22; Tip. 1a). Inv. 9667; 23. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Î 6,7 cm (Pl. 220/23; Tip. 2a). Inv. 9663; 24. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 6 cm (Pl. 220/24; Tip. 2c); 25. Fragment provenit din corpul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare roşie. Î 9,3 cm (Pl. 219/25); 26. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 10,5 cm (Pl. 220/26). 82

Mormântul 57. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 221A). Resturile cinerare depuse direct pe fundul gropii acoperite cu mai multe fragmente ceramice, provenite de la cel puţin două oale, lucrate cu mâna. Adâncimea 2,33 m. Conturul gropii nu a putut fi sesizat. Inventar: 1 oală si fragmente ceramice. 1. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Î 15,9 cm (Pl. 221A/1; Tip. 7). Inv. 9677; 2. Fragment din partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie. Î 13,5 cm (Pl. 221A/2; Tip. 3). Mormântul 58. Incinerat în groapă cu capac (Pl. 221B). Resturile cinerare depuse pe mai multe fragmente ceramice, provenite din mai multe vase. Cantitatea de cenuşă şi resturi arheologice este mare. Adâncimea 2,43 m. Nu a fost sesizat conturul gropii. Inventar: 1 oală, 1 castron şi fragmente ceramice. 1. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie închisă, cu fundul plat. Î 25,5 cm (Pl. 222/1; Tip. 2a). Inv. 9686; 2. Fragment dintr-un castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar şi buza în forma literei „T”. Î 12 cm (Pl. 222/2; Tip. 4b); 3. Fragment provenit din corpul unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 4,1 cm (Pl. 221B/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 2,5 cm (Pl. 221B/4). Mormântul 59. Incinerat în urnă (Pl. 223). Adâncimea 2,73 m. O parte din resturile cinerare au fost depuse în urnă, iar o altă parte în afara acesteia. Conturul gropii nu a putut fi sesizat. Inventar: 1 fibulă, 1 cataramă, 1 cuţit, 1 oală. 1. Fibulă de bronz, cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul fragmentar, din care s-a păstrat doar segmentul activ, în schimb părţile laterale lipsesc. Aceasta era depusă în afara urnei, aproape de baza acesteia. L 5,5 cm (Pl. 223/1; Tip. 2a). Inv. 9754; 2. Cataramă de bronz de formă ovală, cu D 2,2x1,8 cm, iar spinul în L 1,8x0,3 cm. Aceasta a fost depusă la baza urnei (Pl. 223/2; Tip. 2a). Inv. 9756; 3. Cuţit de fier, din care s-a păstrat o bună parte din lama prevăzută cu un singur tăiş şi ceafa dreaptă. Acesta a fost depus în apropierea buzei vasului-urnă. Probabil aşezarea în groapă a avut loc după ce aceasta a fost parţial umplută. L 17,4x3 cm (Pl. 223/3). Inv. 9755: 4. Urna este reprezentată de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie-cărămizie, cu fundul plat. În oală au fost depuse doar o parte din resturile rezultate în urma arderii. Î 16 cm (Pl. 223/4; Tip. 3). Inv. 9753. Mormântul 60. Înhumat, adult (Pl. 224A). Adâncimea 3,65 m. Orientat N-S. Lungimea scheletului de 1,85 m. Groapa avea şi un mic prag pe latura de est. Datorită faptului că şi în această situaţie groapa era plină de apă şi noroi, unele amănunte, legate de conţinutul mormântului nu au putut fi surprinse. În schimb, în perimetrul gropii au fost descoperite mai multe fragmente osoase de Ovi-caprină și Gallus domesticus, rămase în urma banchetului funerar. Inventar: 1 oală, 1 castron şi fragmente ceramice provenite de la două vase. 1. Oală lucrată cu mână, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Aceasta a fost depusă între picioarele decedatului, în apropierea bazinului. Î 18,8 cm (Pl. 224A/1; Tip. 1b). Inv. 976;. 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Acesta a fost aşezat pe omoplatul drept. Î 7 cm (Pl. 224A/2; Tip. 2a). Inv. 9761; 3. Fragment provenit din partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3,2 cm (Pl. 224A/3); 4. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3 cm (Pl. 224A/4). 83

În dreptul genunchilor se aflau mai multe fragmente atipice provenite, probabil, din corpul a două vase. Mormântul 61. Incinerat în două urne, aproape identice (Pl. 224B). Adâncimea 2,73 m. Inventar: 2 oale (urne). 1. Urnă reprezentată de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie-cărămizie, cu fundul plat. Î 12,6 cm (Pl. 225A/1; Tip. 1a). Inv. 9675; 2. Urnă reprezentată de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie-cărămizie, cu fundul plat. Î 12 cm (Pl. 225A/2; Tip. 1a). Inv. 9676. Mormântul 62. Înhumat, adult (Pl. 225B), deranjat. Adâncimea 3,5 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviere NE-SV. Groapa era prevăzută cu un prag a cărui lăţime varia între 10-15 cm, fiind amplasat pe latura de vest. Datorită adâncimii apreciabile, groapa sepulcrală a fost tot timpul plină cu apă. Din schelet s-au păstrat puţine oase. Inventarul, în aceste condiţii, a fost dificil de recuperat. Inventar: 2 oale, 2 căni, 4 castroane. 1. Cană lucrată la roată, din pastă fină, cu gura trilobată, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Cana era lipită de peretele vestic al mormântului, pe prag. Î 28 cm (Pl. 225B/1; Tip. 4a). Inv. 9678; 2. Cană lucrată la roată, din pastă fină, cu gura trilobată, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Aceasta a fost depusă în partea de SV a gropii. Î 9,6 cm (Pl. 226/2; Tip. 4d). Inv. 9684; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar şi puternic profilat. Decorul constă într-un brâu în zig-zag dispus pe întreaga circumferinţă. În acest castron, pe fundul lui, se mai afla încă unul. Î 7 cm (Pl. 226/3; Tip. 2a). Inv. 9682; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul se rezumă la un şir de romburi dispuse în partea superioară a carenajului, până aproape de buză. Acesta a fost depus în castronul mai sus prezentat. Î 6,6 cm (Pl. 226/4; Tip. 2b). Inv. 9683; 5. Castron lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Castronul se afla pe mijlocul gropii, pe latura de vest, în el fiind aşezată o oală. Î 8 cm (Pl. 226/5; Tip. 2a). Inv. 9679; 6. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Oala era depusă în apropierea marginii vestice a gropii, în castronul mai sus-menționat. Î 13,8 cm (Pl. 226/6; Tip. 1). Inv. 9680; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta se afla aproape pe mijlocul gropii. Î 6 cm (Pl. 226/7; Tip. 1e). Inv. 9681; 8. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cenuşie închisă până la cărămiziu deschis, cu fundul plat. Oala a fost plasată pe latura de est a gropii, în jumătatea sudică. Î 15 cm (Pl. 226/8; Tip. 5). Inv. 9635. Mormântul 63. Înhumat, adult (Pl. 227). Adâncimea 3,40 m. Orientat N-S. Scheletul în L 1,50 m, era aşezat cu faţa în sus, cu mâinile întinse pe lângă corp şi palmele pe bazin, iar picioarele în poziţie anatomică. Inventar: 1 cuțit, 2 oale, 1 castron. 1. Fragment dintr-un cuţit de fier, din care s-a păstrat doar o parte din lamă, cu un singur tăiş. L 9 cm, l 2,4 cm. Acesta a fost descoperit în apropierea celor trei vase, la picioarele scheletului (Pl. 227/1). Inv. 9690; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare galbenă deschis, cu fundul inelar. Acesta era depus în dreptul gleznei piciorului stâng. Î 6,7 cm (Pl. 227/2; Tip. 1b). Inv. 9687; 3. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete negre în partea superioară, cu fundul plat. Oala se afla la picioarele celui decedat, în dreptul gleznei piciorului stâng. Î 14 cm (Pl. 227/3; Tip. 7). Inv. 9688; 4. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare galbenă deschis. cu fundul plat. Aceasta a fost descoperită în spatele străchinii şi a celeilalte oale. Î 9 cm (Pl. 227/4; Tip. 2). 84

Inv. 9689. Mormântul 64. Înhumat, adult (Pl. 228), deranjat. Adâncime de 3 m. Orientată N-S. Scheletul era aşezat pe spate, cu mâinile pe piept, iar picioarele flexate de la genunchi. Lungimea scheletului a fost de 1,85 m. Nu a fost sesizat conturul gropii. Inventar: 1 fibulă, 1 cuţit, 2 castroane și fragmente ceramice. 1. Fibulă de bronz cu corpul îngust, de tipul celor cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul rupt parţial, posibil din trei segmente. Aceasta se afla sub cotul mâinii drepte. L 5,4 cm (Pl. 228/1; Tip. 2b). Inv. 9763; 2. Fragment dintr-un cuţit de fier de dimensiuni mari, din care a rămas o bună parte a lamei, cu un singur tăiş şi ceafa dreaptă, la care se adaugă şi o parte din peduncul. L 15,5 cm şi l 2,6 cm. Cuţitul era depus pe fundul castronului (Pl. 229/2). Inv. 9760; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Vasul a fost descoperit în partea dreaptă a scheletului. Î 13,7 cm (Pl. 228/3; Tip. 3c). Inv. 9758; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie deschisă, cu fundul plat și ușor profilat. Recipientul era depus în partea stângă a capului. Î 7,9 cm (Pl. 229/4; Tip. 1b). Inv. 9759; 5. Fragment provenit din corpul unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu buza în forma literei „T”. Î 5,7 cm (Pl. 228/5; Tip. 4b); 6. Fragmente provenite de la partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 5,4 cm (Pl. 228/6); 7. Fragmente provenite de la partea inferioară a unui castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 4,5 cm (Pl. 229/7); 8. Fragmente provenite din corpul unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 9,6 cm (Pl. 228/8). Mormântul 65. Incinerat în două urne, cu capac (Pl. 230). Resturile cinerare depuse în două oale de mici dimensiuni, una dintre ele fiind acoperită cu o oală, puţin mai mare, lucrată la roată. Nu a fost observat conturul gropii. Adâncimea 2,25 m. Inventar: 3 oale şi fragmente ceramice. 1. Urna reprezentată de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. În acest vas au fost depuse resturile cinerare. Aceasta era aşezată pe fundul gropii, cu gura în sus, fiind acoperită de o altă oală lucrată la roată. Î 8,8 cm (Pl. 230/1; Tip. 6). Inv. 9673; 2. Cea de-a doua urnă reprezentată de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu fundul plat. Oala se afla în dreapta primei urne. Î 9,8 cm (Pl. 230/2; Tip. 7). Inv. 9672; 3. Capacul urnei, reprezentat de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cărămizie-roşiatică, cu fundul plat. Î 10,2 cm (Pl. 230/3; Tip 4). Inv. 9674; 4. Fragment provenit de la fundul, posibil al unei oale, lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 4,8 cm (Pl. 230/4); 5. Fragment provenit de la partea superioară a unei căni lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 9,9 cm (Pl. 230/5). Mormântul 66. Înhumat, adult (Pl. 131A). Adâncime 3,10 m. Orientat E-V, decedatul fiind aşezat cu mâinile pe lângă corp şi picioarele în poziţie anatomică. Fără inventar. Mormântul 67. Înhumat, adult (Pl. 231B). Adâncimea 3,50 m. Orientat N-S, aşezat cu picioarele întinse şi mâinile pe lângă corp. Groapa avea praguri de jur împrejur. Datorită adâncimii foarte mari, scheletul şi inventarul erau acoperite de apă şi noroi, ceea ce a împietat asupra încercării noastre de a face observaţii foarte exacte. În trei din vase au fost descoperite şi oase de Ovi-caprină şi pasăre, rămase în urma banchetului funerar. Inventar: 2 fibule, 1 pieptene, 1 colier, 1 fusaiolă, 4 oale, 2 castroane. 85

1. Fragment dintr-o fibulă de bronz, cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul dintr-o singură bucată şi o coardă. A fost descoperită în zona omoplatului drept. L 5,3 cm (Pl. 231B/1; Tip. 1c). Inv. 9691; 2. Fragment dintr-o fibulă de bronz, din care s-a păstrat o mică parte, practic o porţiune din picior. Aceasta a fost depusă deasupra omoplatului stâng. L 4,4 cm (Pl. 231B/2). Inv. 9692; 3. Pieptene din corn de cerb, realizat din plăcuţe prinse prin intermediul a 10 nituri de bronz. Mânerul în formă de clopot, cu umerii uşor albiaţi. Decorul constă în câteva linii incizate dispuse pe partea inferioară a mânerului. A fost depus în oala aflată în apropierea craniului, pe partea stângă. L 12, 2cm (Pl. 233/3; Tip. 2a). Inv. 9752; 4-56. Colier format din 53 mărgele de sticlă, de culoare albastră, neagră şi galbenă, o parte din ele îngemănate. Acesta a fost găsit în jurul gâtului. Inv. 9693-9744. 1 mărgică sferoidală, de sticlă de culoare neagră, cu D 1 cm (Pl. 234/19; Tip. 1b), 1 mărgică de chihlimbar de formă sferoidală, de culoare galbenă, cu D 0,7 cm (Pl. 234/20; Tip. 1b), 16 mărgele de formă inelară, îngemănate, de culoare albastră, cu D 0,7cm (Pl. 234/12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 23, 24, 25, 28, 29, 30, 31, 32; Tip. 5a), 15 mărgele inelare, îngemănate, de sticlă de culoare albastră cu D 0,6 cm (Pl. 234/4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 26, 33, 34, 36, 54, 55; Tip. 2a) şi 22 de mărgele de formă inelară, îngemănate, de culoare albastră (Pl. 234/ 21, 35, 37–53, 56; Tip. 5a); 57. Fusaiolă de lut de formă circulară. Aceasta se afla deasupra craniului. D 3,2 cm (Pl. 232/57; Tip. 3). Inv. 9745; 58. Castron lucrat la roată, din pastă fină, dar foarte friabilă, de culoare cenuşie închisă, cu fundul plat. Acesta a fost depus pe braţul drept. Î 8,7 cm (Pl. 232/58; Tip. 2a). Inv. 9750; 59. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Acesta a fost depus în partea stângă a craniului. Pe fundul vasului a fost descoperit pieptenele. Î 12,5 cm (Pl. 232/59; Tip. 3c). Inv. 9749; 60. Oală lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul supraînălţat. Oala a fost așezată în zona omoplatului stâng. În interiorul ei s-au aflat câteva oase de Ovi-caprină, rezultate în urma banchetului funerar. Î 18,8 cm (Pl. 232/60; Tip. 1). Inv. 9747; 61. Oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, cu pete negre în partea superioară, cu fundul plat. A fost depusă în dreptul cotului mâinii stângi. În oală am descoperit mai multe oase de pasăre. Î 18, 5 cm (Pl. 233/61; Tip. 1b). Inv. 9746; 62. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul plat. Aceasta a fost depusă în partea stângă a scheletului, în zona omoplatului. În oală se aflau şi câteva oase. Î 17,4 cm (Pl. 233/62; Tip. 3). Inv. 9751; 63. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Vasul a fost depus în zona cotului mâinii drepte. Lângă vas se aflau câteva oase trecute prin foc. Î 16,3 cm (Pl. 232/63; Tip. 2a). Inv. 9748; 64. În perimetrul gropii a mai fost descoperit un fragment mic, de sticlă, trecut prin foc. (Pl. 231B/64). Inv. 9757. Mormântul 68. Înhumat, adult (Pl. 235A). Orientat V-E. Decedatul a fost aşezat pe spate, cu mâinile sub bazin şi picioarele în poziţie anatomică. Acest mormânt a fost descoperit în malul pârâului Tutova, la mai mult de 40 m de secţiunea în care au fost descoperite mormintele prezentate anterior. Fără inventar. Mormântul 69. Înhumat, adult (Pl. 235B). Adâncimea 2,30 m. Orientat N-S, cu o uşoară deviaţie NE-SV, fiind aşezat cu mâna dreaptă pe lângă corp, iar stânga uşor îndoită de la cot, cu palma pe bazin, picioarele fiind în poziţie anatomică. 86

Inventar: 2 fibule, 1 cană, 3 castroane şi mai multe fragmente ceramice provenite din corpul a cel puţin trei vase. A mai fost descoperit şi un fragment de sticlă, trecut prin foc. 1. Fibulă de bronz, cu corpul puternic profilat, cu piciorul întors pe dedesubt, resortul dintr-o singură bucată, coarda fiind ruptă. Piesa se afla deasupra omoplatului drept. L 4,1 cm (Pl. 235B/1; Tip. 1d). Inv. 9775; 2. Fragment dintr-o fibulă de bronz, cu resortul probabil format din trei bucăţi. A fost descoperit pe omoplatul stâng. L 6 cm (Pl. 235B/2; Tip. 1c). Inv. 9774; 3. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Decorul constă într-o canelură circulară, sub care se desfăşoară un brâu în zig-zag, dispus pe întreaga circumferinţă a vasului. Cana era depusă în partea dreaptă a craniului, cu 15 cm mai sus, având gura îndreptată spre acesta. Î 11,2 cm (Pl. 236/3; Tip. 1c). Inv. 9771; 4. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare neagră, cu fundul inelar. Acesta s-a aflat între picioare, puţin deasupra genunchilor. Î 7 cm (Pl. 236/4; Tip. 1e). Inv. 9773; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare neagră, cu fundul inelar. Acesta a fost descoperit în dreptul genunchiului piciorului stâng. Î 8 cm (Pl. 236/5; Tip. 2c). Inv. 9772; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Acesta se afla în partea stângă a piciorului, sub cel descris anterior. Î 6,2 cm (Pl. 236/6; Tip. 2a). Inv. 9780; 7. Fragment de sticlă trecut prin foc. L 3,2 cm (Pl. 236/7). Inv. 9776; 8. Fragment provenit din partea superioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 6,7 cm (Pl. 236/8; Tip. 4); 9. Fragment provenit de la buza unei oale lucrate la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Î 3,2 cm (Pl. 236/9); 10. Fragment provenit din buza unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 2 cm (Pl. 236/10); 11. Fragment provenit din buza unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 2,6 cm (Pl. 236/11); 12. Fragment din toarta unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 11,7 cm (Pl. 236/12). Mormântul 70. Înhumat, copil (Pl. 237A). Adâncimea 3 m. Orientat V-E. Datorită condiţiilor vitrege din sol cea mai mare parte a scheletului s-a dezintegrat. Acest mormânt intersectează M 69. Posibil ca urmele unuia dintre morminte nu au mai putut fi sesizate atunci când a fost săpată ultima din cele două gropi. Inventar: 1 colier. 1–8. Colier format din 8 mărgele de sticlă, 4 de culoare albastră, 2 roşiatice, 1 cenuşie şi 1 neagră. Inv. 9781-9788. 1 mărgică de formă sferică, de sticlă, de culoare neagră, cu D 1,1 cm (Pl. 237A/1; Tip. 1a), 1 mărgică de formă sferică, de sticlă, de culoare galben-verzuie cu D 0,8 cm (Pl. 237A/2; Tip. 1b), 1 mărgică de formă sferică, de sticlă, de culoare galbenverzuie cu D 0,7 cm (Pl. 237A/5; Tip. 1a), 1 mărgică de formă inelară, de sticlă, de culoare cenuşie cu D 0,4 cm (Pl. 237A/7; Tip. 6), 3 mărgele de formă sferică, de sticlă, de culoare albastră cu D 0,5 (Pl. 237A/3, 4, 6; Tip. 1a) şi 1 mărgică de formă sferică, de sticlă, de culoare albastră cu D 0,4 cm (Pl. 237A/8; Tip. 1a) Mormântul 71. Înhumat, copil (Pl. 237B). Adâncime de 2,60 m. Orientat V-E, aşezat cu mâinile pe lângă corp şi picioarele în poziţie anatomică. Fără inventar. Mormântul 72. Înhumat, adult (Pl. 237C). Adâncimea 2,80 m. Orientat N-S. Scheletul este aşezat cu faţa în sus, cu mâinile pe lângă corp. Palma mâinii drepte este parţial împinsă sub bazin. Inventar: 2 oale, 2 căni, 3 castroane, fragmente ceramice. 1. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Gâtul cilindric terminându-se cu o buză mult răsfrântă spre exterior. Vasul era depus deasupra 87

capului. Î 12,5 cm (Pl. 238/1; Tip. 4). Inv. 9767; 2. Cană lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Aceasta a fost aşezată deasupra capului, în apropierea oalei. Î 27,2 cm (Pl. 238/2; Tip. 6). Inv. 9769; 3. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie deschisă, cu fundul inelar. Vasul era depus în partea dreaptă a capului, aproape de maxilar. Î 7 cm (Pl. 239/3; Tip. 1c). Inv. 9764; 4. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Aceasta a fost plasată la picioarele decedatului. Î 14 cm (Pl. 238/4; Tip. 4). Inv. 9770; 5. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul plat și supraînălţat. Vasul era aşezat la extremitatea piciorului stâng. Î 6,5 cm (Pl. 239/5; Tip. 1b). Inv. 9766; 6. Cană fragmentară lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Vasul era depus în dreptul genunchiului piciorului drept. Î 18 cm (Pl. 239/6; Tip. 2a). Inv. 9775; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Acesta a fost amplasat la mijlocul tibiei piciorulul drept. Î 6 cm (Pl. 239/7; Tip. 2b). Inv. 9768; 8. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 4,8 cm (Pl. 239/8); 9. Fragment care provine din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 3,3 cm (Pl. 239/9); 10. Fragment provenit de la partea superioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 6,6 cm (Pl. 239/10; Tip. 4). Mormântul 73. Înhumat (Pl. 240A), deranjat, copil (infans). Adâncimea 3 m. Orientat E-V. Groapa de formă ovală. Lungimea scheletului fiind de 42 cm. Inventar: fragmente ceramice. 1. Fragment provenit de la partea inferioară a unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 2,7 cm (Pl. 240A/1); 2. Fragment provenit din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie. Î 4,5 cm (Pl. 240A/2); 3. Fragment care provine din corpul unui vas lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie. Î 6 cm (Pl. 240A/3); 4. Fragment provenit de la partea inferioară a unei oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Î 5,7 cm (Pl. 240A/4). Mormântul 74. Înhumat, adult (Pl. 240B), deranjat. Orientat N-S. La acest mormânt a fost foarte greu de făcut observaţii, deoarece fundul gropii se afla la 4,10 m faţă de nivelul actual de călcare, groapa fiind în permanenţă plină cu apă. Fără inventar. Mormântul 75. Înhumat, probabil de femeie (Pl. 240C). Adâncimea 3,35 m. Orientat N-S cu o uşoară deviere NE-SV. Scheletul era întins pe spate, cu mâinile pe lângă corp. Inventar: 1 colier, 1 cuţit, 1 obiect de fier, 1 pieptene. 1-73. Colier format din 73 de mărgele de sticlă de forme bitronconice (Pl. 243/1-73; Tip. 3a). Inv. 9808-9880. 3 mărgele de formă bitronconică, de sticlă de culoare albastră cu D 0,6 cm (Pl. 243/47, 48,50), 1 mărgică de formă bitronconocă, de sticlă, de culoare albastră cu D 0,5 cm (Pl. 243/49) şi 69 de mărgele de formă bitronconică, de sticlă, de culoare albastră cu D 0,4 cm (Pl. 243/1-46; 51-73); 74. Fragment dintr-un pieptene de os format din mai multe plăcuţe. S-au păstrat plăcuţele pe suprafaţa cărora s-au practicat dinţii, inclusiv segmentele laterale. De asemenea, a fost descoperită şi o bună parte din mânerul pieptenelui, care este unul sub formă de clopot, acesta fiind prevăzut cu mai multe orificii în care au fost amplasate niturile. Pieptenele era aşezat în palma mâinii drepte (Pl. 241/74; Tip. 2a). Inv. 9807; 88

75. Cuţit de mari dimensiuni, din care s-a păstrat doar o parte, fiind puternic oxidat, cu lama prevăzută cu un singur tăiş, cu ceafa dreaptă, iar pedunculul de formă dreptunghiulară (Pl. 242/75). Inv. 9805; 76. Obiect de fier (fragm.) a cărui destinaţie este greu de precizat (Pl. 241/76). Inv. 9806. Mormântul 76. Înhumat, adult (Pl. 244). Adâncimea 1,34 m. Orientat V-E. Groapa era prevăzută cu praguri de jur împrejur, cu lăţimea cuprinsă între 17-23 cm şi înălţimea de 26-28 cm. Scheletul era aşezat pe spate, cu mâinele pe lângă corp, cu palmele lipite de bazin. Picioarele întinse şi apropiate, iar coloana vertebrală uşor curbată. Craniul întors cu faţa spre SE, mandibula căzută la o mică distanţă de maxilarul superior. Remarcăm faptul ca acest mormânt este suprapus de un complex de locuire medieval. Inventarul constă într-un fragment desprins dintr-o oală lucrată cu mână, din pastă grosieră, de culoare cărămizie, arsă neuniform, aşezat pe cotul mâinii stângi. Î 1,4 cm (Pl. 244/1). Lângă palma mâinii drepte, se afla un fragment din peretele unui vas, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu Î 3 cm (Pl. 244/2), iar în zona picioarelor au fost descoperiţi cărbuni din lemn şi un fragment de la fundul unui de vas lucrat la roată, de culoare cenuşie, cu Î 2,2 cm (Pl. 244/3). Mormântul 77. Înhumat, adult (Pl. 245), deranjat. Adâncimea 3,30 m. Orientat N-S. În partea de sud a gropii se aflau fragmente din craniu, iar bazinul şi femururile în partea de nord. Inventar: 1 obiect de fier, 1 mărgică de sticlă, 1 pahar de sticlă, 2 fusaiole şi 1 cană. 1. Fragment dintr-un obiect de fier aflat într-un puternic proces de oxidare, L 12 cm. Piesa a fost descoperită la mijlocul mormântului, în apropierea celor două fusaiole (Pl. 246/1); 2. Mărgică de sticlă, de culoare neagră, de formă sferică, cu lateralele aplatizate. Aceasta a fost bogat ornamentată, cu cinci linii concentrice şi decor incizat în zig-zag, de culoare roşie. Mărgica era în apropierea bazinului, în nordul gropii. D 2 cm (Pl. 245/2; Tip. 2). Inv. 10047; 3. Pahar de sticlă, de formă conică, fundul rotunjit, pereţii subţiri şi transparenţi. Decorul constă în 6 cercuri concentrice incizate, pornind de la 3,6 cm de fundul paharului şi încheindu-se cu două cercuri dispuse sub buză. Î 9,1 cm (Pl. 246/3; Tip. 3). Inv. 10041; 4. Fusaiolă de lut, de culoare cenuşie închisă, de formă bitronconică, cu bazele profilate. Aceasta se găsea aproximativ la jumătatea gropii, lângă cea de-a două fusaiolă. D 3,5 cm (Pl. 245/4; Tip. 1a). Inv. 10042; 5. Fusaiolă de lut de formă bitronconică, cu bazele plate şi culoarea cenuşiu deschis. Aceasta a fost găsită în apropierea fusaiolei mai sus-prezentate, în mijlocul gropii. D 2,6 cm (Pl. 245/5; Tip. 1c). Inv. 10048; 6. Cană bitronconică lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Cana este prevăzută cu o toartă care porneşte de la 1,7 cm de sub buză şi se încheie pe corpul vasului. Decorul constă într-un brâu concentric dispus la întâlnirea dintre gâtul şi corpul vasului. Î 19 cm (Pl. 245/6; Tip. 2a). Inv. 10046. Mormântul 78. Înhumat, copil (infans) (Pl. 247), deranjat. Adâncimea 3,30 m. Orientat N-S. Din schelet nu s-au mai păstrat decât câteva fragmente (tibie, peroneu şi o parte din bazin). Scheletul a fost aşezat în jumătatea nordică a gropii, în timp ce în cea sudică au fost depuse mai multe vase ceramice. De asemenea, în groapă se mai aflau și câteva fragmente osoase de Gallus domesticus, rămase în urma banchetului funerar. Inventar: 5 castroane, 2 oale, 1 cană. 1. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Decorul constă într-un brâu alveolar dispus aproape de mijlocul vasului, iar sub buza rotunjită, la 1 cm se află un al doilea brâu. Pe fundul castronului am descoperit scheletul dezmembrat al unei păsări (?). Î 4 cm (Pl. 247/1; Tip. 2a). Inv. 10045; 2. Castron de formă tronconică, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Acesta a fost așezat pe fundul castronului, alături de un os 89

fragmentar. Î 4,5cm (Pl. 247/2; Tip. 1e). Inv. 10044; 3. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat şi puţin supraînălţat. Oala a fost depusă în jumătatea sudică a gropii, în apropierea vaselor deja amintite. Î 9 cm (Pl. 247/3; Tip. 1c). Inv. 10053; 4. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Aceasta era depusă în partea de sud a gropii. Î 8,1 cm (Pl. 247/4; Tip. 1e). Inv. 10050; 5. Castron lucrat la roată, de formă bitronconică, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Decorul se rezumă la două brâuri în relief, unul cu grosimea mai mare, dispus la 0,8 cm de buza vasului şi altul abia profilat, la mijlocul acestuia. Î 4 cm (Pl. 247/5; Tip. 2a). Inv. 10049; 6. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar şi bine profilat. Decorul constă într-un brâu lustruit cu motive rombice. Vasul a fost descoperit în sudul gropii, aproape de celelalte piese. Î 5 cm (Pl. 247/6; Tip. 2b). Inv. 10052; 7. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cărămizie, cu fundul inelar. A fost descoperit alături de vasele deja prezentate. Î 5,4 cm (Pl. 247/7; Tip. 2b). Inv. 10054; 8. Cană lucrată la roată, de formă bitronconică, din pastă fină, de culoare cenuşie închisă, cu fundul inelar. Vasul a fost descoperit în extremitatea sudică a gropii. Î 9,4 cm (Pl. 247/8; Tip. 4b). Inv. 10051. Mormântul 79. Incinerat în urnă cu capac (Pl. 248A). Urna constă într-o oală, iar capacul într-un castron. Artefactele din acest mormânt au fost recuperate de la un localnic, care le-a găsit în apele pârâului Tutova, acesta neputând însă oferi şi alte detalii. 1. Oală lucrată la roată, din pastă zgrunturoasă, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Decorul constă în trei linii incizate dispuse pe gâtul vasului. Î 13,2 cm (Pl. 248A/1; Tip.1a). Inv. 9881; 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 6 cm (Pl. 248A/2; Tip. 2b). Inv. 9882. Gropi În necropola de la Polocin au fost descoperite patru gropi, posibil cu destinaţie ritualică. Groapa 1. A fost descoperită în extremitatea nordică a S 9, la aproximativ 0,50 m de M 23. Aceasta a avut o formă aproape rotundă, cu D 1,40 m, cu pereţii oblici, ceea ce face ca fundul gropii să aibă D 0,60 m, fiind uşor albiat. Adâncimea maximă 3,20 m. Pe fundul acesteia a existat un strat consistent de cărbune. La suprafața stratului de cărbune au fost descoperite 22 fragmente osoase de Bos taurus cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 luni şi 6 fragmente osoase de Sus scrofa domesticus. Alături de acestea se mai afla şi o piatră de mari dimensiuni (Pl. 248B). În extremitatea nordică a S 8 au mai fost descoperite alte două gropi, posibil tot cu caracter ritualic. Este vorba de G 2 si G 3, aflate una lângă cealaltă. Groapa 2. De formă perfect rotundă, cu D 0,76 m, cu pereții drepţi şi fundul plat. Pe fundul gropii se găsea o scoică Unio pictorum, de dimensiuni apreciabile (Pl. 248C/1). Groapa 3. De formă rotundă (Pl. 249A), cu fundul plat. D 0,45 m. Pe fundul gropii am descoperit un vas fragmentar, lucrat la roată (Pl. 249A/1). Groapa 4. În apropierea M 51 şi M 52, la 0,30 m vest de acestea, am surprins conturul unei gropi de formă aproximativ ovală cu D max. 1,80xD min. 1,28 m. Adâncimea 2,90 m. În perimetrul gropii, mai ales spre centrul acesteia, am descoperit mai multe oase Bos taurus.

90

Passim În perimetrul necropolei, îndeosebi în cadrul secţiunilor, la diverse adâncimi, au fost descoperite o serie de obiecte, cum ar fi: 1. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 7,5 cm (Pl. 249B/1; Tip. 2b). Inv. 9413; 2. Cupă lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Recipientul este prevăzut cu două tortiţe de formă inelară. Î 9,3 cm (Pl. 249B/2). Inv. 9412; 3. Fragment dintr-o cană lucrată la roată din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul plat. Î 20 cm (Pl. 249B/3; Tip. 6). Inv. 9411; 4. Obiect de fier, cu destinaţie greu de precizat. L 9,3 cm (Pl. 250A/4); 5. Fragment de sticlă, trecută prin foc. Î 3,3 cm (Pl. 250A/5); 6. Mărgică polifaţetată de cornalină, trecută prin foc. L 1,8x1 cm. Aceasta se afla în apropierea M 6 (Pl. 249/6; Tip. 13a); 7. Mărgică poliedrică de cornalină, trecută prin foc, cu L 1,3 cm. Aceasta se afla în apropierea M 6 (Pl. 249/7; Tip. 13a); 8. Mărgică polifaţetată de cornalină, trecută prin foc. L 1x1 cm. Şi aceasta se afla în apropierea aceluiași mormânt (Pl. 249/8; Tip. 13a); Din perimetrul S 11 provin următoarele obiecte: 1. Două bucăţi de zgură. L 8,3 cm (Pl. 250B/1, 2); 2. Castron lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, cu fundul inelar. Î 6,3 cm (Pl. 250B/3; Tip. 2a). Inv. 9648. În perimetrul S 17 am descoperit: 1. Cârlig de pescuit de fier. L 10,2 cm (Pl. 251/1); 2. Fibulă de bronz, de modelul cu piciorul întors pe dedesubt, cu resortul din trei bucăţi şi o singură coardă (Pl. 251/2; Tip. 2a).

91

III. TIPOLOGIA INVENTARULUI Inventarul descoperit în cele trei necropole cuprinde peste 1.500 de piese încadrate în următoarele categorii: A. Accesorii vestimentare; B. Obiecte de toaletă; C. Obiecte de podoabă; D. Obiecte de uz casnic; E. Obiecte diverse; F. Recipiente de lut; G. Recipiente de sticlă; H. Ofrande alimentare. Cum era normal, catalogul descoperirilor a fost întocmit pe necropole, începând cu cea de la Bogdăneşti, continuând cu cele de la Pogoneşti și Polocin. În schimb, împărțirea pe categorii, tipuri și variante a fost realizată, pentru întregul inventar, indiferent de necropola din care provin piesele. Astfel, criteriile de clasificare a inventarului sunt aceleași pentru cele trei situri, iar grupele și subgrupele tipologice, stabilite, vor arăta cu claritate atât elementele commune, cât și cele care diferențiază necropolele Bogdănești, Pogonești și Polocin.

A. ACCESORII VESTIMENTARE Din această grupă fac parte următoarele categorii de piese: 1. Fibule; 2. Catarame. 1. Fibule În necropolele care fac obiectul lucrării, au fost descoperite 289 de morminte, de incineraţie şi înhumaţie, cu un inventar destul de bogat şi variat. Din totalul pieselor de inventar, fibulele, în număr de 50, ocupă un loc şi un rol important, cu precădere în stabilirea cronologiei interne a fiecărui cimitir. Din totalul pieselor, doar 38 de exemplare au stat la baza realizării tipologiilor, restul fiind atât de deteriorate încât nu au putut fi încadrate (Tab. 2). Din totalul pieselor întregi, 5 provin din morminte de incineraţie, diferenţa reprezentând-o cele recuperate din mormintele de înhumaţie sau secţiuni. Pe necropole, situaţia este următoarea: la Bogdăneşti, din cele 24 de fibule, întregi sau fragmentare, 16 provin din morminte de înhumaţie, din care 13 deranjate (M 12, M 18, M 31, M 46, M 64, M 85, M 91, M 108, M 110, M 113, M 123, M 125, M 139), 3 nederanjate (M 8, M 39), iar 8 exemplare provin din morminte de incineraţie (M 3, M 7, M 57, M 73, M 77, M 102, M 145). În privinţa pieselor care au făcut obiectul clasificării tipologice, din cele 16 piese întregi, 4 provin din morminte de incineraţie. În necropola de la Pogoneşti au fost găsite doar trei piese, din care una în M 25 de înhumaţie deranjat, iar două în M 33 nederanjat, iar la Polocin au fost scoase la lumină nu mai puţin de 23 de fibule (Mamalaucă 2013, p. 73-87), din care 21 provin din morminte de înhumaţie, 18 din morminte nederanjate (M 1, M 8, M 23, M 24, M 27, M 33, M 40, M 41, M 43, M 50, M 67, M 69), 3 din morminte deranjate (M 14, M 64) şi un singur exemplar provine dintr-un mormânt de incineraţie (M 59). La acestea se mai adaugă o fibulă descoperită în perimetrul secţiunii S 17. Au fost clasificate tipologic un număr de 19 piese, din care una a provenit dintr-un mormânt de incinerație, iar o altă piesă a fost descoperită în strat, restul de 17 provenind din morminte de înhumaţie. În toate cele trei necropole sunt şi situaţii în care au fost recuperate din gropile sepulcrale câte două fibule, cum ar fi: la Polocin, în 7 morminte, la Pogoneşti, doar într-o singură situaţie, iar la Bogdăneşti, în trei. În marea majoritate a cazurilor, două fibule au fost descoperite în morminte de înhumatie, deranjate sau nederanjate, există, însă, o situaţie în care într-un mormânt de incineraţie au fost descoperite două fibule (M 77) de la Bogdănești. 93

Tip 1. Fibule cu piciorul înfăşurat şi spirala resortului dintr-o singură bucată, în mai multe variante: 1a. Fibule cu corpul relativ lat pe întreaga lungime, uşor curbat, în secţiune sub formă de semicerc, cu excepţia zonei mediane unde este de formă rectangulară. Înfăşurarea resortului porneşte din partea de mijloc a axului spre extremitate, încheindu-se printr-un buton aplicat, după care este îndreptată, sub forma unei coarde simple, care trece pe sub partea superioară a corpului piesei, ajungând până la cealaltă extremitate a axului, de unde, sub formă de spirală, revine spre mijlocul axului, terminându-se mai apoi printr-un ac de prindere. Din această variantă fac parte 4 exemplare, unul descoperit în mormântul de înhumaţie M 123 (Pl. 100/1), din necropola de la Bogdăneşti, cel de-al doilea din mormântul de înhumaţie M 33 (Pl. 137A/1) de la Pogoneşti, punctul „La Movilă”. Ultimele două exemplare au fost descoperite în mormântul de înhumaţie M 24 (Pl. 181/1, 2), din necropola de la Polocin. Acest tip de fibulă este destul de răspândit în aria culturii Sântana de Mureș-Černjachov, mărturie stau exemplarele descoperite în necropola de la Mihălăşeni (Şovan, 2005, Pl. 71B/1, 2; Pl. 99B/1, 2), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 155, fig. 3C/2), Pietriş (Zaharia, Zaharia, Palade 1962, p. 595, fig. 7/2), Târgşor (Diaconu 1965, p. 263, M 182, Pl. CXIII/1), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 505, fig. 168/1; p. 536, fig. 191/2, 3; p. 549, fig. 202/2), Dodești (Teodor, 2015, p. 133, fig. 41/7), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 274, fig 32/1; p. 319, fig. 98/1.a, 98/2a.), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 207, fig. 10/2), Giurgiuleşti–Stâna lui Mocanu (Leviţki, Haheu, Vornic, Ciobanu 2005, p. 318, fig. 6/4), Slobozia–Chişcăreni (Levinschi 1997, p. 121, fig. 3/3). În clasificările germanului Oscar Almgren, modelul se află la poziţia 162 (Almgren, 1923). Acest tip de fibulă a avut o largă circulaţie în spaţiu şi destul de îndelungată în timp, încadrându-se din punct de vedere cronologic în intervalul 330–400 d.Chr. 1b. Fibule cu corpul uşor curbat, în secţiune rectangulare, având forma unui arc de cerc care se păstrează pe întreaga lungime. Este vorba de 5 exemplare de dimensiuni mici, lucrate din tablă subţire de cupru, prin martelare, din care unul a fost descoperit în mormântul de înhumaţie M 25 (Pl. 133B/1) din necropola de la Pogoneşti. Celelalte 4 piese au fost recuperate din necropola de la Polocin. Unul dintre exemplare mai păstrează încă butonii de la capetele axului, respectiv piesa din M 8, de înhumaţie, aceasta fiind aşezată pe omoplatul drept (Pl. 166C/1), în timp ce în alte două cazuri, respectiv la fibulele pereche din mormântul de înhumaţie M 14 (Pl. 170/1, 2), butonii s-au pierdut. Un alt exemplar a fost recuperat din mormântul de înhumaţie M 23 (Pl. 180B/1). La acest exemplar ar fi de semnalat faptul că are corpul mai puțin curbat, resortul rămânând dintr-o singură bucată. Piese similare sunt menţionate şi în alte necropole aparţinând culturii Sântana de Mureş–Černjachov, respectiv de la: Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 207, fig. 10/1; p. 244, fig. 66/6; p. 291, fig. 130/1, 2), Căscioarele, unde fibula este din argint (Mitrea, Preda 1966, p. 382, fig. 251/7), Poieneşti (Vulpe, 1953, p. 461, fig. 362/6), Pietriş (Palade 1962, p. 595, fig. 7/2), Bârlad-Valea Seacă (Palade, 2004, p. 621, fig. 255/4, 5; p. 629, fig. 261/1; p. 635, fig. 266/2), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 171B/1), Târgșor (Diaconu 1965, p. 234, Pl. LXXXIV/3; p. 280, Pl. CXXX/1), Ștorobăneasa-C.A.P. 9 Mai (Pătrașcu 2005, fig. 3/3, p. 32), Obârşeni– Voineşti (Mitrea 1969, p. 226, fig.5/2). Foarte apropiate tipologic de fibula din M 23 sunt fibulele din M 127, M 228, M 267 de la Budeşti (Vornic, 2006, p. 393, fig. 85/6; p. 403, fig.95/5; p. 408, fig. 100/7; p. 425, fig. 117/1). 1c. Fibule cu corpul uşor arcuit, în secțiune rectangulare, obţinute prin martelare din bucăți de tablă de bronz. Spirala este dintr-o bucată cu o singură coardă. Din această categorie fac parte 4 piese întregi sau fragmentare, 2 din mormintele de înhumaţie M 110 (Pl. 92B/1) de fier, iar o alta de bronz, descoperită în M 125 (Pl. 101B/2), din necropola de la Bogdăneşti. Celelalte 2 provin din necropola de la Polocin, punctul „Islaz”, respectiv din mormântul de înhumaţie M 67 (Pl. 231B/1), aceasta fiind depusă pe omoplatul stâng, în timp ce pe cel drept 94

se afla o altă fibulă, greu însă de încadrat din punct de vedere tipologic, ca urmare a faptului că o bună parte din piesă este distrusă şi din M 69, din care însă s-a păstrat doar jumătate din arc şi ac (Pl. 235B/2). Piese similare, din punct de vedere tipologic, au mai fost descoperite la Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 194/1; Pl. 269A/1), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 437, fig.107/3; p. 646, fig. 274/1,2), Miorcani (Ioniţă 1977, R 43/1), Budeşti (Vornic 2006, p. 395, fig. 87/14) 1d. Fibulă cu corpul turnat, în secţiune rectangular, respectiv în partea superioară şi inferioară, iar zona mediană în secţiune de formă triunghiulară. O singură fibulă se încadrează în această categorie şi a fost descoperită în necropola de la Polocin, în mormântul de înhumaţie M 69 (Pl. 235B/1). Piesa a fost depusă pe omoplatul drept, iar pe cel stâng se afla o fibulă de un alt tip. Fibule similare au fost descoperite şi în necropolele de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 256, fig. 6/1), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 10/1; Pl. 157A/1; Pl. 170/1, 2), Târgșor (Diaconu 1965, p. 224, Pl. LXXIV/1), Gherăseni (Diaconu 1977, p. 442, fig. 9/1), Miorcani (Ioniţă 1977, R 84/5) şi în aşezarea de la Iași-Nicolina (Ioniţă 1985, p. 43, fig. 11/2). Acest tip de fibulă a avut o perioadă lungă de timp în care a circulat, făcând parte din fibulele de origine nord-pontică (Ioniţă 1992). Sunt prezente în perioada de sfârşit a secolului III şi la începutul secolului următor, respectiv în etapa C2b şi începutul etapei C3. 1e. Fibule cu corpul arcuit, cu piciorul pentagonal în jumătatea inferioară, iar în partea superioară, în secțiune rectangulară sau semicirculară. Resortul este dintr-o singură bucată, cu o coardă, iar la capetele axului sunt prevăzute cu butoni. Au fost descoperite 2 exemplare, unul în necropola de la Bogdăneşti, mormântul de înhumaţie M 85 (Pl. 71/1), iar al doilea provine de la Polocin din M 43 de înhumaţie (Pl. 206/1). Fibule cu piciorul pentagonal, din această variantă, au mai fost descoperite şi în necropolele de la: Fântânele (Marinescu, Gaiu 1989, p. 139, fig. 3/ 1, 2; 3B/2; 4/1; Gaiu 1995, p. 162, Pl. V/1), Mihălăşeni (Şovan, 2005, Pl. 49C/1; Pl. 248A/1), Miorcani (Ioniţă 1974, p. 86, fig 1/1), Barcea (Ţau, Nicu 2010, p. 108, Pl. 3/1), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 292, fig. 132/1), Târgșor (Diaconu, 1965, p. 281, PL. CXXXI/8), Lăceni-Cioroaica (Mirea 2005, p. 40, fig. 3/1,2), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 624, fig. 257/2), Dodești (Teodor 2015, p. 133, fig. 41/10), Sântana de Mureş (Kovács 1912, fig. 71/1a,1b; fig. 78/2a, 2b), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 248, fig. 11/3), Giurgiuleşti–Stâna lui Mocanu (Leviţki, Haheu, Vornic, Ciobanu 2005, p. 318, fig. 6/3), Zamciogi-Valea Tișovei (Vornic, Ciobanu, Tabuncic 2014, fig. 11, p. 89). Fibule care fac parte din aceaşi categorie au fost descoperite şi în cimititul numărul 1 de la Bratei (Bîrzu 1973, p. 306, Pl XXV/4), precum şi în Ungaria, la Csongrad (Parducz 1959, pl. IX/17), Orosháza şi Szentes-Kajan (Parducz 1950, pl. LX/5 și LXII/3). Foarte multe asemenea exemplare au fost descoperite în Moravia (Peškař 1972, p. 110 şi urm., fig. 21 şi urm.; Tejral 1975, fig. 2, 10, 11; 3, 3; 7, 9). În privinţa acestui tip de fibulă trebuie remarcat faptul că, în tipologia lui O. Almgren, se află la poziţia 159 (Almgren 1923), iar la A. K. Ambroz sunt încadrate în grupa 16, sub grupa I, seria Europa Centrală (A. K. Ambroz, 1966, p. 58, fig. 3). Acest model a avut o circulaţie îndelungată pe o arie foarte largă. Sunt întâlnite începând cu secolul III d.Chr. în cadrul culturii Przeworsk (Kaczanowscki 1987, Pl. II,1; VI, 4), în zona Tisei şi a Câmpiei Panonice, în mediul sarmaţilor iazigi (Vaday 1989, p. 86-87), dar si în regiunea Tisei superioare, pe teritorul de vest al Ucrainei. (Kotigoroško, 1995, p. 156). Piese similare au fost scoase la iveală şi în siturile cercetate în zonele din nordul Mării Negre (Symonovič, 1955, fig. 6/2 şi Tichanova 1957, p.184, fig. 9/3). În Transilvania, la limita de vest a manifestării culturii Sântana de Mureş, exemplarele descoperite în situl arheologic de la Fântânele ,,Rât” datează de ,,la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea” (Tejral 1988, p. 225; Garam, Vaday 1990, p. 171) Astfel, se poate afirma că acest model începe să circule pe o întinsă arie încă din secolul III d.Chr. şi pe întregul parcurs al secolului IV d.Chr. şi posibil 95

chiar la început de secol V. Tip 2. Acest tip de fibulă se caracterizează prin corpul relativ îngust, iar în secţiune apare sub formă triunghiulară sau semicirculară. Resortul de lungimi diferite, este format din trei bucăţi, din care doar partea centrală este activă, cele laterale având doar un rol decorativ, sau din trei bucăţi în care două sunt active. 2a. Fibule cu corpul îngust, în secţiune triunghiular sau semicircular, cu resortul lung, din două bucăţi din care doar una activă, cu o singură coardă. În perimetrul celor trei necropole au fost descoperite 8 exemplare, din care 2 provin de la Bogdăneşti, din mormântul de înhumaţie M 113 (Pl. 95B/1) şi mormântul de incineraţie M 77 (Pl. 66/1), un altul a fost recuperat din mormântul de înhumaţie M 33 (Pl.137A/2) de la Pogoneşti, iar 5 piese provin de la Polocin. Este vorba de mormintele de înhumaţie M 33, depusă pe omoplatul stâng (Pl. 190B/2), M 40, unde au fost descoperite două exemplare, aproape identice (Pl. 202/1, 2). Posibil din aceeaşi categorie să facă parte şi fibula din M 59 de incineratie. Corpul este similar cu cel al fibulelor prezentate anterior, dar din resort s-a păstrat doar partea activă, celelalte două segmente decorative lipsind. Axul este, de asemenea, fragmentar (Pl. 223/1). La acestea se mai adaugă o fibulă recuperată din S 17 (Pl. 251/2). Exemplare similare au mai fost găsite şi în necropolele de la Miorcani (Ioniţă 1977, R 50 a/1, 2), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 301/6; Pl. 182A/1; Pl. 216B/1), Miorcani (Ioniță 2017, p. 181, fig. 3/1), Barcea (Ţau, Nicu 2010, p. 108, Pl. 3/6), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 432, fig. 102/4; p. 447, fig. 116/4,5; p. 532, fig. 188/1; p. 534, fig. 190/4; p. 583, fig. 206/6; fig. 228/3, 4), Dodești (Teodor 2015, p. 133, fig. 41/5), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 280, fig. 107/3), Kosanovo (Kravcenko 1967, Pl. IX/2, 3, 18). 2b. Fibule cu piciorul înfăşurat şi spirala resortului din două bucăţi, ambele active. Partea centrală a resortului este, din punct de vedere al construcției, identică cu cele întâlnite în varianta 2a, dar la cel de-al doilea segment înfăşurarea porneşte de la extremitatea axului, dublează coarda, continuându-se pe cealaltă parte a axului, până la capăt. La extremităţile axului sunt prevăzuți butoni. Au fost descoperite 3 exemplare, din care 2 în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 8 (Pl. 11/1) şi M 18 (Pl. 21A/1), la care se mai adaugă piesa din M 64 (Pl. 228/1) de la Polocin. La aceasta din urmă se remarcă prezenţa a două segmente mai lungi ale spiralei, însumând nu mai puţin de 16 spire, cel puţin pe o parte a arcului, cealaltă jumătate lipsind însă. Piese similare au mai fost descoperite şi în alte necropole, cum ar fi la: Barcea (Ţau, Nicu 2010, p. 108, Pl. 3/I4, Pl. 3/I.3), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 270, fig. 23/3a; p. 310, fig. 83/2), Târgșor (Diaconu 1960, p. 64, fig. 11/3), Târgșor (Diaconu 1965, p. 182, Pl. XXXIII/3), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 280, fig. 107/3, 4), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 448, fig. 117/4; p. 534, fig. 190/4; p. 609, fig. 244/3), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 34/1; 202B/1, 2; Pl. 225A/1; Pl. 302/7), Lunca (Dragomir 2001, p. 161, M 18, fig. 18/8), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan, 1993, p. 179, fig. 23A/1), Budeşti (Vornic 2006, p. 376, fig. 68/3; p. 424, fig. 116/1), Slobozia–Chişcăreni (Levinschi 1997, p. 121, fig. 3/11), Izvorul (Mitrea, Preda 1966, p. 336, fig. 196/1), Cacaleţi (Rădulescu, Ionescu 1963, p. 178, fig. 3/6). În privinţa încadrării cronologice există o serie de păreri, care în linii mari coincid. Astfel, A. K. Ambroz consideră că acest model a circulat ,,la sfârşitul secolului III şi în prima jumătate a secolului IV (Ambroz, 1966, p. 63), iar cercetătorul ieşean I. Ioniţă include acest model în etapa a doua a culturii Sântana de Mureş-Černjachov ce cuprinde intervalele C2 târziu şi C3a” (Ioniţă, 1992, p. 82). 2c. Fibulă cu piciorul întors pe dedesubt, cu corpul în secţiune, rectangular în partea inferioară a piciorului şi semicircular în partea superioară, realizat din tablă de bronz, prin martelare, cu resortul din două bucăţi, ambele active. Din această categorie face parte piesa din mormântul de incineraţie M 145 (Pl. 113/1), descoperită la Bogdăneşti. 96

În privinţa răspândirii trebuie să remarcăm că numărul exemplarelor semnalate în alte situri este destul de mic. O piesă care se apropie, într-o oarecare măsură, de acest model, provine din necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 520, fig. 179/3). 2d. Fibulă cu corpul îngust, în secţiune sub formă de trunchi de piramidă, cu piciorul trapezoidal, având resortul din trei segmente, din care doar unul activ. A fost descoperită o piesă în mormântul de înhumaţie M 46 (Pl. 44B/1) de la Bogdăneşti. Piese similare sunt semnalate în necropolele aparţinând culturii Sântana de Mureş de la Bârlad–Valea Seacă (Palade 2004, p. 485, fig. 151/2; p. 512, fig. 174/1, 2), Miorcani (Ioniță 1974, p. 86, fig. 4), Budeşti (Vornic 2006, p. 377, fig. 69/ 7, 424, fig. 116/4, p. 426, fig. 118/12) și Nikolaevka (Ioniță 1992, Abb. 2, 10). În privinţa încadrării cronologice, părerile specialiștilor în mare parte coincid. Astfel A. K. Ambroz consideră că acest model a circulat ,,la sfârşitul secolului III şi în prima jumătate a secolului IV (Ambroz, 1966, p. 63), iar cercetătorul ieşean I. Ioniţă include acest model în etapa a doua a culturii Sântana de Mureş-Černjachov, ce cuprinde intervalele C2 târziu şi C3a” (Ioniţă, 1992, p. 82). În necropola de la Budești aceste fibule sunt încadrate în tipul 4b, apărând în partea de est a sectorului inițial de înmormântare, aparținând fazei I de funcționare (Vornic 2006, p. 240). Tip 3. Fibule cu semidisc şi placă pentagonală la picior și o singură spirală. Acest model de fibule au în partea superioară o placă semicirculară, iar în cea inferioară una pentagonală. Legătura dintre cele două plăci se realizează prin intermediul unei tije arcuite, triunghiulare în secţiune. Au fost descoperite 4 exemplare, din care 2 la Bogdăneşti în M 12 de înhumaţie (Pl. 18/1) şi în mormântul de incineraţie M 57 (Pl. 51C/1). În privinţa resortului remarcăm că s-a păstrat doar la exemplarul din M 57, fiind vorba de unul scurt, format din şase spire, cu o singură coardă. Portagrafa la ambele exemplare este amplasată în ultima treime a piciorului. Din cele două fibule, doar una are decor, care se rezumă la două inele de argint, din sârmă torsionată, dispuse la capetele tijei care face legătura dintre semidisc şi piciorul pentagonal. În necropola de la Polocin au fost descoperite alte 2 exemplare fragmentare, ambele în mormântul de înhumaţie M 50 (Pl. 212/1, 2). Piesele au fost depuse pe omoplaţi. Portagrafa nu s-a păstrat la niciunul din cele două exemplare, în consecinţă, nu ne putem pronunţa asupra acestui aspect. Plăcuţele semicirculare au fost prevazute cu câte un buton de mici dimensiuni. Acest tip de fibule a apărut în partea finală a culturii Sântana de Mureş şi sunt mai des întâlnite în aria vestică a culturii, dar nu lipsesc nici în răsărit. Exemplare din aceeaşi categorie, cu unele mici diferenţieri de formă, de bronz sau argint, au mai fost descoperite în necropolele de la Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 163 B/1, 2; Pl. 263/1), Barcea, unde însă piesa a fost acoperită cu o foiţă de aur (Ţau, Nicu 2010, p. 109, Pl. 4/6), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 263. fig. 87/3; p. 266, fig. 91/1; Alexandru Odobescu, p. 369, fig. 238/1), Târgșor (Diaconu 1965, p. 243, Pl. XCIII/3, 4), Iveşti-Vaslui (Palade 1970, p. 75), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 12/7, 13), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 267, fig. 30/5), Lunca (Dragomir 2001, p. 166, fig. 23), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 288-289, fig. 52/3a, b, c, fig. 52/4a, b, c; p. 296-297, 62/3a, b, c; p. 298, fig. 66; p. 303, fig. 74/2a, 2b, 74/3a, 3b), Fântânele (Gaiu 1995, p. 162, Pl. V/10). La O. Almgren găsim acest model la poz. 182 (Almgren 1923), iar în lucrarea rusului Ambroz în Tab. 13, poz. 10 (Ambroz 1966). Majoritatea specialiştilor, încă din stadiul de început al cercetărilor din complexele aparţinând culturii Sântana de Mureş au susţinut, că acest tip de fibulă, se găseşte,,numai în mormintele mai târzii ale culturii Sântana” (Ioniţă 1966, p. 233), iar în lucrarea „Necropolele din secolul al IV-lea din Muntenia” (Mitrea, Preda, 1966, p. 138) se afirmă: ,,după câte ne sugerează descoperirile din cadrul culturii Černjachov, fibulele cu placa semicirculară par sa fie cele mai târzii” şi aceştia nu s-au înşelat. În privinţa încadrării cronologice aceasta este susţinută şi de descoperirea unor artefacte cu cronologie bine stabilită. Ne referim, în primul rând, la monede asociate cu astfel de obiecte, precum şi 97

alte materiale arheologice. În acest sens, extrem de important, cel puţin pentru piesele descoperite în Transilvania, este tezaurul de la Valea Strâmbă, în care există o asemenea piesă, încadrarea făcându-se cu ajutorul unei monede din vremea împăratului Graţian (Székely 1945, p. 95-99). În Muntenia, fibula descoperită în necropola de secol IV d. Chr., de la Mogoşani, poate fi încadrată cronologic cu ajutorul monedei de la Iulian Apostatul (Diaconu, 1969, p. 388, fig. 15/8; 1970, fig. 15/8). De asemenea, tot în Transilvania, în situl din localitatea Fântânele, fibula din M 16 este încadrată cronologic „în ultima treime a secolului al IV-lea şi la începutul secolului V ” (Kazanski, 1984, p. 8). Tip 4. Fibule cu portagrafa fixă, în mai multe variante: 4a. Fibulă cu portagrafa fixă şi spirala dintr-o singură bucată. Este vorba de o fibulă care face parte din categoria celor cu corpul în bandă, dintr-o singură bucată şi puternic arcuit, sub forma literei D, iar resortul, de asemenea dintr-o singură bucată, fiind prevăzut la capete cu butoni. Pe întreaga suprafaţă a corpului există un decor din arcuri de cerc dispuse succesiv. Acest decor se opreşte în zona piciorului. Piesa face parte din inventarul M 41 de înhumaţie, nederanjat, orientat N-S (Pl. 203/1). Acest model de fibulă nu este întâlnit în niciunul din complexele arheologice Sântana de Mureş–Černjachov, atât de la est, sud şi vest de Carpaţi. O fibulă asemănătoare cu cea aflată în discuţie, a fost descoperită în situl arheologic de la Pădureni, fiind încadrată de către descoperitor în intervalul secolelor II-III p.Chr. (Morintz, Bichir, 1959, fig. 3/2, p. 492). După cum arătam mai sus, fibula se încadrează în categoria celor cu piciorul întors pe dedesubt, tipul roman, prezentând arcul puternic curbat, realizat aproape întotdeauna din tablă subţire de bronz, prin martelare. Interesant este că acest tip apare mai ales în oraşe, castre, sate, vile şi necropole din Dacia (Diaconu, 2003, p. 234), pătrunzând mai apoi treptat şi în mediul dacilor liberi din vest, sud şi est, inclusiv în mediul Przeworsk. Din punct de vedere cronologic a circulat în Dacia, în intervalul 160-250 p.Chr., dar ,,nu a fost atestată în asezările şi necropolele culturii Černjachov–Sântana de Mureş” (Diaconu 2003, p. 235). În ce împrejurări acest artefact apare, la distanţă de un secol de la perioada în care a circulat, este greu de spus. Cert este că piesa descoperită în M 41 se afla în momentul cercetării mormântului undeva cu circa 10 cm mai sus de schelet, am putea spune în pământul de umplutură. Este posibil să se fi aflat la nivelul de călcare, din momentul realizării gropii, fiind aruncată când groapa a fost umplută parțial cu pământ. Demn de semnalat este faptul că, nu la mare distanţă de necropolă, se află o aşezare care a fost cercetată sumar în urmă cu câţiva ani, în perimetrul căreia au fost descoperite mai multe fragmente ceramice, care pot fi încadrate în perioada dacilor liberi, respectiv în secolele II-III p.Chr. Sigur, urmează ca în anii viitori să verificăm printr-o cercetare sistematică dacă acest lucru se confirmă, iar dacă da, prezenţa acestei piese ar putea să îşi găsească explicaţia. 4b. Fibulă cu portagrafa fixă, picior trapezoidal, cu o placă de formă pătrată în partea superioară a corpului. Placa, de care este prinsă portagrafa, este împărţită în două câmpuri, printr-o linie mediană, fiecare câmp fiind prevăzut cu cercuri concentrice. Aceasta și arcul care face legătura între picior și placă sunt decorate cu cerculeţe ştanţate. Piesa a fost descoperită în mormântul de incineraţie M 3 (Pl. 6/1), din necropola de la Bogdăneşti. De remarcat este că acest gen de fibulă este unic pe teritoriul Romaniei şi nici în literatura de specialitate, care face referire la cercetări din situri arheologice aparţinând culturii Sântana de Mureş-Černjachov nu este semnalată. În consecinţă, ne este foarte greu să facem trimiteri legate de încadrarea cronologică şi tipologică a acestei piese. 4c. Fibulă cu portagrafa fixă, picior pentagonal, placa din partea superioară de formă aproape semicirculară, resortul dintr-o bucată, cu o singură coardă și arcul puternic curbat, iar în secţiune, pentagonal. O asemenea piesă a fost descoperită în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de înhumaţie M 91 (Pl. 77/1). Şi acest model este extrem de rar întâlnit, o piesă oarecum asemănătoare, însă cu placa din zona resortului de formă pătrată şi cu arcul în 98

secţiune triunghiular a fost descoperită în necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, M 91, fig. 97/1). Un alt exemplar, semnalat în necropola de la Kosanovo (Kravčenko 1967, p. 180, fig 75/9; Diaconu 2003, p. 306, Pl. VIII; Ioniţă 1994-1995, p. 157, Abb.3/2). Din punct de vedere cronologic, fibula este încadrată la graniţa dintre etapele C2 şi C3. 4d. Fibulă cu piciorul romboidal cu portagrafa înaltă, turnată. Acest tip de fibulă are corpul arcuit, în secțiune semicircular, uşor înclinat în apropierea resortului. Resortul este dintr-o singură bucată, iar la capetele axului se află butoni. În perimetrul necropolei de la Bogdăneşti, au fost descoperite două asemenea piese, ambele în mormântul de înhumaţie M 39 (Pl. 39/1, 2). Acest tip de fibulă nu este des întâlnit în siturile aparţinând culturii Sântana de Mureş. Un exemplar a fost descoperit în necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 421, M 71, fig. 91/1) şi două exemplare în necropola de sec IV d.Chr. de la Sultana (Isăcescu, Ionescu 1976, p. 187, Pl. IV/9, 10). Cercetătorul german Mechthild Schulze-Dörrlamm include această categorie de fibule în tipul “Kiev”, menţionând exemplarele descoperite la Kiev și Kertsch, iar pe teritoriul Germaniei la Ebesberg (Dörrlamm 1986, p. 655, Abb. 76/,2, 3, 4, p. 671, Tabelle 1/23). Din punct de vedere cronologic, cercetătorul german încadrează acest model undeva începând cu secolul al V-lea până dincolo de jumătatea acestuia. Tabelul nr. 2. Tipologie fibule. Tip/Variantă a

Bogdăneşti

Pogoneşti

Polocin

Total

1

1

2

4

1

4

5

2

4

1

1

1

2

5

8

1

3

1b 1 1c

2

1d 1e 2a 2b 2 2c 2d 3

1 2

1

2 1

1

1

1

2

4 4a 4

4b 4 4c 4d

Total

2

4

1

1

1

1

1

1

2

2

16

3

19

38

În mormintele M 1, M 27, M 33, M 67 din necropola de la Polocin, au mai fost descoperite fragmente din fibule despre care, datorită stării de conservare precare în care se află, nu putem oferi foarte multe informaţii. Fragmentul din M 1 (Pl. 163/1) se rezumă la o 99

parte din resort şi ac, aceeaşi situaţie fiind întâlnită şi în cazul fragmentelor din M 27 (Pl. 185B/1). Fragmentul din M 33 provine dintr-o fibulă cu corpul arcuit, realizată din tablă de bronz prin martelate, cu arcul rupt, posibil format iniţial din trei segmente, din care doar unul activ (Pl. 190/1). Fragmentul din M 67 provine din corpul unei fibule de dimensiuni medii, realizată din tablă de bronz, prin batere, în secţiune rectangulară (Pl. 231B/2). În necropola de la Bogdăneşti-Fălciu numărul fragmentelor de fibulă la care nu se poate face încadrare tipologică este mai mare. Menționăm aici un fragment din partea inferioară a unei fibule, probabil din modelul celor cu capetele în formă de bulbi de ceapă, descoperit în M 102 de incineraţie (Pl. 82B/1). Din ea s-a păstrat doar aproximativ jumătate din corp, incluzând aici şi portagrafa. Din mormintele de incineraţie M 7 (Pl. 10B/1) şi de înhumaţie M 31 (Pl. 32/1) provin trei fragmente unul din corpul unei fibule, iar celelalte din resort. La acestea se mai adaugă alte câteva fragmente care provin din mormintele: M 64 (Pl. 56/2), M 73 (Pl. 62A/1), M 77 (Pl. 66/1, 2), M 108 (Pl. 90C/4), M 139 (Pl. 110/1). 2. Catarame În cele trei necropole au fost descoperite 37 de catarame întregi sau fragmentare (Tab. 3), din care 25 provin din necropola de la Bogdăneşti-Fălciu, o piesă fiind astăzi dispărută. Cinci din cele 25 de catarame au fost recuperate din morminte de incinerație. În necropola de la Pogonești au fost descoperite 5 exemplare, din care unul s-a pierdut, iar alte 7 provin din situl arheologic de la Polocin, din care o piesă a fost găsită într-un mormânt de incinerație. Din cele 37 de exemplare, întregi şi fragmentare, 20 sunt de bronz, aflate într-o stare de conservare relativ bună, iar alte 17 sunt de fier, puternic afectate de trecerea timpului și condițiile din sol. Din totalul mormintelor în care s-au descoperit catarame, în 27 avem de-a face cu morminte de înhumaţie, iar în 5 de incineraţie. Având în vedere faptul că o parte din piese se află într-o stare de conservare precară, la realizarea tipologiei au fost utilizate doar 29 de catarame. În funcție de o serie de particularități, cataramele ar putea fi încadrate în următoarele tipuri şi variante: Tip 1. Catarame cu veriga oval-circulară: 1a. Catarame de dimensiuni mici, cu veriga oval-circulară, uşor îngroşată în partea anterioară şi subţiată în partea de care este prins spinul. Acesta, în secţiune, este dreptunghiular, cu vârful uşor ascuţit si puţin îndoit. Acest model a fost semnalat în două morminte din necropola de la Bogdăneşti, în M 12 de înhumație (Pl. 18/2), respectiv în M 33 (Pl. 191/3) din necropola de la Polocin. Piese similare au fost găsite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 398, fig. 69/1; p. 485, fig. 151/3; p. 582, fig. 227/2), Bratei (Bîrzu 1973, Pl. XXXIV/5); Mogoşani (Diaconu 1970, fig.13/4), Mihălăşeni (Şovan, 2005, Pl. 60/3; Pl. 262C/3), Târgșor (Diaconu 1965, p. 163, Pl. XIII/3), Cacaleţi (Rădulescu, Ionescu 1963, p. 178, fig. 3/7), Archiud (Gaiu 1999, p. 302, fig. XV/4), precum și la Gavrilovka (Tejral 1986, Abb. 3/ 12; Sovchoz Sevastopolkij, Abb. 5/13; Inkerman, Abb. 5/14), Gościszewo (Godlowski 1970, Plate IX/12). 1b. Catarame cu veriga de formă oval-circulară, de dimensiuni medii, îngroşată mai puternic în partea anterioară şi pe laterale şi subţiată în zona de prindere a spinului. Acesta este mai lat şi puțin mai gros decât tipul prezentat anterior, cu capătul prelungit şi îndoit peste partea anterioară a inelului. Au fost descoperite 2 exemplare, ambele provenind din necropola de la Bogdăneşti, respectiv o piesă din M 58 de incineraţie (Pl. 52B/1), iar cea de-a doua din M 64 de înhumaţie (Pl. 56/2). Această variantă de cataramă este frecventă în aria culturii Sântana de Mureş– Černjachov, mărturie stau descoperirile de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 415, fig. 85/3), Dodești (Teodor 2015, 135, fig. 43/2), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 244/3; Pl. 272 B/1), Hănești (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 185, fig. 28/37), Gherăseni (Diaconu 1977, p. 442, 100

fig. 9/7), Iugani (Bobi 1985, p. 224, fig. 12/3). Tip 2. Catarame cu veriga ovală, în mai multe variante: 2a. Catarame cu veriga uşor ovală, cu partea anterioară a inelului îngroşată, spinul de formă rectangulară, cu lăţimea şi grosimea diferită. Spinul nu depăşeşte, în lungime, diametrul minim al cataramei. Au fost descoperite 3 piese, 2 în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de înhumaţie M 48 (Pl. 45/1), respectiv de incineraţie M 55 (Pl. 50B/2) şi în M 59, de incineraţie (Pl. 223/2), din necropola de la Polocin. Exemplare care aparțin aceluiași tip au fost descoperite în multe din necropolele de sec. IV d. Chr. din întreg arealul culturii Sântana de Mureş-Černjachov, cum ar fi la: BârladValea Seacă (Palade 2004, p. 446, fig.115/2; p. 567, fig 214/1; p. 573, fig. 218/7), Budeşti (Vornic 2006, p. 347, fig.39/1), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 155, fig. 3B/1), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 244, fig. 66/4), Urleasca (Mitrea, Preda 1966, p. 357, fig. 225/2), Târgșor (Diaconu 1965, p. 277, Pl. CXXVII/6). 2b. Catarame cu veriga puternic ovalizată, cu partea anterioară îngroşată, cu locul de prindere a spinului subţiat. Spinul în secţiune rectangular, are lungimea mai mare, astfel încât este îndoit peste o bună parte din circumferinţa verigii. Au fost descoperite 3 exemplare, din care 2 în necropola de la Bogdăneşti, respectiv în mormintele de înhumaţie M 25 (Pl. 26B/1) şi M 89 (Pl. 75/1), iar o piesă provine din necropola de la Polocin, din M 14 de înhumaţie (Pl. 170/3). Exemplare care fac parte din aceeaşi variantă au fost descoperite şi în alte situri, cum ar fi: Târgșor (Diaconu 1965, p. 274, Pl. CXXIV/3; p. 280, Pl. CXXX/3a), Apahida (Horedt, Protase 1972, tabel 48/1), Sultana (Isăcescu, Ionescu 1976, p. 187, Pl. IV/5), Mitreni (Ferche 1966, p. 151, fig 4/3), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 266, fig. 29/3), Săbăoani (Ursachi 1994, p. 271, fig. 8/2), Miorcani (Ioniţă 1974, p. 87, fig. 2/5), Barcea (Ţau, Nicu 2012, p. 123, Pl. 2/2.1), Mărtineşti (Bobi 1985, p. 224, fig. 12/5), Archiud (Gaiu 1999, p. 306, fig. XIX/10), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 528, fig. 184/1; p. 550, fig. 203/2; p. 590, fig. 233/10; p. 640, fig. 269/5), Budeşti (Vornic 2006, p. 347, fig. 39/2; p. 373, fig. 65/10; p. 378, fig. 70/1; p. 428, fig. 120/12), Bratei (Bîrzu 1973, Pl. XXXIV/6), Mogoşani (Diaconu 1970, fig.13/5, 13, 14), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 140/1; Pl. 229C/1; Pl. 249E/3), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 185, fig. 28/36), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 288, fig. 122/1; Olteni, p. 306,fig. 158/2; Izvorul, p. 328, fig. 188/4), Moara (Emandi 1976, fig. 6/2), Târgșor (Diaconu 1965, p. 235, Pl. CXXXV/1; p. 259, Pl. CIX/10). Piese similare dintr-o perioadă ceva mai târzie, de sfârşit a culturii, au fost descoperite la Tape Malajdok (Tejral 1986, Abb. 9/8; Zabieniec, Abb. 10/ 7; Kostelec na Hane, Abb. 11/6, 8), Bornice (Godlowski 1970, Plate IX/11). 2c. Catarame cu veriga ovală şi placa de prindere a curelei de formă dreptunghiulară. Această categorie de piese are partea anterioară relativ îngroşată, iar porţiunea de prindere a spinului şi plăcuţei puţin subţiată. Spinul este de formă rectangulară şi uşor îndoit peste o parte din verigă. Plăcuţele de prindere ale curelei sunt prevăzute cu una, două găuri pentru nituri. Au fost descoperite 3 catarame, atât în necropola de la Bogdăneşti, unde este vorba de 2 piese, în mormintele de înhumaţie M 74 (Pl. 62B/1) şi M 88 (Pl. 74/1), cât și în cea de la Polocin, în mormântul de înhumaţie M 43 (Pl. 206/2). Piese similare au fost descoperite şi în siturile de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 401, fig. 72/1; p. 442, fig. 112/1; p. 502, fig. 166/4; p. 538, fig. 193/2; p. 562, fig. 210/2; p. 574, fig 219/2; p. 590, fig. 233/11), Barcea (Ţau, Nicu 2012, p. 124, Pl. 3/2.3b), Budeşti (Vornic 2006, p. 428, fig. 120/11, 21, 23), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 13/1), Pietriş (Zaharia, Zaharia, Palade 1962, p. 595, fig. 7/7), Săbăoani (Ursachi 1994, p. 271, fig. 8/1), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 78B/2; Pl. 82/1; Pl. 238C/2; Pl. 244/2), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 269, fig. 94/1; p. 301, fig. 150/1; Urleasca, p. 357, fig. 225/3; Alexandru Odobescu, 101

p. 369, fig. 238/6), Târgșor (Diaconu 1965, p. 259, Pl. CIX/9; p. 276, Pl. CXXVI/6; p. 279, Pl.CXXIX/7), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 258, fig. 5/1a; p. 290, fig. 52/7), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 243, fig. 6/7; p. 268, fig 31/6), Izvoare (Vulpe 1957, p. 307, fig. 328/4), Archiud (Gaiu 1999, p. 305, fig. XVIII/2), dar şi în alte zone şi într-o perioadă ceva mai târzie, respectiv la Tape Malajdok (Tejral 1986, Abb. 9/9; Zagyvarekas, Abb. 9/14; Dobrodzien, Abb. 10/11; Zlechov, Abb. 12/12; Ranževoe, Abb 3/2; Bajiv, Abb. 3/1; Kosanovo, Abb. 3/7). Din punct de vedere cronologic acest tip de catarame a fost larg răspândit în perioada de maximă înflorire a culturii, respectiv în segmentul de timp C3, dar se pare că şi în perioada imediat următoare, respectiv în faza D1. 2d. Catarame cu veriga ovală, cu spinul masiv şi placa de prindere a curelei de formă ovală. Grosimea inelului, în comparaţie cu dimensiunile piesei, nu este foarte mare. Spinul este de formă rectangulară, uşor faţetat şi cu vârful puţin prelungit peste verigă. Este piesa cea mai elaborată şi a fost descoperită în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de incineraţie M 3 (Pl. 6/2). Piese similare au fost descoperite şi în necropolele de la: Târgșor (Diaconu 1965, p. 284, Pl. CXXXIV/1) şi Miorcani (Ioniţă 1974, p. 87, fig. 2/7). Se pare că această variantă a avut o circulaţie, în timp, mai îndelungată „dar în cadrul culturii Sântana de MureșČernjachov, ca şi în teritoriile germanice, de mai la vest, sunt caracteristice doar pentru perioada C3” (Tejral 1986, p. 182). Important de remarcat este faptul ca materialul din care se fabricau aceste piese este un aliaj local, caracteristic pentru regiunea Mării Negre” (Barceva, Voznesenskaja, Cernych 1972, 90 ff) ceea ce ne permite să acceptăm că prelucrarea acestor artefacte posibil să se fi realizat în atelierele mesteşugarilor din zona mai sus-menţionată, ilustrând prin aceasta o contopire tot mai pronunţată a elementelor locale cu cele alogene. Tip 3. Cataramă cu veriga circulară şi placa dreptunghiulară. Piesa are inelul în partea anterioară destul de gros, iar în partea de prindere a spinului şi plăcii mult subţiată. Spinul este de formă dreptunghiulară, cu vârful ascuţit. Placa de prindere a curelei este de formă aproximativ dreptunghiulară şi este prevăzută cu trei orificii pentru nituri. Singurul exemplar a fost descoperit la Polocin în mormântul de înhumaţie M 43 (Pl. 206/3). Piesa se afla în apropierea gleznei piciorului stâng. Catarame care pot fi încadrate în aceeaşi categorie au mai fost descoperite în siturile de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 456, fig. 125/3), Budeşti (Vornic 2006, p. 428, fig. 120/22), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 313, fig. 86/4a; p. 326, fig. 107/2), iar din Câmpia Panonică provine un exemplar din M 31 de la Tape Maljdok (Tejral 1986, Abb. 9/7). Tip 4. Cataramă de bronz cu verigă rectangulară și cu ax central. Catarama are partea anterioară a verigii destul de groasă, în timp ce porțiunea de prindere a spinului este mult subţiată şi dreaptă. Au fost descoperite două asemenea piese, ambele în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de înhumaţie M 76 (Pl. 64B/1) şi mormântul de incineraţie M 43 (Pl. 42A/1). Catarame similare au fost descoperite şi în alte situri, din aria culturii Sântana de Mureş–Černjachov, cum ar fi la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 490, fig. 155/1; p. 567, fig. 214/2; p. 596, fig. 236/2), Budeşti (Vornic 2006, p. 378, fig. 70/5; p. 428, fig. 120//7, 8), Cazangic (Vornic, Musteaţă 2003, p. 57, fig. 1/2), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 226/2; Pl. 252/32; Pl. 271B/1), Olteni (Mitrea, Preda 1966, p. 306, fig. 158/3), dar şi pe teritoriul Germaniei, la Görzig (Laser 1965, p. 127, fig. 28/4) şi Moosberg bei Murnau (Keller 1971, fig. 57/18), în Ucraina în necropolele de la Rakovec (Vinokur, Ostrovskij 1967, fig. 8/7) și Skalistoie (Vejmarn, Ajbabin 1993, p. 40,72, fig. 22/41; 48/15), iar în Republica Moldova, la Dănceni (Rafalovič 1986, p. 182, Ol. 3). Acest tip de fibule a fost încadrat în grupa J, tipul 2 de către Renata Madyda-Legutko (Madyda-Legutko 1987). Tip 5. Catarame de fier cu veriga circulară îngroşată şi cu spinul masiv, de formă rectangulară. 102

Piesele sunt puternic corodate, lucru care a contribuit, în unele cazuri, la deformarea lor. Au fost descoperite 2 piese, ambele în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 136 (Pl. 108/1) şi M 146 (Pl. 115/1). Artefacte similare au fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 569, fig. 215/5), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 36A/1; Pl. 91B/2; Pl. 113A/1; Pl. 183/2; Pl. 227B/3; Pl. 251B/1), Târgșor (Diaconu 1965, p. 276, Pl. CXXVI/8), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 278, fig. 36/2; p. 310, fig. 83/1a; p. 317, fig. 94/a), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 257, fig. 20/4). Tip 6. Catarame de fier cu veriga ovală îngroşată și spinul de formă rectangulară. Au fost descoperite 7 piese, din care 4 la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 24 (Pl. 24B/2), M 72 (Pl. 61/1), M 90 (Pl. 76B/1), M 109 (Pl. 91B/1) şi alte 3 exemplare în necropola de la Pogoneşti, în mormintele de înhumaţie M 4 (Pl. 123A/1), M 41 (Pl. 142A/1, 2). Piese care au aceeaşi tipologie au fost descoperite la: Leţcani (Bloşiu 1975, p. 256, fig.19/2; p. 273, fig. 36/2, 5), Fântânele,,Rât” (Gaiu 1995, p. 160, Pl. III/9), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 612, fig. 247/2; p. 671, fig. 293/6), Barcea (Ţau, Nicu 2012, p. 125, Pl. 4/3.1), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 13/6, 9, 12), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 96A/1; Pl. 134/A1; Pl. 137A/1; Pl. 191/3; Pl. 193 B/1, 2; Pl. 227B/2; Pl. 229C/2; Pl. 242B/1; Pl. 272B/2; Pl. 277/7, 8, 9, 10, 11), Căscioarele (Mitrea, Preda, 1966, p. 382, fig. 251/8), Târgșor (Diaconu 1965, p. 269, Pl. CXIX/3a; p. 281, Pl. CXXXI/11), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 264, fig. 13/1), Gherăseni (Diaconu 1977, p. 442, fig. 9/15, 16), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 257, fig. 20/5), Erbiceni (Zaharia, Zaharia 1961, p. 216, fig. 6), precum şi la Tape Maljdok (Tejral 1986, Abb. 9/5). Tabelul nr. 3. Tipologie catarame Tipul/Varianta 1 2

3 4 5 6 7 Verigă Total

Bogdăneşti

Pogoneşti

Polocin

Total

1a 1b 2a

1 2 2

1

2b 2c 2d

2 2 1

1 1

1

1 2 2 4 2 20

3 1 4

5

2 2 3 3 3 1 1 2 2 7 2 1 29

Tip 7. Catarame de fier, de formă dreptunghiulară, rectangulare în secţiune. Au fost descoperite 2 exemplare, ambele în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de înhumaţie M 39 (Pl. 38/3, 4). Singura piesă, apropiată ca formă, descoperită pe teritoriul României, este cea de la Târgșor (Diaconu 1965, p. 180, Pl. XXX/3), iar un alt exemplar provine de la Tape Maljdok (Tejral 1986, Abb. 9/6). Verigă de bronz, de formă circular-ovală, cu aceeaşi grosime a inelului pe întreaga circumferinţă. Piesa a fost descoperită în mormântul de înhumaţie M 2 de la Pogoneşti (Pl. 122B/1). 103

Piese similare au mai fost descoperite în necropolele de la Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 15/3), Târgșor (Diaconu 1965, p. 286, Pl. CXXXVI/2), Archiud (Gaiu 1999, p. 305, fig. XVIII/17). În mormintele din necropolele de la Bogdăneşti au mai fost descoperite câteva fragmente de catarame de fier, aflate însă într-un avansat proces de oxidare şi asupra cărora nu putem face prea multe referiri legate de categoriile tipologice din care ar putea face parte. Asemenea fragmente provin din M 8 de înhumaţie (Pl. 11/2), posibil ca piesa să fi avut formă ovală, din M 53 de înhumaţie care, de asemenea, se pare că provine de la o cataramă a cărei verigă a fost ovală (Pl. 49/1) şi M 91 de înhumaţie (Pl. 77/3). Din aceeaşi necropolă provine şi o plăcuţă de bronz, de formă aproape pătrată, posibil utilizată pentru prinderea curelei M 3 (Pl. 7/3). În necropola de la Polocin, s-au mai găsit trei fragmente, puternic oxidate, posibil din corpul unei catarame de fier, cu veriga ovală şi cu plăcuţa de prindere a curelei, în mormântul de înhumaţie M 9 (Pl. 168A/1, 2). Din mormântul de înhumaţie M 33 (Pl. 191/4) provine un spin de bronz, de formă triunghiulară.

B. OBIECTE DE TOALETĂ Din această grupă fac parte următoarele categorii de piese: 1. Piepteni; 2. Cuţitaşe de toaletă; 3. Ace de păr; 4. Pensete; 5. Căpăcele pentru cutiuțe de păstrat amulete. 1. Piepteni În mormintele cercetate au fost descoperiţi 52 de piepteni întregi, întregibili, dar şi foarte multe fragmente greu de încadrat din punct de vedere tipologic. Repartizarea pe necropole fiind următoarea: la Bogdăneşti au fost descoperite 35 de artefacte, din care cea mai mare parte se rezumă la fragmente; de la Pogoneşti provin doar 8 asemenea artefacte, cele mai multe fragmentare, iar în ceea ce priveşte necropola de la Polocin, s-au descoperit doar 9 piese, de asemenea, marea lor majoritate în stare fragmentară. Având în vedere numărul destul de mare al mormintelor cercetate, acest gen de obiecte de toaletă nu sunt foarte bine reprezentate, îndeosebi în ceea ce privește piesele întregi. La baza tipologiei noastre au stat doar 24 de piepteni (Tab. 4). Interesant este faptul că cel puţin două din cele trei necropole, deşi se află la distanţă mică faţă de marele centru de confecţionat piepteni din corn de cerb de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004), nu dispun de un inventar prea bogat în această privinţă Această categorie de inventar şi practica confecţionării lor este considerată, de unii cercetători, ca fiind adusă în aria culturii Sântana de Mureş-Černjachov de populaţiile germanice care au migrat în zonă începând cu secolul al III-lea d.Chr. (Nestor 1960, p. 690). Pieptenii care fac obiectul acestui studiu ar putea fi încadraţi, din punct de vedere tipologic, în următoarele tipuri şi variante: Tip 1. Piepteni cu mâner semicircular, în mai multe variante: 1a. Piepteni cu mânerul semicircular înalt. Este vorba de un exemplar descoperit în mormântul de înhumaţie M 52 (Pl. 48/1) din necropola de la Bogdăneşti. Piese similare au mai fost descoperite şi în alte situri arheologice aparţinând culturii Sântana de Mureş-Černjachov cum ar fi la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 104B/1; Pl. 128/3; Pl. 164/3; Pl. 170/3), Târgșor (Diaconu1965, p. 314, Pl. CLXV/1, 1978, p.520, fig 2/3), Brăviceni (Vornic, Ciobanu 2015, p. 343). 1b. Piepteni de os, cu mânerul semicircular, uşor aplatizat. Au fost descoperite asemenea artefacte în mormintele de înhumaţie M 8 (Pl. 11/3) şi M 134 (Pl. 107B/4) din necropola de la Bogdăneşti, în M 53 (Pl. 148/2) de la Pogonești și M 39 (Pl. 201/1) de la Polocin. Piese similare provin și din siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 10/2; Pl. 12/3; Pl. 79/3; Pl. 135/2; Pl. 155 A/1; Pl. 214/2; Pl. 270A/2), Bârlad-Valea Seacă 104

(Palade 2004, p. 306, fig. 29/2, p. 315, fig. 31/2, 4), Dodești (Teodor 2015, p. 137, fig. 45/5), Izvoare (Vulpe 1957, p. 299, fig. 318/2), Târgșor (Diaconu 1965, p. 244, Pl. XCIV/10; p. 245, Pl. XCV/9), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 176, fig. 20A/1, p. 186, fig. 29/46; Diaconu 2010, p. 157, fig. 39/3), Miorcani (Ioniţă 1977, R 49a), Mărtineşti (Bobi 1985, p. 225, fig. 1). În cadrul studiului asupra necropolei de la Independenţa, cercetătorul I. Ioniţă încadrează acestă categorie de pieptene în tipul 1 (Ioniţă 1971, p. 15). Această variantă de pieptene, cel puţin pentru centrul Germaniei, a fost încadrată în intervalul 300-399 d.Chr. (Schmidt 1961, p. 141), iar J. Tejral consideră că pieptenii cu mânerul semicircular, de tip Thomas II, îşi fac apariţia în perioada de cristalizare a culturii Sântana de Mureş-Černjachov, în etapa C2 şi folosirea lor se prelungeşte inclusiv în etapa C3 (Tejral 1986, p. 181-183). Şi cercetătoarea sovietică G. F. Nikitina, pe baza observaţiilor făcute asupra materialelor descoperite în necropolele de la Maslova şi Privolnoe este de părere că acest tip de piepteni au apărut în secolul al III lea şi au circulat până către sfârşitul secolului IV d.Chr. (Nikitina 1969, p. 147-159). 1c. Pieptene de os, cu mânerul mult aplatizat, având forma apropiată unui arc de cerc. Din această categorie a fost descoperit un singur exemplar în M 43 de înhumaţie (Pl. 207/4) din necropola de la Polocin. O piesă similară a fost descoperită în situl arheologic de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 550, fig. 230/7). Tip 2. Piepteni de os, cu mânerul în formă de clopot sau semicircular, cu marginile albiate drepte, sau oblice, în mai multe variante: 2a. Piepteni de os, cu mânerul semicircular în formă de clopot, cu marginile albiate. Din această categorie au fost descoperite 3 piese, toate provenind din necropola de la Polocin, din mormintele de înhumaţie M 11 (Pl. 168C/1), M 67 (Pl. 233/3) şi M 75 (Pl. 241/74). Piese similare au mai fost descoperite în siturile arheologice de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 658, fig. 284/6, p. 668, fig. 291/20, p. 672, fig. 293/8), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 246, fig. 9/3), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 283, fig. 42). 2b. Piepteni de os, cu mânerul de formă semicirculară, cu aripile laterale uşor albiate. Au fost descoperite 5 exemplare în cele trei necropole, după cum urmează: în mormântul de înhumaţie M 139 (Pl. 110B/3) de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 6 (Pl. 124/1) şi M 57 (Pl. 152/2) de la Pogoneşti şi 2 piese în mormintele de înhumaţie M 8 (Pl. 167/3) şi M 29 (Pl. 187/1) de la Polocin. Această variantă de piepteni este bine reprezentată şi în alte necropole, cum ar fi la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 150/2/), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 510, fig. 172/9; p. 520, fig. 179/5; p. 528, fig. 184/5; p. 560, fig. 209/6; p. 571, fig. 216/6; p. 599, fig. 237/8; p. 607, fig. 243/5; p. 615, fig. 250/5), Spanţov (Mitrea, Preda 1966; p. 232, fig. 47/3; p. 284, fig. 115; Izvorul, p. 336, fig. 196/4; Căscioarele, p. 382, fig. 251/12), Izvoare (Vulpe 1957, p. 299, fig. 318/3), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 259, fig. 22/10; p. 266, fig. 29/5), Lunca (Dragomir 2001 p. 157, fig. 14/9, p. 162, fig. 19/9), Obârşeni (Mitrea 1969, p. 226, fig. 5/4), Martineşti (Bobi 1985, p. 225, fig. 13/3), Sultana (Isăcescu, Ionescu 1976, p. 186, Pl. III/2), Copuzu (Muşeţeanu 1986, p. 217, fig. 4/13). O piesă similară a fost descoperită şi în situl arheologic de la Kosanovo (Bierbrauer 1980, Abb. 1). Din punct de vedere cronologic, această variantă îşi face apariţia în perioada de maximă înflorire a culturii Sântana de Mureş-Černjachov, respectiv în etapa C3 (Tejral 1986, p. 183), modelul răspândit şi în lumea germană fiind inclus în Tipul III (Thomas 1960, p. 106, Abb. 51). 2c. Piepteni de os, cu mânerul de formă semicirculară, cu aripile laterale adânc alveolate. Au fost descoperite doar 2 exemplare, unul în mormântul de înhumaţie M 146 (Pl. 115/3) din necropola de la Bogdăneşti şi celălalt în M 24, de înhumaţie de la Polocin (Pl. 183/3). 105

Acest tip de piepteni sunt nelipsiţi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 29A/1; Pl. 37 B/1; Pl. 72B/1; Pl. 157A/2; Pl. 207B/2; Pl. 217/2), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 638, fig. 268/9), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 208, fig. 11/1, 2; p. 225,fig. 36, p. 228, fig. 40; p. 241, fig. 61/7; p. 244, fig. 66/5, Olteni, p. 315, fig. 169/9; Izvorul, p. 319, fig. 176/5, p. 345, fig. 210/2), Târgşor (Diaconu 1965, p. 235, Pl. LXXXV/2; p. 241, Pl. XCI/2; p. 273, Pl. CXXIII/6; p. 281, Pl.CXXXI/10), Budeşti (Vornic 2006, p. 403, fig. 95/3), Bratei (Bîrzu 1973, p. 308, Pl. XXXV/3), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 275, fig. 38/6), Lunca (Dragomir 2001 p. 163, fig. 20/2), Miorcani (Ioniţă 1977, R 47a), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 272, fig. 26; p. 295, fig. 59/5, p. 300, fig. 67/1; p. 314, fig. 88/1a), Cristuru Secuiesc (Beldiman 1992, p. 72, fig. 1/6). Acest gen de piese au fost încadrate, din punct de vedere cronologic, în a doua jumătate a perioadei imperiale târzii (Thomas 1960, p. 112, Abb. 60). 2d. Piepteni de os, cu mâner semicircular, cu aripile laterale drepte, sau foarte uşor înclinate. Din această categorie fac parte 3 exemplare întregi sau fragmentare, 2 descoperite în mormintele de înhumaţie M 25 (Pl. 27A/2) şi M 85 (Pl. 72/5) de la Bogdăneşti şi un exemplar fragmentar, care posibil să poată fi încadrat în aceeaşi variantă, provenind din M 48, de înhumaţie, de la Pogoneşti (Pl. 145A/1). Piese similare au mai fost descoperite şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 98/1; Pl. 107A/3; Pl. 119/2), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 514, fig. 174/14), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 166, fig. 12 B/4), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 293, fig. 56/3, p. 319, fig. 100/1), Archiud „Fundătura” (Protase 2008, fig. 24, p. 155), Brăviceni (Vornic, Ciobanu 2015, p. 343). Acestă variantă este caracteristică perioadei de sfârşit a culturii Sântana de MureşČernjachov, la limita dintre etapele C3 cu D1 (Tejral 1986, p. 200). Cercetătoarea rusă G. F. Nikitina consideră că acest tip de piepteni a apărut mai timpuriu, în secolul al IV-lea şi a circulat până în secolul următor (Nikitina 1969, p. 147-159) 2e. Piepteni de os, cu mânerul semicircular, în formă de clopot, cu aripile laterale drepte. Dinţii au lungimea maximă în zona centrală, iar spre cele două extremităţi sunt mai scurți, ajungând sub forma unei mici curburi. Este vorba de 3 exemplare, toate descoperite în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 74 (Pl. 63/2), M 88 (Pl. 74/4), la care decorul constă într-o succesiune de opt cercuri concentrice dispuse pe mâner. Ultima piesă provine din M 136 (Pl. 108/2). La această piesă decorul constă în patru şiruri de linii punctate dispuse pe mâner, copiind forma acestuia, iar pe centru sunt incizate două cercuri concentrice, cu punct pe mijloc şi mai multe linii care cad de pe interiorul cercului mare pe exteriorul celui mic, sub forma unor raze de soare. Piese apropiate tipologic au mai fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 27B/1; Pl. 32A/2; Pl. 37A/1; Pl. 62/1; Pl. 67/5; Pl. 82/2; Pl. 102B/1; Pl. 117 B/1; Pl. 137A/2; Pl. 156A/2; Pl. 161B/2; Pl. 194A/3; Pl. 209A/3; Pl. 212B/4; Pl. 239A/1; Pl. 267A/1), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 417, fig. 87/4 - identic decorul de pe mâner cu cel din M. 136 de la Bogdăneşti, p. 497, fig. 161/16; p. 577, fig. 222/4; p. 623, fig. 256/8; p. 629, fig. 261/5; p. 655, fig. 282/6; p. 656, fig. 283/1), Bârlad-Casa de Apă (Palade 1971, p. 267, fig. 4/1), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 288, fig. 122/4; p. 291, fig. 128/4; p. 299, fig. 147), Pietroasele (Constantinescu, Stăicuț, Dinu 2011, fig. 3/2, p. 133), Târgşor (Diaconu 1965, p. 254, Pl. CIV/10), Budeşti (Vornic 2006, p. 381, fig. 73/11), Bratei (Bîrzu 1973, Pl. XXXV/2), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 245, fig. 8/14; p. 252, fig. 15/4; p. 270, fig. 33/9), Lunca (Dragomir 2001 p. 165, fig. 22/5), Barcea (Nicu 2005, p. 101, fig. T. 82), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 262, fig. 12/3a; p. 280, fig. 40/3; p. 288, fig. 52/5; p. 317, fig. 92/1; p. 320, fig. 103/1), Fântânele ,,Rât” (Gaiu 1995, p. 160, Pl. III/4), Bocșa (Stanciu, Matei 2004, p. 755-778), Dănceni (Vornic 2009, p.13, fig. 44). S. Thomas încadrează această categorie de piepteni în Tipul III, circulând în zonele 106

sudice ale Mării Negre şi în ţările dunărene, în cea de-a doua jumătate a perioadei Imperiului târziu (Thomas 1960, p. 110-111, Abb. 58). Cercetătorii sovietici consideră că acest tip de pieptene „apare în a doua jumătate a secolului al IV-lea şi continuă să se folosească pe întreg parcursul secolului al V-lea” (Sciukin 1967, p. 8-13). Pieptenii cu mânerul în formă de clopot, cu umerii drepţi, sunt încadraţi de cercetătorul I. Ioniţă în tipul 3, conform afirmaţiilor sale găsindu-se doar într-o anumită zonă din perimetrul necropolei de la Independenţa (Ioniţă 1971, p. 15). Piese similare au fost descoperite şi pe teritoriul Ungariei, în perimetrul aşezării de la Intercisa (Salamon 1977, Taf. 29/6) Din punct de vedere cronologic, această variantă de piepteni se încadrează în intervalul 375-450 d.Chr., cu referire la teritoriul Germaniei (Schmidt 1961, p. 141). Aceeaşi încadrare este, se pare, valabilă şi pentru prima fază a epocii migraţiilor din zona Dunării mijlocii (Tejral 1960, p. 186, Abb. 3/13), după ce puţin mai timpuriu, a apărut la Dunărea de Jos. Tip 3. Pieptene de os, cu mâner de formă aproximativ trapezoidală, cu albiere în părţile laterale. A fost descoperită o singură piesă care poate fi încadrată în această categorie, este vorba de exemplarul din M 53 de înhumaţie (Pl. 49/2), din necropola de la Bogdăneşti. Piepteni asemănători au mai sunt semnalaţi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 176/2), Budeşti (Vornic 2006, p. 419,fig. 111/11). Din punct de vedere cronologic, acest tip de piepteni se pare că a apărut şi circulat în etapa C3 a culturii, nefiind însă foarte des întâlniți în siturile arheologice din epocă. Tabelul nr. 4. Tipologie piepteni.

Tipul/ varianta 1

2

1a. 1b. 1c. 2a. 2b. 2c. 2d. 2e.

3 4 Total

Bogdăneşti

Pogoneşti

1 2

1 1 2 3 1 1 12

1

Polocin

1 1 3 2 1

2 1

4

8

Total 1 4 1 3 5 2 3 3 1 1 24

Tip 4. Pieptene de os, cu mânerul de formă triunghiulară. A fost descoperită o singură piesă în necropola de la Bogdăneşti, în M 89 de înhumaţie (76A/3). Un pieptene asemănător a fost descoperit în necropola de la Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 265, fig. 89/1). Această categorie de artefacte a circulat, cel puţin în lumea nord germană, de la mijlocul secolului al IV d.Chr. până către sfârşitul secolului V d.Chr. (Thomas 1960, p. 120, Abb. 64). Din cele trei necropole provin, de asemenea, mai multe fragmente de piepteni care însă datorită stării precare de conservare, nu au putut fi încadrate din punct de vedere tipologic. Asemenea fragmente au fost descoperite la Bogdăneşti în mormintele M 3 (Pl. 7/4), M 6 (10A/4), M 10 (Pl. 14/2, 3), M 18 (21A/9), M 24 (Pl. 25/60), M 26 (Pl. 28B/1, 2, 3, 4), M 34 (Pl. 34B/27), M 54 (Pl. 50A/1, 2, 3), M 58 (Pl. 52B/4), M 64 (PL. 56/9), M 75 (Pl. 64A/1), M 78 (Pl. 68A/1), M 79 (Pl. 68B/1), M 91 Pl. (Pl. 78/5, 6), M 104 (Pl. 87/2), M 107 107

(Pl. 90B/1), M 110 (Pl. 92B/5), M 115 (Pl. 96B/1), M 119 (Pl. 98B/1), M 126 (Pl. 102/2) M 127(Pl. 103B/4, 5) M 138 (Pl. 109B/1), iar din mormintele M 102 (Pl. 82B/4) şi M 127 (Pl. 103B/6, 7, 8) provin şi patru nituri, din care trei de fier şi unul din bronz. Şi în necropola de la Pogoneşti au fost găsite 5 fragmente care au fost recuperate din mormintele M 6 (Pl. 125/2), M 25 (Pl. 133B/2, 3), M 33 (Pl. 137A/3) și M 14 (Pl. 128A/1), iar în cea de la Polocin a fost descoperită o parte din mânerul unui pieptene, de dimensiuni apreciabile, cu un ornament constând dintr-o multitudine de cercuri concentrice M 53 (Pl. 216/1). 2. Cuţitaşe de toaletă Cuţitaş de bronz, cu lama prevăzută cu un tăiş, vârful ascuţit, ceafa nu prea groasă, iar pedunculul realizat prin îngustarea în mod egal a lamei. Pe suprafaţa pedunculului nu sunt prevăzute găuri pentru prinderea mânerului în nituri. Piesa provine din inventarul M 102 de incineraţie, din necropola de la Bogdăneşti (Pl. 82B/2). Asemenea piese au fost descoperite în multe din necropolele aparţinând acestei culturi, fiind întâlnite atât în morminte de înhumaţie, cât şi de incineraţie. Dovadă stau cele care provin din mormintele de la: Mihălăşeni (Șovan 2005, Pl. 4A/1; Pl. 25C/2; Pl. 28A/2; Pl. 35D/1; Pl. 59A/1; Pl. 149A/1; Pl. 159B/1), Spanţov (Mitrea, Preda, 1966, p. 210, fig. 14/6; p. 263, fig. 87/4), Budeşti (Vornic 2006, p. 375, fig. 67/20), Izvoare (Vulpe 1957, p. 305, fig. 326/1), Barcea (Nicu, Ţau 1980, fig. 3/10), Lunca (Ilie 2005, p. 98/57, fig. T. 57), Târgșor (Diaconu 1965, p. 192, Pl. XLII/2; p. 285, Pl. CXXXV/9), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 557, fig. 207/1; p. 562, fig. 210/1; p. 633, fig. 265/4; p. 666, fig. 291/1), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 14/15), Mălăieşti (Feodorov 1960, p. 269, fig. 19/10), Kaborga IV (Magomedov 1979, Pl. VII/12). Interesant de remarcat este faptul că în necropola de la Mihălăşeni această categorie de inventar este întâlnită, cu o singură excepţie, doar în morminte de incineraţie, lucru care l-a determinat pe autorul cercetării să o încadreze în prima perioadă de funcţionare a necropolei. În schimb, autorul descoperirilor de la Bârlad-Valea Seacă consideră că aceste piese aveau rolul de a-l ajuta pe decedat să poată consuma ofranda depusă în morminte cu prilejul înmormântării. 3. Ace de păr Această categorie de artefacte nu este prea bine reprezentată, totul rezumându-se la 3 piese care ar putea fi încadrate din punct de vedere tipologic astfel: Tip 1. Ac de bronz, ascuţit la cele două extremităţi. Există un singur asemenea exemplar, cu corpul uşor îndoit de la mijloc, circular în secţiune. Piesa provine din mormântul de incinerație M. 102 (Pl. 82B/3), din necropola de la Bogdăneşti. O piesă similară provine din necropola de la Târgşor (Diaconu 1965, p. 285, Pl. CXXXV/10). Tip 2. Două ace de păr, de mici dimensiuni, sub formă de baston, cu una din extremităţi ascuţită, iar cealaltă mult rotunjită. Exemplarele provin din necropola de la Bogdăneşti din mormintele de înhumaţie M 18 (Pl. 21A/2) şi M 64 (Pl. 56/7). Piese aproape identice au fost descoperite la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 436, fig. 138/6; p. 437, fig. 107/7; p. 554, fig. 206/1; p. 576, fig. 221/2; p. 607, fig. 243/1). La Budeşti sunt semnalate două asemenea ace (Vornic 2006, p. 430, fig. 122/45, 49), precum şi la Miorcani (Ioniţă 1974, p. 88, fig. 3/2). Un ac de păr, de această dată de os, a fost descoperit şi în necropola de la Izvoare (Vulpe 1957, p. 299, fig. 318/1). Se pare totuşi că acest gen de obiecte, deşi nu sunt foarte des întâlnite în secolul IV d.Chr., sunt destul de frecvente în lumea provincială romană (Sanie 1981, p. 193). Un ac de păr a fost recuperat şi din în M 5, de înhumaţie (Pl. 165 A/5), din necropola de la Polocin, care însă se pare nu este legat de inventarul mormântului, fiind descoperit la 108

aproximativ 30 cm deasupra scheletului. O piesă aproape identică provine din necropola de la Văleni, jud. Neamţ, punctul „La Moară”, dintr-un sit aparţinând epocii bronzului, mai precis culturii Noua (Ursachi 1968, p. 118, fig. 4/6). 4. Pensete Pensetă de bronz, obţinută prin turnare, îndoită la mijloc unde formează un ochi ovoidal, iar cele două braţe se încheie sub forma a două lamele, uşor arcuite spre interior. În cele trei necropole a fost descoperită doar o singură piesă, care provine din M 57, de înhumaţie din necropola de la Pogoneşti (Pl. 151B/1). Probabil acest gen de artefacte au fost procurate de autohtoni, ca de altfel de toate celelalte populaţii care au trăit în aria culturii Sântana de Mureş-Černjachov, prin intermediul comerţului cu negustorii veniți din lumea romană. Posibil, însă, ca, la un moment dat, cel puţin o parte din ele, să fi fost prelucrate şi de meşteri ambulanţi, sau poate chiar în ateliere locale. Piese similare au mai fost descoperite la: Mihălăşeni, o piesă puţin diferită (Şovan 2005, Pl. 306/41), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 436, fig. 106/1; p. 509, fig. 172/1), Dodești (Teodor 2015, p. 135, fig. 43/8), Budeşti (Vornic 2006, p. 429, fig. 121/14), Izvorul (Vulpe 1957, p. 307, fig. 329/4; p. 308, fig. 331/2), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 293, fig. 56/4). O piesă cu aspect puţin diferit de cea de la Pogoneşti a fost descoperită în aşezarea Huţani 2 (Marcu, Ungureanu 1989, p. 233, fig. 6/5), Botoşani-Dealul Cărămidăriei o piesă din argint (Ioniţă 1966, p. 202, fig. 8/2). Asemenea obiecte sunt frecvente în teritoriile aflate sub stăpânire romană, mărturie este piesa descoperită la Callatis (Preda 1980, p. 62, Pl. XXIX). Pensetele sunt specifice şi perioadei anterioare culturii Sântana de Mureş-Černjachov, respectiv în aria de răspândire a culturii Chilia-Militari, au fost descoperite, în situl arheologic de la Mătăsaru, în nivelul III 2, trei asemenea piese (Bichir 1984, p. 59, Pl. LVII/6, 7, 8), precum şi în lumea dacilor liberi din Moldova la Poieneşti (Vulpe 1953, p. 299, fig. 88/7), lucru care certifică faptul că acestea au avut o utilizare îndelungată şi sunt întâlnite pe un întins areal. 5. Căpăcele pentru cutiuțe de păstrat amulete. Discuri circulare din tablă de bronz, cu perforaţie pe mijloc. Este vorba de 2 asemenea piese, ambele descoperite în necropola de la Bogdăneşti în M 7, de incineraţie (Pl. 10B/2) şi M 64 de înhumaţie (Pl. 56/5). Acestea sunt parte a unor cutiuțe în care se păstrau, probabil, amulete. În privinţa răspândirii lor remarcăm că în secolul IV d.Chr., acest gen de artefacte sunt destul de rar întâlnite. În schimb cutiuțe, acoperite cu căpăcele asemănătoare, dar cu altă destinație, inclusiv cu substanțe în interior, au fost descoperite în necropola de la Pădureni, încadrate din punct de vedere cronologic în secolele II-III d.Chr. În mai multe morminte de la Pădureni şi Poieneşti au fost găsiți bulgăraşi de pudră, ceea ce ilustrează preocupări privind înfrumuseţarea la femeile din comunităţile dacilor liberi. Asemenea artefacte au fost descoperite atât pe teritoriile din nordul Mării Negre, în mormintele sarmatice, cât şi pe teritoriul Ungariei, Sloveniei de azi, precum şi în aria de răspândire a culturii Przeworsk. La Poiana-Dulceşti, pe Silişte, în B 2 s-a descoperit un fragment dintr-o pixidă de os (Bichir 1973, p. 112).

109

C. OBIECTE DE PODOABĂ Din această grupă fac parte următoarele categorii de piese: 1. Mărgele; 2. Verigi; 3. Inele; 4. Medalioane; 5. Pandantive 1. Mărgele Din această categorie de artefacte, de o mare diversitate de forme şi suport material, un loc aparte îl ocupă mărgelele. În cele trei necropole au fost descoperite un număr de 523 de piese (Tab. 5, 6, 7, 8), din care 406 de sticlă. Toate acestea se caracterizează printr-o mare diversitate ceea ce a impus împărțirea lor după cum urmează: a. Mărgele de sticlă; b. Mărgele de cornalină; c. Mărgele de chihlimbar; d. Mărgele de coral; e. Mărgele de calcar; f. Mărgele de lut; g. Mărgică cu reprezentări umane. a. Mărgele de sticlă Tip 1. Mărgele de sticlă de formă sferoidală. 1a. Mărgele de sticlă de formă sferoidală, de dimensiuni mici, în număr de 63 de bucăţi, cu diametrul cuprins între 0,3 și 0,7 cm. Din necropola de la Bogdăneşti provin 8 bucăţi: M 11 (Pl. 17B/4), D 0,5 cm, de culoare albastră, M 18 (Pl. 21A/3, 4, 5, 7), cu D 0,6 cm, de culoare albastră, M 25 (Pl. 27A/4), D 0,5 cm, de culoare aurie, M 40 (Pl. 40/15), D 0,7 cm, sidefate, M 82 (Pl. 69C/1), D 0,4 cm, de culoare albastră, iar în necropola de la Polocin au mai fost descoperite alte 55 de mărgele în mormintele: M 40 (Pl. 202/5), D 0,6 cm, de culoare verde, M 50 (Pl. 213/33), D 0,7 cm; Pl. 213/7-25, 38-59), D 0,3-0,4 cm, toate de culoare albastră, M 56 (Pl. 219/6, 7, 8, 10, 11, 12), D 0,4–0,6 cm, de culoare albastră, şi una cu D 0,7 cm, de culoare gălbuie, M 70 (Pl. 237A/1), D 1,1 cm, de culoare neagră; (Pl. 237A/5), D 0,7 cm, de culoare galbenă-verzuie; (Pl. 237A/3, 4, 6), D 0,5 cm, de culoare albastră; (Pl 237A/8), D 0,4 cm, culoare albastră. Câteva dintre ele păstrează urme ale trecerii prin foc. 1b. Mărgele de sticlă de formă sferoidală, de dimensiuni medii, în număr de 16 bucăţi, cu diametrul cuprins între 0,8–1,2 cm. Din necropola de la Bogdăneşti provin 11 bucăţi, descoperite în mormintele M 23 (Pl. 24A/2), D 0,9 cm, de culoare neagră, M 26 (Pl. 28/8), D 0,8 cm, de culoare albastră, M 34 (Pl. 35/17, 18), D 1,2 cm, de culoare neagră, M 39 (Pl. 39/6), D 1,1 cm; tot din M 39 provine o mărgică care, se pare a fost trecută prin foc, iniţial având formă sferică (Pl. 39/5), M 48 (Pl. 45/5), D 0,8 cm, de culoare neagră, M 77 (Pl. 67/7, 8, 9, 10), D 1 cm, trecute prin foc, de culoare neagră, la care se mai adaugă o mărgică descoperită la Pogonești, în mormântul de înhumaţie M 49 (Pl. 146A/1), D 1,2 cm, de culoare verde, iar alte 4 au fost recuperate din mormintele de la Polocin, respectiv din M 14 (Pl. 170/7), D 1,2 cm, de culoare albastră, M 67 (Pl. 234/19, 20), D 1 cm, de culoare neagră şi M 70 (Pl. 237A/2), D 0,8 cm, de culoare galben–verzui. Tip 2. Mărgele de formă sferoidală, cu bazele aplatizate Este vorba de trei mărgele cu diametrul cuprins între 1,6–2 cm. Au fost descoperite câte o piesă în fiecare din cele trei necropole, respectiv în cea de la Bogdăneşti în M 39 (Pl. 39/7), D 1,6 cm, de culoare verde, fără decor, Pogoneşti în M 57 (Pl. 151B/8), D 1,7 cm, decorul constând în linii drepte şi în zig-zag, de culoare galbenă, desfăşurate pe întreaga circumferinţă, iar în necropola de la Polocin există o mărgică, de culoare neagră, cu D 2 cm, decorată cu linii concentrice şi în zig-zag, de culoare roşie M 77 (Pl. 245/2). O mărgică asemănătoare provine din necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Popușoi 2005, p. 75, fig. P. 48). Tip 3. Mărgele bitronconice 3a. Mărgele bitronconice, de mici dimensiuni, în număr de 139 de bucăţi, cu diametrele cuprinse între 0,3 și 0,8 cm. 62 de bucăți au fost descoperite în necropola de la Bogdăneşti, în M 5 (Pl. 9/6, 9, 11, 13, 15, 18, 20-29), D 0,3–0,4 cm, de culoare albastră, M 5 (Pl. 8/32), D 0,4 cm, de culoare albastră, M 24 (Pl. 25/4-21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41-45, 47-59), D 0,30,6 cm, de culoare albastră, 4 mărgele provin din M 57 de la Pogoneşti (Pl. 151B/4, 5, 6, 7), D 0,8 110

cm, trei dintre ele de culoare albastră și una sidefată, iar alte 73 au fost recuperate din M 75 (Pl. 243/1-73), D 0,4-0,6 cm, de culoare albastră, din necropola de la Polocin. 3b. Mărgică bitronconică cu D 1,4 cm, de culoare albastru sidefat, descoperită în necropola de la Bogdăneşti, în M 39 (Pl. 39/9). Tip 4. Mărgele poliedrice, de dimensiuni mijlocii, cu lungimea cuprinsă între 0,5 şi 1 cm. Au fost descoperite un număr de 59 de piese. Din necropola de la Bogdăneşti provin 12 mărgele din M 5 (Pl. 8B/ 33, 34, 35), L 0,7-0,8 cm, de culoare albastră, M 5 (Pl. 9/5, 7, 10, 14, 17), L 0,7 cm, de culoare albastră, M 8 (Pl. 12/22, 23), L 0,8 cm, de culoare albastră, M 23 (Pl. 24A/1), L 1 cm, de culoare albastră, M 48 (Pl. 45/4), L 0,5 cm, de culoare albastră, iar din cea de la Polocin 47 de bucăţi, din M 24 (Pl.182/4-42), D 0,6–0,9 cm, de culoare albastră, M 50 (Pl. 212/3), L 1 cm, de culoare albastră (Mamalaucă 2005, p. 75/47), M 50 (Pl. 213/26, 27, 37), L 0,8–09 cm, de culoare albastră, M 50 (Pl. 213/32), L 0,9 cm, de culoare neagră sidefată, M 53 (Pl. 215B/3, 4, 6), L 0,7 cm, de culoare cenuşie, albastră şi sidefată. Tip 5. Mărgele îngemănate 5a. Mărgele îngemănate, cu diametrul cuprins între 0,5 cm şi 0,95 cm, descoperite într-un număr de 95 de exemplare. În necropola de la Bogdăneşti 34 în M 5 (Pl. 8B /31), D 0,5 cm, de culoare galbenă, M 5 (Pl. 9/8, 16, 19, 30), D 0,5 cm, de culoare albastră, M 12 (Pl. 18/4), D 0,5 cm, de culoare albastră, M 75 (Pl. 64A/2-7), D 0,5–0,6 cm, de culoare albastră, M 95 (80C/8, 15, 16, 17, 19, 21), D 0,8 cm; (80C/7, 24, 27, 28), D 0,6 cm; (80C/1-6, 22, 23, 25, 26, 29), D 0,4 cm, de culoare albastră), M 108 (Pl. 91A/5), D 0,8 cm, de culoare albastră, iar în cea de la Polocin 61 de piese în M 14 (Pl. 170/5, 6), D 0,95 cm, de culoare albastră, M 50 (Pl. 213/28, 29, 30, 34, 35), D 0,6 cm, de culoare verde, M 53 (Pl. 215/2, 7, 8), D 0,5–0,7 cm, de culoare albastră sidefat şi M 67 (Pl. 234/4-18, 21-56), D 0,5-0,7 cm, de culoare albastră. 5b. Mărgele îngemănate, cu diametrul cuprins între 1 cm şi 1,4 cm. Asemenea piese au fost descoperite doar în necropola de la Bogdăneşti, este vorba de 11 bucăţi în M 2 (Pl. 5B/2), D 1 cm, de culoare verde, M 39 (Pl. 39/8), D 1,2 cm, de culoare neagră, M 77 (Pl. 67/5), D 1,4 cm, de culoare neagră, M 95 (Pl. 80C/9-14, 18, 20), D 1 cm, de culoare albastră. Tip 6. Mărgele inelare, de sticlă, cu diametrul cuprins între 0,4 cm şi 1 cm, de culoare albastră. Este vorba de 6 exemplare, din care, în necropola de la Bogdăneşti, au fost descoperite 5, în M 5 (Pl. 9/4), D 0,4 cm, de culoare sidefată, M 11 (Pl. 17B/1, 2, 3), D 1 cm, de culoare albastră, M 12 (Pl. 18/3), D 0,5 cm, de culoare albastră, iar o piesă provine din necropola de la Polocin din M 70 (Pl. 237A/7), D 0,4 cm, de culoare cenușie. Tip 7. Mărgică conică, de sticlă, de culoare albastră. A fost descoperită o singură piesă în necropola de la Polocin, în M 56 (Pl. 219/9), D 0,6 cm. Tip 8. Mărgele de formă tubulară, de sticlă, cu lungimea cuprinsă între 0,5 cm şi 1,4 cm. Au fost descoperite 6 asemenea piese, din care în necropola de la Bogdăneşti 3, în M 39 (Pl. 39/12), L 0,6 cm, de culoare albastră, M 105 (Pl. 88/3), L 0,9 cm, de culoare neagră, M 110 (Pl. 92B/3), L 1,1 cm, de culoare argintie şi în cea de la Polocin alte 3 piese în M 14 (Pl. 170/8), L 0,6 cm, de culoare verzuie, M 17 (Pl. 176/1), L 1,2 cm, sidefată și M 50 (Pl. 213/36), L 1,4 cm, de culoare albastră. Tip 9. Mărgele de formă lobată. Au fost descoperite 3 exemplare, toate în necropola de la Bogdăneşti în M 2 (Pl. 5B/1), D 1,1 cm, de culoare verde, M 105 (Pl. 88/4), D 1,2 cm, argintie şi M 110 (Pl. 92B/4), D 1,3 cm, de culoare neagră. Tip 10. Mărgică discoidală, de sticlă, de culoare argintie. Este vorba de un singur exemplar care provine din necropola de la Bogdăneşti din M 32 (Pl. 33B/2), D 0,9 cm, argintie. Tip 11. Mărgică de formă piramidală, de sticlă, de culoare aurie. Este vorba de o piesă din M 85 (Pl. 71/3), Î 1,5 cm, aurie, din necropola de la Bogdăneşti. Tip. 12. Mărgică de formă neregulată, de sticlă, de culoare cărămizie. Este vorba de un exemplar descoperit în necropola de la Bogdăneşti în M 18 (Pl. 21A/6). L 1 cm.

111

b. Mărgele de cornalină Tip 13. Mărgele poliedrice de diverse dimensiuni. Din această categorie au fost descoperite 64 exemplare, 58 provenind din necropola de la Bogdăneşti şi 6 din cea de la Polocin, fiind împărţite în următoarele variante: 13a. Mărgele poliedrice de cornalină, multe dintre ele trecute prin foc, cu lungimea cuprinsă între 0,8 cm şi 2,5 cm. În necropola de Bogdăneşti au fost descoperite 54 de asemenea mărgele în M 5 (Pl. 9/12), L 1,7 cm, de culoare alb-murdar, M 6 (Pl. 10A/1, 2), L 1 cm, de culoare alb- murdar, M 8 (Pl. 12/4-11, 13, 15-21), L 1,4–1,8 cm, de culoare albmurdar, M 22 (Pl. 23B/1), L 2,8 cm, de culoare alb-murdar, M 26 (PL. 28/6, 7), L 1,3 și 1,4 cm, M 31 (Pl. 32B/2), L 0,9 cm, M 32 (Pl. 33B/1, 3), L 1,2 și 1,5 cm, M 34 (Pl. 35/1-4; 19-25, 26 – nu apare în desen), L 1,4–2,5 cm, M 49 (Pl. 46B/1, 2), L 1,3-1,4 cm, M 50 (Pl. 46C/1), L 1,3 cm, de culoare alb-murdar, M 58 (Pl. 52B/3), L 1,6 cm, de culoare alb-murdar, M 64 (Pl. 56/8), L 1,2 cm, de culoare alb-murdar, M 77 (Pl. 67/4, 6 cu L 0, 8-1 cm, iar între pozițiile 1320 au L 1-2 cm), M 85 (Pl. 71/2), L 1,4 cm, M 105 (Pl. 88/2) L 1,2 cm, la care se mai adaugă 6 mărgele din necropola de la Polocin din M 40 (Pl. 202/3, 4), L 0,9 cm, M 53 (Pl. 215/5), L 1,2 cm, de culoare alb-murdar, iar trei piese au fost recuperate de la suprafaţa solului (Pl. 249/6-8), L 1,3-1,7 cm, de culoare alb-murdar. 13b. Mărgele de cornalină, de formă triunghiulară. Este vorba de 2 piese care fac parte din colierul descoperit în M 8 (Pl. 12/12, 14), L 1,5–1,8 cm, din necropola de la Bogdăneşti. 13c. Mărgică de mari dimensiuni, de formă ovală, de cornalină, trecută prin foc. Este vorba de o singură asemenea piesă care face parte din colierul descoperit în M 77 (Pl. 67/11) L 4 cm, de la Bogdăneşti. 13d. Mărgică de formă sferoidală, de dimensiuni mari, realizată din cornalină, dar trecută prin foc. Piesa a fost descoperită la Bogdănești, în mormântul M 77 (Pl. 67/12), D 3,1 cm, de culoare alb-murdar. c. Mărgele de chihlimbar Tip 14. Au fost descoperite 5 mărgele de chilimbar, toate provenind din necropola de la Polocin, fiind clasificate din punct de vedere tipologic în două variante: 14a. Mărgele de formă discoidală, de mici dimensiuni. Este vorba de 4 exemplare toate provenind din M 33 (Pl. 191/5, 6, 7, 8), D 0,7–1 cm, de culoare galben-verde. 14b. Mărgică din chihlimbar în forma cifrei 8. Este vorba de o singură piesă descoperită în M 50 (Pl. 213/31), Î 1 cm, de culoare cărămizie. d. Mărgele de coral Tip 15. Mărgică de coral, de formă tubulară. Este vorba de o singură piesă descoperită în necropola de la Bogdăneşti, în M 6 (Pl. 10A/3), L 1,8 cm, de culoare alb-rozie. Acest gen de artefacte se pare că au fost exportate din zona Golfului Persic. e. Mărgele de calcar Tip 16. Din această categorie fac parte 45 de mărgele, din care 31 din necropola de la Bogdăneşti şi 14 de la Polocin, fiind împărţite în mai multe variante, după cum urmeză: 16a. Mărgele de formă sferoidală, de culoare albă. Au fost recuperate 14 asemenea piese, din care la Bogdăneşti 10, în M 18 (Pl. 21A/8), D 0,6 cm, M 40 (Pl. 40/ 1, 3, 4, 7, 8, 9, 13, 14), L 0,5-0,7 cm, M 82 (Pl. 69C/2), D 0,4 cm, de culoare galbenă, iar alte 4 în necropola de la Polocin în M 14 (Pl. 170/9), D 0,7 cm, M 50 (Pl. 212/4, D 0,7 cm şi Pl. 213/5, 6, D 0,3 cm).

16b. Mărgele tubulare, de culoare albă. Au fost descoperite 20 de bucăți, toate în necropola de la Bogdăneşti, în M 24 (Pl. 25/22, 24, 26, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40, 46), L 0,4– 112

0,7 cm, M 39 (Pl. 39/10, 11), L 0,7 cm, M 40 (Pl. 40/2, 5, 6, 10, 11, 12), L 0,5 cm şi M 85 (Pl. 71/4), L 1,2 cm. 16c. Mărgele de formă cilindrică, de culoare albă. Au fost descoperite 11 piese, una în necropola de la Bogdăneşti în M 24 (Pl. 25/3), D 0,4 cm, iar 10 în M 56 (Pl. 219/1-5, 13-17) D 0,4–0,5 cm, din necropola de la Polocin. f. Mărgele de lut Tip 17. Mărgică de formă circulară, de lut. Este vorba de un singur exemplar descoperit în necropola de la Bogdăneşti în M 25 (Pl. 27A/3), D 1.1 cm. g. Mărgică cu reprezentări umane Mărgică de formă circular-sferică, cu reprezentări florale, geometrice şi umane. Este lucrată din sticlă, fiind structurată în 24 de registre cu imagini – flori, tablă şah, figuri umane fiind pigmentate în culori alb, roşu, galben, verde. Piesa a fost descoperită în M 14 (Pl. 171), din necropola de la Polocin.

113

24

23

18

12

11

8

5

2

Mornântul

4 21A/ 3,4,5,7 albastră

1 17B/4 albastră

1 24A/2 neagră

-

-

45 25/4-21, 23,25,27,2 9,31,33,35, 37,39,4145,47-59 albastre

17 9/6, 9,11, 13,15, 18, 20-29 albastre 8B/32 neagră

Mărgele de sticlă - Bogdăneşti Tipul 1 Tipul Tipul 3 2 a b a b Bucăţi Bucăţi Bucăţi Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Plansă Plansă Plansă Culoare Culoare Culoare Culoare Culoare

1 24A/1 albastră

2 12/22, 23 albastre

8 8B/33, 34,35 9/5,7,1014, 17 albastre

Tipul 4 Bucăţi Plansă Culoare

1 18/4 albastră

5 8B/31 9/8,16, 19,30. galbene 1; albastre 4

1 5B/2 verde

Tipul 5 a b Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Culoare Culoare

Tabelul nr. 5. Bogdăneşti, Polocin. Pogonești. Tipologie mărgele de sticlă.

3 17B/ 1,2,3 albastre 1 18/3 albastră

1 9/4 sidefată

Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 6

Tipul 7 Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 8 Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 9 Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 10 Bucăţi Plansă Culoare Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 11

1 21A/6 cărămizie

Tipul 12 Bucăţi Plansă Culoare

85

82

77

75

48

40

39

34

32

26

25

Mornântul

1

4 67/7,8, 9,10 neagră -

1 45/5 neagră

2 35/17,18 neagră 2 39/51 39/6 neagră -

1 28/8 albastră

1 39/7 verde

Tipul 2 Bucăţi Plansă Culoare

1 39/9 albas.sidefat

Tipul 3 a b Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Culoare Culoare

M 39-trecută prin foc, iniţial a avut formă sferică.

1 69C/1 albastră

1 40/15 sidefată

-

Tipul 1 a b Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Culoare Culoare 1 27A/4 aurie

1 45/4 albastră 6 64A/2-7 albastră 1 67/5 neagră

1 39/8 neagră

Mărgele de sticlă - Bogdăneşti Tipul Tipul 5 Tipul 6 4 a b Bucăţi Bucăţi Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Plansă Plansă Culoare Culoare Culoare Culoare Tipul 7 Bucăţi Plansă Culoare

1 39/12 albastră

Tipul 8 Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 9 Bucăţi Plansă Culoare

1 33/2 argintie

Tipul 10 Bucăţi Plansă Culoare

1 71/3 aurie

Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 11

Tipul 12 Bucăţi Plansă Culoare

110

108

105

95

Mornântul

8

11

Tipul 1 a b Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Culoare Culoare

Total general

Total

1

Tipul 2 Bucăţi Plansă Culoare

62

1

Tipul 3 a b Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Culoare Culoare

12

34

1 91A/5 albastră

21 80C/8, 15,16, 17,19,21 80C/7,24, 27,28 80C/1-6, 22,23, 25,26,29 albastre

11

8 80C/ 9-14, 18,20 albastre

5

Mărgele de sticlă - Bogdăneşti Tipul Tipul 5 Tipul 6 4 a b Bucăţi Bucăţi Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Plansă Plansă Culoare Culoare Culoare Culoare

-

Tipul 7 Bucăţi Plansă Culoare

3

1 92B/4 neagră

1 88/4 argintie

Tipul 9 Bucăţi Plansă Culoare

154 mărgele sticlă

3

1 92B/3 argintie

1 88/3 neagră

Tipul 8 Bucăţi Plansă Culoare

1

Tipul 10 Bucăţi Plansă Culoare

1

Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 11

1

Tipul 12 Bucăţi Plansă Culoare

67

56

53

50

40

24

17

14

Mornântul

6 219/6, 7,8,10, 11,12 albastre 5 gălbuie 1

1 202/5 verde 42 213/33, 213/ 7-25, 38-59 albastre

a Bucăţi Plansă Culoare

2 234/19,20 neagre

1 170/7 albastră

b Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 1

Tipul 2 Bucăţi Plansă Culoare

a Bucăţi Plansă Culoare

b Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 3

51 234/ 4-18,2156 Albastre

3 215/2,7,8 albastru sidefat

5 213/28,2 9,30, 34, 35 verde

2 170/5,6 albastre

Mărgele de sticlă Polocin Tipul 5 Tipul 6 a b Bucăţi Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Plansă Culoare Culoare Culoare

5 212/3 213/26,27,3 7 213/32 albastre 4 neagră sidefată 1 3 215/B 3,4,6 cenuşie 1 albastră 1 sidefată 1

39 182/ 4-42 albastre

Tipul 4 Bucăţi Plansă Culoare

1 219/9 albastră

Tipul 7 Bucăţi Plansă Culoare

1 213/36 albastră

1 176/1 sidefată

1 170/8 verzuie

Tipul 8 Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 9 Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 10 Bucăţi Plansă Culoare Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 11

Tipul 12 Bucăţi Plansă Culoare

77

75

70

Mornântul

2

1

1 245/2 neagră 2

Tipul 2 Bucăţi Plansă Culoare

73

73 243/1-73 albastre

a Bucăţi Plansă Culoare

-

b Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 3

47

Tipul 4 Bucăţi Plansă Culoare

M 77-decorată cu linii concentrice şi în zig-zag, de culoare roşie.

4

1 237A/2 galben verzui

6 237A/1 237A /5, 237A 3,4,6 237A/8 neagră 1 galben verzui 1 albastre 4

55

b Bucăţi Plansă Culoare

a Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 1

Total general

Total

61

-

1

1 237A/7 cenuşie

Mărgele de sticlă Polocin Tipul 5 Tipul 6 a b Bucăţi Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Plansă Culoare Culoare Culoare

1

Tipul 7 Bucăţi Plansă Culoare

-

Tipul 9 Bucăţi Plansă Culoare

246 mărgele sticlă

3

Tipul 8 Bucăţi Plansă Culoare

-

Tipul 10 Bucăţi Plansă Culoare

-

Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 11

-

Tipul 12 Bucăţi Plansă Culoare

57

49

Mornântul

11

4

1

16

8

55

-

63

79

Mărgele de sticlă Tip 1 a b

1

1 151B/83 galbenă cu decor

4

3 3

1

1

1

Tip 2

4 151B/4, 5,6,7 albastre 3 sidefată 1

139

4

73

62

a

140

Tip 3

Tipul 3 a b Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Culoare Culoare

M57-decor din linii drepte şi în zig-zag, de culoare galbenă.

3

Bogdăneşti /154 Polocin / 246 Pogoneşti / 6 Total 1 Total 2 Total general

Necropola

1

146A/1 verde

Mărgele de sticlă Pogoneşti Tipul 1 Tipul 2 a b Bucăţi Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Plansă Culoare Culoare Culoare

Total general

Total

1

-

-

1

b

Tipul 4 Bucăţi Plansă Culoare

59 59

-

47

12

Tip 4

95

-

61

34

a

-

-

11

b

-

1

5

11 6 106 6 406 mărgele sticlă

Tip 5

1 1

-

1

-

Tip 7

Tipul 7 Bucăţi Plansă Culoare

Tip 6

Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 6

6 mărgele sticlă

Tipul 5 a b Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Culoare Culoare

6 6

-

3

3

Tip 8

Tipul 8 Bucăţi Plansă Culoare

3 3

-

-

3

Tip 9

Tipul 9 Bucăţi Plansă Culoare

1 1

-

-

1

Tip 10

Tipul 10 Bucăţi Plansă Culoare

-

1 1

-

-

1

Tip 11

Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 11

1 1

-

-

1

Tip 12

Tipul 12 Bucăţi Plansă Culoare

2 28/6/7

1 32B/2

2 33B/1,3 alb-murdar

31

32

1 23B/1 alb-murdar

1 9/12 alb-murdar 2 10A/1,2 alb-murdar 16 12/4-11,13, 15-21 alb-murdar

Tipul 13 a Bucăţi Plansă Culoare

2 12/12,14

b Bucăţi Plansă Culoare

c Bucăţi Plansă Culoare

d Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 14 a Bucăţi Plansă Culoare b Bucăţi Plansă Culoare

1 10A/3 alb-roz

Bucăţi Plansă Culoare

Tipul 15

1 21A/8 albă

Tipul 16 a Bucăţi Plansă Culoare

11 25/22,24, 26,28,30, 32,34,36, 38,40,46 albe

b Bucăţi Plansă Culoare

Mărgele de cornalină, chihlimbar, coral, calcar, lut și cu reprezentări umane - Bogdăneşti Mărgele cornalină Mărgele Mărgele Mărgele calcar chihlimbar coral

1 25/3 albă

c Bucăţi Plansă Culoare

27/A3 galbenă

1

Bucăţi Plansă Culoare

Mărgele lut Tipul 17

Tabelul nr. 6. Bogdănești, Polocin. Pogonești. Tipologie mărgele de cornalină, chihlimbar, coral, calcar, lut și cu reprezentări umane

26

25

24

22

18

8

6

5

Nr.

Mormântul

Bucăţi Plansă Culoare

Mărgele reprezentări umane

1 88/2

54

1 71/2

2 46B/1,2 alb-murdar 1 46C/1 alb-murdar 1 52B/3 alb-murdar 1 56/8 alb-murdar 10 67/4,6, 13-20

12 35/1-4, 19-25,264 alb-murdar

4

2

M 34, fragment nu apare în desen

Total general

Total

105

85

82

77

64

58

50

49

40

39

34

1

1 67/11 alb-murdar

1

1 67/12 alb-murdar

-

-

91 mărgele

1

Mărgele de cornalină, chihlimbar, coral, calcar, lut și cu reprezentări umane - Bogdăneşti Mărgele cornalină Mărgele Mărgele chihlimbar coral Tipul 13 Tipul 14 Tipul 15 a b c d a b Nr. Bucăţi Bucăţi Bucăţi Bucăţi Bucăţi Bucăţi Bucăţi Plansă Plansă Plansă Plansă Plansă Plansă Plansă Culoare Culoare Culoare Culoare Culoare Culoare Culoare

Mormântul

10

1 69C/2 galbenă

8 40/1,3,4,7, 8,9,13,14 albe

Tipul 16 a Bucăţi Plansă Culoare

20

1 71/4

2 39/10,11 albe 6 40/2,5,6, 10,11,12 albe

b Bucăţi Plansă Culoare

Mărgele calcar

1

c Bucăţi Plansă Culoare

-

Bucăţi Plansă Culoare

Bucăţi Plansă Culoare

1

Mărgele reprezen tări umane

Mărgele lut Tipul 17

5

3 249/6-8 alb-murdar 6

1 215/5 alb-murdar

2 202/3,4 alb-murdar

-

-

Bucăţi Plansă Culoare

-

Bucăţi Plansă Culoare

4

4 191/ 5,6,7,8 galbuieverzui

Bucăţi Plansă Culoare

Bucăţi Plansă Culoare

Bucăţi Plansă Culoare

d

a

c

b

a

Tipul 13

Mărgele chihlimbar Tipul 14

Mărgele cornalină

1

1 213/31 cărămizie

Bucăţi Plansă Culoare

b

26 mărgele

-

Bucăţi Plansă Culoare

Mărgele coral Tipul 15

Mărgele de cornalină, chihlimbar, coral, calcar, lut și cu reprezentări umane Polocin

M 14, mărgică din sticlă, circular sferică, cu reprezentări florale, geometrice şi umane.

Total

Total

Passim

56

53

50

40

33

14

Nr.

Mormântul

4

3 212/4 213/5,6 albe

1 170/9 albă

Bucăţi Plansă Culoare

a

Tipul 16

-

Bucăţi Plansă Culoare

b

Mărgele calcar

10

10 219/1-5, 13-17 albe

Bucăţi Plansă Culoare

c

-

Bucăţi Plansă Culoare

Mărgele lut Tipul 17

1

1 171/105 albastră

Bucăţi Plansă Culoare

Mărgele reprezen tări umane

Tipul 13 a Bucăţi Plansă Culoare -

Total general

Total

Bogdăneşti / 245 Polocin / 272 Pogoneşti / 6

Necropola/ bucăţi

Bogdăneşti - 91 Polocin -26 Pogoneşti - o Total 1 Total 2 Total 3

-

-

2

6

-

60

c

64

-

6

406

6

246

Mărgele cornalină 58

64

1

-

-

1

154

Mărgele sticlă

2

54

b

1

-

-

1

d

5

5

-

5

-

Mărgele chihlimbar

4

-

4

-

Tipul 14 a

1

1

-

b

b Bucăţi Plansă Culoare -

Tipul 13 a

d Bucăţi Plansă Culoare -

Mărgele chihlimbar

c Bucăţi Plansă Culoare -

Mărgele chihlimbar Tipul 14 a Bucăţi Plansă Culoare -

Mărgele cornalină

b Bucăţi Plansă Culoare -

Mărgele cornalină

523

1

-

-

1

Mărgele coral

1 1 117

-

-

1

Tipul 15

Mărgele coral

Bucăţi Plansă Culoare -

Mărgele coral Tip 15

Mărgele de cornalină, chihlimbar, coral, calcar, lut și cu reprezentări umane Pogoneşti

Necropola/ bucăţi

-

Nr.

Mormântul

b Bucăţi Plansă Culoare -

b

20 45

-

-

20

45

-

14

31

Mărgele calcar

14

-

4

10

Tipul 16 a

Mărgele calcar

Tipul 16 a Bucăţi Plansă Culoare -

Mărgele calcar

1

-

-

1

Mărgele lut

11

-

10

1

c

c Bucăţi Plansă Culoare -

1 1

-

-

1

Tipul 17

Mărgele lut

Bucăţi Plansă Culoare -

Mărgele lut Tipul 17

1

-

1

-

Mărgele reprezentări umane

1 1

-

1

-

Mărgele reprezen tări umane 1

Bucăţi Plansă Culoare -

Mărgele reprezen tări umane

2. Verigi Verigi lucrate din sârmă de bronz, rotunde în secţiune, cu capetele petrecute. În perimetrul celor trei necropole au fost descoperite 5 asemenea piese, din care 3 în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de înhumaţie M 134 (Pl.107B/3), precum şi în M 34 (Pl. 34/1) şi M 77, de incineraţie (Pl. 66/3) şi două piese descoperite în mormintele de înhumaţie M 8 (Pl. 166C/2) şi M 14 (Pl. 170/4), piesă fragmentară (lipseşte tocmai segmentul unde, posibil, a existat îmbinarea celor două extremităţi ale verigii), de la Polocin. Verigile, cu excepţia celei din M 134, au fost folosite, probabil, pentru agăţarea pandantivelor sau a altor obiecte de podoabă. Artefacte similare au mai fost descoperite la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 81D/21), Târgșor (Diaconu 1965, p. 160, Pl. X/5,6; p.187, Pl. XXXVII/3; p. 286, Pl. CXXXVI/3; p. 315, Pl. CLXVI/5), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 336, fig. 35/1; p. 437, fig. 107/2; p. 490, fig. 155/2; p. 496, fig. 161/5), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 280, fig. 107/5, 6; Izvorul p. 328, fig. 188/1), Fântânele ,,Rât” (Gaiu 1995, p. 161, Pl. IV/10-16), Lunca (Dragomir 2001, p. 156, fig. 13/12), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 245, fig. 8/12; p. 248, fig. 11/5; p. 270, fig. 33/2), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 274, fig. 32/5; p. 297, fig. 64, p. 311, fig. 85/4, 7), Gherăseni (Diaconu 1977, p. 442, fig. 9/10), Budeşti (Vornic 2006, p. 429, fig. 121/4). Tot din categoria verigi fac parte şi alte două piese descoperite în necropola de la Bogdăneşti. Este vorba de o verigă fragmentară din M 55 de înhumaţie, greu însă de încadrat din punct de vedere tipologic (Pl. 50B/1). În aceeaşi necropolă a mai fost descoperită o verigă de formă rectangulară, a cărei suprafaţă este împărţită în două registre, prin răsucirea celor două capete ale sârmei. Piesa a fost descoperită în M 5 de înhumaţie (Pl. 8B/1). 3. Inele Inele de bronz, rombice în secţiune. Au fost descoperite două piese, ambele în mormântul de înhumaţie M 64 (Pl. 56/3, 4), de la Bogdăneşti. Destinaţia acestora este greu de stabilit, cert este că asemenea artefacte sunt rar întâlnite în necropolele Sântana de MureşČernjachov. În necropola de la Târgşor a fost descoperită o piesă similară (Diaconu 1965, p. 168, Pl. XVIII/6). 4. Medalioane În necropola de la Bogdăneşti a fost descoperit şi un medalion care provine dintr-o monedă căreia i s-a aplicat o urechiuşă de agăţare. Piesa a fost descoperită în mormântul de înhumaţie M 125 (Pl. 101B/1). Moneda a fost emisă în vremea împăratului Constanţius II. Un asemenea medalion, dar cu efigia împăratului Valentinian a fost descoperită în satul Vâlcele, comuna Suplacu de Barcău (jud. Bihor). Autorul descoperirii consideră că avem de-a face cu un însemn al puterii care, de regulă, apare în mediul germanic oriental (Lakatos 2001, p. 46). 5. Pandantive În cele trei necropole au fost descoperite mai multe tipuri de pandantive, după cum urmează: pandantive semilunare, din scoici marine, prismatice, căldăruşă (Tab. 7, 8). Tip 1. Pandantiv semilunar (lunulă), de bronz, de formă aproximativ semicirculară, prevăzut cu o urechiuşă de agăţare. A fost descoperită o singură piesă în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de înhumaţie M 134 (Pl. 107B/1). Piese similare au mai fost semnalate în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 603, fig. 239/2), Cucorăni (Mamalaucă 2005, Cat. P. 179), Izvoare (Vulpe 1957, p. 307, fig.329/5), Târgșor (Diaconu 1965, p. 237, Pl. LXXXVII/2; p. 255, Pl. CV/1), Mogoşani (Diaconu 1970, fig, 15/10), Dănceni (Rafalovič 1986, Pl. XLIII/6 - o piesă de aur), Cristuru Secuiesc (Beldiman 1992, p. 72, fig. 1/3), Gruševci (Markevič, Rikman 1973, p. 260-261 – piesă de aur). Pandantivele semilunare de la Târgşor au analogii perfecte după formă, tehnică, dimensiuni, ornament şi calitatea metalului, din care au fost confecţionate, cu pandantivul 124

descoperit în tezaurul de la Valea Strâmbă (Diaconu 1965, p. 97). Se poate observa că numărul pandantivelor „lunulă” nu este foarte ridicat, ceea ce certifică o folosire limitată a acestora în aria culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Acest gen de artefacte au fost semnalate în provinciile nordice ale Imperiului Roman încă din secolul I d.Chr. (Beldiman 1992, p. 74), fiind lucrate îndeosebi din aur, argint şi uneori de bronz. Ele apar şi în aria culturii Przeworsk, în morminte asociate cu pandantive metalice de formă dreptunghiulară sau chiar pătrată. Acest gen de artefacte a fost descoperit şi în insula daneză Fümen, datând din prima jumătate a secolului al IV lea şi se pare că a circulat până în secolele X-XI (Teodor 1981, p. 70, 110, fig. 8). Tip 2. Pandantivele din scoică marină, speciile Murex şi Cypraea. Din cele trei necropole provin nouă piese întregi şi una fragmentară. Toate pandantivele scoică au fost recuperate din morminte de înhumaţie, cu excepţia scoicii fragmentare care provine dintr-un mormânt de incineraţie. Într-o singură situaţie au fost descoperite două asemenea artefacte într-un mormânt, respectiv în M 24, din necropola de la Bogdăneşti. 2a. Pandantive scoică din familia Murex. Au fost descoperite 5 exemplare, în necropola de la Bogdăneşti 3 bucăți, în mormintele de înhumaţie M 24 (Pl. 25/64), M 103 (Pl. 86/2), M 108 (Pl. 91A/6), iar la Polocin 2 exemplare, în mormintele de înhumaţie M 13 (Pl. 169B/1) şi M 14 (Pl. 170/11). Piese similate au fost semnalate şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 6/14; Pl. 86/34, 35; Pl. 112/73; Pl. 308/71), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 394, fig. 65/3; p. 490, fig. 155/2; p. 496, fig. 161/1; p. 509, fig. 172/4; p. 520, fig. 179/4; p. 573, fig. 218/4; p. 592, fig. 234/2; p. 637, fig. 268/4; p. 650, fig. 277/3; p. 666, fig. 291/), Budeşti (Vornic 2006, p. 386, fig. 78/8; p. 407, fig. 99/ 2, 3), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 177, fig. 21A/2), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 280, fig. 107/9; p. 292, fig. 132/2; Curcani, p. 362, fig. 230/5; Căscioarele, p. 382, fig. 251/11), Miorcani (Ioniţă 1977, R49a/5). Obiceiul depunerii de scoici este atribuit, în general, populaţiilor ce constituie elementul răsăritean sau nord-pontic din cadrul culturii Sântana de Mureş-Černjachov. Sarmaţii cunoaşteau și foloseau, de asemenea, aceste scoici aduse, unele, de pe malul Golfului Persic (Mitrea, Preda 1966, p. 151). 2b. Pandantive scoică din specia Cypraea au fost descoperite în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 12 (Pl. 18/5), M 24 (Pl. 25/63) şi mormântul de incinerație M 20 (Pl. 22B/1). Din necropola de la Pogoneşti provine un exemplar, din M 57 de înhumaţie (Pl. 152/3), iar de la Polocin tot un exemplar, din mormântul de înhumaţie M 33 (Pl. 191/9). Piese similare au mai fost descoperite şi în alte necropole aparţinând aceleiaşi culturi, cum ar fi la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 6/13; Pl. 25/5; Pl. 73/30; Pl. 78/7; Pl. 150/20; Pl. 164/156; Pl. 179/12, 13; Pl. 191/9; Pl. 195/5; Pl. 253/33; Pl. 260/18; Pl. 308/70), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 490, fig. 155/3; p. 512, fig. 174/5; p. 573, fig. 218/8; p. 594, fig. 234/15,16; p. 607, fig. 243/4; p. 637, fig. 268/6; p. 663, fig. 288/10), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 248, fig. 11/5), Doina (Hânceanu 2007-2008, p. 123, Pl V/14), Miorcani (Ioniță 2017, p. 181, fig. 3/114), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 280, fig. 107/7; p. 292, fig. 132/3), Lunca (Dragomir 2001, p. 157, fig. 14/11; p. 159, fig. 16/6; p. 163, fig. 20/3; p. 170, fig. 27/14), Dedulești (Harțuche, Atanasiu 1976, nr. cod. 534). O scoică Unio pictorum, de dimensiuni apreciabile, a fost descoperită în G2 (Pl. 248/1) de la Polocin. Pandantivele din scoică marină au fost larg utilizate în aria culturii Sântana de MureşČernjachov, în unele locuri fiind destul de bine reprezentate, în timp ce în alte situri lipsesc cu desăvârşire. Aceste artefacte au fost vehiculate îndeosebi de sarmaţi, fiind aduse din zona Golfului Persic şi ajungând până în centrul Europei, mărturie în acest sens stând chiar descoperirile de pe teritoriul Ungariei, în mediul sarmaţilor iazigi (Vaday 1989, p. 267, Pl. 281; Pl. 91/13; Pl. 153/6). Tip 3. Pandantivele prismatice de os, în secţiune pătrate, cu decorul constând în 125

perechi de cercuri concentrice, cu punct în centru. Din perimetrul celor trei necropole au fost recuperate doar două piese, ambele provenind din necropola de la Bogdăneşti, din mormântul de înhumaţie M 24 (Pl. 25/61, 62). Piese similare au fost descoperite şi în alte necropole, cum ar fi: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 152/29, 30; Pl. 179/8), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 394, fig. 65/4; p. 637, fig. 268/3, 7; p. 666, fig. 291/6, 7), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 252, fig. 76/4; p. 258, fig. 82/2) Târgșor (Diaconu 1965, p. 216, Pl. LXVI/3; p. 234, Pl. LXXXIV/4; p. 261, Pl. CXI/7; p. 266, Pl. CXVI/9), Lunca (Dragomir 2001, p. 156, fig. 13/13, 14; p. 170, fig. 27/12), Ripiceni (Păunescu 1978, p. 511, fig. 3/2), Delniţa (Beldiman 1992, p. 76, fig. 2/3). Această categorie de artefacte a avut o largă răspândire la nivelul Europei, regăsindu-le atât pe teritoriul Germaniei, cât şi în Anglia (Werner 1964, Abb. 16a, 19). Pandantivele prismatice de os au fost interpretate ca simbol al zeului Donar/Thor, din mitologia germană (Werner 1964, p. 176-197). Astfel, aceste pandantive, cu sau fără sensul lor iniţial, au fost adoptate şi de către alte populaţii, căpătând, aşadar, ca şi în cazul altor amulete, o răspândire mai largă (Ioniţă 1982, p. 111). Tip 4. Pandantive în formă de căldăruşă, lucrate din fier, de formă cilindrică, cu fundul plat, prevăzute cu urechiuşe de agăţare, de diferite dimensiuni. Au fost descoperite 15 exemplare, din care în necropola de la Bogdăneşti 14, găsite în mormântul de incinerație M 34 (Pl. 34B/2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12), şi câte un exemplar în mormintele de înhumaţie M 64 (Pl. 56/6), M 110 (Pl. 93/2) şi M 124 de înhumaţie (Pl. 101A/1). Din necropola de la Polocin provine un singur exemplar, cel din M 33 de înhumaţie (Pl. 190B/10). Piese similare au mai fost descoperite şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 5/8; Pl. 35/3; Pl. 543/2, 3; Pl. 108 A/1; Pl. 130 B/6; Pl. 165/153; Pl. 194 B/3; Pl. 220/2; Pl. 253/27), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 377, fig. 54/2; p. 424, fig. 94/7; p. 436, fig. 106/6, 7; p. 437, fig. 107/1; p. 484, fig. 150/2; p. 527, fig. 183/2, 3; p. 616, fig 251/3; p. 677, fig. 296/5, 6), Lunca (Dragomir 2001 p. 155, fig. 12/3, 4), Gherăseni (Diaconu 1977, p. 443, fig. 10/6, 7), Pietroasele (Diaconu 1986 a, fig. 2, 3), Budeşti (Vornic 2006, p. 380, fig. 72/8, 9, 10; p. 398, fig. 90/5; p. 429, fig. 121/15, 16, 17), Kosanovo (Kravčenko 1967, Pl. XVI, 2-7, 13). Tabelul nr. 7. Tipologie pandantive Tip/varianta 1 2a. 2b.

2 3 4 Total

Bogdăneşti 1 3 3 2 14 23

Pogoneşti

Polocin

1

2 1

1

1 4

Total 1 5 5 2 15 28

Acest gen de artefacte a avut o largă răspândire în spaţiu şi timp. Aşa se face că le întâlnim în aria culturii Przeworsk, cum ar fi la Drochlin (Kaczanowski 1987, Pl. II, 10, 32), unii cercetători considerând chiar că răspândirea lor de aici începe. Pandantivele căldăruşe sunt prezente şi în arealul culturii dacilor liberi, atât din Moldova la Poieneşti (Vulpe 1953, p. 331, fig. 139/1; p. 357, fig. 194/2; Bichir 1973, p. 380, Pl. CLXIV/8, 10), Pădureni (Morintz, Bichir 1959, p. 492, fig. 3/6), Văleni (Ioniţă 1988, p. 138, fig. 36/23; p. 139, fig, 37/48; p. 143, fig. 41/15), Gălăneşti-Bărboasa (Căpitanu 1975, fig. 13/4, 10, 11), Zvoriştea (Ignat 1999a, p. 180, Pl. 18/2), cât şi în Muntenia la Mătăsaru (Bichir 1984, p. 167, Pl. L1/16-18) şi în Transilvania la Soporu de Câmpie (Protase 1960, p. 426, fig. 4/11), Mereşti şi Cristian (Diaconu 1986b, p. 304, fig. 3/2, 3). 126

Tabelul nr. 8. Bogdănești, Pogonești, Polocin. Obiecte de podoabă. Pandantive

Disc din bronz

1

Rozetă

3

Medalion

6i

Pandantiv semilună

2

Pandantiv crismatic

27+5

Pandantiv căldăruşă

5î

Pand. scoică Cypraea

1

Pand. scoică Murex

2

Inele

Coliere

2i

Verigi

Mărgele

Morminte

Obiecte de podoabă. Pandantive Bogdănești

1

7i

1

6i

3

1

8î

20

1

11 î

4

1

12 î

2

1

18 î

6

1

1

20 i

1

22 i

1

23 î

2

1

24 î

57

1

25 î

2

1

26 î

3

1

31 î

1

32 i

3

1

34 i

1+4+ 9

2

35 î

- 1*

39 î

8

1

40 î

15

1

48 î

2

1

49 i

2

1

50 i

1

1

1

1

2

11

127

1

49 î 57 î 29

1 - 1* 1

1 5

1 1 1 1 1

1 1 1

Notă: *s-a pierdut.

Obiecte de podoabă. Pandantive Pogoneşti.

1

128 Disc din bronz

1

Rozetă corn

1

Rozetă

3

Medalioane metal

85 î

Medalion

1

Medalion

2

Pandantiv semilună

82 î

Pandantiv semilună

-1*

Pandantiv Prismatic

81 2

Pandantiv Prismatic

1

Pandantiv Căldăruşă

17

Pandantiv Căldăruşă

77 i

Pand. scoică Cypraea

1

Pand.scoică Cypraea

6

Pand. scoică Murex

75 î

Pand. scoică Murex

1

Inele

64 î

Inele

1

Verigi

58 i

Verigi

Coliere

Morminte Mărgele

3 1 2

Coliere

95 î 103 î 105 î 108 î 110 î 124 î 125 î 134 î

Mărgele

Mormintul

55 î 1

1 1

1

Obiecte de podoabă. Pandantive Bogdănești

Mărgele Colier

56 î 17 2

67 î 53 1

70 î 8 1

75 î 73 1

77 î 1

passim 3

Pand. scoică Murex

Inele

Verigi

Colier

Mărgele

Morminte

1

129

Medalioane Rozetă Scoică Union

Rozetă Scoică Union

Obiecte de podoabă. Pandantive Polocin.

Medalioane

2

Pand. Semilunar

2

Pand. Semilunar

Pand. Prismatic

1

Pand. Prismatic

1 1

Pand.Căldăruşă

1

Pand.scoică Cypraea

1 1 1

Pand.Căldăruşă

1

Pand.scoici Cypraea

53 î 1

Pand. scoici Murex

50 î

5+1 1 39 4 3 2+5 5 7

Inele

8î 13 î 14 î 17 î 24 î 33 î 40 î

Verigi

Morminte

Obiecte de podoabă. Pandantive Polocin.

D. OBIECTE DE UZ CASNIC În necropolele de la Bogdăneşti, Pogoneşti, Polocin au fost descoperite mai multe obiecte care fac parte din categoria bunurilor de uz gospodăresc, cum ar fi: 1. Fusaiole; 2. Ace de cusut; 3. Cuţite de fier; 4. Cute de gresie; 5. Tuburi de os. 1. Fusaiole Această categorie de artefacte este destul de bine reprezentată în cele trei necropole, de unde provin 25 de piese (Tab. 9). În timp ce la Bogdăneşti numărul acestora este de 11, recuperate din M 12, M 25, M 40, M 52, M 55, M 57, M 74, M 76, M 90, M 96, M 106, din necropola de la Pogoneşti provin 4 piese, găsite în M 39, precum şi în perimetrul S 12; S 3637 şi passim. În necropola de la Polocin numărul fusaiolelor este de 10, descoperite în M 14, M 24, M 36, M 41, M 43, M 67, M 77. Dacă în ceea ce priveşte materialul din care sunt confecţionate există o constantă, în privinţa tehnicilor de prelucrare şi a modelului avem o oarecare diversitate. Aceste artefacte sunt realizate din lut, două dintre ele fiind însă obținute în urma prelucrării, prin șlefuire, a unor fragmente de vase ceramice. Ambele provin din necropola de la Polocin, din M 41 şi M 67. Fusaiolele sunt în mare majoritate modelate din pastă de bună calitate, de culoare cenuşie, sau cărămizie. În funcție de o serie de particularități aceste artefacte au fost împărțite în mai multe tipuri și variante, după cum urmează: Tip 1. Fusaiole bitronconice, în mai multe variante: 1a. Fusaiole bitronconice cu bazele conice, puternic profilate. Este vorba de 10 piese, din care 4 au fost descoperite în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 25 (Pl. 27A/6), decorul constând într-un brâu alveolar dispus pe ecuatorul piesei, M 40 (Pl. 40/17), M 96 (Pl. 81A/1), cu decorul constând în două şiruri de linii oblice dispuse pe întreaga circumferinţă a piesei, pe cele două registre, şi în mormântul de incineraţie M 55 (Pl. 51A/3), la care decorul se rezumă la un brâu în zig-zag, dispus pe întreaga circumferinţă. Alte 2 exemplare provin din necropola de la Pogoneşti, M 39 de înhumaţie (Pl. 140/1) şi în secţiunea 12 (Pl. 155B/1). Patru piese au fost recuperate din necropola de la Polocin, respectiv din mormintele de înhumaţie M 14 (Pl. 172/12), M 43 (Pl. 206/5), M 77 (Pl. 245/4) şi mormântul de încineraţie M 36 (Pl. 197/1). Piese similare provin și din necropolele de la: Târgşor (Diaconu, 1965, p. 248, Pl. XCVIII/10; p. 249, Pl. XCIX/11; p. 265, Pl. CXV/7; p. 287, Pl. CXXXVII/ 1, 2), Olteni (Mitrea, Preda 1966, p. 316, fig. 171; Izvorul, p. 341, fig. 203/1), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 250, fig. 13/6; p. 263, fig. 26/4; p. 270, fig. 33/6), Lunca (Dragomir 2001 p. 155, fig.12/19; p.193, fig. 50/9, 11), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 30A/3; Pl. 53/18; Pl. 79/5; Pl. 101A/9; Pl. 104B/2; Pl. 141 C/3; Pl. 151B/1; Pl. 154B/2; Pl. 243/3; Pl. 268A/19; Pl. 282/73; 74, 76, 77), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 285, fig. 20/2; p. 319, fig. 32/4; p. 394, fig. 65/8, 9; p. 406, fig. 78/4; p. 414, fig. 84/17; p. 446, fig. 115/5; p. 464, fig. 133/2, 4; p. 480, fig. 146/5; p. 532, fig. 188/3; p. 535, fig. 190/18; p. 542, fig. 196/1; p. 549, fig. 202/4; p. 555, fig. 206/10; p. 582, fig. 227/3; p. 584, fig. 228/10; p. 594, fig. 234/17; p. 596, 236/8; p. 598, fig. 237/7; p. 601, fig. 238/ 5, 6; p. 643, fig. 271/4; p. 675, fig. 294/12), Budeşti (Vornic 2006, p. 315, fig. 7/7; p. 336, fig. 28/9, p. 341, fig. 33/2; p. 372, fig 64/9; p. 393, fig. 85/1;p. 398, fig. 90/7; p. 409, fig. 101/40). 1b. Fusaiole bitronconice cu bazele conice, foarte puţin profilate. Au fost descoperite 3 exemplare, din care unul în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de înhumaţie M 74 (Pl. 62B/3), iar 2 în necropola de la Polocin, mormintele de înhumaţie M 24 (Pl. 181/43) şi M 41(Pl. 203/2). Piese similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 10/4; Pl. 13D/2; Pl. 15/4; Pl. 24/7; Pl. 44/A/4; Pl. 48D/3; Pl. 82/4; 85/2; Pl. 99A/2; Pl. 106A/11; Pl. 150/9; Pl. 157/A/7; Pl. 199/127; Pl. 236/5; Pl. 256A/17), Bârlad-Valea Seacă 130

(Palade 2004, p. 319, fig. 32/9; p. 411, fig. 83/1; p. 446, fig. 115/4; p. 481, fig. 147/3; p. 535, fig. 190/13; p. 541, fig. 195/4; p. 635, fig. 266/3), Târgşor (Diaconu 1965, p.186, Pl. XXXVI/4; p. 247, Pl. XCVII/8; p. 287, Pl.CXXXVII/4, 8), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 237, fig. 53/2), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 280, fig. 107/10; p. 284, fig. 116/2), Bratei (Bîrzu 1973, p. 308, Pl. XXVIII/3a), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 251, fig. 14/3), Fabrica de Cărămizi (Ioniţă 1972, p. 275, fig. 7/2), Lunca (Dragomir 2001, p. 155, fig. 12/5, 20; p. 157, fig. 14/12; p. 159, fig. 16/11), Budeşti (Vornic 2006, p. 376, fig. 68/4; p. 380, fig. 72/20, p. 382, fig. 74/4; p. 388, fig. 80/9; p. 403, fig. 95/6), Trinca-Valea Copacului (Vornic, Ciobanu 2016, p. 101, fig. 3/12). 1c. Fusaiole bitronconice cu bazele plate. În două din cele trei necropole au fost descoperite 6 exemplare, respectiv 4 în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 12 (Pl. 18/6), M 40 (Pl. 40/16), M 76 (Pl. 65/3) şi în mormântul de incineraţie M 57 (Pl. 51C/ 2), iar alte două în necropola de la Polocin, în M 56 recuperat de localnici din apele pârâului Tutova (Pl. 219/18) şi M 77 de înhumaţie (Pl. 245/5). Piese similare au mai fost recuperate și din necropolele de la: Târgşor (Diaconu 1965, p. 287, Pl. CXXXVII/5, 6; p. 266, Pl. CXVI/ 14, 15), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 288, fig. 122/3; Curcani, p. 362, fig. 230/1), Bratei (Bîrzu 1973, p. 308, Pl. XXVII/2a), Hănești (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 156, fig. 4/3; p. 159, fig. 6/10), Lunca (Dragomir 2001, p. 160, fig.17/3, p. 193, fig. 50/6), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 13C/1; Pl. 15/5; Pl. 45 B/1; Pl. 59A/6; Pl. 83/5, 6; Pl. 107 B/4; Pl. 176/8; Pl. 195/3, 4; Pl. 231A/1; Pl. 282/75, 78, 79, 80; Pl. 283/82; Pl. 284/84), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 282, fig. 18/10; p. 383, fig. 56/7; p. 398, fig. 69/3; p. 509, fig. 172/8; p. 526, fig. 182/6; p. 548, fig. 201/8; p. 604, fig. 240/6; p. 622, fig. 256/6; p. 638, fig. 268/12; p. 675, fig. 294/15), Budeşti (Vornic 2006, p. 324, fig. 16/1, 2; p. 334, fig. 26/5; p. 355, fig. 47/4; p. 375, fig. 67/6,7; p. 403, fig. 95/11; p. 409, fig. 101/ 39, 41). 1d. Fusaiole cu bitronconismul asimetric, cu una din baze plate, iar cealaltă profilată. Este vorba de 2 exemplare, ambele descoperite în perimetrul necropolei de la Pogoneşti, una provenind din S 36-37 (Pl. 156A/7), iar cealaltă din perimetrul necropolei, de la suprafaţa solului (Pl. 157B/3). Piese similare au mai fost descoperite la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 281/71, din os), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 285, fig. 20/5), Târgşor (Diaconu 1965, p. 218, Pl. LXV III/4). Tip 2. Fusaiole de formă discoidală, cu bazele plate. A fost descoperită o singură piesă în M 90, de înhumaţie (Pl. 76B/2) din necropola de la Bogdăneşti. Piese similare provin și din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 59A/5; Pl. 174/82), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 256, fig. 6/4; p. 265, fig. 10/8; p. 269, fig. 12/ 4; p. 278, fig. 16/9; p. 638, fig. 268/11), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 239, fig. 59; Olteni, p. 158, fig. 158/8), Fabrica de Cărămizi (Ioniţă 1972, p. 275, fig. 7/4). Tip 3. Fusaiole de formă cilindrică, aplatizate. Au fost descoperite 2 exemplare, ambele în necropola de la Polocin, în mormintele de înhumaţie M 41 (Pl. 203/3) şi M 67 (Pl. 232/57). Asemenea artefacte sunt întâlnite şi în siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 79/6; Pl. 200/1; Pl. 281/72), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 493, fig. 158/3; p. 594, fig. 234/20; p. 632, fig. 264/3), Târgşor (Diaconu1965, p. 225, Pl. LXXV/8; p. 245, Pl. XCV/10), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 285, fig. 117/3), Albiș (Szekely 2007, fig. 9, p. 40), Bratei (Bîrzu 1973, p. 308, Pl. XXVII 4 a), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 270, fig. 33/5), Archiud (Gaiu 1999, p. 292, fig. V/4), Budeşti (Vornic 2006, p. 316, fig. 8/3; p. 324, fig. 16/3; p. 347, fig. 39/9; p. 386, fig. 78/7). Tip 4. Fusaiolă tronconică, cu bazele plate. A fost descoperită o singură piesă în necropola de la Bogdăneşti în M 106 de înhumaţie (Pl. 89/2). Pe întreaga suprafaţă a fost executat un decor format dintr-o multitudine de scobituri de forme neregulate, realizate în lutul moale. 131

Piese similare mai întâlnim la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 248, fig. 2/3; p. 308, fig. 29/19; p. 310, fig. 30/2; p. 594, fig. 234/19) și Târgşor (Diaconu1965, p. 160, Pl. X/3; p.186, Pl. XXXVI/3). Tabelul nr. 9. Tipologie fusaiole Tip/variantă

1 2 3 4 Total

1a 1b 1c 1d

Bogdăneşti

Pogoneşti

Polocin

4 1 4 1 1 11

2 2 4

4 2 2 2 10

Total 10 3 6 2 1 2 1 25

2. Ace de cusut Din cele trei necropole doar în cea de la Bogdăneşi au fost descoperite asemenea artefacte. Este vorba de M 3 de incineraţie, piesa fiind pierdută, cum este, de altfel, cazul şi cu acul descoperit în M 76, în schimb s-a păstrat piesa din M 91 de înhumaţie (Pl. 78/4). Acul este fragmentar, lipsindu-i, însă, atât vârful, cât şi partea unde s-a aflat urechiuşa. Şi în M 102 a fost descoperit un ac, pierdut însă. Un fragment dintr-un ac de cusut a fost recuperat din M 127, de înhumaţie (Pl. 103B/1). Acesta se rezumă la o mică parte din zona mediană, lucru care nu ne permite să facem aprecieri legate de caracteristicile lui. Cert este că ambele artefacte păstrate sunt din sârmă de bronz, în secţiune circulare. Sigur această categorie de obiecte ilustrează una din îndeletnicirile cu mare tradiţie în cadrul culturii Sântana de Mureş-Černjachov, meşteşugul confecţionării îmbrăcămintei, certificat prin descoperiri similare în multe din siturile arheologice aparţinând acestei culturi. Mărturie stau descoperirile de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 404, fig. 75/1; p. 502, fig. 166/6; p. 576, fig. 221/3; p. 606, fig. 242/9, 10; p. 613, fig. 248/5; p. 637, fig. 268/2; p. 648, fig. 276/1), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 24/6; Pl. 135/3; Pl. 143/3; Pl. 309/79), Târgşor (Diaconu 1965, p. 222, Pl. LXXII/2; p. 237. Pl. LXXXVII/5; p. 285, Pl. CXXXV/9), Şpanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 244, fig. 66/3), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 15/6), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 315, fig. 90/2), Budeşti (Vornic 2006, p. 378, fig. 70/10; p. 380, fig. 72/15; p. 387, fig. 79/11; p. 390, fig. 82/6; p. 391, fig. 83/2; p. 397, fig. 89/13; p. 399, fig. 91/8; p. 400, fig. 92/33). Asemenea obiecte au fost semnalate şi cu prilejul unor cercetări în situri arheologice încadrate cronologic în perioada premergătoare culturii Sântana de Mureş. Mărturie stau piesele recuperate din necropolele dacilor liberi de la Văleni (Ioniţă 1988, p. 146, fig. 44/70), şi Bărboasa-Gălăneşti (Capitanu 1975, fig. 17/5, 9). De asemenea, în necropolele carpice de la Pădureni şi Poiana-Dulceşti au fost descoperite ace de cusut de bronz, respectiv fier (Bichir, 1973, 99, Pl. CLXV/5; CLXIV/12, 13), dar şi în Oltenia, în necropola de sec. II-III d. Chr. de la Locusteni (Popilian 1980, p. 132, Pl. IX, M. 57/1). 3. Cuţite de fier Acest gen de obiecte de uz casnic sunt bine reprezentate în cele trei necropole, unde este vorba de 33 de fragmente. Din situl arheologic de la Bogdăneşti provin 25 de fragmente din mormintele: M 5 (Pl. 8/2, 3), M 36 (Pl. 35C/1, 2), M 48 (Pl. 45/2, 3), M 58 (Pl. 52/2), M 72 (Pl. 61/2), M 76 (Pl. 65/2), M 88 (Pl. 74/2), M 89 (pierdut), M 93 (Pl. 80/1), M 103 (Pl. 132

86/1), M 104 (Pl. 87/1), M 105 (Pl. 88/1), M 106 (Pl. 89/1), M 109 (Pl. 92A/2), M 126 (Pl. 102/1), M 127 (Pl. 104A/2, 3), M 134 (Pl. 134B/2), M 141 (Pl. 111B/1), M 145 (Pl. 113/2), M 146 (Pl. 115/2), M 150 (pierdut), iar din necroplolele de la Polocin și Pogoneşti au fost recuperate doar 8 bucăți, respectiv 5 în prima necropolă în M 59 (Pl. 223/3), M 63 (Pl. 227/1), M 64 (Pl. 229/2), M 75 (Pl. 242), passim (Pl. 250A/4) şi 3 în cea de-a doua, respectiv în M 4 (Pl. 123/2), M 46 (Pl. 144A/1), M 53 (Pl. 148/1). Sigur, foarte multe informații, referitoare la aceste artefacte, nu pot fi oferite datorită gradului avansat de oxidare, practic, cu mici excepţii, nicio piesă nu este întreagă, ceea ce face dificilă, dacă nu imposibilă orice încercare de a oferi mai multe amănunte şi, evident, o încadrare tipologică corectă. Încercăm, totuşi, să evidenţiem câteva caracteristici prin care aceste piese se individualizează unele de altele. Vom lua, pentru început, drept criteriu dimensiunile. Astfel, din cele 33 de fragmente, o parte provin din cuţite de mici dimensiuni, cum ar fi cele din M 4, M 46, M 53 de la Pogoneşti şi M 36, M 48 - două fragmente, M 58, M 72, M 76, M 88, M 93, M 104, M 106, M 109, M 113, M 127, M 134, M 141, M 145, M 146 de la Bogdăneşti. Există, însă, şi câteva fragmente care s-au desprins din cuţite de dimensiuni mai mari, cum ar fi patru din cele cinci (excepţie face cuţitul recuperat de la suprafaţa solului) din necropola de la Polocin şi alte patru fragmente din necropola de la Bogdăneşti din M 9, M 103, M 105, M 126. Alt criteriu la care am putea apela este legat de modul de realizare a pedunculului. La unele exemplare trecerea de la lama propriu-zisă spre mâner se face printr-o uşoară îngustare, dintr-o singură parte, cum se întâmplă la piesele din M 4 de la Pogoneşti şi M 109, M 126, M 145 de la Bogdăneşti. Există însă şi situaţii în care pedunculul este realizat printr-o îngustare bilaterală, atât dinspre ceafa cuţitului, cât şi dinspre lama acestuia. Piese cu asemenea caracteristici au fost descoperite în M 64 din necropola de la Polocin şi M 36, M 48, M 72, M 76, M 93, M 106, M 141, M 146 din necropola de la Bogdăneşti. În schimb, în privinţa pedunculului, cu o singură excepţie (exemplarul din M 36 de la Bogdăneşti), acestea sunt rectangulare în secţiune. Un alt criteriu care ar putea fi utilizat în realizarea unor departajări de ordin tipologic este cel legat de forma lamei. În marea majoritate, lama cuţitelor este dreaptă, dar există patru piese la care aceasta este uşor curbată, respectiv la piesele din M 76, M 88, M 145 de la Bogdăneşti, la care se mai adaugă o piesă descoperită în perimetrul necropolei de la Polocin. În ceea ce priveşte spinarea cuţitelor aceasta este dreaptă. La niciunul din exemplarele la care s-a păstrat, cel puţin o parte din peduncul, nu au fost observate orificii destinate prinderii cu nituri a unor plăsele, din lemn sau os. Având în vedere dimensiunile, care uneori doar pot fi bănuite, putem afirma că marea majoritate a acestor artefacte au avut o destinaţie gospodărească, cu posibilitatea de a fi utilizate, însă, şi pentru alte scopuri, cum, de altfel, s-a întâmplat mereu în decursul istoriei cu acest gen de piese. Probabil, cuţitele de mai mari dimensiuni au fost folosite şi drept arme, iar cele cu lama curbată, posibil, au fost utilizate în activități cu caracter meșteșugăresc sau gospodăresc. Acest gen de artefacte a avut o largă răspândire în întreaga arie de răspândire a culturii Sântana de Mureş-Černjachov. 4. Cute de gresie Această categorie de obiecte de uz gospodăresc este foarte puțin reprezentată, în cele trei necropole, practic a fost descoperită o singură piesă, în mormântul de înhumaţie M 48 (Pl. 210B/2), din necropola de la Polocin. Pietre de ascuţit provin atât din așezări, cât şi în necropolele din aria culturii Sântana de Mureş-Černjachov. În acest sens stau mărturie descoperirile de la: Mihălăşeni (2005, Pl. 143/1), Bratei (Bîrzu 1973, p. 303, Pl. XXXII/14; p. 308, Pl. XXVII/7a, b, c), Archiud (Gaiu 1999, p. 195, fig. VIII/3, 9; p. 297, fig. X/8), Gherăseni (Diaconu 1977, p. 444, fig. 11/6), Budești (Vornic, 2006, p. 316, fig. 8/5; p. 323, fig. 15/10-14; p. 347, fig. 39/4). 133

5. Tuburi de os Au fost prelucrate din tibii de pasăre, cu destinația păstrării acelor de cusut, dar posibil să fi avut şi alte destinații. În perimetrul celor trei necropole nu a fost descoperit decât un fragment dintr-un asemenea tub, în M 57 de înhumaţie (Pl. 151B/13), din necropola de la Pogoneşti. În general, asemenea artefacte sunt frecvente în situri arheologice încadrate în aria culturii Sântana de Mureş-Černjachov, mărturie stând piesele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 5/11; Pl. 82/7; Pl. 85A/1; Pl. 93F/6; Pl. 94/5; Pl. 102B/2; Pl. 112/ 70; Pl. 114A/ 1, 2; Pl. 117B/2; Pl. 143/2; Pl. 149C/18; Pl. 260/17), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 613, fig. 248/6; p. 625, fig. 258/4; p. 642, fig. 270/3; p. 662, fig. 288/3), Negrilești (Ilie, Nicu, colab. 2011, p. 19), Târgşor (Diaconu 1965, p. 266, Pl. CXIV/10), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 158, fig. 5/9), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 268, fig. 31/2), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 285, fig. 117/9; p. 294, fig. 138; Izvorul, p. 319, fig. 176/3; p. 324, fig. 183/3), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 285, fig. 46/14; p. 315, fig. 90/3), Lunca (Dragomir 2001, p. 157, fig. 14/8; p. 160, fig. 17/12; p. 161, fig. 18/13; p. 170, fig. 27/9), Budeşti (Vornic 2006, p. 344, fig. 36/3; p. 402, fig. 94/8; p. 403, fig. 95/10).

E. OBIECTE DIVERSE Din această categorie fac parte: 1. Pietricele; 2. Jetoane; 3. Bilă de lut; 4. Arme; 5. Diverse obiecte de metal. 1. Pietricele O categorie aparte de obiecte descoperite, în unele morminte din cele trei necropole, este reprezentată de pietricele, de mici dimensiuni, de culoare maroniu-roşietice. Aceste obiecte provin, în exclusivitate, din morminte de înhumaţie. În necropola de la Bogdăneşti au fost descoperite în patru morminte M 85 (Pl. 72/9-15), M 103 (Pl. 86/4-7), M 106 (Pl. 89/3-6), M 130, din nefericire pietricelele din ultimul mormânt s-au pierdut. În ceea ce priveşte necropola de la Polocin, am întâlnit un singur caz, respectiv în mormântul de înhumaţie M 39, este vorba de 6 pietricele care, însă, nu s-au păstrat. În necropola de la Bogdăneşti pietricelele, se pare, se aflau răspândite pe suprafața gropilor, autorul săpăturii neoferind amănunte privitoare la locul în care acestea s-ar fi aflat în momentul descoperirii. În schimb, în necropola de la Polocin, cele şase pietricele au fost depuse într-un castron de forma bitronconică, lucrat la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie. Obiceiul de a depune pietricele în morminte a fost semnalat şi în alte necropole, cum ar fi la Mihălăşeni în M 127 şi M 306 (Şovan 2005, p. 49, p. 164). De remarcat este faptul că pietricelele s-au aflat în groapă şi nu în vase ceramice, ambele morminte aparţinând unor copii, unul fiind nederanjat, iar celălalt deranjat din vechime. În schimb, în necropola de la Budeşti există un singur mormânt în care au fost descoperite cinci pietricele așezate în apropierea palmei mâinii drepte. Este vorba de un mormânt de înhumaţie, nederanjat aparţinând unui adult (Vornic 2006, p. 178). Prezenţa pietricelelor este semnalată şi în M 238, de înhumaţie, nederanjat, aparținând unui adult, de la Târgşor, unde într-o strachină, lucrată la roată, din pastă fină, de culoare cenuşie, alături de resturile osteologice de pasăre se aflau si nouă pietricele (Diaconu 1965, p. 52). Tot nouă pietricele, depuse de această dată pe fundul unui vas zgrunţuros, au fost semnalate şi în M 8 de la Gherăseni (Diaconu 1977, p. 436). Se poate lesne sesiza că practica depunerii pietricelelor, în unele morminte, nu este foarte răspândită, statistic vorbind, din numărul mare al mormintelor din necropolele amintite doar în câteva a fost sesizat un asemenea obicei. Cu siguranţă, depunerea acestor obiecte este legată de anumite practici rituale a căror semnificaţie estet greu de descifrat.

134

2. Jetoane Piesă de lut de formă circulară, aplatizată. A fost descoperită o singură piesă în necropola de la Pogoneşti, în M 15, de înhumaţie (Pl. 128B/1) şi un jeton, de sticlă, de formă ovală în M 17, de incineraţie (Pl. 20B/1) de la Bogdăneşti. Jetoanele de sticlă, utilizate pe scară largă ca piese de joc, au fost prezente în toate provinciile Imperiului roman (Ioniță 2014, p. 145). Asemenea piese au fost semnalate şi în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, toate exemplarele fiind, însă, de sticlă, aplatizate pe o parte şi uşor bombate pe cealaltă (Palade 2004, p. 401, fig. 72/2-7; p. 424, fig. 94/1; p. 553, fig. 205/3). 3. Bilă de lut În M 41, de înhumaţie (Pl. 142A/3), de la Pogoneşti, a fost descoperită o biluţă de lut, de mici dimensiuni a cărei utilitate este greu de precizat. Posibil că şi acest gen de piese să fi fost folosit la unele jocuri care se practicau în epocă. 4. Arme În cuprinsul celor trei necropole această categorie de inventar este extrem de rar întâlnită, practic doar în una din necropole a fost descoperită o piesă care ar putea intra în această categorie. Este vorba de un vârf de suliţă? recuperat din M 77 de înhumaţie (Pl. 246/1) de la Polocin. Piesa este oxidată şi, în acelaşi timp, puţin deformată, ceea ce face imposibilă încercarea de a realiza o încadrare tipologică şi de a găsi analogii. 5. Diverse obiecte de metal În necropola de la Bogdăneşti au fost recuperate câteva piese, greu de încadrat din punct de vedere tipologic. Este vorba de mai multe fragmente din obiecte de fier, cum sunt cele din M 24 (Pl. 24B/71 – posibil un pandantiv rozetă), M 55 (Pl. 50/1), M 61 de incineraţie (Pl. 54A/1), precum şi în mormintele de înhumaţie M 79 (Pl. 68B/1), M 88 (Pl. 74/3), M 89 (Pl. 75/2), M 108 (Pl. 91A/1, 2, 3). Din M 47, de incineraţie (Pl. 44C/1) provine un fragment dintr-o aplică de fier. Din perimetrul necropolei de la Polocin provin o serie de obiecte, cum ar fi: un cârlig de pescuit, de dimensiuni mari, în secţiunea S 17 (Pl. 251/1). O piesă similară a fost descoperită în necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 391, fig. 62/1), dar şi în aşezarea dacică de la Roşiori-Dulceşti, jud. Neamţ (Hânceanu 2008-2009, p. 376, Pl. IX/1, 2). În S 11, din aceeaşi necropolă, se aflau 2 bucăţi de zgură, posibil rămase în urma practicării unor activităţi de reducere a minereului de fier. O bucată de fier, de formă neregulată, probabil un fragment dintr-o unealtă, a fost descoperit în M 75, de înhumaţie (Pl. 241/76).

F. RECIPIENTE DE LUT În cele trei necropole a fost descoperit un număr mare de recipiente ceramice, de diferite forme şi dimensiuni, realizate în diverse tehnici, respectiv vase lucrate cu mâna şi vase lucrate la roată. Alături de vasele întregi sau întregibile există şi un număr, relativ mare, de fragmente ceramice, unele dintre ele, din cauza dimensiunilor mici, neputând fi încadrate într-o anumită categorie tipologică. Din grupa recipientelor de lut fac parte următoarele categorii de vase: 1.Vase ceramice lucrate cu mâna, din pastă grosieră; 2. Vase ceramice lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă; 3. Vase ceramice lucrate la roată, din pastă fină.

135

1. Vase ceramice lucrate cu mâna, din pastă grosieră Au fost descoperite următoarele categorii: oale, ceşti (căţui), un castron, un capac şi un pahar. În total este vorba de 87 de piese (Tab. 10), la care se adaugă un număr destul de mare de fragmente ceramice. Categoria cea mai numeroasă este reprezentată de oalele de forme, dimensiuni şi culori diferite, descoperite în mormintele de înhumaţie, incineraţie sau chiar în gropile, din cele trei necropole. Au fost recuperate, în total, 80 de oale din care 60 provin din morminte de înhumaţie, 16 din morminte de incineraţie, 2 din gropi şi o piesă provine din secţiune. Din totalul oalelor lucrate cu mâna, 39 provin din necropola de la Bogdăneşti, 9 fiind descoperite în morminte de incineraţie, iar 30 în morminte de înhumaţie. Din necropola de la Pogoneşti provin 11 recipiente, din care 2 din morminte de incineraţie, 2 din gropi şi unul din perimetrul unei secţiuni. Din necropola de la Polocin provin 30 de vase, 5 recuperate din morminte de incineraţie. În funcţie de o serie de caracteristici acestea au fost împărţite în mai multe tipuri şi variante, după cum urmează: a. Oale Tip 1. Oale zvelte, cu corpul ovoidal, cu diametrul maxim la jumătatea înălţimii. 1a. Oale cu corpul ovoidal, cu diametrul maxim undeva la jumătatea înălţimii, cu buza foarte puţin răsfrântă în afară, fundul plat, în unele situaţii uşor profilat. Au fost descoperite 18 vase întregi sau întregibile, din care 9 în necropola de la Bogdăneşti, 8 fiind recuperate din morminte de înhumaţie, respectiv din M 5 (Pl. 9/38), M 11 (Pl. 17B/7), M 22 (Pl. 23B/2), M 31 (Pl. 33A/4), M 74 (Pl. 63/4), M 82 (Pl. 70A/4), M 91 (Pl. 79A/11), M 146 (Pl. 115/5) şi unul din mormântul de incineraţie M 33 (Pl. 34A/1). La acestea se mai adaugă încă 3 vase, din necropola de la Pogoneşti, din mormintele de înhumaţie M 1 (Pl. 122A/1), M 6 (Pl. 124/3), M 42 (Pl. 142B/1) şi alte 6 din necropola de la Polocin, din mormintele de înhumaţie M 5 (Pl. 165A/2), M 14 (Pl. 173/15), M 52 (Pl. 215A/3), M 53 (Pl. 217/17), M 56 (Pl. 219/21, 22). Piese similare găsim și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 35A/1; Pl. 160D/2; Pl. 311/100), Budeşti (Vornic 2006, p. 401, fig. 93/15), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 248, M 144, fig. 2/11; p. 262, fig. 8/6; p. 280, fig. 16/29; p. 348, fig. 40/25; p. 409, fig. 81/3, 4; p. 416, M 55, fig. 86/1; p. 438, fig. 108/1; p. 453, M 202, fig. 122/1; p 455, M 220, fig. 124/1; p. 460, M 252, fig. 129/1; p. 463, M 251, fig. 122/1; p. 466, fig. 133/18; p. 472, fig. 139/2; p. 481, M 427, fig. 147/1; p. 511, fig. 173/4; p. 578, M 338, fig. 223/1; p. 587, M 364, fig. 231/2; p. 606, fig. 242/8; p. 631, M 499, fig. 263/5), Banca Gară „Șapte Case” (Alaiba 2011, fig. 19/3, p. 141), Târgşor (Diaconu 1965, p. 177, Pl. XXVII/3; p. 230, Pl. LXXX/2; p. 232, Pl. LXXXII/7), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 262, fig. 86/3; Independenţa p. 279, fig. 106/7; p. 298, fig. 146/5; Alexandru Odobescu p. 368, fig. 237/6; p. 373, fig. 242/6), Lunca (Dragomir 2001, p. 181, fig. 38/1), Pietriş (Zaharia, Zaharia, Palade 1962, p. 594, fig. 4/1), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 319, fig. 99), Komarovo (Smiško 1964, p. 67-80). 1b. Oale cu corpul ovoidal, cu buza răsfrântă în afară, fundul plat. Au fost descoperite 4 asemenea recipiente, din care unul provine din mormântul de incineraţie M 14 (Pl. 19B/1), din necropola de la Bogdăneşti, iar celelalte 3 au fost recuperate din mormintele de înhumaţie M 60 (Pl. 224A/1) şi M 67 (Pl. 233/61), respectiv din mormântul de incineraţie M 6 (Pl. 166A/1), din necropola de la Polocin. Vase similare provin și din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl.153/13), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 448, M. 177, fig 117/1: p. 460, M 252, fig. 129/1; p. 464, fig. 133/5; p. 475, M 345 fig. 142/1; p. 495, fig. 160/3; p. 545, fig. 199/4), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 383, fig. 253/6), Târgşor (Diaconu 1965, p. 189, Pl. XXXIX/2), Lunca (Dragomir 2001, p. 173, fig. 30/1; p. 175, fig. 32/6; p. 182, fig. 39/7).

136

Tip 2. Oale cu corpul zvelt, cu diametrul maxim puţin deasupra jumătăţii superioare a vasului, buza uşor răsfrântă în afară. Au fost descoperite 14 vase care se încadrează în această tipologie, 6 din ele la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 11 (Pl. 17B/8), M 48 (Pl. 46A/7), M 79 (Pl. 69A/3), M 121 (Pl. 99B/1), M 123 (Pl. 100/2), respectiv din mormântul de încineraţie în M 101 (Pl. 82A/1), 4 la Pogoneşti, în mormintele de înhumaţie M 53 (Pl. 149A/9), M 57 (Pl. 152/10, 11) şi din groapa G3 (Pl. 154B/1). La acestea se mai adaugă alte 4 oale care se aflau în mormintele de înhumaţie M 8 (Pl. 167/4), M 24 (Pl. 181/46), M 33 (Pl. 192/16) şi M 63 (Pl. 227/4) din necropola de la Polocin. Vase similare au fost descoperite şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 7A/8; Pl. 103A/7; Pl. 154B/5), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 280, fig. 16/29; p. 409, M 42A, fig. 81/3; p. 412, M 47B, fig. 84/5; p. 431, M 126, fig. 101/1; p. 477, fig. 144/5; p. 485, fig. 151/1; p. 526, fig. 182/4; p. 548, fig. 201/10; p. 558, fig. 207/8; p. 624, fig. 257/6; p. 638, fig. 268/13; p. 672, fig. 293/9, 13), Târgşor (Diaconu 1965, p. 159, Pl. IX/1; p. 198, Pl. XLVIII/5; p. 216, Pl. LXVI/4; p. 219, Pl. LXIX/2; p. 233, Pl. LXXXIII/1), Lunca (Dragomir 2001, p. 187, fig. 44/5), Pietriş (Zaharia, Zaharia, Palade 1962, p. 595, fig. 6/5), Obârşeni (Mitrea 1969, p. 223, fig. 3/6). Tip 3. Oale piriforme scunde, având diametrul maxim puţin deasupra jumătăţii superioare a vasului, fundul drept şi destul de masiv, uneori puţin profilat. Au fost descoperite 3 asemenea recipiente, din care două în mormintele de înhumaţie M 33 (Pl. 193A/19) şi M 41 (Pl. 204/8) şi unul în mormântul de incineraţie M 42 (Pl. 205B/1), din necropola de la Polocin. Oale similare au fost recuperate și din necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 394, fig. 65/1a; p. 608, fig. 243/14), Obârşeni (Mitrea 1969, p. 223, fig. 3/4), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 316, fig. 91). Tip 4. Oale sferoidale, cu corpul bombat, buza dreaptă şi mult răsfrântă în afară. Au fost descoperite 6 fragmente, toate provenind din partea superioară a unor oale găsite în mormintele de incineraţie M 21 (Pl. 131/3), M 29 (Pl. 135/1), groapa G2 (Pl. 154A/2) şi secţiunea S 42 (Pl. 157A/5) din necropola de la Pogoneşti, la care se mai adaugă alte 2 fragmente care se aflau în mormintele de înhumaţie M 69 (Pl. 236/8) şi M 72 (Pl. 239/10) din necropola de la Polocin. Piese similare au mai fost descoperite la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 46B/5), BârladValea Seacă (Palade 2004, p. 397, M 11B, fig. 68/1b), Târgşor (Diaconu 1965, p. 245, Pl. XCV/3; p. 270, Pl. CXX/3), Iaşi-Nicolina (Ioniţă 1985, p. 37, fig. 5/5), Băsoaia (Ignat 1999b, p. 58, fig. 3/5). Tip 5. Oale scunde, cu corpul sferoidal, având buza dreaptă şi mult răsfrântă spre exterior. Diametrul fundului este aproximativ egal cu cel al gurii. Au fost descoperite 3 asemenea recipiente în mormintele de înhumaţie M 41 (Pl. 41B/1) de la Bogdăneşti şi M 1 (Pl. 163/4) şi M 62 (Pl. 226/8) de la Polocin. Piese similare provin și din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 117B/10; Pl. 182A/5), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 419, M 64, fig. 89/3; p. 433, M 129, fig. 103/1; p. 459, M 241, fig. 128/1; p. 481, M 428, fig. 147/1/; p. 494, fig. 159/3; p. 507, fig. 170/1; p. 514, fig. 174/15; p. 527, fig. 183/1; p. 535, fig. 190/14, 19; p. 548, fig. 201/12; p. 625, fig. 258/3), Târgşor (Diaconu 1965, p. 176, Pl. XXVI/3), Fălciu (Palade 1971b, fig. 1/1, 3). Tip 6. Oale zvelte, sub formă de sac, cu diametrul maxim dispus puţin sub jumătatea inferioară. Buza este dreaptă şi uşor răsfrântă spre exterior. Au fost descoperite 4 exemplare, 3 provenind din necropola de la Bogdăneşti, din mormântul de înhumaţie M 31 (Pl. 32B/3), iar 2 din mormintele de incineraţie M 50 (Pl. 46C/2 - cu decorul constând în trei butoni dispuşi în jumătatea superioară a vasului) şi M 84 (Pl 70C/1 - la care decorul constă într-o înşiruire de crestături dispuse pe buza vasului). Cel de-al 4-lea exemplar a fost recuperat din necropola de la Polocin, din mormântul de incineraţie M 65 (Pl. 230/1). Piese similare găsim și în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 405, 137

M 37, fig. 76/1; p. 465, fig. 133/11; p. 510, fig. 172/13; p. 531, fig. 187/3; p. 597, fig. 236/10; p. 663, fig. 288/12), Târgşor (Diaconu 1960, p. 60, fig. 7/1), Târgşor (Diaconu 1965, p. 173, Pl. XXIII/3; p. 189, Pl. XXXIX/1; p. 217, Pl. LXVII/5), Şomuzu Mare (Emandi 1976, p. 389, fig. 8/1). Tip 7. Oale întregi sau fragmentare, cu corpul uşor bombat, fundul plat, uneori uşor supraînălţat. Au fost descoperite 8 vase, o parte din ele fragmentare, din care un fragment provine de la Bogdăneşti din mormântul de înhumaţie M 40 (Pl. 40/18), iar 7 din mormintele de înhumaţie M 14 (Pl. 173/18, 26), M 45 (Pl. 209B/1), M 63 (Pl. 227/3), M 65 (Pl. 230/2), respectiv din mormintele de incineraţie M 48 (Pl 210B/1), M 57 (Pl. 221A/1) din necropola de la Polocin. Recipiente similare mai întâlnim în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 148/2; Pl. 197B/1); Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 382, fig. 56/2; p. 394, fig. 65/1b; p. 396, M 9, fig. 67/1; p. 412, M 47A, fig. 84/4; p. 451, M 190, fig. 120/1; p. 535, fig. 190/16; p. 614, M 430, fig. 249/3; p. 627, fig. 259/8; p. 630, M 495, fig. 262/3; p. 634, 265/15; p. 675, fig. 294/13), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 383, fig. 253/3), Târgşor (Diaconu 1965, p. 215, Pl. LXV/2), Fălciu (Palade 1971b, p. 216, fig. 1/4), Mitreni (Ferche 1966, p. 150, fig 3/9), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 5/9), Cazangic (Vornic, Musteaţă 2003, fig. p. 59, fig. 2/1). Tip 8. Oale cu corpul aproape cilindric, cu buza uşor răsfrântă în afară. 8a. Oală scundă, cu corpul aproximativ cilindric, având diametrul fundului cu foarte puţin mai mic decât cel al gurii. A fost descoperită o singură piesă în mormântul de înhumaţie M 76 (Pl. 65/6) din necropola de la Bogdăneşti. Piese similare întâlnim la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 492, fig. 157/6; p. 535, fig. 190/14), Târgşor (Diaconu 1965, p. 176, Pl. XXVI/2). 8b. Oale zvelte cu corpul cilindric, cu buza uşor răsfrântă în afară, cu diametrul fundului aproape egal cu cel al gurii. Au fost descoperite 8 exemplare, toate în necropola de la Bogdăneşti, din care 7 provin din morminte de înhumaţie, respectiv M 6 (Pl. 10A/7), M 8 (Pl. 13/25), M 35 (Pl. 36A/1), M 89 (Pl. 75/4, 5, prima dintre piese are drept decor o succesiune de alveolări dispuse sub buza vasului), M 95 (Pl. 80C/30), M 117 (Pl. 97B/1) şi unul din mormântul de incineraţie M 145 (Pl. 113/4). Piese similare provin din necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 248, fig. 2/4; p. 316, fig. 31/20; p. 500, M 81, fig. 164/2; p. 606, fig. 242/8), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 262, fig. 86/3; Independenţa p. 279, fig. 106/6; Alexandru Odobescu p. 388, fig. 237/6), Lunca (Dragomir 2001, p. 165, fig. 22/4), Budeşti (Vornic 2006, p. 334, fig. 1/11). 8c. Oale scunde, cu corpul sferoidal, cu umărul ridicat, până la nivelul gurii vasului, diametrul fundului puţin mai mare decât cel al gurii, Au fost descoperite 2 exemplare, unul în mormântul de incineratie, M 145 (Pl. 114/6) de la Bogdăneşti, iar celălalt în mormântul de înhumaţie M 14 (Pl. 172/14) de la Polocin. Piese similare au fost găsite și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 74/36) și Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 465, fig. 133/10; p. 492, fig. 157/3). 8d. Oale cu corpul ovoidal, cu gura uşor arcuită spre interior, iar diametrul fundului este aproape egal cu cel al gurii. Au fost descoperite două asemenea exemplare în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 38 (Pl. 37B/2) şi M 126 (Pl. 102/7). Piese similare au fost recuperate și din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 233A/14), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 578, M 338, fig. 223/1), Târgşor (Diaconu 1965, p. 177, Pl. XXVII /3; p. 261, Pl.CXI/4), Lunca (Dragomir 2001, p. 176, fig. 33/3). Tip 9. Oale scunde cu corpul foarte puţin bombat, cu diametrul gurii mai mare decât cel al fundului, buza dreaptă şi foarte uşor răsfrântă. Au fost descoperite 3 vase în mormintele de înhumaţie M 30 (Pl. 32A/1), M 31 (Pl. 32B/5) şi M 72 (Pl. 61/3) din necropola de Bogdăneşti.

138

Tip 10. Oală cu corpul tronconic, buza dreaptă şi uşor răsfrântă spre exterior și fundul plat, cu diametrul mai mic decât cel al gurii. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumaţie M 8 (Pl. 13/27) de la Bogdăneşti. Piese similare găsim în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 53/19), Bratei (Bîrzu 1973, p. 301, Pl. XX/6), Budeşti (Vornic 2006, p. 408, fig. 100/10). Tip 11. Oală cu corpul sferoidal, fundul drept şi diametrul aproape cât cel al gurii, având gâtul strâmt şi buza mult răsfrântă în afară. Este vorba de un singur exemplar descoperit în mormântul de incineraţie M 6 (Pl. 10A/6), din necropola de la Bogdăneşti. Piese similare provin din necropolele de la: Mihălășeni (Șovan 2005, Pl. 46B/7), Târgșor (Diaconu 1965, p. 166, Pl. XVI/4), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 554, fig. 206/4). Tip 12. Oală având corpul cu un bitronconism pronunţat, partea superioară mult aplecată spre interior, fundul plat și diametrul mare. A fost descoperit un singur vas care ar putea fi inclus în această categorie, în mormântul de incineraţie M 63 (Pl. 55B/1) de la Bogdăneşti. Piese similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 344, fig. 39/7), Târgşor (Diaconu 1965, p. 188, Pl. XXXVIII/2) b. Castroane Tip 1. Castron lucrat cu mâna, din pastă grosieră, cu marginile arcuite, partea superioară de formă cilindrică şi buza mult subţiată. Este vorba de două piese, una fragmentară descoperită în mormântul de incineraţie M 102 (Pl. 83/12) de la Bogdăneşti, iar cealaltă din M 42 (Pl. 205B/2) de la Polocin. O piesă similară provine din necropola de Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 253, fig.4/15). c. Capace A fost descoperit un singur exemplar întreg, modelat din pastă grosieră, de culoare cărămizie. Forma este aproape conică, având o uşoară arcuire a pereţilor și fiind prevăzut cu un mâner, de formă cilindrică. Mânerul este perforat, simbolizând, probabil, „fereastra sufletului”. Capacul s-a aflat în mormântul de incineraţie M 21 (Pl. 131/1) de la Pogoneşti. O piesă similară a mai fost recuperată din necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 531, M 194, fig 187/1). d. Ceşti Tip 1. În mormintele din necropola de la Bogdăneşti au fost descoperite 4 ceşti lucrate cu mâna, de formă tronconică, scunde, fără toarte. Trei din ceşti provin din morminte de înhumaţie, respectiv în M 53 (Pl. 49/4), M 121 (Pl. 99B/2), M 127 (Pl. 104A/9), iar cea de-a patra din mormântul de incineraţie M 22 (Pl. 23B/3), fiind utilizată drept capac de urnă. O piesă asemănătoare cu aceasta din urmă a fost descoperită dincolo de Prut, în mormântul sarmatic din tumulul 7 de la Turlachi şi a fost încadrată din punct de vedere cronologic în limitele secolelor I a.Chr-I d.Chr. (Grosu 1995, p. 117). Piese similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 278, fig. 16/ 1, 3; p. 288, fig. 21/5; p. 311, fig. 30/17; p. 322, fig. 32/38, 42, 47; p. 329, fig. 33/37; p. 338, fig. 36/2; p. 418, M 66, fig. 88/1; p. 432, M 127, fig. 102/7; p. 449, M 182, fig. 118/1; p. 476, M 347, fig. 143/2; p. 497, fig. 161/8; p. 546, fig. 200/7; p. 554, fig. 206/3; p. 668, fig. 291/19), Barcea (Țau, Nicu, 1986, p. 172-179), Târgşor (Diaconu 1965, p. 216, Pl. LXVI/5), Bratei (Bîrzu 1973, p. 301, Pl. XX/10), Borşeni (Mitrea 1997, p. 154155, fig. 14/3, 15/5).

139

f. Pahare Această categorie de inventar este reprezentată de o singură piesă, lucrată cu mâna, din pastă grosieră, de culoare cărămizie și formă uşor ovoidală, cu fundul drept şi masiv. Piesa a fost descoperită în mormântul de incineraţie M 21 (Pl. 131/2) de la Pogoneşti. Piese apropiate ca formă și dimensiuni provin din necropolele de la: Budești (Vornic 2006, p. 407, fig. 99/1) și Mihălășeni (Șovan 2005, Pl. 9A/4; Pl. 28A/8). Tabelelul nr. 10. Vase lucrate cu mâna, din pastă grosieră Vase

Tip/Varianta 1

Oale

2 3 4 5 6 7

8

Castroane Capace Cești Pahare Total

1a 1b

9 10 11 12 1 1 1 1

Bogdănești

Pogonești

Polocin

Total

9 1 6

3

6 3 4 3 2 2 1 7

18 4 14 3 6 3 4 8 1 8 2 2 3 1 1 1 2 1 4 1 87

4 4

8a 8b 8c 8d

1 3 1 1 8 1 2 3 1 1 1 1

1

1 1

4 1 13

44

30

2. Vase ceramice lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă Din acest grup de recipiente au fost descoperite două categorii: a. Oale de diferite forme și dimensiuni; b. Castroane. Este vorba de 80 de oale și 2 castroane (Tab. 11). Din totalul oalelor, 18 provin din morminte de incineraţie, una a fost recuperată de la localnici, iar restul din morminte de înhumaţie. Pe necropole situaţia este următoarea: de la Bogdăneşti au fost recuperate 34 de oale și 2 castroane, din care 20 provin din morminte de înhumație. De la Pogoneşti provin doar 9 vase din pastă zgrunţuroasă, din care 6 provin din morminte de înhumație. Alte 37 de oale provin din necropola de la Polocin, din care 25 din morminte de înhumație. În funcţie de o serie de particularități acestea pot fi împărţite, după cum urmează: a. Oale Tip 1. Oale cu corpul sferoidal, în mai multe variante: 1a. Oale zvelte cu corpul sferoidal, cu buza uşor evazată şi rotunjită. Din această categorie fac parte 12 vase întregi sau întregibile, 3 fragmente provenind din necropola de la Bogdăneşti, unul din mormântul de înhumaţie M 51 (Pl. 47/4), iar 2 din mormintele de incineraţie M 10 (Pl. 15/14, 15) la care se mai adaugă 4 vase descoperite în necropola de la Pogoneşti, în mormintele de înhumaţie M 4 (Pl. 123A/4), M 20 (Pl. 130/2), M 53 (Pl. 149A/5) 140

şi în mormântul de incineraţie M 44 (Pl. 143B/2). De la Polocin provin alte 5 recipiente, din care unul a fost descoperit în mormântul de înhumaţie M 34 (Pl. 194/5), 3 din mormintele de incineraţie M 6 (Pl. 166A/2), M 61 (Pl. 225A/1, 2), iar un vas a fost recuperat de la localnici M 79 (Pl. 248A/1). Piese similare provin din necropolele de la: Miorcani (Ioniţă 1974, p. 89, fig. 4/3), Iaşi-Nicolina (Ioniţă 1985, p. 39, fig. 7/5), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 49C/4; Pl. 59B/49; Pl 83/14, 15; Pl. 146/17; Pl. 211/7; Pl. 215C/1; Pl. 241A/4; Pl. 260/22), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 321, fig. 32/32; p. 439, M 151, fig. 109/2), Târgşor (Diaconu 1965, p. 242, Pl. XCII/2), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 217, fig. 23; Izvorul, p. 322, fig. 181/4; p. 344, fig. 209; Alexandru Odobescu, p. 365, fig. 234/1; Căscioarele, p. 381, fig. 250/3, 5), Budeşti (Vornic 2006, p. 376, fig. 68/12), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 261, fig. 24/6). 1b. Oale de formă sferoidal aplatizată, cu bitronconismul pronunţat şi rotunjit, cu buza dreaptă şi mult răsfrântă spre exterior. Au fost descoperite 3 piese, din care 2 provin din necropola de Bogdăneşti, din mormântul de înhumaţie M 146 (Pl. 116/6), respectiv din mormântul de incineraţie M 65 (Pl. 57A/1), la care se mai adaugă un vas recuperat din mormântul de înhumaţie M 34 (Pl. 195/7) de la Polocin. Au fost recuperate vase similare și din siturile arheologice cercetate la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 17A/4; Pl. 38A/3; Pl. 145B/1; Pl. 161B/6), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 551, fig. 203/11), Târgşor (Diaconu 1965, p. 185, Pl. XXXV/2; p. 202, Pl. LII/2), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 227, Pl. 39/2; Independenţa p. 298, fig. 146/4; p. 300, fig.149/4), Bratei (Bîrzu 1973, p. 291, Pl. X/5), Izvoare (Vulpe 1957, p. 279, fig. 290/1). 1c. Oale de formă sferoidală, aplatizată, cu buza uşor răsfrântă spre exterior. Din această categorie au fost descoperite 5 exemplare, unul în necropola de la Pogonești în mormântul de incinerație M 3 (Pl. 122C/1) și 4 în necropola de la Polocin, 3 din mormintele de înhumaţie M 14 (172/13), M 56 (Pl. 220/19), M 78 (Pl. 247/3) şi unul din mormântul de incineraţie M 3 (Pl. 164B/1). Piese similare au fost găsite și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 47B/1; Pl. 64A/1; Pl. 122A/3; Pl. 148A/8; Pl. 213/18, 19), Târgşor (Diaconu 1965, p. 243, Pl. XCIII/2), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 251, fig.75/5; p. 254, fig. 78/3; Olteni, p. 314 fig.167/2). 1d. Oală de formă sferoidală, cu diametrul gurii de dimensiune mare, aproape egal cu cel al fundului, cu buza uşor răsfrântă. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumaţie M 35 (Pl. 196/2), din necropola de la Polocin. O piesă similară a fost recuperată din necropola de la Târgşor (Diaconu 1965, p. 236, Pl. LXXXVI/7). 1e. Oală scundă, cu diametrul maxim aproximativ la jumătatea vasului. Partea superioară mult arcuită şi buza evazată. Au fost descoperite 3 exemplare în mormintele de înhumaţie M 35 (Pl. 196/3), M 53 (Pl. 217/16) şi M 78 (Pl. 247/4) de la Polocin. Piese similare întâlnim la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 7A/7; Pl. 140/7; Pl. 261A/25), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 579, fig. 224/5), Târgşor (Diaconu 1965, p. 234, Pl. LXXXIV/1; p. 273, Pl. CXXIII/4), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 229, fig. 42/1; p. 246, fig. 69/4), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 269, fig. 32/4), Izvoare (Vulpe 1957, p. 277, fig. 286/2), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 10/15). Tip 2. Oale piriforme, cu diametrul maxim în jumătatea superioară a vasului. 2a. Oale zvelte, piriforme, cu diametrul maxim în jumătatea superioară, cu buza dreaptă şi răsfrântă spre exterior. În mormintele avute în atenţie au fost descoperite 13 asemenea recipiente, din care 7 în necropola de la Bogdăneşti, 6 în mormintele de înhumaţie M 26 (Pl. 28/11), M 104 (Pl. 87/3), M 112 (Pl. 95A/1), M 119 (Pl. 98B/2), M 123 (Pl. 100/3), M 146 (Pl. 116/7) şi unul în mormântul de incineraţie M 2 (Pl. 5B/3), la care se mai adaugă alte 6 exemplare din mormintele de înhumație M 1 (Pl. 163/3) M 34 (Pl. 194/4), M 39 (Pl. 141

201/7), M 43 (Pl. 207/8), M 67 (Pl. 232/63), respectiv mormântul de incinerație M 58 (Pl. 222/1) de la Polocin. Vase similare au fost recuperate din siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 45B/3; Pl. 57B/5; Pl. 63/9; Pl. 64C/1; Pl. 80C/1; Pl. 142A/5; Pl. 151B/2; Pl. 172/95; Pl. 211/12; Pl. 225C/2; Pl. 234A/1; Pl. 249E/5; Pl. 266C/3), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 501, fig. 165/7; p. 503, fig. 166/12), Tecuci (Ciobotaru 2017, p. 237, Pl. 12/4), Târgşor (Diaconu 1965, p. 199, Pl. XLIX/2; p. 210, Pl. LX/5; p. 236. Pl. LXXXVI/3), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 214, fig. 19/5; p. 216, fig. 22/1; p. 225, fig. 35/4; p. 236, fig. 52/4; p. 240, fig. 60/4; p. 246, fig. 69/4; p. 249, fig. 73/2; p. 252, fig. 76/1; p. 254, fig. 78/6; p. 266, fig. 90/1, 2, 3; Independenţa p. 279, fig. 106/4; p. 286, fig. 119/2; p. 287, fig. 121/3; p. 291, fig. 130/2; p. 293, fig. 135/2; p. 300, fig. 149/2; p. 311, fig. 163/6; Olteni p. 314 fig.167/6; Izvorul p.318, fig.175/6; p. 325, fig. 184/4; p. 343/2; Galbenu p. 359, fig. 227/5) Budeşti (Vornic 2006, p. 376, fig. 68/9), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 183, fig. 26/16), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 255, fig. 18/6; p. 260, fig. 23/9; p. 273, fig. 36/13), Şomuzu Mare (Emandi 1976, p.389, fig. 8/3), Miorcani (Ioniţă 1974, p. 89, fig. 4/4), Izvoare (Vulpe 1957, p. 279, fig. 289/1, 2; fig. 290/2), Borşeni (Mitrea, Dumitroaia, Ciobotaru 1997, p. 155, fig. 15/6), Cacaleţi (Rădulescu, Ionescu 1963, p.177, fig. 2/6), Brăviceni (Grosu, Vornic, Ciobanu 2006, p.115, fig. 4/4), 69/9), Bratei (Bîrzu 1973, p. 291, Pl. X/9), Lunca (Dragomir 2001, p. 152, fig. 9/28; p. 180, fig. 37/1; p. 188, fig. 45/2; p. 190, fig. 47/3; p. 191, fig. 48/5). 2b. Oale scunde piriforme, cu diametrul maxim în jumătatea superioară, cu buza dreaptă şi răsfrântă în afară. Au fost descoperite 12 piese, în necropolele de la Bogdăneşti, în M 26 (Pl. 28/12), M 76 (Pl. 65/5), M 10 (Pl. 15/6) şi M 57 (Pl. 52A/4), Pogoneşti, în M 3 (Pl. 122C/2), M 20 (Pl. 130/1), M 39 (Pl. 140/3), 46 (Pl. 144A/2) şi Polocin în M 29 (Pl. 187/3), M 33 (Pl. 191/14), M 52 (Pl. 214B/1), M 62 (Pl. 226/6). 2c. Oale piriforme, cu umărul ridicat aproape de partea superioară a vasului. Este vorba de 3 exemplare, din care unul s-a aflat în mormântul de incineraţie M 143 (Pl. 112B/1) de la Bogdăneşti, iar 2 provin din mormintele de înhumaţie M 24 (Pl. 183/45) şi M 29 (Pl. 188/2) de la Polocin. Piese similare au fost descoperite şi în siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 12/9; Pl. 20A/6; Pl. 80E/3; Pl. 92/19; Pl. 143/7; Pl. 172/91; Pl. 195/11; Pl. 247C/2; Pl. 261A/26), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 275, fig. 14/24; p. 420, M 69, fig. 90/1; p. 506, fig. 69/3), Târgşor (Diaconu 1965, p. 210, Pl. LX/1, p. 220, Pl. LXX/1; p. 252, Pl. CII/2; p. 265, Pl. CXV/1; p. 278, Pl. CXXVIII/2), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 229, fig.42/3; p. 235, fig. 51/7; p. 236, fig. 52/5; p. 259, fig. 83/3; Independenţa, p. 282, fig. 110/4; p. 295, fig. 140/6; p. 300, 149/5; Olteni p. 313, fig. 165; Izvorul p. 318, fig. 175/5; p. 326, fig. 185/6; p. 343, fig. 206/5; Alexandru Odobescu p. 370, fig. 239/8), Budeşti (Vornic 2006, p. 374, fig, 66/8; p. 395, fig. 87/1), Lunca (Dragomir 2001, p. 151, fig. 8/10; p.154, fig. 11/38; p. 174, fig. 31/1), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 272, fig. 35/6), Miorcani (Ioniţă 1974, p. 89, fig. 4/5), IaşiNicolina (Ioniţă 1985, p. 39, fig.7/6), Iugani (Bobi 1985, p. 218, fig. 6/2). Tip 3. Oale ovoidale cu corpul zvelt, buza dreaptă şi uşor răsfrântă spre exterior. Au fost descoperite 16 exemplare întregi sau fragmentare, din care 10 în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 39 (Pl. 39/13), M 52 (Pl. 48/2), M 61 (Pl. 54B/3), M 62 (Pl. 55A/1), M 74 (Pl. 63/5), M 85 (Pl. 71/8), M 126 (Pl. 103A/3), iar 3 în mormintele de incineraţie M 17 (Pl. 20B/2), M 21 (Pl. 23A/1), M 57 (Pl. 52A/3). O parte din vase sunt decorate cu caneluri dispuse pe partea superioară a corpului. Alte 6 recipiente întregi sau fragmentare provin din necropola de la Polocin, 4 din mormintele de înhumaţie M 29 (Pl. 187/4), M 50 (Pl. 212/61), M 56 (Pl. 220/20) M 67 (Pl. 233/62) şi 2, din care unul fragmentar, din mormintele de incineraţie M 57 (Pl. 221A/2), M 59 (Pl. 223/4). Au fost recuperate asemenea piese şi din siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 22C/3; Pl. 23/7; Pl. 56A/3; Pl. 58D/1; Pl. 61C/1; Pl. 79/9; Pl. 80A/2; Pl. 123A/2; Pl. 142

175A/87), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 440, M 154, fig. 110/3), Târgşor (Diaconu 1965, p. 257, Pl. CVII/4), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 213, fig.18/3; p. 227, fig. 39/4; p. 244, fig. 66/5; p. 262, fig. 86/2; p. 274, fig. 99/5; Independenţa p. 298, fig. 146/6; Izvorul p. 330, fig. 190/5), Budeşti (Vornic 2006, p. 371, fig. 63/3), Bratei (Bîrzu 1973, p. 291, Pl. X/8), Lunca (Dragomir 2001, p. 171, fig. 28/1; p. 176, fig. 33/6; p. 191, fig. 48/6), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 267, fig. 30/12), Şomuzu Mare (Emandi 1976, p. 387, fig. 6/5), Mitreni (Ferche 1966, p.150, fig. 3/10), Mogoşani (Diaconu 1970, fig.10/7/9), Târgşor (Diaconu 1978, p. 518, fig. 1/1). Tip 4. Oale bitronconice, cu diametrul maxim deasupra mijlocului vasului și prag dispus sub buza evazată. Au fost descoperite 5 vase, din care 2 în necropola de la Bogdăneşti, în mormântul de înhumaţie M 105 (Pl. 88/5), respectiv de incineraţie M 93 (Pl. 80A/2), la care se mai adaugă alte 3 vase din necropola de la Polocin, din mormintele de înhumaţie M 72 (Pl. 238/1, 4) și incinerație M 65 (Pl. 230/3). Au fost descoperite asemenea piese şi în siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 118A/6; Pl. 264C/13), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 506, fig. 169/1; p. 634, fig. 265/18), Târgşor (Diaconu 1965, p. 262, Pl. CXII/2), Budeşti (Vornic 2006, p. 374, fig. 66/1), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 263, fig. 26/8), Iaşi-Nicolina (Ioniţă 1985, p. 39, fig. 7/1). Tip 5. Oale bitronconice, cu diametrul maxim în partea superioară a vasului, gâtul scurt şi cilindric. Este vorba de 3 exemplare care ar putea fi încadrate în această categorie, recuperate din mormintele de înhumaţie M 5 (Pl. 9/39), M 130 (Pl. 105/2) şi M 138 (Pl. 109/4) de la Bogdăneşti. Au fost descoperite asemenea piese şi în siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 76A/12; Pl. 275/49), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 235, fig. 51/6), Budeşti (Vornic 2006, p. 413, fig. 105/15). Tip 6. Oale cu corpul sferoidal, cu gâtul puternic arcuit și prelung, buza răsfrântă A fost descoperit un exemplar în mormântul de incineraţie M 49 (Pl. 46B/3) din necropola de la Bogdănești, la care se mai adaugă o piesă fragmentară provenită din mormântul de incinerație M 4 (Pl. 164C/1) din necropola de la Polocin. Oale similare provin din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 12/12), Mihăieni (Mitrea, Preda 1966, p. 348, fig. 214/1). Tip 7. Oală globulară, cu fundul drept şi uşor supraînălţat, gâtul aproape cilindric şi buza dreaptă. Este vorba de 2 exemplare descoperite în mormântul de înhumaţie M 104 (Pl. 87/4) de la Bogdăneşti, respectiv mormântul de incinerație M 18 (Pl. 177/1), de la Polocin. Asemenea piese găsim şi în siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 226/91) și Budeşti (Vornic 2006, p. 398, fig. 90/2, p. 407, fig. 99/15). b. Castroane Din cele trei necropole provin doar 2 castroane lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă, ambele fiind descoperite în morminte din necropola de la Bogdăneşti. Acestea, în funcţie de o serie de particularități, au fost încadrate după cum urmează: Tip 1. Castron, nu prea înalt, cu carenajul destul de pronunţat şi buza uşor răsfrântă şi îngroşată. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumaţie M 119 (Pl. 98B/3). În lucrările de specialitate consultate nu am găsit un corespondant acestui tip de vas, lucrat la roată din pastă zgrunțuroasă, în schimb există vase similare lucrate la roată din pastă fină. Tip 2. Castron tronconic, înalt, cu umărul ridicat și fundul drept. A fost descoperit un singur exemplar, provenind din mormântul de înhumaţie M 130 (Pl. 105/3). Au fost recuperate asemenea piese şi din siturile arheologice de la: Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 295 fig. 140/5), Izvoare (Vulpe 1957, p. 280, fig. 292/2), Lunca (Dragomir 2001, p. 182, fig. 39/4).

143

Tabelul nr. 11. Vase lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă.

Vase

Oale

Castroane Total

Tip/ Variantă 1a 1b 1 1c 1d 1e 2a 2 2b 2c 3 4 5 6 7 1 2

Bogdănești

Pogonești

3 2

4 1

7 4 1 10 2 3 1 1 1 1 36

4

Polocin 5 1 4 1 3 6 4 2 6 3 1 1

9

37

Total 12 3 5 1 3 13 12 3 16 5 3 2 2 1 1 82 (din care: 2 castroane)

3. Vase ceramice lucrate la roată, din pastă fină Această categorie de inventar este bine reprezentată în cele trei necropole, fiind formată din: oale, castroane, căni, ulcioare, amfore, ceşti, boluri, pahare, dar și multe fragmente ceramice (Tab. 12, 13, 14). Este vorba de vase lucrate din pastă fină, arsă uniform, de culoare cenuşie, în diferite nuanţe, dar nu lipsesc nici vasele de culoare cărămizie-roşiatică, sau chiar neagră. Din această categorie de vase fac parte: a. Oale; b. Castroane; c. Căni; d. Amfore; e. Amforete; f. Flacoane; g. Pahare; h. Boluri; i. Kantaros; j. Cupe. a. Oale O categorie mai puţin prezentă cuprinde oalele întregi, fiind descoperite doar în necropolele de la Pogoneşti și Polocin. Totul rezumându-se la 3 recipiente, la care se adaugă câteva fragmente desprinse din corpul unor vase, care datorită dimensiunilor, uneori foarte mici, nu pot fi încadrate tipologic. În ceea ce priveşte repartizarea lor pe necropole un vas provine dintr-un mormânt de la Pogoneşti, iar celălalt de la Polocin, ambele din morminte de înhumație. Din punct de vedere tipologic cele 3 recipiente întregi pot fi încadrate astfel: Tip 1. Oale sferoidale, cu buza dreaptă şi uşor răsfrântă în afară și fundul puţin profilat. Este vorba de 2 piese, una provenind din mormântul de înhumaţie M 39 (Pl. 140/2) de la Pogoneşti, iar cealaltă din M 67 (Pl. 232/60) de la Polocin. Piese similare au fost descoperite și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 132A/12), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 615, fig. 250/2). Tip. 2. Oală ovoidală, cu buza dreaptă şi foarte uşor răsfrântă în afară şi fundul plat. A fost descoperit un singur recipient în mormântul de incineraţie M 51 (Pl. 214A/1), din necropola de la Polocin. Piese similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2005, p. 252, fig, 4/4; p. 675, fig. 294/14) 144

b. Castroane Categoria ceramică cea mai bine reprezentată sunt castroanele descoperite într-un număr apreciabil şi într-o mare varietate. Este vorba de 199 vase întregi, sau întregibile, din care 196 sunt castroane de diferite tipuri, la care se mai adaugă 3 oale. Pe necropole situaţia este următoarea: în mormintele cercetate la Bogdăneşti au fost descoperite 93 de piese din care 59 în morminte de înhumație, de la Pogoneşti 21, din care 12 din morminte de înhumație. La Polocin au fost descoperite 85 de piese, din care 74 provin din morminte de înhumație. Având în vedere numărul mare de exemplare, acestea se disting printr-o mare diversitate, fiind încadrate după cum urmează: Tip 1. Castroane tronconice cu umărul ridicat. 1a. Castroane tronconice cu umărul dispus aproape de jumătatea vasului, cu partea superioară dreaptă şi uşor înclinată spre exterior, buza îngroşată, puțin răsfrântă şi înclinată spre exterior. Au fost descoperite 6 exemplare, 5 provenind din necropola de la Bogdăneşti, 2 din mormintele de înhumaţie M 53 (Pl. 49/5) şi M 138 (Pl. 110A/3), iar alte 3 din mormintele de incineraţie M 10 (Pl. 15/9), M 19 (Pl. 21B/2) şi M 58 (Pl. 52B/7), iar un exemplar a fost descoperit în necropola de la Pogonești, în mormântul de incinerație M 3 (Pl. 122/3). Au fost descoperite piese asemănătoare şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 44A/9; Pl. 51A/13; Pl. 63/4; Pl. 64B/4; Pl. 64C/2; Pl. 74/33; Pl. 102A/2; Pl. 198A/4; Pl. 200/5; Pl. 207A/1; Pl. 213A/22), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 363, fig. 45/9; p. 364, fig. 45/21; p. 484, M 446, fig. 150/4; p. 570, fig. 216/3), Târgşor (Diaconu 1965, p. 231, Pl. LXXXI/1a; p. 232, Pl. LXXXII/1; p. 242, Pl. XCII/4; p. 244, Pl. XCIV/4; p. 251, Pl. CI/6; p. 276, Pl. CXXVI/2), Izvorul (Mitrea, Preda 1966, p. 332, fig. 192/1; Alexandru Odobescu, p. 363, fig. 232/1), Budeşti (Vornic 2006, p. 321, fig. 13/11), Izvoare (Vulpe 1957, p. 283, fig. 298/3, p. 291, fig. 310/2). 1b. Castroane scunde, cu umărul ridicat aproximativ până la ultima treime a vasului, cu partea superioară aproape perpendiculară pe umăr, având buza foarte puţin îngroşată şi răsfrântă spre exterior. Au fost descoperite 7 exemplare, din care 3 în necropola de la Bogdăneşti, 2 în mormintele de înhumaţie M 36 (Pl. 36C/3), M 91 (Pl. 78/9) şi unul în mormântul de incineraţie M 70 (Pl. 60C/1), la care se mai adaugă un castron din mormântul de înhumaţie M 39 (Pl. 141A/5) de la Pogoneşti şi alte 3 în mormintele de înhumaţie M 29 (Pl. 188/9), M 41 (Pl. 203/9) şi M 72 (Pl. 239/5) din necropola de la Polocin. Au fost descoperite piese asemănătoare şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 15/7; Pl. 25B/2), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 301, fig. 27/30; p. 522, fig. 179/11; p. 644, fig. 272/7), Barcea (Țau, Nicu, Ciobotaru 2009, p. 114, fig. 571), Târgşor (Diaconu 1965, p. 203, pl. LIII/5), Podeni (Andronic 1993, fig. 4/28), Izvoare (Vulpe 1957, p. 283, fig. 297), Mogoşani (Diaconu, 1970, fig.7/11), Copuzu (Muşeţeanu 1986, p. 217, fig. 4/3). 1c. Castroane nu prea înalte, cu carenajul destul de pronunţat, având umărul puţin mai sus de mediana vasului, cu partea superioară uşor aplecată spre exterior şi buza îngroşată. Au fost descoperite 7 exemplare, din care 5 provin din necropola de la Bogdăneşti, 3 din mormintele de înhumaţie M 8 (Pl. 13/24) (Mamalaucă, Popușoi 2009, p. 43, fig. 207), M 37 (Pl. 37A/2), M 126 (Pl. 103A/5) şi două din mormântul de incineraţie M 10 (Pl. 15/7; Pl. 16/21). O piesă provine din necropola de la Pogoneşti, mormântul de înhumaţie M 40 (Pl. 141B/1), iar o alta din mormântul de înhumaţie M 72 (Pl. 239/3) de la Polocin. Au fost descoperite piese asemănătoare şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 30A/8; Pl. 46B/3; Pl. 55B/1; Pl. 76A/11; Pl. 101A/13; Pl. 193A/4; Pl. 200/7), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 259, fig. 7/28; p. 347, fig. 40/14; p. 400, fig. 71/2, 9; p. 444, fig. 113/12, 15; p. 489, fig. 154/1; p. 497, fig. 161/14; p. 498, M 59, fig. 162/1, 2; p. 551, fig. 203/9; p. 635, fig. 266/4), Târgşor (Diaconu 1965, p. 212, Pl. LXII/1; p. 227; Pl. LXXVII/2), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 248, fig. 71/8; Independenţa, p. 290, fig. 127/3; Mitreni, p. 353, fig. 220/2, Urleasca, p. 357, fig. 224/1; Alexandru Odobescu p. 373, fig. 145

242/1), Lunca (Dragomir 2001, p. 175, fig. 32/5), Budeşti (Vornic 2006, p. 327, fig. 19/6; p. 330, fig. 22/5; p. 383, fig. 75/9; p. 406; fig. 98/9), Miorcani (Ioniţă 1974, p. 91, fig. 6/2), IaşiNicolina (Ioniţă 1985, p. 42, fig. 10/5), Podeni (Andronic 1993, fig. 4/24). 1d. Castroane înalte, cu diametrul gurii mai mic, cu umărul dispus în ultima treime a părţii superioare a vasului, partea superioară uşor arcuită spre interior, buza dreaptă. Au fost descoperite 4 piese, una în mormântul de înhumaţie M 111 (Pl. 94/5), din necropola de la Bogdăneşti, o a doua provine din mormântul de înhumaţie M 46 (Pl. 144A/3) din necropola de la Pogoneşti, iar alte 2 castroane au fost recuperate din mormântul de înhumaţie M 14 (Pl. 173/23), respectiv mormântul de incineraţie M 4 (Pl. 164C/2) din necropola de la Polocin. Piese similare au fost descoperite şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 71B/6; Pl. 78A/6; Pl. 83/16; Pl. 140/3), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 301, fig. 27/28; p. 308, fig. 29/28; p. 347 fig. 40/17; p. 393, fig. 64/2; p. 397, M 15, fig. 68/2; p. 537, M 247, fig. 192/5), Târgşor (Diaconu 1965, p. 251, Pl. CI/1), Budeşti (Vornic 2006, p. 407, fig. 99/10), Copuzu (Muşeţeanu 1986, p. 217, fig. 4/2). 1e. Castroane relativ înalte, cu diametrul mare al gurii, cu umărul pronunţat dispus puţin deasupra jumătăţii vasului. Partea superioară este puternic arcuită spre interior, cu buza mult răsfrântă spre exterior. Au fost descoperite 41 de recipiente, 20 provenind de la Bogdăneşti, respectiv 15 din mormintele de înhumaţie M 26 (Pl. 28/9), M 27 (Pl. 30/2), M 30 (Pl. 32A/2), M 37 (Pl. 37A/1), M 40 (Pl. 41A/20), M 52 (Pl. 48/3), M 72 (Pl. 61/4), M 85 (Pl. 71/7), M 88 (Pl. 74/5), M 103 (Pl. 86/8), M 104 (Pl. 87/5), M 109 (Pl. 91B/4), M 110 (Pl. 93/9), M 117 (Pl. 97B/2), M 127 (Pl. 104A/11), iar alte 5 din mormintele de incineraţie M 10 (Pl. 16/21), M 44 (Pl. 42B/2), M 61 (Pl. 54B/3), M 70 (Pl. 60C/2), şi M 102 (Pl. 84/19). La acestea se mai adaugă alte 5 exemplare descoperite în mormintele înhumaţie M 6 (Pl. 125/5), M 20 (Pl. 130/4), M 36 (Pl. 138B/1), M 37 (Pl. 139A/1), M 48 (Pl. 145A/2) de la Pogoneşti, precum şi 16 recipiente care provin din necropola de la Polocin, din mormintele de înhumaţie M 14 (Pl. 174/25), M 28 (Pl. 186/3), M 33 (Pl. 191/12), M 39 (Pl. 200/5), M 40 (Pl. 202/9), M 43 (Pl. 207/10), M 53 (Pl. 217/14, 15), M 55 (Pl. 218/2), M 62 (Pl. 226/7), M 63 (Pl. 227/2), M 64 (Pl. 229/4), M 69 (Pl. 236/4) şi M 78 (Pl. 247/2, 3, 4). Au fost descoperite castroane similare în siturile arheologice de la: Mihălăşeni (Şovan 1987, p. 231, fig. 3/3); Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 7C/5; Pl. 16B/2, 3; Pl. 33A/4; Pl. 79/12; Pl. 83/10; Pl. 99B/6; Pl. 103/8; Pl. 109B/4; Pl. 113A/2; Pl. 133/4; Pl. 157A/9; Pl. 165/164; Pl. 168A/24; Pl. 172/92, 94; Pl. 173A/97; Pl. 182A/2; Pl. 231A/4; Pl. 244/6; Pl. 261A/28; Pl. 273A/9; Pl. 276E/d), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 247, fig. 1/5, 6, 14; p. 268, fig. 11/9; p. 286, fig. 20/15; p. 306, fig. 29/7; p. 322, fig. 32/43, 51, 53; p. 363, fig. 45/3; p. 393, fig. 64/2; p. 415, fig. 85/4; p. 477, fig. 144/4; p. 510, fig. 172/14; p. 523, fig. 180/3; p. 524, fig. 180/6; p. 537, M 247, fig. 192/3; p. 557, fig. 207/4; p. 560, fig. 209/3; p. 562, fig. 210/4; p. 569, fig. 215/2; p. 576, fig. 221/5; p. 579, fig. 224/3; p. 586, fig. 230/8; p. 604, fig. 240/4; p. 623, fig. 256/9; p. 625, fig. 258/2; p. 628, fig. 260/3; p. 641, fig. 269/21), Barcea (Ioniță, Mamalaucă, Vornic 2009, p. 113, fig. 569), Strunga (Aparaschivei, Boțan, Honcu, Simalcsik 2016, p. 286, Pl. II/b), Negrilești (Ilie, Ciobotaru, Nicu, Adamescu, Cotoi, Alecsa, 2012, Pl. 9/3, p. 39), Brăhășești (Ciobotaru 2015, p. 178, Pl. 2/5), Târgşor (Diaconu 1965, p.182, Pl. XXXII/3; p. 226, Pl. LXXVI/6; p. 230, Pl. LXXX/1; p. 232, Pl. LXXXII/4; p. 236, Pl. LXXXVI/2; p. 238, Pl. XXXVIII/3, 4; p. 248, Pl. XCVIII/2; p. 256, Pl. CVI/3; p. 257, Pl. CVII/2; p. 260, Pl. CX/3; p. 272, Pl. CXXII/1), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 212, fig. 16/2; p. 230, fig.43/1; p.236, fig.52/1; p. 244, fig. 65/1; p. 255, fig.79/9; p. 261, fig. 85/3; p. 265, fig. 89/2; p. 269, fig. 94/6; Independenţa, p. 277, fig. 103/3; p. 287, fig. 121/1; p. 291, fig. 130/1; p. 298, fig. 146/2; p. 300, fig. 149/1; Olteni, p. 304, fig. 156/1; Gogoşari, p. 346, fig. 211/2; Mitreni, p. 348, fig. 214/5, Dedulești, p. 356, fig. 223/2; Curcani p. 361, fig. 229/1; Alexandru Odobescu p. 370, fig. 239/3, 6), Căscioarele p. 378, fig. 247/3), Lunca (Dragomir 2001, p. 165, fig. 22/3; p. 171, fig. 28/4), Ireasca (Ciobotaru 2016, p. 229, Pl. 2/2), Pietroasele 146

(Constantinescu 2001, fig. 2/6, p. 60), Budeşti (Vornic 2006, p. 321, fig. 13/3, 4; p. 327, fig. 19/1; p. 330, fig. 22/6, 12; p. 349; fig. 41/10, p. 350, fig. 42/20; p. 391, fig. 83/6; p. 406, fig. 98/6, p. 413, fig. 105/17), Bratei (Bîrzu 1973, p. 294, Pl. XIII/10, p. 295, Pl. XIV/3; p. 296; Pl. XV/3, 5), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p.158, fig. 5C/1; p. 169, fig. 14/3), IaşiFabrica de Cărămizi (Ioniţă 1972, p. 293, fig. 21/4), Iaşi-Nicolina (Ioniţă 1985, p. 41, fig. 9/6, p. 42, fig. 10/6), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 247, fig. 10/6; p. 248, fig. 1/8; p. 254, fig. 17/3; p. 268; fig. 31/7; p. 271, fig. 34/2), Podeni (Andronic 1993, fig. 4/29), Izvoare (Vulpe 1957, p. 280, fig. 292/2), Obârşeni (Mitrea 1969, p. 223, fig. 3/5), Bârlad-Casa de Apă (Palade 1971, p. 260, fig. 1/1), Bălteni (Dragomir 1962, p. 18, fig. 5/1), Mogoşani (Diaconu, 1970, fig. 7/4, 6, 12), Târgşor (Diaconu 1978, p. 520, fig. 2/1), Brăviceni (Grosu, Vornic, Ciobanu 2006, p. 121, fig. 8/11), Brăviceni (Vornic 2016, p. 197, fig. 4/1), Ekaterinovka (Vlasenko, Ščerbakova, 2015, p. 269, Риc. 7/4), Trinca-Valea Copacului (Vornic, Ciobanu 2016, p. 104, fig.5/1), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 268, fig. 20/1, p. 283, fig. 41/2), Vojtenki, Ucraina (Ljubičev, Schulze 2011, Abb. 7/3, p. 391), Velikaja Bugaevka, Ucraina (Petrauskas 2011, Abb. 11/11, p. 411). 1f. Castroane tronconice înalte, cu gura largă şi buza uşor răsfrântă. Au fost descoperite 3 exemplare, în mormintele de înhumaţie M 104 (Pl. 87/6), M 106 (Pl. 90A/9) şi unul în mormântul de incineraţie M 102 (Pl. 83/15) toate din necropola de la Bogdăneşti. Au fost descoperite castroane similare în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 21A/5), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 455, M 215, fig. 124/2; p. 550, fig. 203/6). 1g. Castron de formă uşor ovoidală, cu bitronconismul estompat, cu partea superioară dreaptă, căzând perpendicular pe umărul vasului. Fundul este plat cu diametrul foarte mare. A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul de incineraţie M 66 (Pl. 57B/1) din necropola de la Bogdăneşti. Piese similare au fost descoperite în necropolele de la: Mihălășeni (Șovan 2005, Pl. 36/10), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 253, fig. 4/15). Tip 2. Castroane bitronconice cu partea superioară supraînălţată, cu umerii cuprinși între jumătatea și ultima treime a acestora. 2a. Castroane a căror parte superioară este supraînălţată şi aproape cilindrică sau aplecată spre interior. Au fost descoperite 50 exemplare, din care 20 provin din necropola de la Bogdăneşti, 13 din mormintele de înhumaţie M 5 (Pl. 9/37), M 8 (Pl. 13/29), M 11 (Pl. 17B/5), M 25 (Pl. 26B/7, 8), M 27 (Pl. 30/3), M 31 (Pl. 33A/6), M 37 (Pl. 37A/3), M 85 (Pl. 71/6), M 88 (Pl. 74/6), M 109 (Pl. 92A/3), M 110 (Pl. 93/7), M 126 (Pl. 103A/4), M 127 (Pl. 104A/10), M 146 (Pl. 116/8), la care se mai adaugă alte 5 piese descoperite în mormintele de incineraţie M 3 (Pl. 8A/7), M 10 (Pl. 15/8; Pl. 16/20), M 40 (Pl. 41A/19), M 65 (Pl. 57A/2). Din necropola de la Pogoneşti au fost recuperate doar 2 exemplare, din care unul din mormântul de înhumaţie M 39 (Pl. 140/4), iar celălalt a fost recuperat din perimetrul necropolei, de la suprafaţa solului (Pl. 159/11), iar din cea de la Polocin alte 28 de exemplare. Cu excepţia unui singur castron care a fost recuperat din sectiunea 11 (Pl. 250B/3) şi a unuia care provine din mormântul de incineraţie M 18 (Pl. 177/3), celelalte 26 provin din mormintele de înhumaţie M 14 (Pl. 174/17, 24), M 15 (Pl. 175/2), M 24 (Pl. 183/48), M 28 (Pl. 186/2), M 29 (Pl. 189A/7, 8), M 33 (Pl. 193A/18, 20), M 34 (Pl. 194/8), M 35 (Pl. 196/7), M 39 (Pl. 200/6), M 40 (Pl. 202/7, 8), M 41 (Pl. 204/6), M 43 (Pl. 208/11), M 53 (Pl. 217/12, 13), M 56 (Pl. 220/23), M 60 (Pl. 224/2), M 62 (Pl. 226/3, 5), M 67 (Pl. 232/58), M 69 (Pl. 239/6), M 78 (Pl. 247/1, 5). Au fost descoperite castroane similare în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan, 1987, p. 231, fig. 3/3), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 21A/2; Pl. 21C/1; Pl. 22A/1; Pl. 23/5; Pl. 26A/4; Pl. 46A/6; Pl. 49A/4; Pl. 56A/9; Pl. 59B/54; Pl. 110A/5; Pl. 112/77; Pl. 115A/5; Pl. 127B/35; Pl. 133/5; Pl. 165/165; Pl. 198A/3; Pl. 201B/1; Pl. 262A/2; Pl. 263/56), Bârlad-Valea Seacă (Palade 1985, p. 202, fig. 12/7), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 249, fig. 3/1; p. 254, fig. 147

4/21; p. 363, fig. 45/2; p. 373, fig. 51/4; p. 400, fig. 71/3; p. 463, M 256, fig. 132/3; p. 485, fig. 151/7; p. 503, fig. 166/15; p. 515, fig. 175/3; p. 517, fig. 176/2, 3; p. 532, fig. 188/6; p. 534, fig. 190/6; p. 535, fig. 190/15; p. 543, M 284, fig. 197/2; p. 548, fig. 201/7; p. 550, fig. 203/3; p. 551, fig. 203/10; p. 555, fig. 206/14; p. 559, M 300, fig. 208/1; p. 562, fig. 210/3; p. 564, fig. 211/1, 4; p. 568, fig. 214/11; p. 569, fig. 215/3; p. 572, M 330, fig. 217/3; p. 575, fig. 220/1; p. 608, fig. 243/6; p. 614, M 430, fig. 249/2; p. 622, fig. 256/4; p. 634, fig. 265/19; p. 636, M 504, fig. 267/1), Bârlad-Casa de Apă (Palade 1971a, p. 260, fig. 1/2), Izvoare (Vulpe 1957, p. 282, fig. 294/1), Cucorăni (Ioniță, Șovan 2015, p. 166, fig. 2/4), Polocin „Călălboia” (Mamalaucă, Oancă 2014, p. 163, Pl. VII/18), Dămieneşti (Mitrea 1979, p.172, fig.1/2), Iugani (Bobi 1985, p. 219, fig. 7/2), Gherăseni (Diaconu 1977, p. 447, fig. 14/5), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 7/8), Copuzu (Muşeţeanu 1986, p. 214 fig. 3/12), Brăviceni (Grosu, Vornic, Ciobanu 2006, p. 119, fig. 7/10, 13), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 283, fig. 41/3), Lunca (Dragomir 2001, p. 165, fig. 22/2; p. 171, fig. 28/5; p. 174, fig. 31/7, p. 178, fig. 35/3, p. 184, fig. 41/5, p. 188, fig. 45/1; p. 191, fig. 48/1), Budeşti (Vornic 2006, p. 320, fig. 12/5; p. 330, fig. 22/3; p. 373, fig. 65/9; p. 377, fig. 69/6; p. 388, fig. 80/14; p. 390, fig. 82/8), p. 405, fig. 97/17, p. 408, fig. 100/13, p. 411, fig. 103/6, 7), Bratei (Bîrzu 1973, p. 296, Pl. XV/2), Iași-Nicolina (Ioniţă 1985, p. 41, fig. 9/9), Pietriş (Zaharia, Zaharia, Palade 1962, p. 594, fig. 5/1, 7), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 243, fig. 6/4; p. 258, fig. 21/3; p. 263; fig. 26/6; p. 266, fig. 29/6; p. 267, fig. 30/14; p. 274, fig. 37/9), Săveni (Crîşmaru 1968, p. 298, fig. 1/6), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 213, fig. 18/1; p. 223, fig. 33/1; p. 230, fig. 43/3; p. 235, fig. 51/2; p. 244, fig. 65/3; p. 248; fig. 71/3, 4; p. 252, fig. 76/2; p. 261, fig. 85/2; p. 265, fig. 89/4, 5; p. 267, fig. 92/5; p. 274, fig. 99/1; Independenţa, p. 277, fig. 103/1, 2; p. 279, fig. 106/2; p. 282, fig. 110/2; p. 295, fig. 140/2, 3; Olteni, p. 304, fig. 156/1, 2; Izvorul, p. 318, fig. 175/2; p. 336, fig. 196/6; Vlad Țepeş, p. 353; fig. 220/3; Herăşti, p. 355, fig. 222/1, 3; Alexandru Odobescu, p. 368, fig. 237/3; p. 372, fig. 241/2, 3, 4; p. 373, fig. 242/2, 3; p. 376, fig. 245/3), Târgşor (Diaconu 1965, p. 186, Pl. XXXVI/2; p. 201; Pl. LI/5; p. 203, Pl. LIII/1; p. 203, Pl. LIII/7; p. 206, Pl. LVI/1; p. 214, Pl. LXIV/4; p. 229, Pl. LXXIX/2; p. 240; Pl. XC/1; p. 241, Pl. XCI/1/; p. 244, Pl. XCIV/3; p. 245, Pl. XCV/6; p. 248, Pl. XCVIII/3; p. 251, Pl. CI/2; p. 265, Pl. CXV/3; p. 268, Pl. CXVIII/1; p. 278, Pl. CXXVIII/3; p. 279, Pl. CXXIX/3, 4; p. 280, Pl. CXXX/3a; p. 282, Pl. CXXXII/4), Romaški (Magomedov 2011, Abb. 4/13, p. 376), Romanovo Selo (Magomedov 2011, Abb. 4/16, p. 376), Lipoveni (Matveev, Vornic 2014, fig. 6/7, p. 71), Sagaidacul Nou (Matveev, Vornic 2014, fig. 13/7, p. 106). 2b. Castroane relativ înalte, cu diametrul gurii redus, cu bitronconismul mai mult sau mai puţin pronunţat, dispus la mijlocul sau în ultima treime din zona superioară sau inferioară a vasului. Au fost descoperite un număr de 32 de exemplare, din care 12 provin de la Bogdăneşti, 5 din mormintele de înhumaţie M 5 (Pl. 9/36), M 11 (Pl. 17B/6), M 51 (Pl. 47/1), M 79 (Pl. 69A/4), M 110 (Pl. 93/11) şi 7 din mormintele de incineraţie M 2 (Pl. 5B/4) M 10 (Pl. 15/12), M 47 (Pl. 44C/2, 3, 6), M 102 (Pl. 83/7, 10), alte 5 provin de la Pogoneşti din mormintele de înhumaţie M 6 (Pl. 124/4), M 53 (Pl. 149A/4), M 54 (Pl. 150A/2), M 55 (Pl. 150B/1), iar o piesă a fost descoperită în groapa G 3 (Pl. 155A/2). În necropola de la Polocin au fost descoperite 15 piese, din care 11 provin din mormintele de înhumaţie M 5 (Pl. 165A/3), M 14 (Pl. 173/20), M 17 (Pl. 176B/2), M 33 (Pl. 191/13), M 35 (Pl. 196/4), M 39 (Pl. 200/4, 8), M 52 (Pl. 215A/2), M 62 (Pl. 226/4), M 72 (Pl. 239/7), M 78 (Pl. 247/6), două din mormântul de incinerație M 18 (Pl. 177/2, 4), un exemplar a fost recuperat de la localnici M 79 (Pl. 248A/2) şi unul găsit la suprafaţa solului (Pl. 249B/1). Vase similare au fost descoperite și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 8B/2; Pl. 14A/4, 6, 7; Pl. 15/6; Pl. 18/6; Pl. 19C/7; Pl. 21A/4; Pl. 23/4; Pl. 24/8; Pl. 25B/3; Pl. 27B/6; Pl. 28B/4; Pl. 31/9, 10; Pl. 37A/5; Pl. 42A/10; Pl. 42B/5; Pl. 46B/6; Pl. 51A/11; Pl. 57B/11; Pl. 65/5; Pl. 69/38; Pl. 72/2; Pl. 96B/3; Pl. 100B/1; Pl. 101A/11; Pl. 115B/4; Pl. 138/5; Pl. 148A/10; Pl. 165/157; Pl. 175E/16; Pl. 181/2, 6; Pl. 189A/1; Pl. 197A/12/), Mitoc 148

(Iațcu 2017, p. 189, fig. 2/1), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 251, fig. 3/22; p. 258, fig. 7/13; p. 301, fig. 27/25; p. 302, fig. 27/33, 43; p. 322. fig. 32/48; p. 461, M 251, fig. 130/2; p. 465, fig. 133/7; p. 487, M 435, fig. 152/3; p. 494; p. 499 fig. 163/2; p. 501, fig. 165/3, 5; p. 511, fig. 173/3, 5; p. 552, M 293, fig. 204/2; p. 555, fig. 206/14; p. 582, M 360; fig. 227/5; p. 587, M 364, fig. 231/5; p. 638, fig. 268/17; p. 641, fig. 269/18; p. 643, fig. 271/6; p. 647, fig. 275/7; p. 648, fig. 276/6; p. 665, M 448, fig. 290/1; p. 667, fig. 291/13; p. 669, fig. 292/5; p. 675), Pietroasele (Constantinescu, Liușnea, Stăicuț, Grigoraș 2005, Pl. I, p. 82), Târgşor (Diaconu 1965, p. 194, Pl. XLIV/1; p. 227; Pl. LXXVII/5; p. 254, Pl. CIV/6; p. 283, Pl. CXXXIII/3), Gogoşari (Mitrea, Preda 1966, p. 346, fig. 211/1); Budeşti (Vornic 2006, p. 386, fig. 78/1, 10; p. 408, fig. 100/11; p. 413, fig. 105/12), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 182, fig. 25/4), Iezer (Mamalaucă, Oancă 2017, p. 199, Pl. IV/16), Miorcani (Ioniţă 1974, p. 91, fig. 6/4), Izvoare (Vulpe 1957, p. 282, fig. 295/2), Mitreni (Ferche 1966, p. 150, fig. 3/1), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 270, fig. 24/3), Sosnova (Magomedov 2011, Abb. 4/17, p. 376). 2c. Castroane bitronconice cu zona de extensie maximă pronunțată, cu diametrul mare a gurii. Au fost descoperite 5 vase întregi sau fragmentare, din care un exemplar fragmentar provine din mormântul de incineraţie M 145 (Pl. 114/7) de la Bogdăneşti, un altul din mormântul de înhumaţie M 20 (Pl. 130/3) de la Pogoneşti, iar 3 piese din mormintele de înhumaţie M 16 (Pl. 176/2), M 56 (Pl. 220/24) şi M 69 (Pl. 236/5) de la Polocin. Vase similare au fost descoperite și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 83/9; Pl. 85A/5; Pl. 103A/6; Pl. 116B/35; Pl. 127A/1; Pl. 210/5), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 251, fig. 3/18; p. 444, fig. 113/13; p. 472, fig. 139/1; p. 517, fig. 176/6; p. 604, fig. 240/7), Târgşor (Diaconu 1965, p. 270, Pl. CXX/1), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 240, fig. 60/2; Independenţa, p. 293, fig. 136; Galbenu p. 359, fig. 227/1), Lunca (Dragomir 2001, p. 191, fig. 48/3), Budeşti (Vornic 2006, p. 390, fig. 82/10), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 251/5), Mănoaia-Costişa (Teodor, Căpitanu, Mitrea 1969, p. 237, fig. 3/1), Rodnoj Kraj, Ucraina (Magomedov 2011, Abb. 4/14, p. 376). 2d. Castroane de formă bitronconică, cu extensia maximă aproape de mijlocul vasului, zona mediană uşor rotunjită, partea superioară arcuită spre interior, iar buza este foarte puţin răsfrântă. Au fost descoperite 7 exemplare, din care 5 în necropola de la Bogdăneşti, 4 în mormintele de înhumaţie M 18 (Pl. 21A/10), M 27 (Pl. 30/1), M 82 (Pl. 69C/3), M 91 (Pl. 78/8), iar un castron în mormântul de incineraţie M 3 (Pl. 8A/6). În necropola de la Pogoneşti a fost descoperit un exemplar la nivelul solului (Pl. 158/2), iar în cea de la Polocin un exemplar în mormântul de incinerație M 22 (Pl. 179B/1). Au fost descoperite castroane similare în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 42A/6; Pl. 80B/2; Pl. 97/14; Pl. 110B/6; Pl. 112/75; Pl. 118A/5; Pl. 120D/7), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 606, fig. 242/3; p. 648, fig. 276/7), Târgşor (Diaconu 1965, p. 230, Pl. LXXX/3), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 279, fig. 106/1; p. 298, fig. 146/1; Alexandru Odobescu, p. 370, fig. 239/1). Tip 3. Castroane de formă bitronconică, de dimensiuni mari, în mai multe variante: 3a. Castroane bitronconice, cu zona de extensie maximă aproximativ la mijlocul vasului, unde este uşor rotunjit, cu buza puţin evazată. Au fost decoperite 2 vase în mormintele de înhumaţie M 53 (Pl. 49/3), M 134 (Pl. 107B/5) de la Bogdăneşti. Piese similare au fost descoperite şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan, 1987, p. 231, fig. 3/13), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl 16A/13; Pl. 56A/5; Pl. 135/7; Pl. 138/4; Pl. 182A/4; Pl. 185/16; Pl. 207A/4), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 323, fig. 32/55; p. 532, fig. 188/8; p. 590, fig. 233/9), Târgşor (Diaconu 1965, p. 179 Pl. XXIX/6), Alexandru Odobescu (Mitrea, Preda 1966, p. 375, fig. 244/2; Nicolae Bălcescu p. 377, fig. 246/1), Lunca (Dragomir 2001, p. 184, fig. 41/3), Budeşti (Vornic 2006, p. 413, fig. 105/3), Izvoare (Vulpe 1957, p. 283, fig. 298/1), Archiud ,,Hînsuri” (Gaiu, 1999, p. 295, fig. VIII/7). 149

3b. Castroane bitronconice de dimensiuni mari, cu zona de extensie maximă aproximativ la mijlocul vasului. Partea superioară a vasului este uşor înclinată spre interior, cu buza puţin îngroşată şi răsfrântă. Din această categorie au fost descoperite 3 piese, din care 2 în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie M 26 (Pl. 29/10) şi M 54 (Pl. 50A/4), la care se mai adaugă o piesă descoperită în mormântul de înhumaţie M 34 (Pl. 194/2) de la Polocin. Piese similare au fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 193A/12; Pl. 267B/22), Bârlad-Valea Seacă (Palade 1985, p. 202, fig. 12/8), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 277, fig. 15/18; p. 323, fig. 32/56; p. 444, fig. 113/9; p. 477, fig. 144/2; p. 479, fig. 146/4; p. 501, fig. 165/4; p. 513, fig. 174/10; p. 524, fig. 180/4; p. 539, fig.194/6; p. 562, fig. 210/5; p. 566, M.318, fig. 213/3; p. 591, fig. 233/13; p. 602, fig. 238/8), Târgşor (Diaconu 1965, p. 187, Pl. XXXVII/2; p. 199, Pl. XLIX/5; p. 209, Pl. LIX/2; p. 245, Pl. XCV/2; p. 251, Pl. CI/3), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 260, fig. 84/3; p. 273, fig. 98/2; Curcani, p. 361, fig. 229/2), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 172, fig. 17B/1), IaşiNicolina (Ioniţă 1985, p. 42, fig. 10/8), Săveni (Crâşmaru 1968, p. 298, fig. 1/7), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 6/1, 2). 3c. Castroane bitronconice, de mari dimensiuni, cu diametrul maxim puţin deasupra mijlocului vasului, unde este şi uşor rotunjit. Partea superioară este aplecată spre interior, buza puţin îngroşată şi răsfrântă. Au fost descoperite 12 exemplare, din care 3 în necropola de la Bogdăneşti, din care 2 în mormintele de înhumaţie M 48 (Pl. 45/6) şi M 110 (Pl. 93/6), respectiv în mormântul de incineraţie M 102 (Pl.84/16), alte 2 exemplare în mormintele de înhumaţie M 53 (Pl. 148/3) şi M 57 (Pl. 152/12) de la Pogoneşti şi 7 exemplare în mormintele de înhumaţie M 14 (Pl. 174/21), M 24 (Pl. 183/44), M 33 (Pl. 192/15), M 34 (Pl. 195/6), M 43 (Pl. 208/7), M 64 (Pl. 228/3), M 67 (Pl. 232/59) de la Polocin. Vase similare au fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 16A/14; Pl. 20A/5; Pl. 33A/2; Pl. 43/6; Pl. 45A/3; Pl. 49C/5; Pl. 54A/6; Pl. 57B/9; Pl. 63/8; Pl. 69/39; Pl. 71B/4; Pl. 76A/14; Pl. 99A/3; Pl. 114A/3; Pl. 130A/7; Pl. 150/21; Pl. 165/162; Pl. 176/9; Pl. 262A/5; Pl. 265B/13), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 263, fig. 8/7; p. 513, fig. 174/11; p. 523, fig. 180/2; p. 532, fig. 188/7; p. 540, fig. 195/3; p. 618, fig. 253/5; p. 675, fig. 294/16), Târgşor (Diaconu 1965, p. 180, Pl. XXX/2; p. 185, Pl. XXXV/3; p. 188, Pl. XXXVIII/3; p. 190, Pl. XL/2; p. 193, Pl. XLIII/1, 2; p. 194, Pl. XLIV/3; p. 226; Pl. LXXVI/1), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 214, fig. 19/4; p. 231, fig. 44/1; p. 240, fig. 60/5; p. 272, fig. 97/1; p. 275, fig. 100/5), Lunca (Dragomir 2001, p. 192, fig. 49/3), Budeşti (Vornic 2006, p. 385, fig. 77/8, p. 388, fig. 80/16; p. 405, fig. 97/19), Pietroasele (Constantinescu, Stăicuț, Grigoraș, Liușnea 2006, Pl. I/4, p. 117), Mogoşani (Diaconu 1970, fig. 6/4), Lipoveni II (Matveev, Vornic 2017, p. 215, fig. 8/1), Cazancig (Vornic, Musteaţă, 2003, fig. 59/4), Gorodok, Ucraina (Magomedov 2011, Abb. 5/7, p. 377), Velikaja Bugaevka, Ucraina (Petrauskas 2011, Abb. 3/3, p. 402). 3d. Castron bitronconic cu diametrul maxim la jumătatea vasului, diametrul gurii, în comparaţie cu cel al fundului, este mai mare, iar buza răsfrântă. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de incineraţie M 13 (Pl. 19A/1) de la Bogdăneşti. Vase similare au fost descoperite și în necropolele de la Mihălășeni (Șovan 2005. Pl. 7A/6; Pl. 74/31, 34), Budești (Vornic 2006, p. 390, fig. 82/12). Tip 4. Castroane bitronconice înalte prevăzute cu torţi, în mai multe variante: 4a. Castroane cu bitronconismul puţin deasupra mijlocului vaselor, carenajul uşor rotunjit, cu buza dreaptă şi uşor îngroşată sau în forma literei T. Peretele superior al vasului este aplecat spre interior. Vasele sunt prevăzute cu câte trei torți şi decorate cu motive geometrice, respectiv dreptunghiuri, triunghiuri, X-uri înscrise în pătrate. Toate aceste figuri geometrice sunt realizate din linii punctate. Au fost descoperite 4 exemplare, din care doar unul este întreg, toate provenind însă din morminte de incineraţie, respectiv din M 3 (Pl. 6/9, 10), 150

M 16 (Pl. 20A/1), M 38 (Pl. 37B/1) din necropola de la Bogdăneşti. Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 60/46; Pl. 95/15), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 471, M 341, fig. 138/1; p. 560, fig. 209/5; p. 627, fig. 259/9), Târgşor (Diaconu 1965, p. 204, Pl. LIV/1; p. 211, Pl. LXI/1; p. 267, Pl. CXVII/3), Herăşti (Mitrea, Preda 1966, p. 355, fig. 222/4), Borşeni (Mitrea, Dumitroaia, Ciobanu 1997, p. 151, fig.12/2), Nagornoe 2 (Gudkova, Schultze 2017, p. 57, Abb. 27/9). 4b. Castroane bitronconice cu umărul construit în ultima treime a peretelui superior al vasului, puţin aplecat spre interior, prevăzute cu 3 torţi. Buza este, în general, în forma literei T. Au fost descoperite 11 piese, din care 5 în necropola de la Bogdăneşti, 2 în mormintele de înhumaţie M 126 (Pl. 102/6), M 146 (Pl. 116/4), alte 3 în mormintele de incineraţie M 3 (Pl. 8A/19), M 58 (Pl. 54A/5, Pl. 53/6) din necropola de la Bogdăneşti, iar 6 exemplare provin din necropola de la Polocin, din mormintele de înhumaţie M 14 (Pl. 173/19), M 29 (Pl. 188/6) M 39 (Pl. 200/3), M 41 (Pl. 205A/5), M 64 (Pl. 228/5) şi unul din mormântul de incineraţie M 58 (Pl. 222/2). Tabelul nr. 12. Oale și castroane lucrate la roată, din pastă fină. Vase

Tip

Oale

1 2

Castroane

1

2

3

4 Total

Variantă

1a 1b 1c 1d 1e 1f 1g 2a 2b 2c 2d 3a 3b 3c 3d 4a 4b

Bogdănești

5 3 5 1 20 3 1 20 12 1 5 2 2 3 1 4 5 93

Pogonești

Polocin

Total

1

1 1

2 1 6 7 7 4 41 3 1 50 32 5 7 2 3 12 1 4 11 199 (din care 3 oale)

1 1 1 1 5

3 1 2 16

2 5 1 1

28 15 3 1

2

1 7

21 (din care 1 oală)

6 85 (din care 2 oale)

Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 16A/10; Pl. 66A/2; Pl. 103A/4; Pl. 119/11; Pl. 147A/19; Pl. 169A/36; Pl. 245B/24; Pl. 260/20; Pl. 271B/3), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 399, fig. 70/3; p. 426, M 90, fig. 96/1; p. 435, M 135, fig. 105/1; p. 458, M 228, fig. 127/1; p. 467, M 290, fig. 134/1; p. 469, M 303, fig. 136/1; p. 483, M 447, fig. 149/1; p. 541, fig. 195/8; p. 555, fig. 206/12; p. 558, fig. 207/10; p. 586, fig. 230/7; p. 657, fig. 284/5; p. 677, fig. 296/1), Topliceni (Matei, Stăicuț 2011, fig. I/2, p. 123), Târgşor (Diaconu 1965, p. 191, Pl. XLI/1; p. 192, Pl. XLII/3; p. 260, Pl. CX/2), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 212, fig. 16/1; p. 246, fig. 68/2; p. 254, fig. 78/4; p. 268, fig. 43/a; Olteni, p. 305, fig. 157; Urleasca, p. 357, fig, 224/5; Alexandru Odobescu, p. 364, fig. 233/2), Lunca (Dragomir 2001, p. 177, fig. 34/1; p. 186, fig. 43/3; p. 189, fig. 46/2), 151

Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 169, fig. 14/1), Miorcani (Ioniţă 1974, p. 91, fig. 6/6), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 243, fig. 6/9), Săveni (Crâşmaru 1968, p. 298, fig. 1/3), Mihălăşeni (Şovan 1986, p. 59, Pl. III/1), Izvoare (Vulpe 1957, p. 287, fig. 304; p. 288, fig. 305/4), Mărtineşti (Bobi 1985, p. 219, fig.7/3), Sântana de Mureş (Kovács 1912, p. 283, fig. 41/4), Kaborga (Magomedov 2011, Abb. 5/9), Kantemirovka (Magomedov 2011, Abb. 5/11, p. 377), Vojtenki, Ucraina (Ljubičev, Schulze 2011, Abb. 5/5, p. 389). c. Căni Din această categorie de recipiente nu au fost descoperite foarte multe exemplare în cele trei necropole, îndeosebi la Bogdăneşti şi Pogoneşti numărul acestora fiind destul de mic (Tab. 13). În total, au fost recuperate 30 de căni şi un ulcior, din care 6, inclusiv ulciorul, provin din morminte de incineraţie, la care se mai adaugă o piesă care a fost recuperată dintr-o groapă, iar o piesă a fost descoperită la suprafața solului, celelalte 22 provenind din morminte de înhumație. Pe necropole, situaţia este următoarea: la Bogdăneşti au fost descoperite 10 piese, din care 4 în morminte de incineraţie, la Pogoneşti au fost descoperite doar 3 piese, din care 1 într-un mormânt de incineraţie, alta provine dintr-o groapă și ultima dintr-un mormânt de înhumație. Cele mai multe recipiente, de acest gen, provin din necropola de la Polocin, este vorba de 18 de piese, din care una a fost găsită la suprafaţa solului. În funcţie de o serie de particularități acestea au fost clasificate după cum urmează: Tip 1. Căni bitronconice cu gâtul arcuit și extensia maximă în jumătatea inferioară. 1a. Cană cu gâtul uşor arcuit, cu buza foarte puţin îngroşată, toarta ovală fixată de gât şi în zona de mijloc a vasului, care este uşor rotunjită. Decorul se rezumă la trei nervuri, din care una dispusă sub buză, iar celelalte în zona mediană, acolo unde toarta este prinsă de corpul vasului. A fost descoperită o singură piesă în mormântul de înhumaţie M 33 (Pl. 192/11), din necropola de la Polocin. Piese similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl.146/14), Budeşti (Vornic 2006, p. 321, fig. 13/12), Miorcani (Ioniţă 1974, p. 91, fig. 6/5), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 258, fig. 21/5). 1b. Căni cu gâtul uşor arcuit, cu buza foarte puţin îngroşată, cu toarta fixată sub buză şi pe umărul carenajului puternic profilat şi dispus în jumătatea inferioară a vasului. Au fost descoperite 2 piese, ambele în morminte de înhumaţie, respectiv în M 14 (Pl. 174/22) şi M 43 (Pl. 207/6). Decorul lustruit la piesa din M 14 este format dintr-un şir de linii oblice intersectate, formând un careu de romburi dispuse în jumătatea superioară a carenajului, în timp ce sub buză se află o nervură bine conturată. La piesa din M 43, pe lângă decorul identic, desfăşurat în partea superioară a carenajului se mai află un decor în zig-zag dispus sub buza vasului, suprapunând două nervuri. Ambele piese provin din necropola de la Polocin. Piese similare au mai fost descoperite şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 165/160), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 370, fig. 48/1; p. 383, fig. 56/4; p. 466, fig. 133/14; p. 570, fig. 216/2), Târgşor (Diaconu 1965, p. 195, Pl. XLV/2; p. 276, Pl. CXXVI/4), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 221, fig. 30/1; Olteni, p. 314, fig. 167/5), Lunca (Dragomir 2001, p. 188, fig. 45/6). 1c. Cană bitronconică, cu gâtul uşor arcuit și buza dreaptă, având partea superioară sub formă de pâlnie, iar extensia maximă în jumătatea inferioară a vasului. A fost descoperită o singură piesă în mormântul de înhumaţie M 69 (Pl. 236/3), din necropola de la Polocin. Decorul se rezumă la o linie în zig-zag dispusă deasupra zonei bitronconismului maxim. Piese similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 182A/3), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 561, fig. 209/7), Aldeni (Mitrea, Preda 1966, p. 358, fig. 226/1), Budeşti (Vornic 2006, p. 406, fig. 98/2), Săveni (Crâşmaru 1968, p. 298, fig. 1/4), Negreşti (Ioniţă 1968, p. 297, fig. 2/4).

152

1d. Cană cu gâtul uşor arcuit, buza dreaptă, toarta fixată sub buză şi în zona bitronconismului maxim, aflat în jumătatea inferioară a vasului. Au fost descoperite două piese, una în M 6 (Pl. 10A/5) de la Bogdănești și în groapa G2 (Pl. 154A/1), din necropola de la Pogoneşti. Vase similare au mai fost recuperate și din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 43/7), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 669, fig. 292/2), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 247, fig. 70/1; Izvorul, p. 345, fig. 210/4), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 177, fig. 21A/1), Borşeni (Mitrea, Dumitroaia, Ciobanu 1997, p. 158, fig.17/1). Tip. 2. Căni de dimensiuni medii, cu gâtul conic și carenajul puternic pronunţat. 2a. Căni de dimensiuni medii, cu corpul zvelt, gâtul prelung de formă conică, iar carenajul dispus în jumătatea inferioară a vasului, fiind de asemenea puternic profilat. Decorul constă din nervuri dispuse sub buză sau în partea superioară a carenajului, la care se mai adaugă decorul lustruit în zig-zag şi două brâuri alveolare aflate pe mijlocul şi în punctul de pornire a carenajului, în cazul piesei din M 72. Au fost descoperite 3 exemplare în M 39 (Pl. 201/9), M 72 (Pl. 239/6) şi M 77 (Pl. 245/6), toate de la Polocin. Piese similare au fost descoperite la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 253/36), BârladValea Seacă (Palade 2004, p. 337, fig. 35/13; p. 503, fig. 166/11; p. 630, M 495, fig. 262/1), Târgşor (Diaconu 1965, p. 260, Pl. CX/4; p. 261, Pl. CXI/3), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 217, fig. 24/3; Izvorul, p. 325, fig. 184/1; Mitreni, p. 348, fig. 214/6), Mitreni (Ferche 1966, p. 152, fig. 5/4), Fălciu (Palade 1971b, p. 218, fig. 2/4), Cacaleţi (Rădulescu, Ionescu 1963, p. 176, fig. 1/5), Petrikivcy (Magomedov 2011, Abb. 6/7, p. 378), Gavrilovka (Petrauskas 2011, Abb. 9/7, p. 409). 2b. Cană scundă, cu gâtul conic şi scurt, carenajul puternic profilat dispus în jumătatea inferioară a recipientului. Au fost descoperite 3 recipiente, 2 în necropola de la Bogdănești, în mormântul de înhumaţie M 76 (Pl. 65/4), și incinerație M 45 (Pl. 44A/1) şi o piesă în mormântul de înhumaţie M 28 (Pl. 186/1), din necropola de la Polocin. Piese similare au fost descoperite şi în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 84C/2; Pl. 110B/7, Pl. 167/25), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 298, fig. 26/5,6; p. 337, fig. 35/6; p. 353, fig. 42/26; p. 383, fig. 56/6, p. 413, fig. 84/8; p. 466, fig. 133/13; p. 553, fig. 205/2), Târgşor (Diaconu 1965, p. 205, Pl. LV/1; p. 232, Pl. LXXXII/2; p. 247, Pl. XCVII/3), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 170, fig. 15B/1), Izvoare (Vulpe 1957, p. 289, fig. 308), Sângerei (Ciobanu 2007, p. 328, fig. 1/3). Tip 3. Căni zvelte, cu gâtul cilindric şi prelung și carenajul puternic profilat. Decorul realizat pe partea superioară a vasului constă în forme geometrice punctate, dispuse pe orizontală. Au fost descoperite 3 vase, din care 2 fragmentare. Un vas provine din mormântul de incineraţie M 3 (Pl. 7/12) de la Bogdăneşti, iar celelalte 2 provin, unul din mormântul de înhumaţie M 41 (Pl. 204/4), cu un decor realizat pe partea superioară a carenajului, constând în două şiruri concentrice de linii punctate așezate pe orizontală, care încadrează o succesiune de forme geometrice (trapez), iar celălalt vas a fost descoperit în mormântul de incineraţie M 7 (Pl. 166B/1). Ultimele două piese provin din necropola de la Polocin. Recipiente similare întâlnim și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 236/7; Pl. 272/6), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 300, fig. 27/9; p. 363, fig. 45/14; p. 640, fig. 269/7), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 270, fig. 95; Mitreni, p. 348, fig. 214/4, Cetatea Veche, p. 350, fig. 217/6), Hăneşti (Zaharia, Zaharia, Şovan 1993, p. 166, fig. 12B/2), Mogoşani (Diaconu, 1970, fig. 9/12). Tip 4. Cani de diverse dimensiuni cu gura trilobată în patru variante: 4a. Cană ovoidală zveltă, cu gura trilobată și toarta în bandă. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumaţie M 62 (Pl. 225B/1) de la Polocin. Piese similare găsim și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 1986, p. 57, Pl. I/3), Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 95/13; Pl. 119/7), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 547, 153

fig. 201/3; p. 567, fig. 214/7; p. 641, fig. 269/19; p. 670, fig. 292/10), Târgşor (Diaconu 1965, p. 243, Pl. XCIII/1; p. 267, Pl. CXVII/6), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 243, fig. 63; p. 271, fig. 96/2; Izvorul, p. 322, fig. 181/3; p. 327, fig.186/3, 4), Mărtineşti (Bobi 1985, p. 221, fig. 9/2), Cacaleţi (Rădulescu, Ionescu 1963, p. 176, fig. 1/2), Brăviceni (Grosu, Vornic, Ciobanu 2006, p. 121, fig. 8/4), Petrești (Kurceatov, Vornic 2005, p. 89, fig. 2, 6) 4b. Cană de mici dimensiuni cu corpul bitronconic puternic profilat, având extensia maximă în ultima treime din partea inferioară a vasului și gura trilobată. A fost descoperit un asemenea recipient în mormântul de înhumaţie M 78 (Pl. 247/8) din necropola de la Polocin. Piese similare provin și din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 106A/12), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 257, fig. 7/1; p. 598, fig. 237/1; p. 666, fig. 291/5), Iugani (Bobi 1985, p. 220, fig. 8/3). 4c. Cană bitronconică, de mici dimensiuni, cu carenajul rotunjit dispus puţin mai jos de jumătatea vasului, având gura trilobată. Decorul se rezumă la câte două nervuri dispuse pe gâtul şi în zona mediană a vasului. Piesa provine din mormântul de înhumaţie M 35 (Pl. 196/1), de la Polocin. Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 116A/7; Pl. 140/8), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 626, fig. 259/2), Radu Negru (Diaconu, Anghelescu 1963, p. 168, fig. 1/2), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 290, fig. 127/7; Izvorul p. 323, fig. 182/5; Radu Negru, p. 360, fig. 228/4, 6), Săbăoani (Ursachi 1994, p. 274, fig. 10/2). 4d. Cană de mici dimensiuni, cu gura trilobată și corpul cilindric, având zona de extensie maximă a bitronconismului în ultima treime a vasului. Toarta de formă rectangulară. Este vorba de o singură piesă din mormântul de înhumaţie M 62 (Pl. 226/2), de la Polocin. O piesă similară întâlnim și în necropola de la Budeşti (Vornic 2006, p. 408, fig. 100/19). Tip 5. Căni conice, în formă de halbă de bere, cu partea superioară prelungă, cu bitronconismul bine reliefat în ultima treime a vasului. Au fost descoperite 3 piese în mormintele de înhumaţie M 48 (Pl. 45/8), M 91 (Pl. 79A/10), M 138 (Pl. 110A/2), de la Bogdăneşti. Vase similare au fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 44A/10; Pl. 115A/3), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 433, M. 129, fig. 103/2; p. 437, fig. 107/10; p. 500, M 81, fig. 164/1), Târgşor (Diaconu 1965, p. 187, Pl. XXXVII/8; p. 254, fig. CIV/2; p. 265, Pl. CXV/2, p. 282, Pl. CXXXII/1, 6), Independenţa (Mitrea, Preda 1966, p. 233, fig. 49/3; p. 287, fig.121/4; p. 300, fig. 149/3; Olteni, p. 304, fig. 156/7; p. 314; fig. 167/4; p. 315, fig. 168/1; Izvorul, p. 323, fig. 182/4), Budeşti (Vornic 2006, p. 387, fig. 79/19; p. 395, fig. 87/10), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 246, fig. 9/23; p. 274, fig. 37/7), Mogoşani (Diaconu, 1970, fig. 9/2, 4, 6), Gherăseni (Diaconu 1977 p. 447, fig. 14/14), Stâna lui Mocanu (Leviţki, Haheu, Vornic, Ciobanu 2005, p. 340, fig.17/7), Oselivka (Magomedov 2011, Abb7, p. 379). Tip 6. Căni zvelte, cu corpul sferoidal. Căni zvelte, cu corpul sferoidal și gura în formă de pâlnie. Au fost descoperite 2 exemplare în necropola de la Polocin, în mormântul de înhumaţie M 72 (Pl. 238/2) şi la suprafaţa solului (Pl. 249B/3). Decorul se rezumă, la vasul descoperit la suprafața solului, la mai multe linii incizate dispuse în partea superioară a vasului. Recipiente asemănătoare au fost recuperate și din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 58B/18; Pl. 83/12; Pl. 144/4), Târgşor (Diaconu 1965, p. 227, Pl. LXXVII/1; p. 305, Pl. CLVI/1), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 227, fig. 39/3; p. 247, fig. 70/6; p. 249, fig. 72/1, Independenţa, p. 298, fig. 146/7), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 262, fig. 25/7), CârligiFilipeşti (Mitrea 1993, p. 339, fig. 6/1), Brăviceni (Grosu, Vornic, Ciobanu 2006, p. 116, fig. 5/2). Tip 7. Cană zveltă, de mici dimensiuni, cu corpul ovoidal, cu gura posibil sub formă de pâlnie, prevăzută cu o toartă, care lipsește, însă, și fundul inelar. A fost descoperită o piesă în mormântul de înhumaţie M 34 (Pl. 193B/3) de la Polocin. Vase similare mai întâlnim și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 158A/6), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 634, fig. 265/12), Andolina (Mitrea, Preda 154

1966, p. 352, fig. 219/1; Alexandru Odobescu, p. 372, fig. 241/1), Komarovo (Smiško 1964, p. 67-80), Velikaja Bugaevka (Petrauskas 2011, Abb., 9/1), Nagornoe (Didenko 2009, p. 64-71). Tip 8. Cană ovoidală, zveltă, cu gura în formă de pâlnie, toartă rectangulară construită în unghi drept. Întreaga suprafaţă a vasului este faţetată. Este vorba de doar o piesă din mormântul de înhumaţie M 34 (Pl. 195/1), de la Polocin. Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 271, fig. 96/3; Izvorul, p. 336, fig. 196/5). Tip 9. Căni cu gâtul cilindric şi partea inferioară de formă bitronconică, cu extensia maximă în zona mediană. Au fost descoperite 3 exemplare, toate fragmentare, 2 din ele în necropola de la Bogdăneşti, în mormintele de incineraţie M 3 (Pl. 7/13) şi M 10 (Pl. 14/10). Decorul la primului vas este format din linii punctate dispuse în formă de romburi încadrate în dreptunghiuri, X-uri înscrise în interiorul unor dreptunghiuri, precum şi linii punctate pe orizontală şi verticală. În ceea ce priveşte cel de-al doilea vas, decorul este format dintr-o succesiune de liniuţe orizontale constituite în şiruri verticale amplasate în jumătatea superioară a zonei bitronconice. Cea de-a treia piesă provine din mormântul de incineraţie M 21 (Pl. 131/5), de la Pogoneşti. Vase similare provin și din necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 1986, p. 58, Pl. II/5), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 319, fig. 32/8, p. 443, fig. 113/2; p. 466, fig. 133/15; p. 503, fig. 166/8a; p. 652, M 528, fig. 280/2), Izvorul (Mitrea, Preda 1966, p. 318, fig. 175/4), Izvorul Dulce (Constantinescu 1978, p. 130, fig. 5/1). Tip 10. Cană bitronconică, scundă, cu gâtul scurt, arcuit și gura largă. Toarta este prinsă sub buza şi pe umărul vasului. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de înhumaţie M 1 (Pl. 122A/2) de la Pogoneşti. Vase similare au fost găsite și în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 634, fig. 265/13), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 229, fig. 42/4), Voineşti (Mitrea 1969, p. 223, fig. 3/7). Tabelul nr. 13. Căni, ulcior, lucrate la roată, din pastă fină. Tip/Variantă

Bogdănești 1a 1b 1c 1d 2a 2b

1 2 3

4

Polocin

Total 1 2 1

1

1 3 1 2 1 1 1 1

2 1

4a 4b 4c 4d 5 6 7 8 9 10 11 (ulcior)

Total

Pogonești

3 2 1 1 2 1 10 (din care 1 ulcior)

1 1 3

155

18

1 2 1 2 3 3 3 1 1 1 1 3 2 1 1 3 1 1 31 (din care 1 ulcior)

Tip 11. Ulcior cu gâtul subţire şi uşor arcuit, destul de scurt, având corpul de formă sferică, fundul supraînălţat şi plat. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de incineraţie M 10 (Pl. 14/5) de la Bogdăneşti. Vase similare au mai fost recuperate din necropolele de la: Budeşti (Vornic 2006, p. 396, fig. 88/1), Iugani (Bobi 1985, p. 220, fig. 8/1), Lipoveni (Matveev, Vornic 2014, fig. 6/3, 4, p. 71). d. Amforete Această categorie nu este foarte bine reprezentată la nivelul celor trei necropole. În total, au fost descoperite 7 asemenea artefacte (vase întregi sau fragmentare), din care 5 provin din morminte de la Polocin, iar 2 din necropola de la Pogonești. Situaţia pe necropole este următoarea: din necropola de la Polocin provin 5 piese, din morminte de înhumație și incinerație, iar de la Pogoneşti, pe lângă o piesă recuperată de la nivelul solului, se mai adaugă una, recuperată dintr-un mormânt de înhumație. Interesant este că, în necropola de la Bogdăneşti, nu a fost descoperită nicio asemenea piesă. În funcţie de o serie de caracteristici amforetele au fost clasificate astfel: Tip 1. Amforete cu gâtul cilindric, uşor arcuit în trei variante: 1a. Amforete cu gâtul cilindric, uşor arcuit și corpul sferoidal. Bitronconismul cu extensia maximă la jumătatea vasului, iar fundul este inelar. Decorul constă în nervuri dispuse în partea superioară a vaselor, iar în cazul piesei din M 50 mai există un decor desfăşurat pe două registre, constând din linii paralele în zig-zag, dispuse pe întreaga circumferinţă. Au fost descoperite 2 asemenea recipiente în mormintele de înhumaţie M 40 (Pl. 202/6) şi M 50 (Pl. 212/60), de la Polocin. Piese similare au fost descoperite și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 90A/3), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 326, fig. 32/91; p. 535, fig. 190/20; p. 557, fig. 207/7; p. 638, fig. 268/10; p. 669, fig. 292/7), Târgşor (Diaconu 1965, p. 242, Pl. XCII/1), Budeşti (Vornic 2006, p. 394, fig. 86/11), Borşeni (Mitrea, Dumitroaia, Ciobotaru 1997, p. 151, fig. 12/1), Velikaja Bugaevka (Petrauskas 2011, Abb. 8/3, p. 408). 1b. Amforetă cu corpul globular, gâtul scurt şi uşor arcuit, cu torţile rectangulare prinse cu un capăt de gât, iar cu celălalt de umăr. A fost descoperită o singură piesă în mormântul de înhumaţie M 21 (Pl. 179A/1) de la Polocin. Piese similare întâlnim și în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 46A/5), Lunca (Dragomir 2001, p. 181, fig. 38/3), Budeşti (Vornic 2006, p. 393, fig. 85/9). 1c. Amforetă cu gâtul scurt, uşor arcuit, corpul masiv, de formă bitronconică, având extensia maximă în jumătatea superioară, fundul inelar, cu diametrul destul de mare. A fost descoperit două piese în necropola de la Polocin în mormintele de înhumaţie M 29 (Pl. 188/5) și incinerație M 47 (Pl. 210A/1). O piesă similară provine din necropola de la Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 115A/1). Tip 2. Amforetă sferoidală, zveltă, cu gâtul relativ lung, arcuit. Cele două torţi sunt în bandă, cu o uşoară şănţuire pe mijloc. Decorul lustruit constă în două linii în zig-zag desfăşurate în jumătatea superioară a vasului. A fost descoperit doar un singur exemplar în mormântul de înhumaţie M 54 (Pl. 150A/1) de la Pogoneşti. Un vas similar provine din necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 583, fig. 228/5). Tip 3. Amforetă ovoidală, cu gâtul scurt puternic arcuit, buza răsfrântă în afară, fundul supraînălţat, cu o cruce incizată pe fund. Vasul este acoperit cu un strat de angobă de culoare cenuşie închisă, spre negru. A fost descoperită o singură piesă în perimetrul necropolei, la nivelul solului (Pl. 157B/1), în necropola de la Pogoneşti. În literatura consultată nu am găsit niciun vas similar, ceea ce îmi întărește convingerea că avem de-a face cu o piesă realizată posibil, de un meșteșugar autohton, probabil inspirându-se după vase de factură romană.

156

e, f, g. Pahare, boluri, kantaros Această categorie de artefacte este slab reprezentată în cele trei necropole. Este vorba de 12 pahare, din care 5 provin din morminte de incineraţie. Pe necropole, situaţia este următoarea: de la Bogdăneşti provin 9 asemenea recipiente, 5 din morminte de incineraţie, și 3 de la Polocin, din care 2 din morminte de incinerație. În ceea ce priveşte cupele-boluri, acestea sunt şi mai puţine, respectiv 5, din care 3 provin din morminte de incineraţie, unul dintr-un mormânt de înhumație. Situaţia răspândirii pe necropole este următoarea: de la Bogdăneşti provin 3 piese, toate din morminte de incineraţie, iar o piesă dintr-un mormânt de înhumație, din necropola de la Polocin, iar o altă piesă a fost recuperate de la suprafața solului din perimetrul necropolei de la Pogonești. La toate acestea se mai adaugă un kantaros descoperit în perimetrul necropolei de la Polocin. e. Pahare Tip. 1. Pahare de formă tronconică 1 a. Pahar cu pereţii drepţi, cu buza foarte uşor răsfrântă, cu fundul inelar. Au fost descoperite două exemplare în mormintele de înhumaţie M 41 (Pl. 204/7) și incinerație M 18 (Pl. 177/9), de la Polocin. Vas apropiat ca formă întâlnim în necropola de la Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 173A/98). 1b. Pahar de formă tronconică, cu partea superioară uşor arcuită, buza răsfrântă spre exterior și fundul concav. A fost descoperit un singur exemplar în mormântul de incineraţie M 18 (Pl. 177/8), de la Polocin. Tip. 2. Pahare de mici dimensiuni cu fundul rotunjit 2 a. Pahare de mici dimensiuni, cu marginea uşor arcuită, buza răsfrântă spre exterior și partea inferioară rotunjită. Au fost descoperite 2 fragmente, provenind din corpul unor asemenea vase, în mormântul de incineraţie M 102 (Pl. 83/9, 14) de la Bogdăneşti. Vase similare sunt semnalate și în necropolele de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 398, fig. 69/2, p. 557, fig. 207/3). 2 b. Pahar scund, cu marginea dreaptă, de formă cilindrică și fundul rotunjit. Este un exemplar care provine din mormântul de incineraţie M 19 (Pl. 22A/11) de la Bogdăneşti. Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 586, fig. 230/3), Budești (Vornic 2006, p. 410, fig. 102/1), Cazancic (Vornic, Musteață, 2003, p. 59, fig. 2/7). 2 c. Pahare de mici dimensiuni cu partea superioară înclinată spre interior, buza subţire şi uşor răsfrântă, partea inferioară mult rotunjită, având fundul plat sau uşor concav. Au fost descoperite 2 piese în mormântul de incineraţie M 6 (Pl. 10A/8, 9) de la Bogdăneşti. Prima din cele două piese este prevăzută cu un decor care constă într-un brâu format din alveole dispuse în zona mediană. O piesă similară întâlnim în necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 413, fig. 84/11). 2d. Pahar de mici dimensiuni, uşor bitronconic, cu partea superioară puţin arcuită spre interior și buza dreaptă. A fost descoperit un singur exemplar, în mormântul de înhumaţie M 110 (Pl. 93/8) de la Bogdăneşti. Un vas similar a fost descoperit în necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 455, M 220, fig. 124/3). Tip 3. Pahare bitronconice, cu diametrul maxim în jumătatea inferioară a vasului, buza răsfrântă în afară. Au fost descoperite 3 recipiente în mormintele de înhumaţie M 87 (Pl. 73B/1) şi M 105 (Pl. 88/6, 7) de la Bogdăneşti. Piesa din M 105, atât cât s-a păstrat, are un foarte frumos decor constând din linii punctate dispuse sub forma unor raze de soare. Piese similare provin și din necropolele de la: Mihălășeni (Șovan 2005, Pl. 28B/5) și Mogoșani (Diaconu 1970, fig. 5/18). 157

f. Cupe (boluri) 1a. A fost descoperit un singur bol scund, cu pereţii drepţi, gura uşor arcuită şi îngroşată, partea inferioară rotunjită, fundul plat, având diametrul mare, prevăzut pe mijloc cu un şanţ. Decorul constă într-un brâu în torsadă, dispus sub buza vasului şi două rânduri de ghirlande aşezate sub acesta. A fost descoperit un singur recipient în mormântul de înhumaţie M 39 (Pl. 199/2) de la Polocin. Piese similare au mai fost găsite şi în necropolele de la: Târgşor (Diaconu 1965, p. 192, Pl. XLII/1) și Iaşi-Nicolina (Ioniţă, 1985, p.41, fig. 9/4). 1b. Boluri zvelte, cu partea superioară dreaptă, buza uşor răsfrântă, partea inferioară puternic rotunjită, fundul cu diametrul mic, fiind ușor aplatizat. Au fost descoperite 3 în mormintele de incineraţie M 3 (Pl. 5C/11), M 10 (Pl. 16/4), M 102 (Pl. 85/5) de la Bogdăneşti. Vasele sunt foarte bogat ornamentate, cu linii incizate oblice, cercuri, forme geometrice (pătrate, triunghiuri, cercuri), precum și frunze de formă ovală. Un bol provine din necropola de la Pogoneşti (Pl. 158/4), acesta fiind recuperat de la nivelul solului. Decorul, atât cât s-a păstrat, constă în linii punctate şi incizate dispuse într-un brâu în torsadă sub formă de zigzag, încadrat de cercuri. Vase similare sunt semnalate și în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 401, fig. 72/3, p. 676, fig. 295/2), Târgşor (Diaconu 1965, p. 197, Pl. XLVII/3). g. Cupă Kantaros Lucrată la roată cu corpul bitronconic, gâtul scurt, buza uşor răsfrântă. Decorul constă în nervuri dispuse sub buza şi fundul vasului. Este prevăzută cu două torţi prinse de buză şi zona carenajului maxim. Piesa a fost recuperată de la suprafaţa solului (Pl. 249B/2), din perimetrul necropolei de la Polocin. Acest gen de piese sunt de inspiraţie romană, posibil realizată în atelierul unui olar din zonă. În general, au circulat o lungă perioadă de timp, aşa se face că o piesă asemănătoare a fost descoperită într-un context legat de secolul al II-lea d. Chr. (Popilian 1976, p. 111), dar şi în necropola de secol IV p.Chr. de la Săbăoani (Ursachi 1994, p. 272). Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 572, M 326, fig. 217/2), Săbăoani (Ursachi 1994, p. 273, fig. 9/1). Vase Amforete

Total Pahare

Total Cupe Total Kantaros Total

Tabelul nr. 14 . Amforete, pahare, cupe, kantaros Tip/Variante Bogdănești Pogonești Polocin 1a 2 1 1b 1 1c 2 2 1 3 1 2 5 1a 2 1 1b 1 2a 2 2 2b 1 2c 2 2d 1 3 3 9 3 1a 1 1 1b 3 1 3 1 1 1 12 3 10

158

Total 2 1 2 1 1 7 2 1 2 1 2 1 3 12 1 4 5 1 25

4. Vase de import romane În cele trei necropole au fost descoperite nu mai puțin de 14 vase (Tab. 15), de diverse categorii și tipologii, întregi sau fragmentare, de culoare cărămizie sau roşiatică. Pe necropole situația este următoarea: de la Bogdănești provin 5 de artefacte, iar de la Polocin 9. Au fost descoperite mai multe categorii de piese, după cum urmează: a. Amfore Această categorie de artefacte formată din piese de import nu este foarte bine reprezentată, practic, totul se rezumă la 2 piese întregi şi câteva fragmente, unele de foarte mici dimensiuni. Din totalul pieselor întregi sau fragmentare, de la Bogdăneşti provin 8, din care 6 au fost descoperite în morminte de incineraţie, de la Pogoneşti 3 fragmente, toate fiind recuperate din secţiunile trasate, iar din necropola de la Polocin au fost recuperate doar două fragmente, greu de încadrat tipologic. Pornind de la unele caracteristici, amforele ar putea fi clasificate după cum urmează: Tip 1. Amfore romane cu corpul piriform alungit, umeri bombaţi, gâtul lung, de formă tronconică, fundul inelar. Au fost descoperite 3 asemenea piese, din care doar 2 sunt întregi. Toate provin din necropola de la Bogdăneşti, din mormintele de înhumaţie M 8 (Pl. 13/26), M 91 (Pl. 79A/7), iar cea de-a treia, fragmentară, posibil să poată fi încadrată însă în același tip. Aceasta fiind descoperită din mormântul de incineraţie M 145 (Pl. 114/5). Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 557, fig. 207/5), Târgşor (Diaconu 1965, p. 276, Pl. CXXVI/1), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 265, fig. 89/3), Copuzu (Muşeţeanu 1986, p. 217, fig. 4/7), Târgşor (Diaconu 1978, p. 518, fig. 1/4), Budeşti (Vornic 2005a, p. 297, fig. 1/19; p. 306, fig. 6/12), Slobozia Chişcăreni (Leviţki, 1997, p. 124, fig.5/5). Tip 2. Amforă romană (fragment), tip burduf, lucrată la roată, la care lipsește partea superioară, cu fundul sub forma unui manșon de formă conică. Întregul corp este acoperit cu caneluri mai dese spre fundul vasului și tot mai distanțate pe măsură ce ne apropiem de partea superioară. Aceasta a fost descoperită în M 38 (Pl. 37B/3) de incinerație, de la Bogdănești. Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 664, fig. 289/3), Lunca Dragomir 2001, p. 179, fig. 36/1; p. 185, fig. 42/3), Izvoare (Vulpe 1957, p. 295, fig. 315/2), Pașcani (Ciobanu 2010, p. 164, fig. 1/1). Tip 3. Amforă romană (fragment), din care s-a păstrat doar o mică parte, de la partea superioară. Torţile par a fi uşor supraînălţate, fiind prinse sub buza vasului şi de umărul acestuia. Piesa provine din M 32 (Pl. 33B/4), de incinerație, din necropola de la Bogdănești. Un fragment, posibil dintr-o amforă asemănătoare, provine din necropola de la Brăviceni (Vornic, Tabuncic 2007, p. 329, fig. 10/12). În perimetrul necropolelor, în morminte sau secțiunile trasate au mai fost descoperite fragmente desprins din amfore, dar, datorită dimensiunilor mici, nu au putut fi încadrate din punct de vedere tipologic. Este cazul cioburilor descoperite în mormintele de incineraţie M 44 (Pl. 43/6) și M 66 (Pl. 58/5, 10) de la Bogdăneşti, precum și al celor recuperate din secţiunile 36-37 (Pl. 156A/1, 2, 3), din necropola de la Pogoneşti. b. Vase lucrate la roată din pastă fină Amforete Tip 1. Amforetă romană, de formă ovoidală, de mici dimensiuni, cu gâtul uşor arcuit şi gura în formă de pâlnie. Este prevăzută cu două torți circulare în secţiune. A fost descoperită o singură piesă în mormântul de înhumaţie M 33 (Pl. 192/17) de la Polocin. Piese similare mai întâlnim și în necropolele de la: Mogoșani (Diaconu 1970, fig. 8/7), Bratei (Bîrzu 1973, p. 297, Pl. XVI/9). O piesă de același tip a fost descoperită în depozitele Muzeului „Teodor Cincu” din Tecuci, fără a se cunoaște, însă, locul de proveniență (Ciobotaru 2014, Pl. 7, p. 87).

159

Căni Această categorie de inventar este prezentă doar în necropola de la Polocin, de unde provin 3 exemplare, toate din morminte de înhumație. Tip. 1. Cană de mici dimensiuni cu corpul bitronconic puternic profilat, având extensia maximă în ultima treime din partea inferioară a vasului și gura trilobată, fundul inelar. A fost descoperit un asemenea recipient în mormântul de înhumaţie M 14 (Pl. 174/16) din necropola de la Polocin. Tip 2. Cană zveltă, cu corpul sferoidal și gura în formă de pâlnie. A fost descoperită o singură piesă la Polocin, în mormântul de înhumaţie M 24 (Pl. 184A/47). Decorul se rezumă la mai multe linii incizate dispuse în partea superioară a vasului. Piese similare au fost descoperite în necropola de la Mărtinești (Bobi 1985, p. 221, fig. 9/3, 4) Tip 3. Cană zveltă, de mici dimensiuni, cu corpul ovoidal cu gura sub formă de pâlnie, prevăzută cu o toartă, care lipsește, iar fundul este inelar. A fost descoperită o piesă în mormântul de înhumaţie M 16 (Pl. 176A/1) de la Polocin. Vase similare au mai fost descoperite în necropolele de la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 634, fig. 265/12), Budești (Vornic, Ciobanu 2005b, p. 302, fig. 4/1); Nagornoe 2 (Gudkova, Schultze 2017, Abb. 27/6). Castroane Această categorie de inventar nu este foarte bine reprezentată în necropolele aflate în atenția noastră. Au fost recuperate 5 piese, toate în necropola de la Polocin. Tip. 1. Castroane relativ înalte, cu diametrul gurii redus, cu bitronconismul pronunţat, dispus la mijlocul sau în ultima treime din zona inferioară a vasului. Au fost descoperite un număr de 5 exemplare, toate provenind din necropola de la Polocin, din mormintele de înhumație M 30 (Pl. 189B/1), M 35 (Pl. 196/5, 6), M 55 (Pl. 218B/3), M 78 (Pl. 247/7). Un recipient similar a fost descoperit în necropola de la Mihălășeni (Șovan 2005, Pl. 325/225). Tabelul nr. 15. Vase de import romane (amfore, amforete, căni, castroane). Vase Amfore

Amforete Căni Castroane Total

Tip/Variante 1 2 3 1 1 2 3

Bogdănești 3 1 1

Pogonești

Polocin

1 1 1 1 5 9

5

160

Total 3 1 1 1 1 1 1 5 14

G. RECIPIENTE DE STICLĂ Numărul obiectelor care fac parte din această categorie nu este prea mare, practice, în cele trei necropole au fost descoperite doar 5 piese care ar putea fi încadrate din punct de vedere tipologic, la care se mai adaugă o serie de fragmente provenind din pahare sau boluri, marea majoritate, însă, greu de clasificat (Tab. 17, 18). Cele 5 pahare întregi sau întregibile provin doar din necropolele de la Bogdăneşti şi Polocin. În spațiul dintre Carpați și Prut au fost descoperite, până acum, asemenea artefacte, în nu mai puțin de 29 de situri arheologice (Croitoru 2009, p. 213), ele fiind, însă, prezente și în perioada dacilor liberi, îndeosebi în așezările acestora (Ioniță 2000, p. 220-221). Paharele de sticlă sunt clasificate după cum urmează: Tip 1. Pahare de sticlă de formă aproximativ cilindrică, înalte, cu faţete şlefuite, din care două şiruri de formă ovală dispuse în partea superioară şi două şiruri de faţete de formă aproximativ rotunde aflate în jumătatea inferioară. Fundul este prevăzut, în general, cu câte o faţetă de formă concavă, iar buza este puţin deschisă spre exterior. Paharele sunt de culoare galben-verzui. În această categorie pot fi incluse 3 piese descoperite atât în necropola de la Bogdăneşti, respectiv în M 26 de înhumaţie (Pl. 29/5), cât şi în necropola de la Polocin, de unde provin 2 exemplare, ambele din morminte de înhumaţie, respectiv din M 15 (Pl. 175/1) şi M 53 (Pl. 216/11). Între cele trei piese există unele mici diferenţieri în privinţa decorului, astfel piesa din necropola de la Bogdăneşti are în partea superioară o linie incizată, în timp ce în partea superioară a piesei din M 15 de la Polocin există două asemenea linii, de această dată puţin ondulate, iar în cazul piesei din M 53 decorul constă în două caneluri, realizate prin şlefuire. Posibil să facă parte din acelaşi tip şi un fragment dintr-un pahar, probabil de formă cilindrică, cu fundul rotunjit. Este vorba de partea inferioară a unui recipient de sticlă de culoare galbenă-verzuie, cu pereţii şi fundul relativ subţiri, trecut prin foc, descoperit în M 145 de incineraţie (Pl. 113/3), din necropola de la Bogdăneşti. Fragmentul este deformat, ca urmare a trecerii prin foc, iar pe suprafaţa păstrată nu se observă urmele vreunei faţetări. Piese apropiate acestui tip au mai fost descoperite şi în alte necropole, cum ar fi la: Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 501, fig. 165/2), Lunca (Dragomir 2001, p. 183, fig. 40/6; p. 190, fig. 47/6, Croitoru 2010, fig. 1, p. 261), Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 215, fig. 20; Alexandru Odobescu, p. 369, fig. 238/7). Acest gen de piese, cu faţete şlefuite, sunt cunoscute în literatura de specialitate drept pahare „Tip Kowalk” (Rau 1973, p. 441-445). Piese similare au fost prezente atât în partea apuseană de manifestare a culturii Sântana de Mureş-Černjachov, cât şi în cea răsăriteană. Z. Symonovič este de părere că acest gen de artefacte posibil să se fi produs chiar în partea de vest a Ucrainei, acolo unde au fost descoperite atelierele de sticlărie de la Komarovo (Symonovič 1964, p. 8-12). H. G. Rau, studiind circulaţia acestor pahare, ajunge la concluzia că ele sunt specifice secolului IV d.Chr., iar circulaţia lor ilustrează impresionante legături comerciale pornind de pe coastele Mării Negre până pe coasta vestică a Norvegiei, axa mergând de la Nistru pe Vistula, prin Pomerania şi Seeland, până la Stavanger (Rau 1974, p. 374). Conform tipologizării elaborate de Eldrid Straume, care face o încadrare a paharelor de sticlă din zona Scandinaviei, acesta încadrează acest tip în seria I B, din punct de vedere cronologic, în zona Scandinaviei fiind încadrat în perioada C3-D1 (Straume 1987, Tafel 3/81). Tipul de pahar aflat în discuție se află în catalogul realizat de H. J. Eggers la poziţia 230 (Eggers 1951, Tafel 16). Tip 2. Fragment dintr-un pahar de sticlă, aproape transparent, cu fundul rotunjit, din care s-a păstrat doar o foarte mică parte. Forma acestuia ne permite să bănuim că este vorba de un pahar de formă conică, fără a putea face, însă, aprecieri legate de un eventual decor. Fragmentul a fost descoperit în mormântul de înhumaţie M 98 (Pl. 81B/1), din necropola de la Bogdăneşti. 161

Pahare asemănătoare, cu rezerva că dimensiunile reduse ale fragmentului păstrat nu ne oferă date precise, au mai fost descoperite în necropolele de la: Mihălăşeni (Şovan 2005, Pl. 210/13), Budeşti (Vornic 2006, p. 408, fig. 100/1), Târgşor (Diaconu 1965, p. 266, Pl. CXVI/8), Mitreni (Mitrea, Preda 1966, p. 349, fig. 216), Radu Negru (Diaconu, Anghelescu, 1963, p. 198, fig. 1/7), Archiud (Gaiu 1999, p. 303, fig. XVI/2), Leţcani (Bloşiu 1975, p. 257, fig. 20/12). Acest model de pahar poate fi încadrat în tipul X, sau tipul X varianta X1 a clasificărilor realizate pentru regiunile din nordul Europei (E. Straume 1987, Tafel 11/34b). Diferenţa dintre cele două tipuri este dată de înălţimea vaselor, iar atât timp cât noi avem doar un fragment din partea inferioară, nu ne putem pronunţa cu exactitate asupra variantei. Din punct de vedere cronologic, acest model este încadrat în etapa C3-D1 (Straume 1987, p. 41). Specialistul german H. G. Rau propune pentru paharele de formă conică o încadrare târzie, undeva la sfârşitul secolului IV d. Chr. (Rau 1975, p. 481). Tip 3. Pahar de sticlă de formă conică, cu pereţii subţiri în partea superioară, fundul rotunjit şi destul de gros. Paharul este transparent, cu decorul constând în serii de linii incizate dispuse de la buză până în ultima treime a corpului. Piesa provine din M 77 de înhumaţie (Pl. 246/3), de la Polocin. În literatura la care am avut acces nu am găsit niciun exemplar care să se apropie ca formă, dimensiuni şi calitatea sticlei de exemplarul din M 77. Alături de paharele prezentate mai sus, în mormintele din cele trei necropole au fost descoperite mai multe fragmente din obiecte de sticlă, greu de încadrat din punct de vedere tipologic. În acest sens, amintim fragmentele din mormintele M 2 (nu s-a păstrat), M 12 (Pl. 169A/1, 2), M 38 (Pl. 198B/1), M 53 (Pl. 217/9, 10), M 64 (nu s-a păstrat), M 69 (Pl. 236/ 7) şi un fragment (Pl. 250/5) provenit de la suprafaţa necropolei. Unele dintre fragmente sunt trecute prin foc, toate, însă, găsite în necropola de la Polocin. Din necropola de la Pogoneşti, punctul „La Movilă”, s-au mai păstrat trei fragmente, posibil din corpul unor pahare. Fragmentul din M 45 (Pl.143C/1), probabil, provine dintr-un pahar de tip Kowalk, iar despre fragmentele din M 35 (Pl.138A/1) şi M 50 (Pl. 146B/1) nu se pot spune prea multe lucruri legate de tipul recipientului din care provin. În mormintele din necropola de la Bogdăneşti, cel puţin unul dintre fragmente provine, posibil, dintr-un bol de sticlă cu pereţii subţiri, respectiv fragmentul din mormântul de incineraţie M 144(Pl. 112C/1). Fragmentele care provin din M 3 (Pl. 7/5), M 10 (Pl. 14/1), M 25 (Pl. 27A/5) sunt greu de încadrat. Interesant este, însă, fragmentul de toartă descoperit în M 102 (Pl. 83/6) care provine dintr-o cupă (Gomolka-Fuchs 1999, p. 136, Abb. 5/7). Posibil să avem de-a face cu asemenea torți și în situl de la Braniște, din zona Culturii tumulilor carpatici (Boțan 2016, p. 297, Pl. I/4a)

Tabelul nr. 17. Tipologie recipiente de sticlă. Tip/ variantă 1 2 3 Total

Bogdăneşti 1 1

Pogoneşti

Polocin 2 1 3

2

162

Total 3 1 1 5

10 i

1

25 î

1

26 î

1

36 î

Fragmente nedesenate

15 î

1

34 î

1

38 î

45 î 50 î

98 î

1

102 i

1

69 î

144 i

1

77 î

145 i

1

Passim

Total

1

7

-

53 î

Total

3

Total

Fragmente

12 î

35 î

Pahare

1

Pahare

Mormântul

1

Polocin Fragmente

3i

Mormântul

Pogoneşti Fragmente

Bogdăneşti Pahare

Nr. mormânt

Tabelul nr. 18. Pahare și fragmente din recipiente, de sticlă.

2 1 pierdute

1

1 (trecut prin foc) 2 (trecute prin foc) 1 (trecut prin foc)

1

3

1 (trecut prin foc) 7

H. OFRANDE ALIMENTARE În multe din religiile lumii, credința într-o viață dincolo de moarte reprezintă unul dintre elementele fundamentale, viața de dincolo de moarte nereprezentând altceva decât o continuare a vieții pământene. Unul din pașii importanți în asigurarea acestei continuități fiind legați de o serie de rituri care se materializează prin pregătirea, iar mai apoi consumarea unor alimente. Prezența, cel puțin a unei părți din aceste alimente, cu precădere oase aparținând unor specii de animale, a putut fi observată în multe morminte din necropolele aparținând acestei epoci istorice, lucru valabil și pentru cele trei cimitire care fac obiectul lucrării de față. Sacrificarea unor animale reprezenta un dar ce exprima diverse sentimente cum ar fi supunerea, recunoștința, comuniunea cu divinitatea (Ciucalău 2012, p. 30). Prin intermediul acestui act și prin consumarea cărnii de către credincioși, animalul devenea un mediator între om și sacralitate. (Jean Prieur 1998). În necropolele de la Bogdănești și Pogonești, asemenea resturi alimentare au fost descoperite în exclusivitate în morminte de înhumație, neexistând niciun mormânt de incinerație în care să fi fost semnalate asemenea resturi. În schimb, din două morminte de incinerație de la Polocin provin câteva resturi osteologice de Ovi-caprine. Din cele trei necropole provin o serie de oase pe care le întâlnim în proporții diferite în fiecare dintre ele, respectiv oase de Ovi-caprine, Bos taurus, Sus scrofa domesticus, Gallus domesticus (Tab. 19). Există, însă, și câteva situații deosebite, cum este cazul în necropola de la Bogdănești, unde, în trei gropi sepulcrale, au fost descoperite ouă sau chiar scheletul unui șarpe. Este posibil, totuși, ca acel șarpe să nu fie legat de un anume ritual, ci să fi murit, din întâmplare, în perimetrul mormântului. Din mormintele de la Pogonești provin și alte categorii de oase, este adevărat în cantități foarte mici. Este vorba de fragmente osoase din scheletele unui Canis domesticus, respectiv Equus cabalus. Este posibil ca aceste oase să fi 163

fost depuse intenționat, sau să provină din pământul de umplutură a gropilor. O altă situație care merită semnalată a fost întâlnită în G2, din necropola de la Polocin, unde a fost descoperită, printre alte obiecte de inventar, și o scoică Union de mari dimensiuni. Observând cele trei tabele, putem concluziona că cele mai des întâlnite sunt oasele de Ovi-caprine, urmate de Bos taurus și Gallus domesticus. În schimb, resturile osteologice de la alte animale sunt destul de puțin prezente. Tabelul nr. 19. Bogdănești, Pogonești, Polocin. Ofrande alimentare.

24î 25î 26î 30î 31î 35î 39î 40î 41î 51î 52î 53î 54î 71î 72î

     

Oase nede terminate

Ciprinide

Ouă

Gallus domesticus

Sus scrofa domesticus

Bos taurus

Ovi-caprine

Mormintul

Ofrande alimentare. Bogdănești.

 

       

  un șarpe



74î  76î  79î 81î  88î  103î 104î  105î  108î  109î  112î 123î  126î  127î  130î 136î  146î  % 21,05 %

  



      1,32 %

0,65 %

3,95 %

164

1,97 %

0,66 %

1,32 %

Equus cabalus



Oase nedet erminate

Sus scrofa domesticus

 

Canis domesticus

Bos taurus



Ouă

Ovicaprine

7 11 13 29 35 36 39 52 G1 G2 G3 %

Gallus domesticus

Morminte

Ofrande alimentare. Pogoneşti.

 

  



  



1,72 %

 1,72 %

1,72 %

Scoică unipictorun

3,45 %

Oase nede terminate

3,45 %

Ciprinide

8,62 %

Gallus domesticus

6,9 %

Sus scrofa domesticus



14î 33î 34î 38î 41î 42i 43î 51i 52î 53î 60î 78î G1 G2 G4 %

Ouă

Bos taurus

Ovi caprine

Morminte

Ofrande alimentare. Polocin.

          

  

 

 11,39 %

2,53 %

2,53 %

2,53 %

165

1,27 %

1,27 %

166

IV. PRACTICI FUNERARE În rămăşiţele pământeşti sunt înglobate o multitudine de informaţii legate de clasa socială, de rangul persoanei decedate (Refrew, Bahn 2000). Multe din detaliile specifice, folosite în cadrul înmormântărilor, au diverse semnificaţii, în acest sens „principalele elemente ale structurii mormintelor fiind amenajările exterioare, cele interioare, modul de tratare şi depunere a cadavrelor şi inventarul funerar” (Motzoi-Chicideanu 2000, p. 108). În toate necropolele de tip Sântana de Mureş-Černjachov se practica atât incineraţia, cât şi înhumaţia. Ceea ce diferă este numai procentajul celor două categorii de morminte în fiecare necropolă (Lichiardopol 2010, p. 27). Pornind de la aceste considerente, practicile funerare pot fi grupate în două categorii majore. Prima cuprinde practicile din sfera riturilor funerare (incineraţia, înhumaţia, amenajarea mormintelor, depunerea defunctului, intervenţii ulterioare), iar a doua se referă la ritualurile funerare (ofrande alimentare, obiecte şi instrumente de uz casnic şi multifuncţionale, arme) (Mamalaucă 2016, p. 201). Fără îndoială, practicile funerare pot oferi o foarte bogată şi diversă informaţie asupra celor înmormântaţi, inclusiv asupra poziţiei lor în comunitatea din care au făcut parte (Mamalaucă 2015a, p. 113).

A. RITURI FUNERARE 1. NECROPOLA DE LA BOGDĂNEȘTI a. Înhumație În cele ce urmează, vom prezenta informații legate de rituri funerare surprinse în mormintele de înhumaţie şi incineraţie din cele trei necropole, realizând, în același timp, și câteva comparaţii pornind de la situațiile întâlnite. Vom începe prezentarea cu necropola de la Bogdăneşti, acolo unde au fost descoperite un număr de 152 de morminte. Din total lor, 98 sunt de înhumaţie (M 1, M 4, M 4 bis, M 5, M 8, M 9, M 11, M 12, M 18, M 23, M 24, M 25, M 26, M 27, M 28, M 29, M 30, M 31, M 35, M 35 bis, M 36, M 37, M 39, M 40, M 41, M 46, M 48, M 51, M 52, M 53, M 54, M 59, M 60, M 62, M 64, M 67, M 71, M 72, M 74, M 75, M 76, M 79, M 80, M 81, M 82, M 83, M 85, M 87, M 88, M 89, M 90, M 91, M 95, M 96, M 98, M 99, M 100, M 101, M 103, M 104, M 105, M 106, M 108, M 109, M 110, M 111, M 112, M 113, M 114, M 115, M 117, M 118, M 119, M 120, M 121, M 122, M 123, M 124, M 125, M 126, M 127, M 128, M 129, M 130, M 131, M 132, M 133, M 134, M 135, M 136, M 137, M 138, M 139, M 146, M 147, M 148, M 149, M 150), reprezentând 64,47% din întrega necropolă (Tab. 19) şi 54 de incineraţie (M 2, M 3, M 6, M 7, M 10, M 13, M 14, M 15, M 16, M 17, M 19, M 20, M 21, M 22, M 32, M 33, M 34, M 38, M 42, M 43, M 44, M 45, M 47, M 49, M 50, M 55, M 56, M 57, M 58, M 61, M 63, M 65, M 66, M 68, M 69, M 70, M 73, M 77, M 78, M 84, M 86, M 92, M 93, M 94, M 97, M 102, M 107, M 116, M 140, M 141, M 142, M 143, M 144, M 145), reprezentând 35,53%. (Tab. 20). Mormintele de înhumaţie, ca de altfel şi cele de incineraţie, se diferenţiază între ele printr-o serie de elemente, pe care le vom prezenta în cele ce urmează. 1) Orientarea mormintelor Primul element luat în discuție este legat de orientarea gropilor sepulcrale, caz în care 74 de morminte au fost orientate pe direcţia N–S (M 1, M 4, M 4 bis, M 5, M 8, M 9, M 11, M 12, M 18, M 24, M 25, M 26, M 28, M 30, M 31, M 35, M 35 bis, M 36, M 39, M 40, 167

M 48, M 51, M 52, M 53, M 59, M 60, M 62, M 64, M 67, M 71, M 72, M 74, M 76, M 79, M 80, M 81, M 82, M 83, M 85, M 87, M 88, M 89, M 90, M 91, M 95, M 96, M 100, M 101, M 103, M 104, M 105, M 106, M 109, M 110, M 111, M 112, M 115, M 116, M 122, M 123, M 125, M 126, M 127, M 129, M 130, M 132, M 134, M 136, M 137, M 138, M 139, M 146, M 148, 150), reprezentând 75,51% din mormintelor de înhumaţie; - 4 morminte (M 46, M 108, M 120, M 135) au fost orientate NV-SE (4,08 %); - 7 morminte (M 27, M 41, M 75, M114, M 119, M 121, M 124) au fost orientate NE–SV (7,14%); - 4 morminte (M 23, M 29, M 113, M 131) au fost orientate ENE–VSV (4,08%); - 2 morminte (M 98, M 128) au fost orientate E–V (2,04 %); - 2 morminte (M 118, M 149) au fost orientate V–E (2,04 %); - în 5 situaţii orientarea gropilor nu ne este cunoscută, autorul făcând doar trimiteri la forma acestora. Groapa M 38 nu a putut fi determinată, fiind distrusă de un tranşeu militar, în cazul M 54 şi M 133 avem de-a face cu gropi de formă rotundă, la M 147 groapa este ovală, iar în privinţa M 99 nu se face nicio referire la orientarea acesteia. Mormintele a căror orientare nu a fost precizată reprezintă 5,10 % din totalul mormintelor de înhumaţie. 2) Adâncimea gropilor Un alt element definitoriu în înțelegerea riturilor funerare este legat de adâncimea la care au fost descoperite resturile sepulcrale. În necropola de la Bogdăneşti, adâncimea gropilor a fost cuprinsă între 0,25 m (M 101) şi 2,40 m (M 118). Pe categorii de adâncimi, situaţia se prezintă astfel: 29 de morminte între 0 şi 0,99 m (M 1, M 9, M 11, M 12, M 31, M 35, M 36, M 53, M 54, M 75, M 79, M 95, M 98, M 100, M 101, M 105, M 121, M 122, M 124, M 125, M 132, M 133, M 134, M 135, M 136, M 137, M 138, M 147, M 148), respectiv 29,59 % din totalul mormintelor de înhumaţie; 48 de morminte între 1 şi 1,99 m (M 4, M 4 bis, M 5, M 8, M 18, M 23, M 24, M 25, M 26, M 27, M 28, M 29, M 30, M 39, M 40, M 41, M 46, M 48, M 52, M 59, M 60, M 62, M 64, M 67, M 72, M 76, M 80, M 81, M 85, M 87, M 88, M 90, M 91, M 96, M 103, M 104, M 106, M 108, M 111, M 112, M 113, M 114, M 115, M 119, M 123, M 129, M 130, M 139), 48,97 %; 4 morminte la adâncimi care depăşesc 2 m (M 76, M 118, M 126, M 127), 4,08 %. La toate acestea se mai adaugă 17 morminte la care nu a fost precizată adâncimea (M 35 bis, M 37, M 51, M 71, M 74, M 82, M 83, M 89, M 99, M 109, M 110, M 117, M 120, M 128, M 131, M 149, M 150), adică la 17,34 % întâlnim o asemenea situație. 3) Forma gropilor Relevante pentru același domeniu, alături de adâncimea gropilor sunt şi informaţiile referitoare la forma acestora. În ceea ce privește necropola de la Bogdănești, 68 de morminte au avut gropile de formă rectangulară (M 1, M 5, M 11, M 12, M 18, M 23, M 24, M 25, M 26, M 27, M 29, M 30, M 31, M 35, M 35 bis, M 36, M 39, M 40, M 46, M 48, M 62, M 67, M 71, M 72, M 74, M 75, M 76, M 79, M 82, M 83, M 85, M 87, M 88, M 89, M 90, M 95, M 100, M 101, M 103, M 104, M 105, M 106, M 108, M 109, M 110, M 112, M 113, M 114, M 115, M 117, M 119, M 120, M 121, M 122, M 123, M 124, M 126, M 127, M 128, M 130, M 134, M 136, M 137, M 138, M 139, M 146, M 149, M 150), 69,38% din totalul mormintelor de înhumaţie; - 1 mormânt a avut groapa de formă dreptunghiulară (M 125), 1,02%; - 1 mormânt a avut groapa pătrată (M 118), adică 1,02 %; - 1 mormânt a avut groapa de formă trapezoidală (M 8), 1,02 %; - 3 morminte au avut groapa de formă ovală (M 41, M 91, M 147), 3,06 %; - 2 morminte au avut groapa de formă rotundă (M 54, M 133), 2,04 %; - În 22 de cazuri (M 4, M 4 bis, M 9, M 28, M 37, M 51, M 53, M 54, M 59, M 60, 168

M 64, M 80, M 81, M 96, M 98, M 99, M 111, M 129, M 131, M 132, M 135, M 148), autorul nu face referiri la forma gropilor, deşi în câteva situații vorbeşte de existenţa unor praguri sau nişe, cum sunt mormintele (51, 54, 60, 64). Într-un procent de 22,44% forma gropilor sepulcrale nu ne este cunoscută. Strâns legat de forma gropilor sunt şi unele amenajări. În acest sens, amintim cele 16 morminte prevăzute cu prag/praguri (M 5, M 26, M 30, M 36, M 39, M 40, M 51, M 60, M 64, M 67, M 89, M 91, M 105, M 108, M 114, M 117). Majoritatea gropilor cu un singur prag au avut formă rectangulară. Interesant este mormântul M 91, de formă rotundă, care a fost prevăzut atât cu praguri, cât şi cu nişă. Mormintele cu prag/praguri reprezintă 16,32% din numărul total al mormintelor de înhumaţie. Merită amintite şi cele 7 morminte prevăzute, o parte dintre ele, doar cu nişe, iar altele, cu prag şi nişe. Este vorba de M 5, M 54, M 64, M 67, M 91, M 115, M 139. O situaţie interesantă a fost remarcată în M 30, de formă rectangulară, prevăzut cu prag pe una din laturi, iar pe fundul gropii se afla o împletitură de rogojină din papură. Mormintele cu nişe reprezintă 7,14 % din totalul mormintelor de înhumaţie. 4) Starea și poziția scheletelor (morminte deranjate total sau parţial; morminte nederanjate; cenotafuri) Pentru descifrarea manifestărilor rituale este obligatorie cunoaşterea modului de tratare a cadavrelor. În acest sens, în necropola de la Bogdăneşti au fost surprinse următoarele practici: În 79 de morminte scheletele au fost deranjate total sau parţial (M 4, M 5, M 12, M 18, M 23, M 24, M 25, M 28, M 29, M 30, M 31, M 35, M 36, M 40, M 46, M 48, M 51, M 52, M 53, M 54, M 60, M 62, M 64, M 67, M 71, M 72, M 74, M 75, M 76, M 79, M 80, M 81, M 85, M 87, M 88, M 89, M 90, M 91, M 96, M 98, M 99, M 100, M 101, M 103, M 104, M 105, M 106, M 108, M 109, M 110, M 111, M 112, M 113, M 114, M 115, M 117, M 118, M 119, M 120, M 121, M 122, M 123, M 124, M 125, M 126, M 127, M 130, M 131, M 132, M 134, M 135, M 136, M 137, M 138, M 139, M 146, M 147, M 150), reprezentând 80,61% din mormintele de înhumaţie. S-a constatat că unele morminte au fost doar parţial deranjate, aşa cum a fost cazul în M 30, unde scheletul a fost deranjat de la bazin în sus, iar în M 113 scheletul a fost deranjat de la mijloc în jos. În ceea ce priveşte mormintele 74, 87, 138, 146, 109, 127, și 134 s-a păstrat nederanjată doar partea inferioară a picioarelor, respectiv tibiile, peroneele şi labele. La acestea se adaugă şi cele două morminte (99 și 147) în care s-au păstrat doar craniile, iar în cel de-al doilea și câteva fragmente de oase. Merită amintite şi cele două morminte (M 37, M 38) distruse de un tranşeu din cel de Al Doilea Război Mondial, dar şi M 133, unde într-o goapă de formă circulară au fost descoperite 11 schelete, de copii şi adulţi aşezaţi sub forma unor raze de soare. Posibil ca mormântul să aparţină altei epoci istorice. În groapă nu au fost descoperite elemente de inventar care ne-ar putea sprijini în emiterea unor ipoteze privitoare la eventuale încadrări cronologice şi culturale. La mormintele deranjate se adaugă 14 morminte nederanjate (M 1, M 8, M 9, M 11, M 27, M 39, M 41, M 59, M 82, M 83, M 95, M 128, M 148, M 149, de copii şi adulţi), ceea ce reprezintă 14,29% din totalul mormintelor de înhumaţie. De remarcat sunt și o serie de particularități surprinse în cazul acestei ultime categorii de morminte. În 10 din cele 14 morminte, decedaţii au fost aşezaţi în groapă în poziţie anatomică, respectiv pe spate (M 1, M 8, M 27, M 39, M 41, M 59, M 82, M 83, M 95, M 128, M 148, M 149), în alte două cazuri au fost depuşi pe partea stângă, în poziție chircită (M 9, M 28). În privinţa modului de dispunere a picioarelor, în 7 situaţii acestea se aflau în poziţie anatomică, respectiv ambele picioare întinse (M 8, M 11, M 27, M 30, M 39, M 95, M 149), în alte 4 cazuri picioarele erau flexate de la genunchi (M 1, M 9, M 41, M 128). Referitor la poziţia mâinilor în 8 situaţii acestea au fost aşezate pe lângă corp (M 1, M8, M 9, M 11, M 39, M 82, M 95, M 128), în M 149 mâinile au fost aşezate pe piept, iar în M 27 ambele mâini se aflau sub bazin. La situaţiile menţionate trebuie să adăugăm şi cele 3 morminte cenotaf (M 4 bis, M 35 bis şi M 129). 169

2

•

•

•

•

•

•

•

•

Mormântul

1

1

4

4 bis

5

8

9

11

12

3 4

Groapa

5 6 7

1,00

0,80

0,60

1,05

1,60

1,20

1,58

0,75

8

•

•

•

•

9

•

10 11

Forma gropii

Tabelul nr. 20. Bogdănești. Morminte de înhumație.

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

•

12

Prag/Praguri

•

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

•

•

•

170

15

•

16 17

•

•

18

•

•

19

•

•

20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse- stângul Picioare întinse- dreptul Picioarele îndoite-stângul

•

•

21

Picioarele îndoite-dreptul

•

•

•

•

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

•

30

Cenotaf

30

29

6

•

•

•

26

28

•

25

27

•

3

•

4

Groapa

•

•

5 6 7

1,50

1,20

1,30

1,30

1,90

1,05

1,55

1,30

1,03

8

•

•

•

•

•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

Pe fundul gropii urmele unei pardoseli de rogojină

•

18

24

2

Mormântul

1

23

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

•

•

12

Prag/Praguri

13

Nişă

•6

14

Amenajare cu lemn

•

•

15

171

16 17

•

•

18

•

•

19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stăngul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

/•

25

Mâna stângă pe/sub bazin

/•

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

•

•

•

27 28

•

29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

8

7

•

40

41

•

•

4 5 6 7

1,30

1,50

1,56

0,90

0,90

0,90

8

•

•

•

•

9 10

•

11

Forma gropii

•

•

•

12 13 14

•

172

15

•8

16 17

•

18

Poziţie generală

•

19

•

20

Poziţia scheletului

Mormântul a fost în întregime distrus de un tranşeu din Al Doilea Război Mondial. Scheletul chircit, mâna dreaptă îndoită din cot către cap, iar stânga întinsă în diagonală spre genunchi.

•

•

39

37

7

•

35

•

•

31

3

Groapa

•

2

Mormântul

1

35 bis 36

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/ dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă Prag/Praguri Nişă Amenajare cu lemn Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

•

21

Picioarele îndoite-dreptul

•

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

•

30

Cenotaf

•

62

4 5 6 7

1,50

1,40

1,00

1,20

1,40

1,30

8

•

•

•

9 10

/•

11

Forma gropii

Groapa acestui mormânt intersectează groapa M 39

•

60

9

1,10

•

•

53

59

•

52

0,90

•

51

•

3

Groapa

54

•

48

1

46

2

Mormântul

9

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

•

/•

•

12

Prag/Praguri

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

•

15

173

16 17 18 19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

•

•

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

11

3

•

4

Groapa

5 6 7

0,9

2,1

0,75

1,9

1,60

1,75

8

•

•

•

•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

Deranjat cu exceptia tibiilor şi peroneelor. Deranjat cu excepţia picioarelor de la genunchi în jos.

•

74

10

•

72

•

•

71

79

•

67

•

•

64

76

2

Mormântul

1

75

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

•

•

12

Prag/Praguri

•

•

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

174

15 16 17 18 19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite- dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•11

•

•10

•

•

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

•

•

•

•

•

•

82

83 85

87

88

89

90

4 5 6 7

1,08

1,85

1,87

1,1

1,75

1,3

8

•

•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

•

12 13 14

•

16

•13

175

15 17 18

Poziţie generală

•

19 20

Poziţia scheletului

Mormântul este parţial deranjat (partea dreaptă a bazinul și piciorul stâng) în urma prăbușirii malului gârlei. Scheletul parțial prăbușit asezat în poziție chircită cu capul la nord și fața spre est. 14 Deranjat cu excepţia picioarelor de la genunchi în jos.

•

81

13

•

•

80

12

•

•

1 3

2

Mormântul

Groapa

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă Prag/Praguri Nişă Amenajare cu lemn Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

•

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•14

•

•12

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

•

•

•

101

103

104

15

•

3 4

Groapa

Mormântul se rezumă la un craniu.

•

96

100

•

95

99

•

91

15

2

Mormântul

1

98

N- S NV-SE NE-SV

5

ENE-VSV

•

6

E-V

7

V-E

1,75

1,51

0,25

0,85

1

1,1

0,7

1,65

8

Adâncime (m)

•

•

•

•

•

9 10 •

11

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

•

12

Prag/Praguri

•

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

•

15

176

16 17

•

18

•

19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

•

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

•

•

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

17

•

112

16

•

111

113

•

110

•

3 4

Groapa

•

5 6 7

1,9

1,4

1,2

1,1

1,5

0,8

8

•

17

•

•

•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

•

•

12 13 14

•

177

15 16 17 18

Poziţie generală

19 20

Poziţia scheletului

Labele picioarelor nederanjate. În partea de sud a gropii, există un cotlon sub forma unui segment de cerc, de circa 0,80 m şi adâncimea de circa 0,60 m.

•

106

•

•

105

109

2

Mormântul

1

108

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă Prag/Praguri Nişă Amenajare cu lemn Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•16

•

•

•

27

•

28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

1

18

122 • 123 •

121

120 •

•

•

•

4

Groapa are forma pătrată.

•18

2.4

118

119

•

3 5 6

•

7

•

•

1,90

•

•

•

•

•

9

0,50

0,5

1,2

1,4

8 10 11

Forma gropii

1,5

2

Groapa

115 • 117 •

114

Mormântul N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

•

/•

12

Prag/Praguri

•

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

16

178

15 17 18 19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

•

•

•

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

132

131

19

•

•

130

•

127

•

•

126

129

•

125

128

2

1 124

Mormântul

3 4 •

Groapa

•

5

•

6 7

0,75

1,4

1,25

2,05

2,10

1

8 0,95

•

•

•

•

/•

9 • 10 11

Forma gropii

12 13 14

179

•

16 17 18 19

•

20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

15

Au rămas nederanjate tibia şi peroneul piciorului stâng şi labele ambelor picioare.

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă Prag/Praguri Nişă Amenajare cu lemn Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse- stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

•

21

Picioarele îndoite-dreptul

•

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•19

•

•

27 • 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

•

30

Cenotaf

•

•

137

138

NV-SE

•

3

NE-SV

4

ENE-VSV

5

E-V

6

V-E

7

Adâncime (m)

0,85

0,58

1,00

0,4

0,8

0,95

8

Rectangulară/dreptungiulară •

•

•

•

9

Trapezoidală 10

Ovală /Rotundă /•

11

Prag/Praguri 12

Nişă 13

Amenajare cu lemn 14

Întins pe spate 15

Pe partea stângă 16

17

Picioare întinse-stângul 18

Picioare întinse-dreptul 19

Picioarele îndoite-stângul 20

Picioarele îndoite-dreptul 21

Mâinile pe lângă corp 22

Mâna stângă pe piept 23

Mâna dreaptă pe piept 24

Mâna stângă pe/sub bazin 25

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

Derajamente

•22

•

•

•

•21

27

28

29

180

Groapa aproape rotundă, cuprinde 11 schelete, dintre care unele de adult, iar altele de copii (2 ?). Toate scheletele sunt aşezate în poziţia culcat pe dreapta şi pe stânga cu excepţia a două (unul cu capul spre S şi altul spre NNE, care sunt cu faţa în sus, dar cu mâinile și picioarele strânse; toate scheletele au mâinile îndoite din cot; scheletele sunt aşezate cu capul spre exterior şi corpul spre mijlocul gropii, aşezate unele lângă altele. 21 A rămas nederanjat piciorul drept de la genunchi în jos. 22 Laba piciorului drept împreună cu ambele peronee sunt nederanjate.

20

•

136

135

134

•

Mormântul

133

2

20

N- S

1

Pe partea dreaptă

Poziţie generală

Deranjat în întregime

Forma gropii

Deranjat de la bazin în jos

Poziţia scheletului

Deranjat de la bazin în sus

Groapa

30

Cenotaf

150

149

3 4 5 6

•

7

2,1

1,18

8

•

•

•

•

9 10

•

11

Forma gropii

•

12 •

13

Oasele de la laba piciorului drept nederanjate, în colţul de SV al gropii. În mormânt se afla doar craniul. 25 Mormânt medieval

24

23

•

• 0,53

25

146

148

•

139

0,8

•

1

14724

2

Mormântul

Groapa

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/ dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă Prag/Praguri Nişă

14

Amenajare cu lemn

•

•

15

181

16 17

•

18

Poziţie generală

Poziţia scheletului

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul

•

19

Picioare întinse-dreptul

20

Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

•

/

23

Mâna stângă pe piept

•

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreapta pe/sub bazin

•

•

•23

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

b. Incinerație Alături de mormintele de înhumaţie, cu toate particularităţile amintite, un loc la fel de important au ocupat şi cele 54 de morminte de incineraţie. Şi în cazul acestora, la capitolul rituri funerare a fost constatată existenţa unei oarecare diversităţi (Tab. 21). În privinţa manierei de înmormântare, am avut în vedere următoarele: 1) Practici privitoare la tratarea cadavrelor - 2 morminte (M 86, M 97) în care oasele incinerate au fost depuse direct în groapă, reprezentând 3,70 % din totalul acestei categorii de morminte; - 16 morminte (M 16, M 17, M 43, M 47, M 56, M 58, M 68, M 69, M 70, M 73, M 77, M 78, M 92, M 102, M 107, M 141) la care oasele incinerate au fost depuse pe fundul gropii şi acoperite cu mai multe fragmente ceramice, reprezentând 29,62 %. - 13 morminte (M 3, M 10, M 14, M 15, M 19, M 34, M 38, M 42, M 55, M 66, M 94, M 116, M 142) la care oasele incinerate au fost amestecate cu fragmente ceramice, reprezentând 24,07 %; - 13 morminte (M 2, M 22, M 32, M 33, M 44, M 57, M 61, M 63, M 65, M 84, M 140, M 144, M 145) la care oasele incinerate au fost depuse în urne acoperite cu capace, ceea ce înseamnă 24,07 % din mormintele de incinerație; - 10 morminte (M 6, M 7, M 13, M 20, M 21, M 45, M 49, M 50, M 93, M 143) în care resturile cinerare au fost depuse în urne fără capac, respectiv 18,52 %. Remarcăm faptul că în două situaţii, respectiv în M 2 şi M 21, oasele incinerate s-au aflat atât în urna acoperită cu capac, cât şi în afara acesteia. În cazul M 21 lipseşte însă capacul. Un alt parametru semnificativ legat strâns de felul în care au fost tratate cadavrele este și cel privitor la cantitatea de oase incinerate descoperite în morminte. - în 12 morminte s-a constatat că oasele descoperite în gropi au fost în cantitate mică (M 6, M 7, M 15, M 16, M 38, M 56, M 69, M 77, M 78, M 92, M 94, M 140), 22,22 % din mormintele de incinerație şi doar într-un singur mormânt M 2 cantitatea de oase a fost mai mare, reprezentând 1,85 % din mormintele de incinerație. De asemenea, în 4 morminte autorul cercetării a observat că oasele incinerate au fost amestecate cu cenuşă, respectiv în M 3, M 15, M 16, și M 19, iar în M 70 şi M 145 a observat că oasele au fost curăţate de cenuşă şi cărbuni. 2) Forma și dimensiunile gropilor Un element important legat de respectarea unor anumite rituri funerare este reprezentat de informaţiile care fac referire la forma gropilor. Din nefericire, datorită adâncimii mici la care, în general, se găsesc resturile sepulcrale, cu inventarul aferent, informaţiile sunt destul de puţine. Aşa se face că din cele 54 de morminte de incineraţie, doar la 6 dintre ele a putut fi sesizată forma gropilor. Este vorba de 4 morminte de formă circulară (M 3, M 56, M 65, M 141) şi 2 de formă ovală (M 2, M 66). În cazul acestui din urmă mormânt, pe mijlocul gropii s-a mai practicat o groapă mai mică, adâncă de 10-15 cm, cu diametrul de 0,35 m, unde au și fost depuse resturile cinerare. Peste ele s-au aşezat cioburi provenind de la mai multe vase lucrate la roată, dar care erau răspândite pe toată suprafaţa gropii mari, iar deasupra având un ciob lucrat cu mâna (e posibil să provină din pământul de umplutură a gropii). Resturile calcinate par să aparţină unui adolescent. Informaţii puţine deținem şi în privința diametrului gropilor. În condiţiile în care a fost destul de greu de sesizat conturul gropilor, nici stabilirea diametrului nu a fost uşor de constatat. Cu toate acestea, dispunem de câteva date, respectiv în M 2 – groapa a avut un diametrul de 0,58 m; în M 10 - de 0,60 m; M 20 și M 61 - de 0,45 m; în M 66 - de 1 m; în M 77 - de 0,80; în M 102 - de 0,35 m; iar la M 21, M 78, M 141 și M 144 - de 0,40 m. Se poate concluziona că diametrul gropilor, cu mici excepţii, a variat între 0,40 m şi 0,60 m. Un alt aspect de care trebuie să se ţină cont atunci când se abordeză problema riturilor 182

funerare este legat de adâncimea la care au fost depuse resturile incinerate. Adâncimea gropilor sepulcrale, în această necropolă, a variat între 0,20 m, cazul M 43 până la 0,95 m, cazul M 16. Încercând să realizăm o grupare pe adâncimi, constatăm următoarele: - la 40 de morminte adâncimea a fost cuprinsă între 0 şi 0,5 m (M 2, M 3, M 6, M 7, M 10, M 13, M 14, M 15, M 19, M 32, M 33, M 34, M 38, M 43, M 44, M 45, M 47, M 55, M 57, M 58, M 61, M 63, M 65, M 66, M 70, M 73, M 84, M 86, M 92, M 93, M 94, M 97, M 102, M 107, M 116, M 140, M 141, M 142, M 144, M 145), reprezentând 74,07 % din totalul mormintelor de incineraţie; - 14 morminte au avut adâncimile cuprinse între 0,51 m şi 0,95 m (M 16, M 17, M 20, M 21, M 22, M 42, M 49, M 50, M 56, M 68, M 69, M 77, M 78, M 143), adică 25,93 %. 3) Recipiente folosite ca urne și capace Atunci când vorbim de riturile funerare, specifice mormintelor de incineraţie, trebuie făcute trimiteri și la vasele ceramice folosite drept urne, dar și la fragmentele ceramice care au fost amestecate sau care au acoperit resturile cinerare, rămase în urma cremaţiei. Din 19 morminte provin fragmente ceramice şi oale lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă, care au ţinut loc de urne (M 2, M 7, M 10, M 17, M 21, M 34, M 43, M 44, M 47, M 49, M 57, M 61, M 65, M 77, M 93, M 102, M 140, M 141, M 143), ceea ce reprezintă 35,19 % din mormintele de incinerație: - în 11 morminte au fost descoperite fragmente ceramice şi oale (urne), lucrate la roată din pastă fină (M 3, M 10, M 13, M 16, M 19, M 44, M 68, M 77, M 78, M 102, M 141), reprezentând 20,37 %; - în 2 morminte, respectiv M 77 şi M 145, fragmentele ceramice provin din oale lucrate la roată din pastă grosieră, reprezentând doar 3,70 %; - în 17 morminte, drept urne au fost folosite fragmente ceramice şi castroane lucrate la roată din pastă fină (M 2, M 3, M 10, M 16, M 19, M 38, M 44, M 47, M 55, M 58, M 61, M 65, M 66, M 70, M 73, M 102, M 145), ceea ce reprezintă 31,48 %, din totalul situațiilor avute în atenție; - în 13 morminte drept urne au fost folosite fragmente ceramice provenite din corpul unor căni, sau chiar căni întregi (M 3, M 6, M 10, M 19, M 32, M 44,M 45, M 55, M 56, M 58, M 66, M 102, M 145), reprezentând 24,07 %; - în 14 morminte urnele au provenit din oale lucrate cu mâna din pasă grosieră (M 6, M 14, M 19, M 20, M 22, M 33, M 38, M 44, M 63, M 78, M 84, M 93, M 144, M 145), reprezentând 25,93 %. Într-un singur mormânt au fost descoperite fragmente ceramice provenite dintr-un castron lucrat cu mâna, din pastă grosieră, este vorba de M 102 (1,85 %), iar din M 22 au fost recuperate câteva fragmente dintr-o cană lucrată cu mâna, din pastă grosieră (1,85 %). Legat de urnele cinerare, trebuie amintit faptul că sunt puţine cazurile în care vasele au fost întregi. Este vorba doar de 11 morminte (M 2, M 6, M 13, M 20, M 21, M 22, M 45, M 49, M 63, M 93, M 144), 20,37 %, iar în alte 7 urnele aveau părţi lipsă (M 7, M 32, M 33, M 44, M 61, M 65, M 78), 12,96 %. Din cele 54 de morminte provin şi 4 capace întregi (M 2, M 22, M 57, M 65), iar în alte 9, capacele aveau părţi lipsă, aşa cum a fost cazul în (M 32, M 33, M 34, M 44, M 58, M 61, M 63, M 78, M 144 - unde este vorba de un fragment dintr-un pahar de sticlă). Referitor la poziţia urnelor în gropi, autorul cercetării a făcut unele remarci, cum ar fi: în 10 situaţii urnele au fost depuse în poziţie verticală, cu gura în sus (M 6, M 13, M 20, M 22, M 49, M 50, M 57, M 143, M 144, M 145), 18,52 %, iar în 3 cazuri acestea au fost descoperite în poziţie culcată (M 2, M 45, M 78), 5,55 %.

183

6

3

2

1

//•

3 •

4

•

5 •

6

/•

•

8

7 0,58

9

0,45

0,45

0,40

10 11

Amenajarea gropilor 26

// •

/•

12

// •

// •

13

// •

// •

14

184

•,/ •

•,/•

/•

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată27

•

•

16 17

Starea urnelor

•

18 •

19

Poziţia urnelor

Tabelul nr. 21. Bogdănești. Morminte de incinerație.

•

20 21 22

•

23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna 28

•

24 25

Starea capacelor

26

Poziţia capacelor

•

/•

27 28

Despre oase

Menţiune dacă au semne de ardere. Categoriile (lucrate cu mâna din pastă grosolană; lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă; lucrate la roata din pastă fină; vase romane de import) şi formele de vase (oale, castroane mari, castroane mici, căni, pahare etc.) folosite ca urne. 28 Categoriile (lucrate cu mâna din pastă grosolană; lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă; lucrate la roată din pastă fină; vase romane de import) şi formele de vase (oale, castroane mari, castroane mici, căni, pahare etc.) folosite ca urne.

27

26

2

Forma şi dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare Pietre izolate în cuprinsul mormintelor Oale lucrate la roată din pastă grosolană / zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate la roată din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată din pastă grosolană/ zgrunţuroasă // fină

Vase pentru ofrandă/ obiecte de inventar Urne întregi Urne cu părţi lipsă Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată Oale lucrate cu mâna din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate cu mâna din pastă grosolană/ zgrunţuroasă// fină Căni lucrate la roata din pastă zgrunţuroasă/fină, etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară Capace întregi Capace cu părţi lipsă Vas în poziţie verticală cu gura în sus/jos//altă poziţie Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

•

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

// •

// •

•

•

// •

15

16

17

19

2

14

13

10

7

1 Oasele incinerate depuse direct în groapă

// •

3

Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice

4

Oasele incinerate depuse în urnă cu capac

•

•

5

Oasele incinerate depuse în urnă fără capac

6

Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

8

Oasele depuse în două sau mai multe urne

7

0,60

9

Forma şi dimensiunile gropilor

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul

0,35

0,60

0,95

0,50

0,30

0,45

0,40

0,40

10

Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare

11

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor

// •

/•

// •

// •

// •

// •

// •

// •

14

185

/•

15

•

•,/•

/• // •

// •

/•

13

/•

12

Oale lucrate la roaată din pastă grosolană / zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate la roată din pastă grosolană /zgrunţuroasă //fină Căni lucrate la roată din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină Vase pentru ofrandă/obiecte de inventar

Amenajarea gropilor

•

16 •

17

Starea urnelor

Urne întregi Urne cu părţi lipsă

•

18 19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

•

20 22

21 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna din pastă grosolană / zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate cu mâna din pastă grosolană/zgrunţuroasă // fină

Vase folosite ca urne lucrate la roată

•

Căni lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă /fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară

24 25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

26

Vas în poziţie verticală cu gura în sus/jos//altă poziţie

Poziţia capacelor

•

•

•

28

•

•

27

Despre oase

Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

•

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

34

33

32

22

21

20

1 Mormântul

29

2

Oasele incinerate depuse direct în groapă

0,35

• 0,35

0,55

0,60

10

0,30

9

•

8

7

0,65

0,40

•

6

• 0,45

•

5

•

4

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Forma şi dimensiunile gropilor

Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare

11

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor

/•

/•

/•

12

Oale lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină

13

//•29

14

Castroane mari lucrate la roată, din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină

Amenajarea gropilor

186

/•

•

/•

/•

•

•

16

•

•

17

Starea urnelor

/•

15

Vase pentru ofrandă/obiecte de inventar Urne întregi Urne cu părţi lipsă

•

•

18 19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

•

•

20

•

22

21 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate cu mâna, din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină

Vase folosite ca urne lucrate la roată

Urna este reprezentată de un gât de amforă așezat cu gura în jos.

// •

3

Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite//amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor

Modul de depunere a oaselor incinerate

•

Căni lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă/fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară

•

24

•

•

•

25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

/•

26

Vas în poziţie verticală cu gura în sus / jos// altă poziţie

Poziţia capacelor

27 28

Despre oase

Oase calcinate puţine / multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

•

50

55

•

49

47

•

43

45

// •

42

44

// •

2

38

1

//•

•

3

•

4

•

5 6 8

7 9

Forma şi dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor

0,40

0,70

0,80

0,35

0,30

0,45

0,20

0,75

0,35

10

Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare

11

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor

Amenajarea gropilor

/•

/•

//• /•

/•

12

//•

// •

// •

// •

13

// •

// •

// •

14

187

/•

/•

/•

•

/•

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată

Oale lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate la roată din pastă grosolană/zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină Vase pentru ofrandă/obiecte de inventar

•

•

16

•

17

Starea urnelor

Urne întregi Urne cu părţi lipsă

•

•

18

•

19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

//•

•

•

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna din pastă grosolană / zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate cu mâna, din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă/fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramica cu urme de ardere secundară

24

•

25

Starea capacelo

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

26

Vas în poziţie verticală cu gura în sus/jos//altă poziţie

Poziţia capacelor

•

27 28

Despre oase

Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

•

•

63

6530

66

•

30

2

61

58

57

1

•

4 5 6

/•

•

8

7

1,00

0,55

0,45

9

Forma şi dimensiunile gropilor

•

0,46

0,30

0,45

0,35

0,50

0,45

10

0,80

11

Amenajarea gropilor

/•

/•

/•

12

// •

// •

// •

// •

13

//•

// •

14

// •

188

•

/•

/•

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată

Groapa prezintă urme de ardere până la înălțimea de 5 cm de la fundul ei.

// •

•

3

Modul de depunere a oaselor incinerate

•

Oasele depuse în două sau mai multe urne

56

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare Pietre izolate în cuprinsul mormintelor Oale lucrate la roată, din pastă grosolană / zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate la roată din pastă grosolană/zgrunţuroasă //fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Vase pentru ofrandă/obiecte de inventar

•

16

•

•

17

Starea urnelor

Urne întregi Urne cu părţi lipsă

•

18 19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

•

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă/ fină Castroane mari lucrate cu mâna, din pastă grosolană / zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă/fină, etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramica cu urme de ardere secundară

•

•

24

•

•

•

25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

•

/•

26

Vas în poziţie verticală cu gura în sus/jos//altă poziţie

Poziţia capacelor

27 28

Despre oase

•

Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

•

•

•

73

77

78

84

•

2

70

1 3

•

•

4 5 6

Modul de depunere a oaselor incinerate

69

•

8

7

0,40

0,80

9

Forma şi dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

68

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor

0,40

0,70

0,60

0,40

0,35

10

0,70

0,51

Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare

11

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor

Amenajarea gropilor

// •

•, /• // •

12

//•

// •

13 14

189

/•

/•

/•

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată

// •

Oale lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate la roată, din pastă grosolană/zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Vase pentru ofrandă/obiecte de inventar

16

•

17

Starea urnelor

Urne întregi Urne cu părţi lipsă

18

•

19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

•

•

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna din pastă grosolană / zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate cu mâna din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă/fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară

24

•

25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

26

Vas în poziţie verticală cu gura în sus/jos//altă poziţie

Poziţia capacelor

•

•

27 28

Despre oase

•

Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

•

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

•

•

107

•

2 // •

3

102

97

94

1

•

4 5

•

6

Modul de depunere a oaselor incinerate

93

92

•

8

7

0,35

9

Forma şi dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

86

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor

0,35

0,50

0,45

0,40

10

0,24

0,35

0,46

Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare

11

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor

Amenajarea gropilor

/• // •

12

// •

13

// •

14

190

/•

/•

15

/•

Vase folosite ca urne lucrate la roată

/•

Oale lucrate la roată, din pastă grosolană / zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate la roată din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Vase pentru ofrandă/obiecte de inventar

16 17

Starea urnelor

•

Urne întregi Urne cu părţi lipsă

18 19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

20

•

21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

•

Oale lucrate cu mâna, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate cu mâna din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă/fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară

24 25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

26

Vas în poziţie verticală cu gura în sus/jos//altă poziţie

Poziţia capacelor

•

27 28

Despre oase

•

Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

•

•

144

145

// •

142

143

•

31

2

141

1 4

•

5 6 •

8

7

0,40

0,40

9

Forma şi dimensiunile gropilor

0,40

0,30

0,75

0,50

0,50

10

0,50

0,35

11

Amenajarea gropilor

•

/•

/• // •

12

// •

13

// •

14

191

/•

/•

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată

/•

Capacul urnei este reprezentat de un fragment dintr-un pahar de sticlă

3

•

Modul de depunere a oaselor incinerate

140

// •

Oasele depuse în două sau mai multe urne

116

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare Pietre izolate în cuprinsul mormintelor Oale lucrate la roată din pastă grosolană / zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate la roată din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă/ fină Vase pentru ofrandă/obiecte de inventar

•

16 17

Starea urnelor

Urne întregi Urne cu părţi lipsă

•

•

•

18 19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

•

•

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate cu mâna, din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate cu roată din pastă zgrunţuroasă/fină, etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară

24

•31

25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

26

Vas în poziţie verticală cu gura în sus/jos//altă poziţie

Poziţia capacelor

27 28

Despre oase

•

Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

•

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

2. NECROPOLA DE LA POGONEȘTI a. Înhumație Vom continua prezentarea riturilor funerare, cu situaţiile întâlnite în cea de-a doua necropolă care face obiectul acestei lucrări, respectiv cea de la Pogoneşti, punctul „La Movilă”. Este vorba tot de o necropolă birituală în care au fost descoperite 58 de morminte, din care 53 de înhumaţie (M 1, M 2, M 4, M 5, M 6, M 7, M 8, M 9, M 10, M 11, M 12, M 13, M 14, M 15, M 16, M 17, M 18, M 19, M 20, M 22, M 23, M 24, M 25, M 26, M 27, M 28, M 30, M 31, M 32, M 33, M 34, M 35, M 36, M 37, M 38, M 39, M 40, M 41, M 42, M 45, M 46, M 47, M 48, M 49, M 50, M 51, M 52, M 53, M 54, M 55, M 56, M 57, M 58), reprezentînd 91,38 % din totalul mormintelor din necropolă (Tab. 22), la care se adaugă și 5 morminte de incineraţie (M 3, M 21, M 29, M 43, M 44), 8,62 %. Şi această necropolă, la capitolul rituri funerare, se caracterizează printr-o serie de elemente care o particularizează. Vom porni, în prezentarea noastră, cu mormintele de înhumaţie. 1) Orientarea mormintelor Referitor la orientarea gropilor, au fost constatate următoarele: - 37 din morminte (M 1, M 2, M 4, M 6, M 14, M 15, M 20, M 22, M 23, M 24, M 27, M 28, M 30, M 31, M 32, M 33, M 34, M 35, M 36, M 39, M 40, M 41, M 42, M 45, M 46, M 47, M 48, M 49, M 50, M 51, M 53, M 54, M 55, M 56, M 57, M 58) au fost orientate pe direcţia N-S, ceea ce reprezintă 69,81 % din totalul mormintelor de înhumaţie; - 4 morminte (M 10, M 25, M 37, M 52) au fost orientate NV- SE, respectiv 7,55 %; - 5 morminte (M 8, M 11, M 12, M 18, M 38) au fost orientate NE-SV, respectiv 9,43 %; - 5 morminte (M 7, M 13, M 17, M 19, M 26) au fost orientate E-V, respectiv 9,43 %; - 1 mormânt (M 5) a fost orientat V-E, reprezentând 1,89 % din totalul mormintelor de înhumaţie. - 1 mormânt a cărui orientare nu a putut fi determinată, totul rezumându-se la un craniu (M 9), reprezentând 1,89 % din totalul mormintelor de înhumație. 2) Adâncimea gropilor Din categoria datelor care conturează practicile funerare, fac parte şi informaţiile referitoare la adâncimea gropilor. În acest sens, constatăm că adâncimile la care acestea au fost săpate sunt cuprinse între 1 m (M 30, M 31, M 33) şi 2,70 m (M 20). Pe categorii de adâncimi, situaţia este următoarea: - 39 de morminte (M 1, M 4, M 5, M 6, M 7, M 8, M 9, M 10, M 11, M 13, M 14, M 17, M 22, M 23, M 24, M 26, M 27, M 28, M 30, M 31, M 32, M 33, M 35, M 36, M 37, M 38, M 39, M 46, M 47, M 48, M 49, M 50, M 51, M 52, M 54, M 55, M 56, M 57, M 58) au avut gropile cu adâncimile cuprinse între 1 m şi 1,99 m, reprezentând 73,58 % din totalul mormintelor de înhumaţie; - 11 morminte (M 12, M 15, M 16, M 18, M 19, M 20, M 34, M 40, M 41, M 42, M 53) au avut gropile cu adâncimi care au depăşit 2 m, reprezentând 20,75 %; - la toate acestea se mai adaugă M 2, recuperat din apele pârâului Tutova, lipsind astfel informaţiile legate de adâncimea la care s-a aflat groapa sepulcrală, iar în cazul M 25 şi M 45 nu avem nicio informaţie, toate acestea reprezentând 5,66 % din totalul mormintelor de înhumaţie.

192

3) Forma gropilor Rod al respectării unor ritualurile de înmormântare sunt şi datele referitoare la forma gropilor. În necropola din punctul „La Movilă”, 46 de morminte (M 4, M 5, M 6, M 8, M 11, M 12, M 13, M 14, M 15, M 16, M 17, M 18, M 19, M 20, M 22, M 23, M 24, M 26, M 27, M 28, M 30, M 31, M 32, M 33, M 34, M 35, M 36, M 37, M 38, M 39, M 40, M 42, M 45, M 46, M 47, M 48, M 49, M 50, M 51, M 52, M 53, M 54, M 55, M 56, M 57, M 58) au avut gropile de formă rectangulară, ceea ce reprezintă 86,79 % din totalul mormintelor de înhumaţie, iar 2 au avut gropile de formă dreptunghiulară (M 25, M 41), reprezentând 3,77 %. La acestea, se mai adaugă M 7 care a avut forma literei L, în el aflându-se un schelet în poziţie chircită, procentual reprezentând 1,89 % din mormintele de înhumaţie. La 4 din morminte nu s-a putut surprinde forma gropilor. Este vorba de M 1 şi M 2 recuperate de la localnici, M 9 care se rezumă la un craniu şi M 10, la care, datorită condiţiilor din sol, nu s-a putut determina conturul, acestea reprezentând 7,55 % din mormintele de înhumație. 4) Starea și poziția scheletelor (morminte deranjate total sau parţial; morminte nederanjate; cenotafuri) Determinante pentru înţelegerea riturilor funerare sunt şi informaţiile legate de maniera în care a fost tratat cadavrul, respectiv cum acesta a fost depus în groapă. În urma observaţiilor, s-au constatat următoarele: - în 42 de morminte scheletele au fost deranjate total sau parţial (M 1, M 2, M 4, M 6, M 8, M 9, M 11, M 12, M 13, M 14, M 15, M 16, M 17, M 19, M 20, M 22, M 23, M 24, M 25, M 28, M 30, M 31, M 32, M 34, M 35, M 36, M 37, M 38, M 39, M 40, M 42, M 46, M 47, M 48, M 49, M 50, M 52, M 53, M 54, M 55, M 56, M 58), acest gen de înmormântare reprezentând 79,25 % din totalul înhumaţilor. Din aceste morminte, câteva se detaşează prin unele particularităţi. Astfel, în M 2 şi M 8, în gropile sepulcrale se aflau două cranii, în M 8 fiind un craniu de adult şi unul de copil. În M 9 totul s-a rezumat la un craniu. În M 1 scheletul a fost răvăşit, cu excepţia tibiilor, iar în M 46, în groapă, se găseau două schelete, care se pare că nu au fost depuse în același timp. În M 38 avem, de asemenea, de-a face cu două schelete, unul posibil de bărbat, iar celălalt de femeie. În 3 cazuri scheletele au fost deranjate de la bazin în sus, respectiv în M 7, M 45, M 57, acest gen de înmormântare reprezentând 5,66 % din mormintele de înhumaţie. Doar 4 din mormintele din necropolă au fost nederanjate, respectiv M 5, M 10, M 33, M 41, deci 7,55 %. În privinţa scheletelor nederanjate, trebuie remarcat că în toate situaţiile cei decedaţi au fost depuşi în poziţie anatomică, respectiv pe spate, cu ambele picioare întinse, mâinile, în cazul M 5 şi M 10, pe lângă corp, iar în M 33, M 41 mâna dreaptă se afla sub bazin. În 4 situaţii avem de-a face cu morminte cenotaf (M 18, M 26, M 27, M 51), ceea ce reprezintă 7,55 % din mormintele de înhumație. În cadrul ritului funerar, merită a fi amintită şi situaţia întâlnită în M 47, unde pe fundul gropii a putut fi sesizat un strat de cărbune, ilustrând existența unor anumite practici funerare prin care se urmărea purificarea gropii înaintea depunerii cadavrului.

193

3 4 5

•

6

•

7

1,40

1,90

1,25

1,5

1,8

8

Deranjat cu excepţia tibiilor și peroneelor. În mormânt se aflau două cranii. 3 Groapa în forma literei L.

2

1

4

7

•

22

•

•

1

6

•

1

5

2

Mormântul Groapa

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m)

•3

•

•

•

9 10 11 12 13 14

•

194

15 16 17

•

18

Poziţie generală

Poziţia scheletului

•

19

Tabelul nr. 22. Pogonești. Morminte de înhumație.

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală/Rotundă Prag/Praguri Nişă Amenajare cu lemn Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul

20

Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

•

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•/1

27 28

•

29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

2

•

15

1

•

14

5

•

6 7

2,10

1,80

1,95

2,05

1,80

1,40

8

•

•

•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

În mormânt alături de craniul de adult exista şi unul de copil. Întregul mormânt se rezumă la un craniu.

•

12

13

•

•

4

11

1,56

10 •

1,30

3

Groapa

9

2

Mormântul

1

8

N- S NV-SE NE-SV ENE-VSV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

12

Prag/Praguri

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

•

195

15 16 17

•

18

•

19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

•

25

Mâna stângă pe/sub bazin

•

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

•

•2

•1

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

•

•

23

24

26

•

22

25

•

20

19

•

16

18

2

Mormântul

1

17

N- S

•

3

•

4

Groapa

NV-SE NE-SV

5

ENE-VSV

•

•

•

6

E-V

7

V-E

1,15

1,50

1,60

1,10

2,70

2,20

2,10

1,70

2,60

8

Adâncime (m)

•

/•

•

•

•

•

•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

12

Prag/Praguri

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

196

15 16 17 18 19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreaptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

•

•

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

•

•

30

Cenotaf

2

•

•

•

•

•

•

•

•

•

Mormântul

1

27

28

30

31

32

33

34

35

36

37

N- S

•

3 4

Groapa

NV-SE NE-SV

5

ENE-VSV

6

E-V

7

V-E

1,52

1,60

1,60

2,30

1.00

1,30

1,00

1,00

1,15

1,15

8

Adâncime (m)

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

•

12

Prag/Praguri

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

•

197

15 16 17

•

18

•

19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite- dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

/•

26

Mâna dreaptă pe/sub pe bazin

•

•

•

•

•

•

•

•

27 28 29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

•

30

Cenotaf

48

46 47

45

42

41

40

39

1

• • •

•

•

•

•

•

1

2

Mormântul

1

38

N- S

Două schelete.

3 •

4

Groapa

NV-SE NE-SV

5

ENE-VSV

6

E-V

7

V-E

1,60 1,50 1,70

2,10

2,50

2,50

1,50

1,32

8

Adâncime (m)

• • •

•

•

/•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

12

Prag/Praguri

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

•

15

198

16 17

•

18

•

19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite- dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

/•

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreaptă pe/sub bazin

• • •

•

•

•

•

27 28

•

29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

30

Cenotaf

•

•

•

•

•

55

56

57

58

•

51

54

•

50

•

•

49

53

2

Mormântul

1

52

N- S

•

3 4

Groapa

NV-SE NE-SV

5

ENE-VSV

6

E-V

7

V-E

1,40

1,67

1,4

1,53

1,04

2,10

1,35

1,60

1,85

1,25

8

Adâncime (m)

•

•

•

•

•

•

•

•

•

•

9 10 11

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală Ovală /Rotundă

12

Prag/Praguri

13

Nişă

14

Amenajare cu lemn

199

15 16 17 18 19 20

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Picioarele îndoite-stângul

21

Picioarele îndoite-dreptul

22

Mâinile pe lângă corp

23

Mâna stângă pe piept

24

Mâna dreaptă pe piept

25

Mâna stângă pe/sub bazin

26

Mâna dreapta pe/sub bazin

•

•

•

•

•

•

•

•

27 28

•

29

Derajamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

•

30

Cenotaf

b. Incinerație Alături de cele 53 de morminte de înhumaţie, un loc nu foarte important, cel puţin din punct de vedere numeric, ocupă mormintele de incineraţie, în număr de 5 (M 3, M 21, M 29, M43, M 44), reprezentând 8,62 % din totalul mormintelor din necropolă (Tab. 23). Și în cadrul acestei categorii de înmormântare a putut fi constatată prezența unor obiceiuri legate de tratarea cadavrelor. În acest caz, am avut în vedere următoarele: 1) Practici privitoare la tratarea cadavrelor După modul de depunere a osemintelor, sunt specifice următoarele situaţii: - 3 morminte (M 21, M 43, M 44) în care oasele incinerate au fost amestecate cu fragmente ceramice, din totalul mormintelor de incineraţie acest gen de înmormântare reprezentând 60 %; - 1 mormânt (M 29) în care oasele incinerate au fost depuse pe fundul gropii, iar mai apoi acoperite cu fragmente ceramice, reprezentând 20 %; - 1 mormânt (M 3) în care oasele incinerate au fost depuse în urne acoperite cu capac, reprezentând 20 % din mormintele de incinerație. În legătură cu modul de tratare al cadavrelor, remarcăm faptul că, în general, în urne sau în gropi cantitatea de cenușă și oase incinerate este foarte mică, în niciunul din mormintele de incinerație nefiind găsită o cantitate prea mare de resturi rezultate în urma arderii. 2) Forma, diametrul și adâncimea gropilor Elemente definitorii pentru înţelegerea riturilor funerare sunt şi informaţiile legate de forma gropilor, şi diametrul acestora. Din nefericire, datorită condiţiilor din sol, asemenea date nu au putut fi surprinse, în schimb a fost posibilă determinarea adâncimii la care au fost descoperite o parte din resturile incinerate, respectiv în M 3 la 0,60 m; în M 21 la 0,80 m; în M 29 la 0,53 m; în M 43 la 0,74 m, iar în M 44 la 0,64 m. 3) Recipiente folosite drept urne; capace de urnă Informaţii preţioase asupra riturile funerare sunt oferite de piesele ceramice, întregi sau fragmentare descoperite în gropile sepulcrale. În această direcţie, au fost constatate următoarele: Din cele 5 morminte au fost recuperate o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă (urnă) şi un castron (capac) lucrat la roată, din pastă fină, cenuşie, ambele din M 3. Din celelalte morminte provin doar fragmente ceramice, după cum urmează: din M 21 fragmente desprinse din corpul unor oale, pahare şi boluri lucrate cu mâna, din pastă grosieră, precum şi fragmente din căni lucrate la roată, din pastă fină. Din acelaşi mormânt a fost recuperat şi un capac lucrat cu mâna, din pastă grosieră, prevăzut cu un mâner perforat. Din M 29 provin mai multe fragmente desprinse din corpul unor oale lucrate la roată, din pastă fină, dar şi fragmente din oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră. În M 43 au fost descoperite fragmente din oale lucrate la roată, din pastă fină, dar şi din oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră. Din M 44 au fost recuparate mai multe fragmente ceramice desprinse din oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, dar şi lucrate cu mâna, din pastă grosieră. Referiror la poziţia urnei din M 3, aceasta a fost depusă în poziţie verticală, cu gura în sus.

200

38

3 •

4 5 6 8

7 9

0,53

0,80

0,60

10 11

Amenajarea gropilor 38

/• // •

/•

12

// •

13

// •

14

201

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată39

•

16 17

Starea urnelor

•

18 19

Poziţia urnelor

Tabelul nr. 23. Pogonești. Morminte de incinerație.

•

•

20 21

•

22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna40

•

•

24 25

Starea capacelor

26

Poziţaa capacelor

•

•

•

27 28

Despre oase

Menţiune dacă au semne de ardere. Categoriile (lucrate cu mâna din pastă grosolană; lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă; lucrate la roată din pastă fină; vase romane de import) şi formele de vase (oale, castroane mari, castroane mici, căni, pahare etc.) folosite ca urne. 40 Categoriile (lucrate cu mâna din pastă grosolană; lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă; lucrate la roată din pastă fină; vase romane de import) şi formele de vase (oale, castroane mari, castroane mici, căni, pahare etc.) folosite drept urne.

•

29

39

// •

2

21

3

1

Forma și dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor Oale lucrate la roată, din pastă grosolană / zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate la roată, din pastă grosolană / zgrunţuroasă // fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Vase pentru ofrande /obiecte de inventar Urne întregi Urne cu părţi lipsă Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată Oale lucrate cu mâna, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate cu mâna din pastă grosolană/zgrunţuroasă //fină Căni lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă/fină, etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară Capace întregi Capace cu părţi lipsă Vase în poziţie verticală cu gura în sus/jos// altă poziţie Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

// •

// •

44

2

43

1 3 4 5 6 8

7 9

Forma si dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite//amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor

0,64

0,74

10

Adâncimea gropilor de la nivelul de călcare

11

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor

Amenajarea gropilor

/•

// •

12 13 14

202

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată

Oale lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate la roată, din pastă grosolană /zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Vase pentru ofrande /obiecte de inventar

16 17

Starea urnelor

Urne întregi Urne cu părţi lipsă

18 19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

•

•

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna din pastăgrosolană/ zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate cu mâna din pastă grosolană/zgrunţuroasă //fină Căni lucrate cu roata din pastă zgrunţuroasă/fină, etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară

24 25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

26

Vase în poziţie verticală cu gura în sus/jos//altă poziţie

Poziţaa capacelor

•

•

27 28

Despre oase

Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

3. NECROPOLA DE LA POLOCIN a. Înhumație Cea de-a treia necropolă care face obiectul acestei lucrări este cea de la Polocin, punctul „Islaz”, unde au fost descoperite, pe parcursul mai multor campanii, 79 de morminte din care 56 de înhumaţie (M 1, M 5, M 8, M 9, M 10, M 11, M 12, M 13, M 14, M 15, M 16, M 17, M 21, M 23, M 24, M 26, M 27, M 28, M 29, M 30, M 31, M 32, M 33, M 34, M 35, M 38, M 39, M 40, M 41, M 43, M 44, M 45, M 46, M 50, M 52, M 53, M 54, M 55, M 56, M 60, M 62, M 63, M 64, M 66, M 67, M 68, M 69, M 70, M 71, M 72, M 73, M 74, M 75, M 76, M 77, M 78), reprezentând 70,89 % din totalul mormintelor din necropolă (Tab. 24) şi 23 de incineraţie (M 2, M 3, M 4, M 6, M 7, M 18, M 19, M 20, M 22, M 25, M 36, M 37, M 42, M 47, M 48, M 49, M 51, M 57, M 58, M 59, M 61, M 65, M 79), reprezentând 29,11 %. Ca și în cazul celorlalte două necropole, prezentate anterior, vom lua în discuție, în vederea surprinderii practicilor din domeniul riturile funerare, aceleași elemente, respectiv: 1) Orientarea mormintelor Pornind de la observațiile privind orientarea gropilor sepulcrale s-au constatat următoarele: - 24 de morminte au fost orientate N-S (M 1, M 11, M 14, M 16, M28, M 29, M 33, M 40, M 41, M 43, M 44, M 45, M 46, M 50, M 53, M 55, M 60, M 63, M 64, M 67, M 72, M 74, M 77, M 78), reprezentând 42,86 % din mormintele de înhumaţie; - 4 morminte au fost orientate NV-SE (M 8, M 9, M 17, M 35), adică 7,14 %; - 7 morminte au fost orientate NE-SV (M 15, M24, M 34, M 54, M 62, M 69, M 75), reprezentând 12,5 %; - 10 morminte au fost orientate E-V (M 5, M 12, M 21, M 26, M 30, M 38, M 39, M 52, M 66, M 73), reprezentând 17,86 %; - 9 morminte au fost orientate V-E (M 13, M 23, M 27, M 31, M 32, M 68, M 70, M 71, M 76), reprezentând 16,07 %; La toate acestea se mai adaugă M 10, la care orientarea gropii nu a putut fi stabilită, totul rezumându-se la un craniu uman, iar inventarul M 56 a fost recuperat de la localnici, fără a afla informații despre orientarea gropii. 2) Adâncimea gropilor O altă componentă a ritualului funerar este legată de adâncimea la care au fost depuse rămăşiţele omeneşti. În această necropolă adâncimile au fost cuprinse între 1,34 m (M 76) şi 4,10 m (M 74). Adâncimea atât de mare, mai rar întâlnită, s-a datorat faptului că, în decursul timpului, s-au depus pe suprafaţa necropolei straturi succesive de aluviuni, în urma revărsărilor repetate ale pârâului Tutova. Pe grupe de adâncimi, situaţia este următoarea: - 3 morminte între 1–1,99 m (M 1, M 46, M 76), reprezentând 5,38 % din mormintele de înhumaţie; - 34 de morminte între 2–2,99 m (M 5, M 8, M9, M10, M 11, M 12, M 13, M 14, M 15, M 16, M 17, M 21, M 23, M 24, M 26, M 27, M 38, M 39, M 40, M 41, M 43, M 44, M 45, M 50, M 52, M 53, M 64, M 69, M 70, M 71, M 72, M 73, M 77, M 78), reprezentând 60,71 %; - 16 morminte între 3–3,99 m (M 28, M 29, M 30, M 31, M 32, M 33, M 34, M 35, M 54, M 55, M 60, M 62, M 63, M 66, M 67, M 75) adică 28,57 %; - l mormânt s-a aflat la o adâncime de peste 4 m. Este vorba de M 74, ceea ce reprezintă doar 1,79 % din totalul mormintelor de înhumație. La cele enumerate se mai adaugă situațiile întâlnite în M 68, la care nu a fost 203

consemnată adâncimea şi M 56, după cum spuneam, recuperat de la localnici. 3) Forma gropilor O altă componentă, parte integrantă a riturilor funerare, o reprezintă informaţiile referitoare la forma gropilor. În cadrul necropolei de la Polocin, punctul „Islaz”, au fost întâlnite următoarele situaţii: - 38 de morminte au avut gropile de formă rectangulară (M 1, M 8, M 9, M 11, M 13, M 15,,M 17, M 21, M 24, M 26, M 27, M 28, M 33, M 35, M 38, M 40, M 41, M 43, M 45, M 52, M 53, M 54, M 55, M 60, M 62, M 63, M 66, M 67, M 68, M 69, M 70, M 71, M 72, M 74, M 75, M 76, M 77, M 78), reprezentând 67,86 % din totalul mormintelor de înhumaţie; - 7 morminte au avut gropile de formă dreptunghiulară (M 13, M 23, M 29, M 30, M 31, M 32, M 34), respectiv 12,5 %; - 2 morminte au avut gropile de formă trapezoidală (M 39, M 50), adică 3,57 %; - 4 morminte au avut gropile de formă ovală (M 5, M 12, M 14, M 73), adică 7,14 %; - 5 morminte la care forma gropilor nu a fost determinată (M 10, M 44, M 46, M 56, M 64), reprezentând 8,93 % din mormintele de înhumație din întreaga necropolă. O altă componentă legată, într-o oarecare măsură, de forma gropilor, sunt amenajările practicate. În acest sens, remarcăm faptul că 2 din mormintele de înhumaţie au fost prevăzute cu câte un prag pe una din laturi (M 60, M 62), reprezentând 3,57 % din mormintele de înhumaţie, iar cu două sau mai multe praguri au fost 5 morminte (M 29, M 31, M 38, M 67, M 76), reprezentând 8,93 % din totalul mormintelor de înhumație. Mormintele prevăzute cu prag sau praguri au fost, în exclusivitate, de formă rectangulară (M 38, M 60, M 62, M 67), sau dreptunghiulară (M 29, M 31, M 76). 4) Starea și poziția scheletelor (morminte deranjate total sau parţial, morminte nederanjate; cenotafuri) Riturilor funerare sunt ilustrate în mare măsură și de modul în care a fost tratat cadavrul în momentul înmormântării sau la un oarecare interval de timp de la acel moment. În urma observaţiilor, s-au desprins următoarele situaţii: - în 17 morminte scheletele au fost deranjate total sau parţial. (M 5, M 10, M 12, M 14, M 34, M 35, M 38, M 46, M 52, M 53, M 55, M 62, M 73, M 74, M 77, M 78), la care se adaugă şi M 15, la care doar un picior a fost deranjat. De asemenea, M 5 şi M 10 se rezumă doar la câte un craniu. Din totalul mormintelor de înhumaţie, acestea reprezintă 30,36 %; - 36 de morminte au fost nederanjate (M 1, M 8, M 9, M 11, M 13, M 16, M 17, M 21, M 23, M 24, M 27, M 28, M 29, M 30, M 31, M 32, M 33, M 39, M 40, M 41, M 43, M 45, M 50, M 54, M 60, M63, M 64, M 66, M 67, M 68, M 69, M 70, M 71, M 72, M 75, M 76), ceea ce reprezintă 64,29 % din mormintele de înhumație. În privinţa mormintelor nederanjate există o mare diversitate în privința tratării cadavrului. În 35 din cele 36 de morminte nederanjate scheletul a fost aşezat în poziţie anatomică, pe spate, şi doar într-un singur caz cel decedat a fost aşezat pe partea dreaptă. De asemenea, picioarele au fost, de cele mai multe ori, aşezate în poziţie anatomică, respectiv ambele picioare întinse, cum a fost cazul în (M 1, M 8, M 9, M 11, M 13, M 16, M 17, M 23, M 24, M 27, M 28, M 29, M 30, M 31, M 32, M 33, M 39, M 41, M 45, M 50, M 54, M 60, M 63, M 66, M 67, M 68, M 69, M 70, M 71, M 72, M 75, M 76). Au existat şi câteva excepţii, respectiv în M 21 şi M 43, în care piciorul drept a fost îndoit de la genunchi, iar în M 64 ambele picioare.

204

2

1

2,30

11

12

2,30

•

9

10

•

•

1

4

•

•

5 6

Scheletul se rezumă la craniu. Scheletul se rezumă la craniu.

•

3

Groapa

8

2

Mormântul

1

5

N- S NV-SE NE-SV E-V V-E

2,40

2,30

2,30

2,30

1,50

7

Adâncime (m)

•

•

•

•

8 9

•

•

10

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală (cap-picioare) Ovală/Rotundă

11 12

•

•

•

•

13

205

14 15

•

•

•

•

16

Poziţie generală

•

•

•

•

17 18

Poziţia scheletului

19

Tabelul nr. 24. Polocin. Morminte de înhumație.

Prag/Praguri Nişă Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Piciorul îndoit-stângul Piciorul îndoit-dreptul

•

•

20

Mâinile pe lângă corp

21

Mâna stângă pe piept

22

Mâna dreaptă pe piept

•

23

Mâna stângă pe/sub bazin

•

24

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•2

•1

25 26 27

Deranjamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

28

Cenotaf

26

24

23

21

17

16

15

14

2

1

2

Mormântul

1

13

N- S

•

•

•

4

•

•

5

•

•

6

Deranjat piciorul stâng. Groapa de formă dreptughiulară.

•

•

3

NV-SE NE-SV E-V V-E

3

2,50

2,58

2.60

2,70

2,58

2,65

2,40

2,40

7

Adâncime (m)

•

•

•2

•

•

9

•

•

/•

•

•

8

•

10

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală (cap-picioare) Ovală/Rotundă

11

Prag/Praguri

12

Nişă

•

•

•

•

13

206

14 15

•

•

•

•

16

•

•

•

•

•

•

17

•

•

18

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Piciorul îndoit-stângul

•

19

Piciorul îndoit-dreptul

•

•

•

•

•

20

Mâinile pe lângă corp

21

Mâna stângă pe piept

22

Mâna dreaptă pe piept

•

/•

23

Mâna stângă pe/sub bazin

24

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

25

•1

26 27

Deranjamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

•

28

Cenotaf

•

•

38

39

35

34

• •

32

33

•

•

3

•

4

Groapa

31

•

29

30

•

28

2

Mormântul

1

27

N-S N-SE NE-SV

•

5

E-V

•

6

V-E

2,40

2,40

3,20

3,30

3,20

3,20

3,20

3,20

3,20

3,30

2,95

7

Adâncime (m)

•

•

/•

•

/•

/•

/•

/•

•

•

8 9

•

10

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală (cap-picioare) Ovală/Rotundă

/•

/•

/•

11

Prag/Praguri

12

Nişă

•

•

•

•

•

•

•

•

13

207

14 15

•

•

•

•

•

•

•

•

16

•

•

•

•

•

•

•

•

17 18

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Piciorul îndoit-stângul

19

Piciorul îndoit-dreptul

•

•

•

•

•

•

•

20

Mâinile pe lângă corp

21

Mâna stângă pe piept

22

Mâna dreaptă pe piept

•

•

23

Mâna stângă pe/sub bazin

•

24

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

25 26 27

Deranjamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

28

Cenotaf

•

•

•

45

46

50

•

•

44

55

•

43

54

•

41

•

•

40

53

2

Mormântul

1

52

N-S

3

•

4

Groapa

N-SE NE-SV

•

5

E-V

6

V-E

3,30

3,30

3

2,40

2,40

1,75

2,30

2,25

2,25

2,40

2,40

7

Adâncime (m)

•

•

•

•

•

•

•

•

8 9

•

10

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală (cap-picioare) Ovală/Rotundă

11

Prag/Praguri

12

Nişă

•

•

•

•

•

13

208

14

•

15

•

•

•

•

16

•

•

•

•

•

17

•

18

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Piciorul îndoit-stângul

19

Piciorul îndoit-dreptul

•

•

•

20

Mâinile pe lângă corp

21

Mâna stângă pe piept

22

Mâna dreaptă pe piept

•

•

23

Mâna stângă pe/sub bazin

•

•

•

24

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

25 26 27

Deranjamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

•

28

Cenotaf

69

68

67

1

•

64

66

•

63

62

60

2

Mormântul

1

561

N- S

•

•

4

•

5

•

6

2,30

3,50

3,10

3,00

3,40

3,50

3,65

7

•

•

•

•

•

•

•

8 9 10

Forma gropii

/•

•

•

11 12

•

•

•

•

•

•

•

13

209

14 15

•

•

•

•

•

•

16

Poziţie generală

•

•

•

•

•

•

17

•

18

Poziţia scheletului

Inventarul mormântului recuperat de la un localnic, fără informaţii legate de groapa sepulcrală.

•

•

3

Groapa

NV-SE NE-SV E-V V-E Adâncime (m) Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală (cap-picioare) Ovală/Rotundă Prag/Praguri Nişă Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Piciorul îndoit-stângul

•

19

Piciorul îndoit-dreptul

•

•

•

•

20

Mâinile pe lângă corp

•

21

Mâna stângă pe piept

•

22

Mâna dreaptă pe piept

•

/•

•

23

Mâna stângă pe/sub bazin

/•

•

24

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

25 26 27

Deranjamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

28

Cenotaf

•

•

78

•

•

77

76

75

74

73

72

•

71

1

•

2

Mormântul

3

•

4

Groapa

70

N-S NV-SE NE-SV

•

5

E-V

•

6

V-E

3,30

3,30

1,34

3,35

4,10

3,00

2,80

2,60

3,00

7

Adâncime (m)

•

•

•

•

•

•

•

•

8 9

•

10

Forma gropii

Rectangulară/dreptungiulară Trapezoidală (cap-picioare) Ovală/Rotundă

/•

11

Prag/Praguri

12

Nişă

•

•

•

•

•

13

210

14 15

•

•

•

•

•

16

•

•

•

•

•

17 18

Poziţia scheletului

Poziţie generală

Întins pe spate Pe partea stângă Pe partea dreaptă Picioare întinse-stângul Picioare întinse-dreptul Piciorul îndoit-stângul

19

Piciorul îndoit-dreptul

•

•

•

•

20

Mâinile pe lângă corp

21

Mâna stângă pe piept

22

Mâna dreaptă pe piept

/•

23

Mâna stângă pe/sub bazin

/•

•/

24

Mâna dreaptă pe/sub bazin

•

•

•

•

25 26 27

Deranjamente

Deranjat în întregime Deranjat de la bazin în jos Deranjat de la bazin în sus

28

Cenotaf

În ceea ce priveşte modul de aşezare a mânilor, am constatat că în cele mai multe cazuri decedaţii au fost depuşi cu mâinile pe lângă corp (M 8, M 9, M 13, M 15, M 16, M 17, M 23, M 27, M 28, M 29, M 31, M 32 – doar dreapta, M 33, M 41, M 50, M 54, M 60, M 66, M 67, M 71, M 75, M 76). În unele morminte, una sau ambele mâini au fost depuse pe bazin (M 11, M 21, M 24, M 32, M 39, M 40, M 43, M 63, M 69 - stânga, M 1, M 39, M 40, M 43, M 45, M 63–dreapta, în M 68, M 70, M 72 - ambele mâini sub bazin). În M 64, mâinile decedatului au fost așezate pe piept. La toate acestea mai menţionăm şi cele două morminte cenotaf M 26 şi M 44, precum şi M 56 recuperat, după cum am mai spus, de la localnici. b. Incinerație Și în necropola de la Polocin, punctul „Islaz”, alături de mormintele de înhumaţie au existat şi morminte de incineraţie, respectiv 23 de asemenea morminte, în cadrul cărora se pot observa o serie de practici strâns legate de respectarea unor rituri funerare (Tab. 25). În acest sens vom urmări, ca și în cazul celorlalte două necropole, o serie de componente, cum ar fi: 1) Practici privitoare la tratarea cadavrelor În cadrul ritului de incineraţie au fost surprinse, şi în această necropolă, mai multe variante de înmormântare: - 1 mormânt (M 2) în care oasele incinerate au fost depuse direct în groapă. Acest gen de înmormântare reprezentând 4,35 % din totalul mormintelor de incineraţie; - 3 morminte (M 3, M 49, M 57) la care oasele incinerate au fost depuse pe fundul gropii şi acoperite cu mai multe fragmente ceramice, respectiv 13,04 % din mormintele de incinerație; - 6 morminte (M 18, M 19, M 20, M 22, M 36, M 58) în care oasele incinerate au fost amestecate, pe fundul gropilor, cu fragmente ceramice, reprezentând 26,09 %; - 5 morminte (M 4, M 42, M 48, M 51, M 79) în care oasele incinerate au fost depuse în urne acoperite cu capac, ceea ce reprezintă 21,74 % din mormintele de incinerație; - 4 morminte (M 3, M 7, M 25, M 47) în care resturile cinerare au fost depuse în urne fără capac, reprezentând 17,39 %; - 3 morminte în care resturile cinerare au fost depuse în 2 urne (M 6, M 61, M 65), adică 13,04 %; - într-un singur mormânt resturile rămase în urma arderii au fost depuse atât în urnă, cât şi în groapă M 59, adică în 4,35 % din incinerați. Strâns legat de modul în care membrii comunităţii de la Polocin au tratat cadavrele celor decedați sunt și informațiile care ilustrează cantitatea de resturi cinerare descoperite în urne sau gropi. De remarcat este faptul că, de cele mai multe ori, aceasta a fost foarte mică. Din 23 de morminte de incineraţie, în 19 dintre ele cantitatea de oase a fost redusă (M 2, M 3, M 4, M 7, M 18, M 19, M 20, M 22, M 25, M 36, M 37, M 42, M 47, M 48, M 49, M 51, M 57, M 59, M 61), deci 82,61 % din morminte, în 2 morminte (M 6 şi M 58), reprezentând 8,70%, cantitatea de oase a fost mai mare. Referitor la M 65 şi M 79 lipsesc informaţiile. În M 58 a fost sesizată prezenţa alături de oasele incinerate şi a unor urme de cenuşă. 2) Forma și dimensiunile gropilor Un element, de asemenea, de luat în calcul atunci când vorbim de riturile funerare este reprezentat de datele legate de forma gropilor. Din nefericire, şi în cadrul acestei necropole sunt destul de puţine cazurile în care forma gropilor a putut fi observată. Totuşi, au fost 5 morminte (M 2, M 3, M 4, M 6, M 7), la care a fost surprinsă forma circulară, raportându-ne, însă, doar la situația întâlnită la fundul gropilor. În privința diametrelor gropilor, nu au fost consemnate niciun fel de date. 211

Privitor la adâncimea la care au fost descoperite urnele sau resturile cinerare, au fost întâlnite următoarele situaţii: În primul rând, remarcăm că acest parametru a oscilat între 1,34 m şi 2,73 m. Aceste adâncimi nefiresc de mari, pentru morminte de incineraţie, se datorează, ca şi în cazul celor de înhumaţie, depunerilor aluvionare. Încercând o grupare pe adâncimi, constatăm următoarele: - 8 morminte au avut adâncimile cuprinse între 1,34 m şi 1,99 m (M 2, M 3, M 4, M 6, M 7, M 22, M 36, M 37) reprezentând 34,78 % din mormintele de incineraţie; - 14 morminte au avut gropile cuprinse între 2 m şi 2,73 m (M 18, M 19, M 20, M 25, M 42, M 47, M 48, M 49, M 51, M 57, M 58, M 59, M 61, M 65), ceea ce reprezintă 60,87 % din totalul mormintelor de incinerație; - la acestea se mai adaugă M 79 recuperat de la localnici. 3) Recipiente folosite ca urne și capace Rămânând în sfera mormintelor de incineraţie, se impune să facem câteva referiri şi asupra ceramicii descoperite în gropile sepulcrale, cu destinaţia urne sau capace de urnă, precum şi asupra fragmentelor ceramice. În aceast sens, au fost sesizate următoarele situaţii: - În 13 morminte au fost descoperite oale şi fragmente ceramice, care au ţinut loc de urne, lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă (M 3, M 4, M 6, 18, M 19, M 22, M 25, M 57, M 58, M 59, M 61, M 65, M 79), acestea reprezentând 56,52 % din mormintele de incineraţie; - în 7 morminte au fost descoperite oale şi fragmente ceramice provenite din oale lucrate la roată, din pastă fină (M 20, M 22, M 36, M 37, M 49, M 58, M 65), această situație fiind întâlnită în 30,43 % din mormintele de incinerație; - din M 18 provine un castron lucrat la roată, din pastă zgrunţuroasă, situație întâlnită în doar 4,35 % din mormintele de incinerație; - în 9 morminte (M 4, M 6, M 22, M 36, M 37, M 42, M 48, M 58, M 79) au fost descoperite castroane lucrate la roată sau fragmente din asemenea vase, care au fost folosite la acoperirea sau în amestec cu resturile incinerate, reprezentând 39,13 % din situații; - în 4 morminte (M 7, M 18, M 47, M 65) au fost descoperite căni sau fragmente ceramice provenite din corpul unor asemenea vase, utilizate drept urne sau pentru acoperirea, sau în amestec cu resturile cinerare. Această situație este întâlnită în 17,39 % din morminte; - în 9 morminte (M 6, M 22, M 25, M 42, M 48, M 49, M 51, M 57, M 65) au fost folosite oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, care au ţinut loc de urne, sau fragmente ceramice utilizate la acoperirea sau în amestec cu resturile cinerare. În 39,13 % din morminte este întâlnită această practică; - din M 22 şi M 42 provin şi câteva fragmente ceramice din vase lucrate cu mâna, însă dintr-o pastă ceva mai fină. În privinţa urnelor, trebuie remarcat faptul că doar în 6 morminte au fost descoperite urne întregi, respectiv în M 6, M 42, M 51, M 61, M 65, M 79, ceea ce reprezintă 26,09 %, iar din alte 9 provin urne cu părţi lipsă (M 3, M 7, M 19, M 20, M 22, M 25, M 36, M 37, M 47), adică în 39,13 % din cazuri. Marea majoritate a urnelor întregi sau fragmentare au fost depuse în gropi, în poziție verticală, cu gura în sus. Din cele 23 de morminte provin şi 4 capace întregi (M 4, M 42, M 65, M 79), care au fost utilizate la acoperirea urnelor, iar în alte 4 morminte, capacele aveau părţi lipsă, aşa cum a fost cazul în mormintele (M 4, M 6, M 48, M 51).

212

4

3

2

1

•

3

•

4

•

5 6

•

•

•

8

7 9

1,43

1,54

1.34

10 11

Amenajarea gropilor1

/•

/•

12

//•

13 14

213

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată2

16

•

17

Starea urnelor

•

18 19

Poziţia urnelor

Tabelul nr. 25. Polocin. Morminte de incinerație.

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna3

•

24

•

25

Starea capacelor

26

Poziţia capaceelor

•

•

•

27 28

Despre oase

Menţiune dacă au semne de ardere. Categoriile (lucrate cu mâna din pastă grosolană; lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă; lucrate la roată, din pastă fină; vase romane de import) şi formele de vase (oale, castroane mari, castroane mici, căni, Pahare, etc.) folosite ca urne. 3 Categoriile (lucrate cu mâna din pastă grosolană; lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă; lucrate la roată din pastă fină; vase romane de import) şi formele de vase (oale, castroane mari, castroane mici, căni, pahare, etc.) folosite drept urne.

2

1

2

Forma și dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor Adâncimea gropilor Pietre izolate în cuprinsul mormintelor Oale lucrate la roată din pastă grosolană / zgrunţuroasă // fină Castroane mari lucrate la roată,din pastă grosolană / zgrunţuroasă // fină Căni lucrate la roată,din pastă grosolană/ zgrunţuroasă // fină Vase pentru ofrande/obiecte de inventar Urne întregi Urne cu părţi lipsă Urne în poziţie verticală, cu gura în sus/ jos Urne în poziţie culcată Oale lucrate cu mâna, din pastă grosolană / zgrunţuroasă // fină Castroane mari lucrate cu mâna, din pastă grosolană / zgrunţuroasă //fină Căni lucrate cu roată, din pastă zgrunţuroasă / fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară Capace întregi Capacee cu părţi lipsă Vas în poziţie verticală cu gura în sus / jos// altă poziţie Oase calcinate puţine / multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

20

19

181

7

6

1

1

2

2,20

2,10

//•

//•

•

5 6 •

• •

8

7 9

1,57

1,75

10 11

// •

/•

/•

/•

12

/•/

//•

13

grosolană/ zgrunţuroasă//fină

Amenajarea gropilor

//•

//•

14

214

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată

•

16

•

•

•

17

Starea urnelor

•

•

18 19

Poziţia urnelor

•

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

24 •

25

Starea capacelor

•

26

Din fragmentele amestecate cu resturi incinerate au fost reconstituite: o oală, două castroane, două străchini, un ulcior (fragm), două pahare de lut, o amforă (fragm.)

2,20

4

Forma și dimensiunile gropilor

//•

3

groapă

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor Adâncimea gropilor Pietre izolate în cuprinsul mormintelor Oale lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate la roată, din pastă Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Vase pentru ofrande/obiecte de inventar Urne întregi Urne cu părţi lipsă Urne în poziţie verticală, cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată Oale lucrate cu mâna, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate cu mâna, din pastă grosolană/zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă/ fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară Capace întregi Capace cu părţi lipsă

Vas în poziţie verticală cu gura în sus/jos// altă Poziţia capaceelor poziţie

•

•

•

•

/•

27 28

Despre oase

Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

49

48

47

•

37

42

// •

2

36

25

22

1

•

//•

3

•

•

4

•

•

5 6 8

7 9

2,10

2,00

,00

2,00

1,90

1,70

2,00

1,70

10

Forma și dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor Adâncimea gropilor

11

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor

Amenajarea gropilor

// •

// •

// •

// •

//•

//•

//•

// •

/• // •

/•

13

12

// •

14

215

15

Vase folosite ca urne lucrate la roată

Oale lucrate la roată, din pastă grosolană / zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate la roată, din pastă grosolană/zgrunţuroas //fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Vase pentru ofrande /obiecte de inventar

•

16

•

•

•

•

•

17

Starea urnelor

Urne întregi Urne cu părţi lipsă

•

18 19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

//•

•

//•

•

• // •

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă //fină Castroane mari lucrate cu mâna, din pastă grosolană/zgrunţuroasă//fină Căni lucrate cu roată, din pastă zgrunţuroasă / fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară

•

24

•

25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

26

Poziţia capaceelor

•

•

•

•

•

•

•

•

27 28

Despre oase

Vas în poziţie verticală cu gura în sus /jos// altă poziţie Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

•

65

79

•

61

//•

58

59

•

2

57

51

1 3

•

•

4 5

•

6 8

7 9

2,25

2,73

2,73

2,43

2,33

2,10

10

Forma si dimensiunile gropilor

Oasele depuse în două sau mai multe urne

Modul de depunere a oaselor incinerate

Mormântul Oasele incinerate depuse direct în groapă Oasele incinerate depuse direct în groapă acoperite //amestecate cu fragmente ceramice Oasele incinerate depuse în urnă cu capac Oasele incinerate depuse în urnă fără capac Oasele incinerate depuse şi în urnă şi în groapă

Groapă de formă circulară/ovală Diametrul gropilor Adâncimea gropilor

11

Pietre izolate în cuprinsul mormintelor

Amenajarea gropilor

•

/• //•

/•

•

//•

// •

//•

13

//•

14

216

15

•

•

16 17

Starea urnelor

/•

/•

//• /•

/•

// •

12

Vase folosite ca urne lucrate la roată

Oale lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate la roată, din pastă grosolană/zgrunţuroasă//fină Căni lucrate la roată, din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Vase pentru ofrande/obiecte de inventar Urne întregi Urne cu părţi lipsă

•

•

18 19

Poziţia urnelor

Urne în poziţie verticală cu gura în sus/jos Urne în poziţie culcată

•

•

•

20 21 22 23

Vase folosite ca urne lucrate cu mâna

Oale lucrate cu mâna,din pastă grosolană/ zgrunţuroasă//fină Castroane mari lucrate cu mâna,din pastă grosolană/zgrunţuroasă//fină Căni lucrate cu roată,din pastă zgrunţuroasă/ fină etc. Pentru toate celelalte forme. Ceramică cu urme de ardere secundară

•

•

24

•

25

Starea capacelor

Capace întregi Capace cu părţi lipsă

•

26

Poziţia capaceor

•

•

/•

•

•

27 28

Despre oase

Vas în poziţie verticală cu gura în sus /jos// altă poziţie Oase calcinate puţine/multe Cărbuni de lemn printre oase

•

29

Cenuşă împreună cu oase

30

Oase curăţate de cenuşă şi cărbuni

B. RITUALURI FUNERARE Practicile funerare sunt rodul credinţei oamenilor, acestea reprezentând concepţiile unor comunităţi, iar mai târziu ale unor popoare, despre „lumea de dincolo“. Ele au fost şi sunt strâns legate de statutul social al defunctului, de vârsta, sexul sau chiar de cauza morţii. În această ecuaţie pot intra şi componente rezultate în urma unor migraţii, cum s-a întâmplat frecvent în prima jumătate a mileniului I d.Chr. (Mamalaucă 2015b, p. 301). În privinţa riturilor funerare întâlnite în secolul IV d.Chr., constatăm existenţa unei mari diversităţi de obiceiuri, specifice atât în cazul mormintelor de incineraţie, cât şi a celor de înhumaţie. Mormintele de incineraţie, dar mai ales cele de înhumaţie beneficiind, de cele mai multe ori, de un bogat inventar format din artefacte strict legate de anumite practici rituale, dar și de piese care ilustrează obiceiurile de port. În ceea ce privește artefactele care definesc cealaltă componentă a practicilor funerare, respectiv manifestările ritualice amintim obiectele de uz casnic şi gospodăresc, obiectele de toaletă, recipientele de ceramică şi sticlă, precum şi ofranda de carne, ouă, dar, posibil, şi de alte alimente, precum și arme. 1. NECROPOLA DE LA BOGDĂNEȘTI a. Morminte de înhumaţie Privitor la ritualurile funerare, specifice mormintelor de înhumaţie de la BogdăneştiFălciu, se desprind următoarele situaţii: 1) Obiecte de uz casnic Legat de obiectele de uz caznic menţionăm obiceiul, destul de frecvent, de a depune în morminte fusaiole, în mare majoritate de lut. Au fost descoperite 8 asemenea piese, în M 12, M 25, M 40 – 2 bucăți, M 76, M 90, M 96, M 106. În 7,14 % din mormintele de înhumaţie sunt prezente asemenea artefacte. Fusaiolele au fost recuperate din morminte, probabil, de femei, ele fiind asociate cu coliere (M 12, M 25, M 40), ace de cusut şi pensetă în M 76, sau pietricele în M 106. În privinţa existenţei unei reguli după care aceste artefacte au fost depuse în morminte, nu se pot spune prea multe lucruri, având în vedere că toate mormintele din care provin asemenea artefacte au fost deranjate din vechime. Din 16 morminte (M 5, M 36, M 48, M 72, M 76, M 88, M 91, M 103, M 104, M 105, M 106, M 109, M 126, M 127, M 134, M 146), reprezentând 16,32 %, din înhumați, provin mai multe fragmente de cuţite de fier. Este cunoscut faptul că acest gen de artefacte a jucat, de obicei, un rol important în respectarea unor obiceiuri funerare, atât în cadrul ritului înhumaţiei, cât şi al incineraţiei. Din cele 16 morminte, în 4 (M 5, M 36, M 48, M 127) au fost descoperite câte două fragmente, provenite din acelaşi cuţit sau din cuţite diferite. Având în vedere că toate fragmentele se întâlnesc în morminte deranjate, aparţinând, cu o singură excepţie (M 105), unor adulţi, este imposibil de stabilit locul în care s-au aflat în momentul depunerii în groapă. Din categoria obiectelor de uz caznic fac parte şi acele de cusut. Este vorba de 2 exemplare, descoperite în M 91, în mormânt mai aflându-se un cuţit rupt în mai multe bucăți, posibil intenționat, o cataramă, un pieptene şi ceramică, şi în M 127, unde a fost asociat cu un cuţit, un pieptene, pietricele şi ceramică. Această categorie de artefacte este prezentă doar în 2,04 % din morminte. Ambele morminte au fost deranjate și nu se pot face aprecieri legate de locul în care au fost depuse iniţial.

217

2) Obiecte de toaletă – piepteni O categorie importantă de artefacte descoperite în morminte sunt pieptenii. În necropola de la Bogdăneşti, în 27 din mormintele de înhumaţie (M 8, M 18, M 24, M 25, M 26, M 52, M 53, M 54, M 64, M 74, M 75, M 79, M 85, M 88, M 89, M 91, M 104, M 110, M 115, M 119, M 126, M 127, M 134, M 136, M 138, M 139, M 146) au fost descoperiţi piepteni întregi sau fragmentari, ceea ce înseamnă că în 27,55 % din morminte au existat asemenea artefacte. Pieptenii întregi sau fragmentari au fost descoperiţi, cu o singură excepţie, M 8, în morminte deranjate, fiind imposibil de a oferi informaţii legate de locul, din perimetrul gropii, în care au fost depuşi în momentul înhumării. De asemenea, în marea majoritate a cazurilor, acest gen de artefacte au fost descoperite în morminte de adulţi, cu două excepţii, în M 18 şi M 75, unde este vorba de morminte de copii şi adolescenţi. La acestea se mai adaugă 6 morminte în care autorul nu a specificat dacă avem de a face cu morminte de adulţi sau copii. 3) Recipiente ceramice O categorie de inventar extrem de importantă, cu semnificaţii în derularea ritualurilor funerare, sunt recipientele ceramice. În perimetrul întregii necropole au fost descoperite 143 de vase întregi, la care se adaugă şi 187 de fragmente. În mormintele de înhumaţie acest gen de piese sunt într-un număr semnificativ mai mare, în ele fiind depuse ofrande alimentare şi băuturi, pentru a-i folosi celui decedat. Este vorba de vase atât lucrate cu mâna, din pastă grosieră, cât şi la roată, din pastă fină sau zgrunţuroasă (M 5, M 8, M 11, M 12, M 18, M 24, M 25, M 26, M 27, M 28, M 30, M 31, M 35, M 36, M 37, M 39, M 40, M 41, M 48, M 51, M 52, M 53, M 54, M 62, M 67, M 72, M 74, M 76, M 79, M 81, M 82, M 85, M 87, M 88, M 89, M 91, M 95, M 101, M 103, M 104, M 105, M 106, M 109, M 110, M 111, M 112, M 117, M 119, M 121, M 123, M 126, M 127, M 130, M 134, M 136, M 138, M 139, M 146). Practic, în 59,18 % din mormintele de înhumaţie, s-au aflat vase sau fragmente ceramice. Din cele 58 de morminte cu un asemenea inventar, 37 (M 5, M 12, M 25, M 31, M 35, M 36, M 37, M 40, M 52, M 53, M 54, M 62, M 67, M 74, M 76, M 79, M 81, M 85, M 87, M 101, M 103, M 104, M 106, M 109, M 110, M 111, M 112, M 119, M 121, M 123, M 126, M 127, M 130, M 134, M 138, M 139, M 146) au fost deranjate din vechime şi au aparţinut unor adulţi, respectiv 63,79 % din total. În alte 12 morminte (M 24, M 26, M 28, M 30, M 48, M 51, M 72, M 88, M 89, M 91, M 117, M 136), autorul cercetării nu precizează dacă acestea au aparţinut unor adulţi, copii sau adolescenţi. Material ceramic a mai fost recuperat şi din 3 morminte deranjate, de copii sau adolescenţi (M 11, M 18, M 105), acestea reprezentând 5,17% din mormintele de înhumaţie, cu ceramică în inventar. La toate acestea se mai adaugă 4 morminte nederanjate, de adulţi (M 8, M 27, M 39, M 41), reprezentând 6,90 % din mormintele de înhumație și două morminte de copii (M 82, M 95), însemnând 3,45 %. În ceea ce priveşte categoriile de ceramică prezente în gropile sepulcrale, remarcăm o multitudine de situaţii, ceea ce demonstrează faptul că nu au existat norme stricte în privinţa practicilor rituale. Astfel: - în 4 din cele 58 de morminte (M 35, M 85, M 104, M 119) au fost descoperite doar oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră. Acestea reprezintă 6,90 % din mormintele care au avut în inventar vase sau fragmente ceramice. - în 3 morminte (M 31, M 72, M 117), alături de oalele lucrate cu mâna din pastă grosieră s-au aflat şi unul sau mai multe fragmente ceramice desprinse din corpul unor vase (5,17 %); - în alte 3 morminte (M 11, M 30, M 79), oalele lucrate cu mâna au fost asociate cu castroane lucrate la roată, din pastă fină (5,17 %); - în 7 morminte (M 18, M 25, M 36, M 37, M 54, M 103, M 134), în gropile sepulcrale s-au aflat doar castroane lucrate la roată, din pastă fină (12,07 %); - în 6 morminte (M 40, M 51, M 82, M 88, M 109, M 110) castroanele au fost asociate 218

cu unul s-au mai multe fragmente ceramice (10,34 %); - în alte 4 cazuri (M 26, M 85, M 104, M 119), castroanele au fost asociate cu oale lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă (6,90 %); - în 2 morminte (M 62, M 112) în gropi s-au aflat doar oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă (3,48 %); - în alte 2 morminte (M 52, M 105), oalele lucrate la roată din pastă zgrunţuroasă au fost asociate cu fragmente ceramice (3,48 %); - numeroase sunt și mormintele în care inventarul ceramic s-a rezumat la unul sau mai multe fragmente ceramice, cum este în cazul (M 5, M 12, M 24, M 28, M 67, M 81, M 87, M 101, M 106, M 111, M 136, M 139), respectiv în (20,69 %). La toate aceste situaţii mai menţionăm cazurile în care materialul ceramic a fost format din oale, castroane, fragmente ceramice şi o amforă (M 8); oală lucrată cu mâna, castron, cană şi fragmente ceramice (M 48); castroane, ceaşcă lucrată cu mâna şi fragmente ceramice (M 53), oală lucrată cu mâna, oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă şi o cană (M 76); oala lucrată cu mâna şi o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă (M 123); oală lucrată cu mâna, castroane şi o cană (M 91), oală lucrată cu mâna, oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă şi castroane (M 126); castroane şi o ceaşcă (M 127); oală lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă, castron, fragmente ceramice (M 130); oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, castron şi cană (M 138) şi oală lucrată cu mâna, oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă şi castroane (M 146). În încheiere, putem conchide că inventar ceramic s-a aflat în toate categoriile de morminte, atât în cele deranjate, cât şi în cele nederanjate, de adulţi, femei, bărbați şi copiiadolescenţi, dar locul din mormânt în care s-au aflat în faza inițială este greu de surprins, ca urmare a deranjării ulterioare a mormintelor. 4) Recipiente de sticlă O altă categorie de inventar cu semnificaţii în domeniul ritualurilor funerare sunt recipientele de sticlă. În mormintele de înhumaţie de la Bogdăneşti a fost descoperit doar un pahar întreg, în M 26 deranjat, şi fragmente din pahare în mormintele deranjate M 25 de adult și M 98 de copil–adolescent. 5) Ofrande La fel de importante pentru înţelegerea ritualurilor funerare sunt şi informaţiile oferite de existenţa ofrandelor în perimetrul gropilor sepulcrale. Din cele 98 de morminte de înhumaţie, în 32 autorul cercetării vorbeşte de existenţa unor oase de animale rezultate în urma banchetului funerar. Într-un studiu asupra resturilor faunistice din necropola de la Bogdăneşti, cercetătorul S. Haimovici pune în discuţie 19 din mormintele în care s-au aflat ofrande. Pornind de la informaţiile oferite de autorul cercetării, constatăm că oase de la diverse animale au fost descoperite în următoarele morminte: (M 24, M 25, M 26, M 30, M 31, M 35, M 36, M 39, M 40, M 41, M 51, M 52, M 53, M 54, M 67, M 71, M 72, M 74, M 76, M 79, M 81, M 87, M 88, M 103, M 104, M 105, M 108, M 109, M 112, M 117, M 118, M 123, M 126, M 127, M 130, M 133, M 136, M 146). Existența unor urme ale banchetului funerar este confirmată în 32,65 % din totalul mormintelor de înhumaţie. Din cele 32 de morminte cu ofrande, în 27 avem de-a face cu unul sau mai multe fragmente de oase de Ovicaprină, deci în 84,38 % din aceste morminte. În alte 6 (M 79, M 88, M 103, M 126, M 127, M 136), respectiv în 18,75 %, au fost descoperite oase de Gallus domesticus, în unele fiind amestecate cu oase de Ovi-caprină (M 88, M 103, M 126, M 127, M 136). În alte 2 morminte (M 39, M 130) ofranda a constat din oase de Bos taurus, această situație reprezentând 6,25 % din mormintele de înhumație cu ofrade animaliere în inventar. În trei morminte (M 24, M 54, M 108), alături de oasele de Ovi-caprină, se aflau şi 219

coji de ouă, această categorie de ofrandă reprezentând 9,38 %. Într-un singur mormânt, respectiv în M 112, au fost descoperite câteva oase, probabil de Sus scrofa domesticus, ceea ce reprezintă 3,13 % din mormintele cu ofrande. În alte două situaţii (M 26 şi M 103), nu s-a stabilit cărei categorii de animale aparţin oasele. Interesantă este, însă, descoperirea scheletului unui şarpe în M 72, acolo unde au fost recuperate şi fragmente osoase de Ovi-caprină. Posibil, însă, ca şarpele să fi murit acolo, neavând nicio legătură cu vreun ritual funerar. În privinţa locului în care au fost aruncate oasele, nu se pot face aprecieri pentru că, din cele 32 de morminte cu ofrande, doar unul a fost nederanjat (M 41), în rest toate au fost deranjate din vechime. În perimetrul necropolei de la Bogdăneşti au fost semnalate şi câteva situaţii speciale, care ilustrează anumite particularităţi în derularea ritualului funerar. Astfel, în M 30, pe fundul gropii, a fost depusă o rogojină, în M 88, precum și în alte morminte, ofranda a fost aşezată pe un strat de cărbune, iar în M 99, M 105, M 108, M 123, M 126, M 130, M 136, M 150, gropile păstrau urme de purificare prin foc. Interesante sunt și situațiile legate de cele două gropi (A1 și A2), probabil de cult, cu câte un schelet de câine în interior (Pl. 118A; 118B). Este vorba de o practică mai veche, pe care o întâlnim și în secolele anterioare, dar și în perioada culturii Sântana de MureșČernjachov. b. Morminte de incinerație Practicarea unor ritualuri funerare este specifică şi mormintelor de incineraţie care sunt mai puţine din punct de vedere numeric, respectiv 54 în necropola de la Bogdăneşti. Din rândul artefactelor care vorbesc de ritualurile funerare menţionăm, ca şi în cazul mormintelor de înhumaţie, obiectele de uz casnic şi gospodăresc, obiectele de toaletă, recipientele ceramice şi de sticlă, ofrandele de carne, ouă, dar posibil şi alte alimente, precum și arme. 1) Obiecte de uz casnic Vom începe prezentarea cu obiectele de uz caznic, iar din cadrul acestora vom prezenta fusaiolele, artefacte întâlnite cu oarecare frecvență în mormintele de înhumaţie, dar mai rar, însă, în cele de incineraţie. Din totalul mormintelor de incineraţie, doar în 2 au fost descoperite asemenea artefacte. În M 55, incinerat în groapă cu capac, şi M 57, în urnă cu capac, piesa era, însă, de sticlă, aceasta categorie întâlnind-o doar la 3,70 % din mormintele de incinerație. Din categoria obiectelor de uz caznic lipsesc acele de cusut, în schimb, au fost descoperite 3 cuţite fragmentare (M 93 în urnă cu capac, M 141 şi M 145 în groapă cu capac), astfel, 5,55 % din totalul mormintelor de incineraţie având un asemenea inventar. 2) Obiecte de toaletă – piepteni, cuțitaș Pieptenii reprezintă o altă categorie de artefacte, care sunt strâns legați de anumite practici rituale. De menţionat este faptul că nu a fost recuperată nicio piesă întreagă ci doar fragmente, mai mici sau mai mari. Din 7 morminte au fost recuperate asemenea artefacte (M 6 în urnă fără capac, M 3, M 10, M 34, M 58, M 78, M 107 în groapă cu capac). Această categorie de inventar este prezentă în 12,96 % din mormintele de incinerație. Merită amintit aici şi cuţitul de toaletă din M 102, piesă, de altfel, unică și destul de rar întâlnită și în alte necropole din epocă, precum și nitul de la un pieptene provenit din acelaşi mormânt. 3) Recipiente ceramice Recipientele de lut fac şi ele parte din gama de obiecte folosite în cadrul ritualurilor funerare. În cele 54 de morminte, doar în 2 (M 3, M 10 - în groapă cu capac), au fost descoperite câteva vase, în care, posibil, să fi fost depuse ofrande. Este vorba de 2 castroane în primul mormânt şi un ulcior, un bol, o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă şi 220

3 castroane, în cel de-al doilea. Constatăm că doar 3,70 % din mormintele de incineraţie au avut în inventar recipiente pentru depunerea de ofrande. Interesant este faptul că în niciunul din aceste vase nu au fost descoperite oase de animale. Posibil, însă, ca ofranda să fi fost reprezentată de alte alimente, sau poate carne dezosată. 4) Recipiente de sticlă Din câteva morminte de incineraţie au fost recuperate fragmente din corpul unor recipiente de sticlă. Asemenea cioburi provin din 5 morminte (M 3, M 10, M 102 - în groapă cu capac, M 144 şi M 145 - în urnă cu capac). Se poate observa că 9,26 % din mormintele de incineraţie au avut în inventar asemenea artefacte. 5) Ofrande În niciunul din mormintele de incinerație nu au fost descoperite urme care să certifice existența unor ofrande.

2. NECROPOLA DE LA POGONEȘTI a. Morminte de înhumație În cele 53 de morminte de înhumație principalele obiecte care ilustrează practicile ritualice au fost: 1) Obiecte de uz casnic Această categorie de obiecte, prin semnificaţia lor, oferă informaţii preţioase legate de îndeletnicirile din timpul vieții, ale celor decedați. Din rândul acestui gen de artefacte fac parte și fusaiolele, în general, destul de frecvente printre piesele din inventarul mormintelor din epocă. În această necropolă a fost, însă, descoperită doar o singură piesă recuperată din mormântul 39, de femeie (Miu, Lupașcu 2007, p. 40), mormântul fiind deranjat din vechime, informaţiile legate de locul unde a fost iniţial plasată neputând fi cunoscut. Din categoria obiectelor de uz caznic mai avem o piesă, respectiv, un fragment dintr-un tub de os pentru păstrarea acelor (M 57), iar din 3 morminte deranjate, aparținând unor adulți (M 4 - 2 fragmente, M 46 şi M 53) provin mai multe fragmente de cuţite. Nici în privinţa acestor artefacte nu se pot face aprecieri legate de locul în care au fost depuse în momentul înmormântării, fiind, astfel, imposibil de sesizat semnificația sau mesajul transmis prin depunerea lor. Este ușor de constatat că această categorie de artefacte se regăsește într-un număr destul de mic, respectiv în 5,66 % din mormintele de înhumaţie. 2) Obiecte de toaletă – piepteni Din categoria obiectelor de toaletă, pieptenii din corn de cerb sunt ceva mai prezenți în inventarul mormintelor. În necropola de la Pogoneşti, punctul „La Movilă”, au fost descoperiţi piepteni sau fragmente din asemenea piese în 7 morminte (M 6, M 14, M 25, M 33, M 48, M 53, M 57), respectiv în 13,21 % din mormintele de înhumaţie. Fragmentele au fost recuperate, cu o singură excepţie (M 33), doar din morminte deranjate, de adulţi. 3) Recipiente ceramice Importante pentru descifrarea ritualurilor funerare, acolo unde există un număr mare și o mare diversitate de asemenea artefacte, sunt și recipientele din lut. Este vorba de 25 de vase întregi şi 104 de fragmente ceramice. Recipiente şi fragmente ceramice au fost descoperite în 29 (M 1, M 4, M 6, M 12, M 13, M 14, M 15, M 20, M 26, M 34, M 36, M 37, M 38, M 39, M 40, M 42, M 46, M 47, 221

M 48, M 49, M 50, M 51, M 52, M 53, M 54, M 55, M 56, M 57, M 58) din cele 53 de morminte de înhumaţie. Astfel, 54,72 % din mormintele de înhumaţie au avut în inventar asemenea artefacte. Probabil în aceste recipiente se depuneau ofrande alimentare şi băuturi pentru a fi consumate de cel decedat, în existența lui de după moarte. Este vorba de vase lucrate atât cu mâna, din pastă grosieră, cât şi de vase lucrate la roată, din pastă fină sau zgrunţuroasă. Recipiente întregi provin din 11 morminte (M 1, M 6, M 20, M 36, M 39, M 40, M 42, M 48, M 53, M 54, M 57), ceea ce reprezintă 37,93 % din mormintele cu ceramică în inventar. Din cele 29 de morminte cu inventar ceramic, 19 au aparţinut unor adulţi, fiind deranjate din vechime (M 4, M 6, M 12, M 13, M 14, M 15, M 20, M 36, M 37, M 38, M 39, M 40, M 42, M 46, M 47, M 48, M 53, M 54, M 57), respectiv 65,52 %. În cazul a 7 morminte, din cauza faptului că oasele au fost într-un număr mic şi foarte fragmentate, nu s-a putut stabili cu precizie genul şi categoria de vârstă căreia îi aparţin (M 1, M 34, M 50, M 52, M 55, M 56, M 58), situație întâlnită în 24,14 % din morminte. În perimetrul necropolei au existat şi două morminte cenotaf, în inventarul cărora s-au aflat şi câteva fragmente ceramice (M 26, M 51), reprezentând 6,90 %. La toate acestea se mai adaugă şi un mormânt deranjat, de copil, M 49, aceasta situație reprezentând 3,45 % din totalul mormintelor de înhumaţie cu inventar ceramic. Referitor la categoriile de ceramică prezente în gropile sepulcrale, aceasta se caracterizează printr-o oarecare diversitate, cuprinzând următoarele tipuri de recipiente: - 1 mormânt (M 42) în care se afla o oală lucrată cu mâna şi un fragment ceramic (3,49 %); - 1 mormânt (M 57) cu oale lucrate cu mâna și castron lucrat la roată, din pastă fină (3,49 %); - 1 mormânt (M 40) în care a fost depus un castron lucrat la roată, din pastă fină (3,49 %); - 4 morminte (M 36, M 48, M 53, M 54) în care castroanele au fost asociate cu unul sau mai multe fragmente ceramice (13,79 %); - 1 mormânt (M 20) în care oalele lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, sunt asociate cu castroane lucrate la roată, din pastă fină (3,49 %); - 1 mormânt (M 1) în care alături de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, s-a aflat şi o cană (3,49 %); - 1 mormânt (M 6) în care, alături de o oală lucrată cu mâna, se aflau 2 castroane şi mai multe fragmente ceramice (3,49 %); - 1 mormânt (M 39) în care au fost descoperite o oală lucrată la roată, din pastă fină, o oală lucrată la roată din pastă zgrunţuroasă, castroane şi fragmente ceramice (3,49 %); - 18 morminte (M 4, M 12, M 13, M 14, M 15, M 26, M 34, M 37, M 38, M 46, M 47, M 49, M 50, M 51, M 52, M 55, M 56, M 58) în care au fost descoperite doar unul sau mai multe fragmente ceramice (62,07 %). 4) Recipiente de sticlă O altă categorie de inventar cu semnificații în domeniul ritualurilor funerare este reprezentată de recipientele de sticlă. În mormintele de înhumaţie de la Pogoneşti, punctul „La Movilă”, au fost descoperite doar 3 fragmente desprinse din corpul unor pahare (M 35, M 45, M 50), acest gen de inventar fiind întâlnit doar în 5,66 % din mormintele de înhumaţie. Din cauza faptului că mormintele au fost deranjate din vechime, nu se pot face aprecieri legate de poziţionarea lor în momentul înmormântării. 5) Ofrande În încercarea de a descifra ritualurilor funerare, un loc aparte îl pot ocupa și informaţiile legate de ofrandele alimentare. 222

La capitolul ofrande, situaţia este cu exactitate stabilită în urma unor studii efectuate, în urmă cu câţiva ani (Ştirbu 2007, p. 48). Astfel, în M 7 au fost descoperite mai multe fragmente de oase de la un exemplar tânăr (cca 7-8 luni) de Ovis aries, dar şi un astragal de Bos taurus. Din M 11 provin două fragmente osoase de Bos taurus şi un fragment de Sus scrofa domesticus. În M 13 au fost descoperite mai multe fragmente osoase dintr-un Equus cabalus. În M 35 se aflau şi câteva fragmente de Gallus domesticus. Interesantă este situaţia din M 36 unde, printre oasele umane, a apărut şi un fragment de maxilar de Canis domesticus. Din M 39 provin mai multe fragmente dintr-un exemplar tânăr de Ovis aries (cca 7-8 luni), dar şi mai multe oase de Bos taurus. Din M 52 au fost recuperate fragmente osoase de Bos taurus şi Sus scrofa domesticus. Se poate constata că în 13,21 % din mormintele de înhumaţie au fost depuse ofrande constând în oase de animale. Sigur, este posibil ca şi în mormintele cu ofrande, dar şi în cele fără ofrande, să mai fi fost depuse şi bucăți de carne dezosată, ceea ce face ca urme ale prezenţei lor să nu poată fi surprinse. b. Morminte de incinerație 1) Obiecte de uz casnic, recipiente ceramice În privinţa pieselor care ilustrează ritualurile funerare, în cazul mormintelor de incineraţie s-a constatat că numărul acestora este extrem de mic. O categorie de obiecte legate de ritualul funerar, puțin reprezentată, este ceramica sub formă de vase și fragmente. Din cele 5 morminte de incineraţie, în M 3 a fost descoperită o oală lucrată la roată, din pastă fină, utilizată, posibil, pentru depunerea unor ofrande. Mai mult, din M 21 provine o ceaşcă folosită, posibil, tot cu destinaţie rituală, iar în celelalte trei morminte (M 29, M 43, M 44) totul se rezumă la câteva fragmente ceramice desprinse din corpul mai multor vase. 2) Ofrande Doar în unul din morminte (M 29) au fost descoperite câteva mici fragmente osoase de Ovis aries şi Gallus domesticus.

3.

NECROPOLA DE LA POLOCIN

a. Morminte de înhumație În cele 56 de morminte de înhumație, principalele obiecte care ilustrează practicile ritualice sunt: 1) Obiecte de uz casnic Şi în cea de-a treia necropolă care face obiectul acestei lucrări au fost surprinse, în urma cercetărilor din teren, mai multe elemente care pot ilustra existenţa unor practici rituale. Ca şi în cazul celorlalte necropole, vom începe prezentarea acestora cu obiectele de uz caznic, descoperite în mormintele de înhumaţie. Fusaiolele reprezintă una din categoriile de piese de care se ţine cont, acolo unde există informații suficiente, atunci când se fac trimiteri la practicile rituale. În necropola de la Polocin au fost descoperite mai multe asemenea artefacte, respectiv în 7 morminte 8 piese (M 14, M 24, M 41 – 2 buc., M 43, M 56, M 67, M 77). Din totalul mormintelor de înhumaţie, 12,5 % au avut în inventar fusaiole. Din cele 7 morminte, 4 au fost nederanjate, unul deranjat, de copil, altul de adult, iar despre M 56 informaţiile sunt limitate, inventarul fiind recuperat de la localnici. Alături de fusaiole, o altă categorie de piese de uz caznic sunt cuţitele de fier. Au fost recuperate 3 asemenea piese din mormintele M 63, M 64, M 65, din care M 64 a fost deranjat din vechime, aparţinând unui adult, iar celelalte două fiind nederanjate, de adulţi. Se poate uşor observa că aceste artefacte sunt destul de puține din punct de vedere numeric, doar 223

5,36 % din morminte având în inventar asemenea piese. 2) Obiecte de toaletă – piepteni Asemenea artefacte au fost descoperite în 9 morminte (M 8, M 11, M 24, M 29, M 39, M 43, M 53, M 67, M 75), în 6 fiind găsiţi întregi, iar în 3 sub formă fragmentară,16,07 % din totalul mormintelor de înhumație având în inventar asemenea obiecte. Pieptenii întregi au fost descoperiţi în mormintele nederanjate, dar există şi o excepţie, M 11, care a fost deranjat. Cu două excepţii, respectiv M 39 şi M 53, de copii, pieptenii întregi sau fragmentari au fost recuperaţi din morminte de adulţi. Privitor la locul în care aceştia au fost depuşi, s-a constatat că nu există o regulă unanim respectată. Astfel, aceștia au fost depuşi în partea stângă a toracelui (M 8), în dreptul cotului mâinii stângi (M 11), pe bazin (M 24), sub un castron aşezat la rândul său sub craniul celui decedat (M 29), sub schelet (M 39), într-o oală lângă cap (M 67), în palma mâinii drepte (M 75). 3) Recipiente ceramice Categoria de inventar cea mai bine reprezentată este cea a recipientelor ceramice. Din totalul gropilor sepulcrale provin 174 vase întregi şi 80 de fragmente desprinse din vase lucrate atât la mână, din pastă grosieră, cât şi la roată. În necropola de la Polocin, recipiente şi fragmente ceramice au fost descoperite în 37 (M 1, M 5, M 8, M 12, M 14, M 15, M 16, M 17, M 24, M 28, M 29, M 30, M 33, M 34, M 35, M 38, M 39, M 40, M 41, M 43, M 50, M 52, M 53, M 54, M 55, M 56, M 60, M 62, M 63, M 64, M 67, M 69, M 72, M 73, M 76, M 77, M 78) din cele 56 de morminte de înhumaţie, ceea ce reprezintă 66,07%. Interesant este faptul că multe din mormintele care au avut în inventar vase şi fragmente ceramice au fost nederanjate. De subliniat este că foarte multe morminte, atât deranjate, cât şi nederanjate, aparţin unor copii sau adolescenţi (M 1, M 14, M 15, M 16, M 17, M 30, M 33, M 39, M 50, M 52, M 53, M 54, M 73, M 78). Din 37 de morminte cu un asemenea inventar 14 au aparţinut unor copii sau adolescenţi, respectiv 37,84 %. În ceea ce priveşte categoriile de ceramică prezentă în perimetrul gropilor, au existat următoarele situaţii: - 2 morminte (M 5, M 8) în care se afla câte o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, acestea reprezentând 5,41 % din mormintele cu ceramică în inventar; - 1 mormânt (M 63) cu oale lucrate cu mâna, la care se mai adaugă un castron lucrat la roată, din pastă fină (2,70 %); - 1 mormânt (M 60) cu o oală lucrată cu mâna, la care s-a mai adăugat un castron lucrat la roată, din pastă fină, precum şi câteva fragmente ceramice (2,70 %); - 4 morminte (M 15, M 17, M 30, M 40) în care au fost depuse unul sau mai multe castroane lucrate la roată, din pastă fină (10,81 %); - 1 mormânt (M 64) în care 2 castroane au fost asociate cu câteva fragmente ceramice (2,70%); - 1 mormânt (M 28) în care castroanele au fost asociate cu o cană lucrată la roată, din pastă fină (2,70%); -1 mormânt (M 16) în care, alături de un castron lucrat la roată, din pastă fină, s-a mai aflat şi o cană lucrată la roată din pastă fină (2,70 %); - 1 mormânt (M 69) în care, alături de mai multe castroane s-a aflat şi o cană lucrată la roată, din pastă fină, dar şi câteva fragmente ceramice (2,70 %); - 2 morminte (M 52, M 53) în care oalele lucrate cu mâna, din pastă grosieră, s-au aflat în asociere cu oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, precum şi cu unul sau mai multe castroane lucrate la roată, din pastă fină (5,41 %); - 1 mormânt (M 56) în care, alături de oalele lucrate cu mâna, din pastă grosieră, se mai aflau oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, un castron şi mai multe fragmente 224

ceramice (2,70 %); - 1 mormânt (M 1) în care, alături de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, se mai afla o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, dar şi câteva fragmente ceramice (2,70%); - 1 mormânt (M 14) în care, pe lângă oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, se mai afla o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, castroane şi căni, de asemenea, lucrate la roată, din pastă fină (2,70 %); - 1 mormânt (M 78) în care, alături de oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, se aflau mai multe castroane precum şi o cană lucrată la roată, din pastă fină (2,70 %); - 1 mormânt (M 72) în care, alături de oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, se aflau mai multe castroane precum şi o cană lucrată la roată, din pastă fină, şi câteva fragmente ceramice (2,70 %); - 1 mormânt (M 77) la care întregul inventar ceramic se rezuma la o cană lucrată la roată, din pastă fină (2,70 %); - 1 mormânt (M 67) în care, alături de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, s-a mai aflat o oală lucrată la roată, din pastă fină, oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, şi castroane (2,70 %); - 1 mormânt (M 24) în care, alături de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră se mai afla o oală lucrată la roată, din pastă fină, castroane şi un ulcior (2,70 %); - 1 mormânt (M 62) în care, alături de o oală lucrată cu mâna din pastă grosieră se mai găsea o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, castroane şi căni lucrate la roată, din pastă fină (2,70%); - 1 mormânt (M 29) în care, alături de mai multe oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, se aflau mai multe castroane lucrate la roată, din pastă fină (2,70 %); - 1 mormânt (M 34) în care, alături de mai multe oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, se aflau mai multe castroane şi căni lucrate la roată, din pastă fină (2,70 %): - 1 mormânt (M 39) în care alături de o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, se mai aflau castroane lucrate la roată, din pastă fină, o cană de asemenea lucrată la roată, din pastă fină, şi un bol (2,70 %): - 1 mormânt (M 33) în care, alături de oale lucrate cu mâna din pastă grosieră s-a mai aflat o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, castroane, o cană şi un fragment ceramic (2,70 %); - 2 morminte (M 35, M 43) în care, alături de oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, se mai aflau castroane, căni şi fragmente ceramice (5,41 %); - 1 mormânt (M 41) în care, alături de o oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră se mai aflau castroane, o cană şi un pahar lucrat la roată, din pastă fină (2,70 %); - 7 morminte (M 12, M 38, M 50, M 54, M 55, M 73, M 76) la care inventarul ceramic se rezumă la unul sau mai multe fragmente ceramice desprinse din corpul unor vase lucrate cu mâna, din pastă grosieră sau lucrate la roată, din pastă fină sau zgrunţuroasă (18,92 %). 4) Recipiente de sticlă O altă categorie de inventar din sfera ritualurilor funerare este reprezentată de recipientele de sticlă. În mormintele de înhumaţie de la Polocin, punctul „Islaz”, au fost descoperite pahare întregi şi fragmentare în 6 morminte (M 12, M 15, M 38, M 53, M 69, M 77) ceea ce reprezintă 10,71 % din mormintele de înhumaţie. Interesant este că trei dintre ele au fost descoperite întregi, respectiv în două morminte deranjate, de copii (M 15 şi M 53) şi unul într-un mormânt deranjat, de adult (M 77). Fragmentele de pahare din M 38 şi M 69 au semne care certifică trecerea prin foc. În ceea ce priveşte poziţionarea în morminte, paharele din mormintele M 15 şi M 53 au fost depuse în interiorul unor castroane, primul aşezat deasupra craniului, iar al doilea în mijlocul gropii.

225

5) Ofrande În descifrarea ritualurilor funerare un loc aparte joacă informaţiile legate de ofrandele descoperite în perimetrul gropilor sepulcrale. Au fost descoperite urme de ofrande animaliere în 8 din cele 56 de morminte de înhumaţie, respectiv în 14,29 % din totalul înhumaţilor. În privinţa animalelor de la care au provenit fragmentele osoase, situaţia este următoarea: din M 14, M 33, M 34, M 41, M 43, M 52, M 53, M 78 provin unul sau mai multe oase de Ovis aries, cu vârste cuprinse între 5 luni şi un an. Din M 53 provine un individ tânăr, aproape întreg, cu vârsta cuprinsă între 6 luni şi un an. În câteva cazuri, în morminte, alături de Ovis aries, au fost descoperite oase provenite şi de la alte animale sacrificate cu prilejul banchetului funerar. Astfel, în M 34 au fost descoperite oase şi de Bos taurus, în M 33 oase de pasăre, posibil găină, iar în M 43 şi M 78 avem mai multe fragmente osoase de Sus scrofa domesticus. În general, în cazul mormintelor deranjate, oasele au fost recuperate de pe fundul gropii, iar în mormintele de copii, în M 33, avem un miel întreg, depus la picioarele decedatului, în timp ce, în M 53, se găsea un miel întreg, pe fundul gropii (Știrbu 2007, p. 46-50). Interesantă este și groapa de cult G1, în perimetrul căreia au fost descoperite 22 fragmente osoase de Bos taurus, cu vârsta cuprinsă între 12 şi 18 luni, şi 6 fragmente osoase de Sus scrofa domesticus. b. Morminte de incinerație Respectarea unor ritualuri funerare a putut fi sesizată în urma cercetării și a mormintelor de incineraţie. În necropola de la Polocin, punctul „Islaz”, au fost dezvelite 23 de asemenea morminte în care întâlnim aproape aceleaşi categorii de artefacte ca și în cazul înhumaților. 1) Obiecte de uz casnic Din rândul obiectelor de uz caznic care oferă informații legate de ocupațiile comunităților cernjahoviene și implicit legate de o serie de obiceiuri funerare, fac parte fusaiolele. Din nefericire, ca şi în cazul celorlalte două necropole, numărul acestor artefacte este extrem de mic. Totul se rezumă la o singură piesă, care provine M 36, incinerat în groapă cu capac, ceea ce înseamnă că doar 4,35 % din mormintele de incinerație au avut în inventar asemenea artefacte. Din categoria obiectelor de uz caznic fac parte şi cuţitele de fier. Este vorba de un singur exemplar, de dimensiuni destul de mari descoperit, în mormântul M 59, incinerat în urnă. Prezența acestui gen de artefacte se regăsește în doar 4,35 % din totalul acestor morminte. Dimensiunile piesei ne determină să presupunem că aceasta a putut fi utilizată și drept armă. În mormintele cercetate nu au mai fost descoperite și alte piese din aceeași sferă de utilizare. 2) Obiecte de toaletă – piepteni Pieptenii, precum şi recipientele de sticlă, cel puţin în cazul mormintelor de înhumaţie, sunt des întâlnite, în schimb, în niciunul din mormintele de incineraţie nu au fost descoperite asemenea artefacte. 3) Recipiente ceramice Din categoria obiectelor care pot ilustra obiceiuri funerare fac parte şi recipientele de lut. În cele 23 de morminte, doar în M 18 au fost descoperite mai multe vase ceramice care ar fi putut avea o destinație ritualică. Este vorba de o oală lucrată la roată, din pastă fină, 3 castroane, două pahare de mici dimensiuni şi un flacon. O parte din vase au fost găsite însă în stare fragmentară, cu părţi lipsă. Este ușor de observat că nici această categorie de artefacte nu a fost prea des întâlnită în morminte, practic, doar 4,35 % din acestea au avut în inventar vase ceramice. 226

4) Recipiente de sticlă În perimetrul gropilor sepulcrale nu au fost descoperite pahare sau fragmente din boluri sau pahare, ceea ce înseamnă că acest gen de artefacte nu și-au găsit locul printre artefactele utilizate în derularea ritualurilor funerare. 5) Ofrande În privinţa ofrandelor de carne au existat doar două morminte din care provin ofrande, respectiv în M 42 şi M 51, în primul descoperindu-se un fragment de mandibulă de Ovis aries, iar în cel de-al doilea, oase de Ovis aries amestecate cu mai multe oase de Bos taurus.

V. OBICEIURI DE PORT NECROPOLELE DE LA BOGDĂNEȘTI, POGONEȘTI, POLOCIN

Obiectele legate de acest domeniu dezvăluie cum nu se poate mai elocvent dinamismul societăţii, acceptarea noului, contactele cu alte culturi şi civilizaţii, dar, mai ales, nivelul economic atins la un moment dat. În cadrul acestui capitol, vom aduce în discuţie componente care se înscriu în sfera obiceiurilor de port, cum ar fi accesoriile vestimentare – fibule, catarame; obiectele de toaletă - piepteni, cuţite de toaletă, ace de păr, pensete, căpăcele pentru amulete; obiectele de podoabă - mărgele de sticlă, mărgele de cornalină, mărgele de chihlimbar, mărgele de calcar, mărgele de lut; verigi; inele; brăţări, pandantivi lunulă; pandantivi prismatici; pandantivi căldăruşă; ghiocuri. Pentru toate categoriile de inventar, vom face departajări în funcţie de tipurile şi subtipurile existente, cu trimiteri la piese similare descoperite pe teritoriul României şi în afara acestuia. Acolo unde vom dispune de informaţii complete, vom face trimiteri şi la poziţiile ocupate în cadrul gropilor sepulcrale. Acest gen de piese de inventar sunt caracteristice atât mormintelor de înhumaţie, cât şi celor de incineraţie.

A. ACCESORII VESTIMENTARE Accesoriile vestimentare reprezintă, fără îndoială, o categorie de inventar des întâlnită în mormintele din necropolele de secol IV d.Chr. Nu fac excepţie nici cele trei necropole care fac obiectul acestei lucrări, numărul lor fiind, însă, diferit de la o necropolă la alta (Tab. 26). În privința necropolei de la Bogdăneşti, în 38 din cele 152 de morminte au fost descoperite accesorii vestimentare, respectiv fibule sau catarame. Se poate afirma că în 25 % din morminte au existat asemenea artefacte. Dacă ne raportăm la mormintele de înhumaţie, fibule şi catarame au fost descoperite în 28 dintre acestea (M 8, M 12, M 18, M 24, M 25, M 31, M 39, M 46, M 48, M 53, M 64, M 72, M 74, M 47, M 85, M 88, M 89, M 90, M 91, M 108, M 109, M 110, M 113, M 123, M 125, M 136, M 139, M 146), respectiv în 28,57 % din totalul mormintelor de înhumaţie. Pe categorii de obiecte de vestimentaţie, din 9 morminte provin doar fibule (M 31, M 46, M 85, M 108, M 110, M 113, M 123, M 125, M 139) ceea ce reprezintă 9,18 % din mormintele de înhumaţie. Remarcăm faptul că toate mormintele au fost deranjate din vechime, 8 fiind de adulţi şi unul (M 108) de copil sau adolescent. Având în vedere faptul că toate mormintele au fost deranjate, nu se pot face aprecieri legate de locul în care au fost depuse iniţial aceste artefacte. În 6 din mormintele de înhumaţie, în gropi, alături de fibule au fost descoperite şi catarame. Este vorba de M 8, M 12, M 18, M 39, M 64, M 91, 227

această situaţie fiind caracteristică în 6,12 % din mormintele din această categorie. Din ele, patru au fost deranjate din vechime, iar două nederanjate (M 8 şi M 39). În cazul mormintelor nederanjate, s-a constatat că fibulele au fost depuse pe omoplaţi, fiind vorba, în M 39, de două piese pereche, în timp ce în M 8, deşi au fost două fibule, una s-a pierdut, fiind posibil ca şi în acest caz să fi fost vorba de fibule pereche. Toate piesele au fost din bronz. Cataramele au fost descoperite în zona abdomenului. Despre fibulele din mormintele deranjate nu se pot face aprecieri în legătură cu locul în care au fost depuse iniţial, ci doar pot fi oferite informaţii despre materialele din care au fost confecţionate. Astfel, fibula din M 12 este din argint, cea din M 64 din fier, iar cele din M 18 şi M 91 de bronz. În schimb, cataramele recuperate au fost unele din fier în (M 8, M 39 – două piese fragmentare, M 91) sau din bronz (M 12, M 64). În ceea ce priveşte poziţionarea în mormintele nederanjate, în cazul M 39, una din catarame a fost depusă sub oala aflată deasupra capului, despre cea de-a doua piesă recuperată autorul nefăcând nicio referire, cum de altfel se întâmplă şi în cazul M 8, unde nu avem informaţii referitoare la locul descoperirii. Catarama din M 18 s-a pierdut, în consecință nu putem oferi date legate de materialul din care a fost confecţionată. Există, de asemenea, 13 morminte în care, din categoria accesoriilor vestimentare, au fost descoperite doar catarame (M 24, M 25, M 48, M 53, M 72, M 74, M 76, M 88, M 89, M 90, M 109, M 136, M 146), reprezentând 13,27 % din mormintele de înhumaţie. Toate mormintele au fost deranjate din vechime, ceea ce face imposibilă orice încercare de a vorbi despre locul în care s-au aflat în momentul înhumării. Materialele care au stat la baza obținerii cataramelor a fost bronzul (M 25, M 48, M 74, M 76, M 88, M 89) în 6,12 % din cazuri şi fierul (M 24, M 53, M 72, M 90, M 109, M 136, M 146) în 7,14 %. Accesorii vestimentare au fost descoperite, însă, şi în mormintele de incineraţie, o parte din ele fiind fragmentare şi cu urme evidente ale trecerii prin foc. Asemenea artefacte provin din 10 morminte (M 3, M 7, M 43, M 55, M 57, M 58, M 73, M 77, M 102, M 145), din care 7 fac parte din categoria celor în groapă cu capac, iar trei din categoria de înmormântare în urnă cu capac (M 7, M 57, M 145). Din cele 54 de morminte de incineraţie, 18,52 % au beneficiat de un asemenea inventar. În 6 din mormintele de incineraţie (M 7, M 57, M 73, M 77, M 102, M 145) au fost descoperite doar fibule. În cazul mormintelor cu urnă şi capac, aceste piese au fost depuse în interiorul urnelor, iar în cazul mormintelor în groapă cu capac fibulele erau în amestec cu resturile rezultate în urma cremaţiei, precum şi cu fragmente ceramice, sau alte obiecte de inventar. Fibulele au fost realizate, unele din fier (M 7), dar marea majoritate din bronz. Într-un singur mormânt (M 3), în groapă cu capac, au fost descoperite o fibulă şi două catarame, toate de bronz, fiind depuse pe fundul gropii. În ceea ce priveşte mormintele de incineraţie există, de asemenea, 3 situaţii în care accesoriile vestimentare se rezumă doar la catarame (M 43, M 55, M 58), toate de bronz, provenind din morminte în groapă cu capac. Situaţia este, în mare măsură, schimbată în necropola de la Pogoneşti, acolo unde au fost recuperate foarte puţine accesorii vestimentare. Doar 6 morminte (M 2, M 4, M 14, M 25, M 33, M 41), toate de înhumaţie, au avut în inventar asemenea artefacte, reprezentând 10,34 % din totalul mormintelor din necropolă. Din totalul acestor morminte, 4 au fost deranjate din vechime şi 2 nederanjate (M 33, M 41). În privinţa categoriei de artefacte, în 2 morminte au fost descoperite fibule (M 25 şi M 33), una aflându-se pe fundul gropii, cea din primul mormânt, iar în cel de-al doilea se aflau 2 fibule de bronz, nepereche, depuse pe cei doi omoplaţi. În schimb, în celelalte 4 morminte, din care trei deranjate şi unul nederanjat (M 41), au fost descoperite doar catarame, de bronz în M 2 şi de fier în M 4 şi M 41, unde se aflau două piese. În continuare, în cadrul acestui capitol ne vom opri asupra accesoriilor vestimentare descoperite în necropola de la Polocin. În 16 (M 1, M 8, M 9, M 14, M 23, M 24, M 27, M 33, 228

M 40, M 41, M 43, M 50, M 59, M 64, M 67, M 69) din cele 79 de morminte ale necropolei au fost descoperite asemenea artefacte, ceea ce reprezintă 20,27 % din totalul mormintelor. 15 din cele 16 morminte au fost de înhumaţie şi doar unul de incineraţie (M 59). Foarte interesant este de remarcat faptul că 14 din cele 15 morminte de înhumaţie au fost nederanjate şi doar unul (M 14 - copil) a fost deranjat din vechime. Marea lor majoritate sunt morminte de adulţi, cu excepţia M 1 şi M 50 care au aparţinut unor copii-adolescenţi, iar M 33 unui copil. În 11 din mormintele de înhumație, cu accesorii vestimentare, au fost recuperate doar fibule, toate de bronz (11,22 %). Din aceste morminte, în 5 dintre ele s-au aflat câte două fibule, în unele pereche, cum a fost cazul în M 24, M 40, M 50, în altele, nepereche, M 67 şi M 69. Şi în această necropolă sunt semnalate câteva morminte în care, alături de fibule, au existat şi catarame. Este vorba de 3 morminte de înhumaţie, din care două nederanjate (M 33 – copil, M 43 – adult şi unul deranjat, M 14, – copil). Mormintele din această categorie reprezintă 3,06 % din totalul înhumaţilor. În ceea ce priveşte mormintele nederanjate, din M 33 provin două fibule nepereche, aşezate pe cei doi omoplaţi, şi două catarame de bronz (este vorba de o cataramă şi un spin de cataramă), ambele aflate în zona toracelui, iar din M 43 provine o fibulă, care se afla între picioare, aproape de oasele bazinului, şi două catarame diferite, din care una descoperită aproape de talpa piciorului stâng, iar cea de-a doua în zona abdomenului. Cel de-al treilea mormânt, cu ambele categorii de accesorii, a fost M 14, deranjat din vechime, din care provin două fibule pereche şi o cataramă. Toate aceste piese au fost recuperate de pe fundul gropii. Din rândul mormintelor de înhumaţie cu accesorii vestimentare în inventar, face parte şi M 9, din care provine o cataramă de fier aflată în zona abdomenului. Din cele 23 de morminte de incineraţie, într-un singur mormânt au fost descoperite accesorii vestimentare. Este vorba de M 59, incinerat în urnă fără capac. Mormintele cu acest tip de inventar reprezintă 4,35 % din totalul mormintelor de incineraţie. Din mormânt a provenit o fibulă de bronz, depusă în afara urnei, la baza acesteia şi o cataramă, de asemenea de bronz, aflată pe fundul gropii. Încercând să realizăm câteva comparaţii cu situaţiile întâlnite în cele trei necropole putem constata următoarele: accesorii vestimentare au fost descoperite în toate cele trei necropole, în număr diferit, apropiate fiind situaţiile din necropolele de la Bogdăneşti cu cea de la Polocin şi diferite, într-o bună măsură, de necropola de la Pogoneşti. Diferenţe există şi în privinţa categoriilor de morminte în care s-au găsit asemenea artefacte. În necropolele de la Bogdăneşti, într-un procent de 18,52 %, în cea de la Polocin, în procent de 4,35 %, sunt prezente morminte de incineraţie cu un asemenea inventar, în schimb, la Pogoneşti, accesorii vestimentare nu au fost descoperite în niciunul din mormintele de incineraţie. Accesoriile vestimentare au fost descoperite, atât la Bogdăneşti, cât şi la Polocin, sub trei forme, respectiv numai fibule, numai catarame sau şi fibule, şi catarame. În schimb, la Pogoneşti, nu a existat niciun mormânt în care să fi fost descoperite asociate ambele categorii de accesorii. În privinţa prezenţei numai a fibulelor în morminte, între necropolele de la Bogdăneşti şi Polocin există o mare apropiere, care, de altfel, se repetă şi în ceea ce priveşte prezenţa în morminte a ambelor categorii de accesorii vestimentare. Foarte interesante sunt informaţiile legate de tipul mormintelor de înhumaţie. Dacă în necropola de la Bogdăneşti marea majoritate a mormintelor au fost deranjate, în cea de la Polocin cea mai mare parte au fost nederanjate. Dacă din necropolele de la Bogdăneşti şi Pogoneşti informaţiile legate de locul în care au fost depuse aceste artefacte sunt extrem de sărace, la Polocin datele culese sunt mai bogate. În necropola de la Bogdăneşti, s-a constatat că în ambele morminte nederanjate în care s-au aflat fibule, pereche sau nepereche, acestea au fost depuse pe cei doi omoplaţi, situaţie care s-a repetat şi în cazul M 33 de la Pogoneşti. În necropola de la Polocin, având în vedere numărul mai mare de morminte nederanjate, observaţiile au putut fi mai cuprinzătoare. Astfel, au fost semnalate câteva morminte în care fibule pereche sau nepereche au fost aşezate pe omoplaţi, dar şi fibule descoperite între picioarele celui decedat, sau deasupra scheletului. 229

Tabelul nr. 26. Bogdănești, Pogonești, Polocin. Accesorii vestimentare. Bogdănești Mormântul 3i 7i 8î 12 î 18 î 24 î 25 î 31 î 39 î 43 i 46 î 48 î 53 î 55 i 57 i 58 i 64 î 72 î 73 i 74 î 76 î 77 i 85 î 88 î 89 î 90 î 91 i 102 i 108 î 109 î 110 î 113 î 123 î 125 î 136 î 139 î 145 i 146 î

Fibulă stânga

Fibule

Catarame 1 1 1 1 1

Fibulă dreapta

2 1 1 1 1

1 1

2 1 1 1 1 1 1 1 1 1

1 1

1 1 2 1 1 1 1 1

1 1 1

1 1 1 1 1 1 1 1 1

230

1

Fibulă bazin/torace

Pogonești Mormântul

Fibulă stânga

Fibule

Catarame

2î 4î

Fibulă dreapta

1 1 1 (Nu s-a păstrat)

14 î 1 (Desc. pe fundul gropii)

25 î 33 î 41 î

1

1 2 Polocin

Mormântul

1 Fibulă stânga

1î 8î 9î 14 î 23 î 24 î 27 î 33 î 40 î 41 î

1

2 Fibule

Catarame

2

1 1

1 Fibulă dreapta

1 Fibulă bazin/torace

1

1 1

1 1 1 x

2

1 x

1 (deasupra scheletului)

43 î

2

50 î 59 i 64 î

1

67 î 69 î S 17

1 1

1 (între picioare) 1

1

1 1 (sub cotul mâinii drepte) 1 1

1

În cele trei necropole există, însă, şi morminte în care, din categoria accesoriilor vestimentare, au fost semnalate doar catarame, de bronz sau fier. În necropola de la Bogdăneşti, în 13,27 % din mormintele de înhumaţie au existat asemenea piese. Din nefericire, date referitoare la locul în care au fost depuse nu pot fi oferite deoarece toate mormintele au fost deranjate din vechime, situația repetându-se și în necropola de la Pogoneşti. La Polocin, doar într-un singur mormânt s-a constatat prezența unei catarame depusă în zona abdomenului. Printre mormintele cu asemenea artefacte am mai amintit categoria acelora care au avut în inventar atât fibule, cât şi catarame. În necropola de la Pogoneşti nu a fost semnalată nicio asemenea situaţie, în timp ce la Bogdăneşti în 6,12 % din mormintele de înhumaţie, iar la Polocin în 3,06 din aceeaşi categorie de morminte. Şi într-un caz şi în celălalt, acolo unde avem de-a face cu morminte nederanjate, fibulele au fost depuse pe omoplaţi sau între 231

picioare, iar cataramele în zona abdomenului sau la picioare. În două din cele trei necropole, respectiv la Bogdăneşti şi Polocin, au fost descoperite şi câteva morminte de incineraţie care au avut în inventar accesorii vestimentare. La Bogdăneşti, într-un procent de 18,52 %, iar la Polocin doar în 4,35 %. Şi în cazul acestei categorii de morminte întâlnim situaţii în care avem doar fibule, sau doar catarame, precum şi cazuri în care cele două tipuri de artefacte se găsesc împreună. Unele dintre aceste artefacte au urme de ardere, fiind descoperite fie pe fundul gropilor, în amestec cu resturi de oase incinerate și alte obiecte de inventar, inclusiv fragmente ceramice, fie în urnele cinerare sau în afara lor. Încercând să ne raportăm la situațiile întâlnite în alte necropole, aparținând aceleiași culturi, am constatat că, în necropola de la Mihălășeni, în 29,23 % din morminte au existat asemenea artefacte, acestea provenind, în mare parte, din cele 429 de morminte de înhumație. Referitor la poziția lor în raport cu scheletul, s-a constatat că marea majoritate a fibulelor au fost depuse pe unul sau pe ambii umeri, pe torace sau pe oasele bazinului. Și în această necropolă, în cazul mormintelor nederanjate, cu două fibule în inventar, s-a constatat că au existat situații în care fibulele au fost pereche și destul de multe în care acestea au fost nepereche (Șovan 2005, p. 203-204). Încercând să ne raportăm la necropola de la Bârlad– Valea Seacă, constatăm că 78 din cele 117 fibule provin din mormintele de înhumație, adică 66,66 %, iar din cele de incinerație doar 19,66 %. Și în cadrul acestei necropole poziționarea în raport cu scheletul este, în general, similară cu situațiile întâlnite în alte necropole. Lucrurile nu sunt diferite nici în ceea ce privește numărul lor în morminte, respectiv una sau două, perechi sau diferite tipologic (Palade 2004, p. 215-216). În necropola de la Săbăoani au fost descoperite doar 14 fibule în 10 morminte de înhumație, reprezentând 9,8 % din totalul mormintelor. Ca și în alte situri, aceste artefacte au fost depuse câte una, iar uneori chiar două într-un mormânt, aflându-se în zona pieptului, a abdomenului sau chiar a gâtului. Acolo unde în morminte au fost descoperite câte două fibule, acestea s-au aflat pe cei doi omoplați (Ursachi 2010, p. 128). În urma săpăturilor arheologice din necropola de la Lețcani, au fost descoperite 17 fibule, 15 provenind din 10 morminte nederanjate. Autoarea cercetării a constatat că acestea au fost prinse pe piept, mai sus sau mai jos, simetric, de o parte și de alta când erau două și întodeauna pe partea stângă când era una singură (Bloșiu 1975, p. 211). La est de Prut în necropola de la Budești, au fost descoperite fibule în 31 de morminte, ceea ce înseamnă că în 8,33 % din totalul mormintelor au existat asemenea artefacte. Din totalul fibulelor, 22 provin din morminte de înhumație și 9 de incinerație. Ca și în alte necropole, pentru prinderea îmbrăcămintei se foloseau una sau două asemenea obiecte. Câte două fibule, perechi sau neperechi, au fost descoperite în 5 morminte de înhumație și 2 de incinerație. Acolo unde au fost făcute observații legate de poziția lor, în majoritatea cazurilor, acestea s-au aflat pe unul din umeri, atunci când în mormânt se afla o singură piesă, sau pe ambii, în cazul existenței a două piese. Au fost, însă, situații în care fibulele au fost descoperite în zona bazinului sau chiar în zona craniului (Vornic 2006, p. 179-180). În ceea ce privește prezența cataramelor în mormintele din necropola de la Budești, constatăm că referirile la poziția acestora în raport cu scheletul sunt extrem de puține, doar într-o singură situație s-a remarcat că aceasta se afla în zona abdomenului. Asemenea artefacte au fost descoperite în 13 morminte (7 de incinerație și 6 de înhumație), ceea ce reprezintă 3,49 % din totalul mormintelor necropolei. Din cele 13 morminte, doar 2 au fost nederanjate, în consecință, informațiile legate de poziția lor în raport cu scheletul sunt extrem de sărace. În necropola de la Săbăoani, catarame au fost descoperite doar în 8 morminte, toate de înhumație. Este vorba de 11 piese. Se constată astfel, că în 7,84 % din mormintele din necropolă au existat asemenea artefacte. În general, în morminte s-a descoperit câte o singură piesă, dar există și unele excepții, respectiv două morminte cu câte două catarame. Referitor la poziția lor, acestea s-au aflat în zona umerilor, a pieptului sau chiar pe bazin (Ursachi 2010, p. 232

131). La Lețcani, în necropola de secol IV d.Chr., au fost descoperite 14 catarame în 11 morminte. Practic, în 22,92 % din mormintele din necropolă au existat asemenea artefacte. Acestea au fost recuperate de pe bazin sau de la picioare, obicei legat de portul unui anumit gen de încălțăminte care necesita folosirea acestor accesorii. În necropola de la Mihălășeni au fost descoperite în morminte 65 de catarame de bronz, argint sau fier, ceea ce înseamnă că în 12,5 % din totalul mormintelor au fost prezente asemenea artefacte. Acolo unde a fost vorba de morminte nederanjate, s-a constatat că acestea au fost depuse pe bazin, deasupra craniului, în zona femururilor, în apropierea mâinilor sau chiar în gura unui înhumat (Șovan 2005, p. 205). Este ușor de observat că a existat o mare diversitate în ceea ce privește poziția acestor artefacte în raport cu scheletul. Sigur, unul dintre motive ar putea fi legat de numărul mai mare de morminte, dar posibil să existe însă și alte explicații, cum ar fi influențe mai puternice exercitate de anumite populații aflate în zonă. Din cele 547 de morminte din necropola de la Bârlad–Valea Seacă provin 81 de catarame, ceea ce înseamnă că în 14,80 % din acestea s-au găsit asemenea artefacte. În privința locului în care au fost depuse aceste artefacte, autorul nu face referiri, în consecință nu putem face aprecieri asupra acestui subiect. Încercând să conchidem, putem spune că, în ceea ce privește accesoriile vestimentare, există similitudini între situațiile întâlnite în necropolele din cadrul culturii Sântana de MureșČernjachov, pornind de la numărul lor până la poziția în morminte.

B. OBIECTE DE PODOABĂ Din punct de vedere numeric, după recipientele din lut, cele mai numeroase sunt obiectele de podoabă, acestea ocupând un loc important în inventarul mormintelor, indiferent dacă au fost de incinerație sau de înhumație. În necropola de la Bogdănești, în cele 152 de morminte de înhumație și incinerație au fost descoperite nu mai puțin de 268 de piese care se încadrează în categoria obiectelor de podoabă și a pandantivelor. Din totalul acestora, mărgelele reprezintă categoria cea mai numeroasă, cu 245 de bucăți. 154 sunt mărgele de sticlă, împărțite în nu mai puțin de 12 tipuri. Această categorie de mărgele provine din 23 de morminte, din care 4 de incinerație (M 2, M 32, M 34, M 77), însumând 10 piese, și 19 de înhumație (M 5, M 8, M 11, M 12, M 18, M 23, M 24, M 25, M 26, M 39, M 40, M 48, M 75, M 82, M 85, M 65, M 105, M 108, M 110), însumând 144 de piese. Din totalul mormintelor din necropolă, în 15,13 % din acestea au existat asemenea artefacte. Pe categorii de înmormântări, din cele 98 de morminte de înhumație în 19 au fost descoperite asemenea artefacte, această prezență reprezentând 19,35 % din totalul mormintelor, iar în mormintele de incinerație acestea reprezintă doar 7,41 %. Posibil ca numărul mărgelelor din mormintele de incinerație să fi fost mai mare, dar, în urma arderii și a colectării de la rug, o bună parte dintre ele s-au pierdut. În componența colierelor descoperite în morminte, dar și disparat, alături de mărgele de sticlă au existat și mărgele din alte materiale, cum ar fi: de cornalină, corali, calcar sau chiar lut. Mărgele de cornalină, în număr de 56 de bucăți, au fost descoperite în 15 morminte, respectiv în 9,86 % din mormintele din întreaga necropolă. Din totalul acestora, 8 au fost de incinerație (M 6, M 22, M 32, M 34, M 49, M 50, M 58, M 77), însumând 31 de piese, reprezentând 14,81 % din totalul acestei categorii de morminte, iar 7 morminte au fost de înhumație (M 5, M 8, M 26, M 31, M 64, M 85, M 105), însumând 25 de piese și reprezentând 7,14 % din totalul mormintelor de înhumație. Mărgelele de coral reprezintă o altă categorie de obiecte de podoabă, din această categorie face parte însă o singură piesă care a fost descoperită în M 6 de înhumație, ceea ce face ca acest gen de piese să fie întâlnit în doar 1,02 % din totalul mormintelor din această categorie. 233

Într-un număr ceva mai mare sunt mărgelele din calcar, descoperite, în exclusivitate, în morminte de înhumație. Este vorba de 6 morminte (M 18, M 24, M 39, M 40, M 82, M 85), de unde provin 31 de bucăți, ceea ce înseamnă că se întâlnesc în 6,12 % din mormintele de înhumație. La tipurile de mărgele prezentate se mai adaugă și mărgelele de lut, din această categorie făcând parte o singură piesă, care a fost descoperită în M 25 de înhumație, reprezentând doar 1,02 % din totalul mormintelor din această categorie. Din categoria obiectelor de podoabă fac parte și verigile de bronz în număr de 6, descoperite în mormintele de înhumație (M 64 – 2 piese și M 134), precum și în mormintele de incinerație (M 34, M 55, M 77). Aceste artefacte au avut diverse destinații. Dacă verigile din M 34 și M 77 au fost folosite, posibil, pentru agățarea unor pandantive, cele din M 64 au avut o cu totul altă destinație. Veriga din M 55 este posibil să fi provenit de la o catarmă, în timp ce, pentru mica piesă din M 134, este greu de stabilit care a fost destinația. În ceea ce privește prezența lor la nivelul întregii necropole, aceste artefacte s-au aflat în 3,29 % din mormintele din necropolă, mormintele de înhumație cu un asemenea inventar reprezentând 3,09 %, iar cele de incinerație 5,55 %. O piesă unică este medalionul din M 125, de înhumație, deranjat, piesă care a rezultat în urma transformării unei monede de argint, din vremea împăratului Constanțius II, prin aplicarea unei urechiușe de agățare. Nici în acest caz nu se pot face aprecieri legate de locul în care s-a aflat în momentul înhumării cadavrului. În categoria obiectelor de podoabă ar mai putea fi incluse pandantivul rozetă din M 24 de înhumație, deranjat, precum și cele două discuri din bronz, unul provenit din M 7 de incinerație, iar celălalt din M 64, deranjat, de asemenea, din vechime. Aceste discuri este posibil să fi reprezentat capacul unor cutii pentru păstrat amulete. Interesant de remarcat, în categoria obiectelor de podoabă, este și piesa din M 134 de înhumație, deranjat din vechime. Este vorba de un pandantiv lunulă, fragmentar. Este singura piesă de acest gen din întreaga necropolă. Pandantivele lunulă sunt destul de puține la nivelul tuturor necropolelor cercetate pe teritoriul României, aparținând culturii Sântana de MureșČernjachov. În necropola de la Bogdănești, alături de coliere, mărgele disparate și alte obiecte de podoabă au mai fost descoperite pandantivele din scoici marine, Murex și Cypraea. Scoici din prima familie provin din mormintele de înhumație (M 24, M 103, M 108), toate deranjate, iar din cea de-a doua din mormintele (M 12, M 20 și M 24), două dintre ele deranjate din vechime, iar un pandantiv a fost descoperit într-un mormânt de incinerație în urnă (M 20). Având în vedere această situație, nu pot fi făcute aprecieri referitoare la locul în care aceste au fost depuse în momentul înhumării. Într-un singur caz, în M 24, se aflau două asemenea artefacte, câte unul din fiecare tip. Din punct de vedere statistic putem constata că asemenea artefacte au fost prezente în 3,94 % din mormintele necropolei, iar în ceea ce privește prezența în mormintele de înhumație, acestea se regăsesc în 5,10 % din mormintele din această categorie. Dacă ne referim la piesele descoperite în morminte de incinerație, procentul este și mai mic, respectiv de doar 1,85 %. Pandantivele prismatice reprezintă o altă categorie de obiecte de podoabă. În necropola de la Bogdănești-Fălciu au fost descoperite doar două piese, în M 24 de înhumație, deranjat din vechime. În acest mormânt au mai fost descoperite și alte obiecte de podoabă, respectiv mărgele și pandantive din scoici marine. Nici în această situație nu pot fi făcute aprecieri legate de locul în care au fost depuse în momentul înhumării cadavrului. O categorie destul de bine reprezentată, cel puțin din punct de vedere numeric, este a pandantivelor căldărușă, de fier. De cele mai multe ori, ele se află într-un proces avansat de oxidare. Asemenea artefacte au fost recuperate din 4 morminte, din care 3, de înhumație, deranjate din vechime (M 64, M 110, M 124), și unul de incinerație, în groapă (M 34). 234

Acest gen de pandantive a fost prezent în 2,63 % din mormintele necropolei. Pe categorii de înmormântări, respectiv în ceea ce privește mormintele de înhumație, ele sunt prezente în 3,06% din morminte, iar în ceea ce privește incinerații, doar în 1,85 % din morminte. În total, avem de-a face cu 14 asemenea pandantive, din care 11 provin din morminte de incinerație, iar diferența, din cele 3 morminte de înhumație. Privitor la poziția lor în morminte, nu se pot face, nici în acest caz, aprecieri ca urmare a faptului că toate mormintele au fost deranjate. În concluzie, se poate observa că, din categoria obiectelor de podoabă recuperate din necropola de la Bogdănești, cele mai numeroase sunt mărgelele, fie disparate, fie înglobate în coliere, lucru, de altfel, întâlnit în toate necropolele aparținând acestei perioade istorice. Privitor la locul și starea în care s-au aflat aceste artefacte menționăm faptul că în cazul mormintelor de incinerație mărgelele au avut, în toate cazurile menționate, urme de ardere, ceea ce denotă că s-au aflat asupra cadavrului în momentul incinerării acestuia. În ceea ce privește mormintele de înhumație, artefacte de acest gen au fost descoperite în jurul gâtului sub forma unor coliere constituite, de multe ori, din amestecul a mai multor categorii de mărgele. Sigur, constatarea este valabilă pentru mormintele nederanjate, în schimb, pentru cele deranjate asemenea aprecieri sunt imposibil de făcut. Celelalte artefacte, care fac parte din categoria obiectelor de podoabă, sunt în număr destul de mic. Din nefericire, datorită faptului că foarte multe din mormintele de înhumație au fost deranjate din vechime, informații legate de locul acestora în momentul înhumării sunt imposibil de cunoscut. S-a putut, de asemenea, constata că, de multe ori, obiectele de podoabă, respectiv mărgele, coliere, s-au aflat asociate cu pandantive scoică, căldărușă, verigi sau alte artefacte. Având în vedere aceste asocieri, deși mormintele din necropolă nu au fost în integralitate studiate din punct de vedere antropologic, putem presupune că, în aceste cazuri, avem de-a face cu morminte de femei. S-a constatat, de asemenea, că și în mormintele de incinerație apar asemenea obiecte, fiind, însă, mult mai puține, iar de multe ori cu urme ale trecerii prin focul rugului. Rămânând în sfera obiceiurilor de port, se impune o scurtă prezentare a obiectelor de podoabă descoperite în necropola de la Pogonești. Remarcăm faptul că obiectele care se încadrează în această categorie sunt extrem de puține, în comparație cu cele găsite în necropola avută în atenție anterior. Practic, în cele 58 de morminte au fost descoperite doar 6 mărgele, din care 5 au constituit un colier. Este vorba de mărgele de sticlă aflate într-un mormânt deranjat de la brâu în sus (M 57). Colierul a fost descoperit între picioare, mai jos de genunchiul piciorului stâng. Cealaltă mărgică de sticlă provine din mormântul 49 de înhumație, deranjat din vechime. Acest lucru ne permite să constatăm că asemenea artefacte sunt prezente în doar 3,45 % din mormintele din întreaga necropolă. La cele câteva mărgele se mai adaugă, în M 57, de înhumație, în apropierea colierului mai sus prezentat, un pandantiv din scoică Cypraea. De remarcat este faptul că în mormintele de incinerație nu au fost descoperite piese care ar mai putea fi încadrate în categoria obiectelor de podoabă. Este ușor de constatat sărăcia în ceea ce privește prezența obiectelor de podoabă și a pandantivelor în inventarul mormintelor. Singurul lucru interesant pe care, totuși, îl aflăm, este legat de locul în care s-a aflat colierul. Posibil să fie vorba de o ținută la care mărgelele au fost cusute în partea de jos, respectiv în zona picioarelor. Lucrurile stau diferit în necropola de la Polocin, unde numărul artefactelor, care se încadrează în categoria obiectelor de podoabă, sunt mai numeroase și mai diverse. Categoria de piese cel mai bine reprezentată o reprezintă mărgelele, o bună parte constituite în coliere. În cele 79 de mormintele din necropolă, de înhumație sau de incinerație, au fost descoperite 272 de mărgele de sticlă, cornalină, chihlimbar și calcar. Mărgelele, cuprinse în 11 coliere sau dispersate, provin din 12 morminte, ceea ce reprezintă 15,19 % din totalul mormintelor din necropolă. 235

Cele mai numeroase sunt mărgelele de sticlă, într-o mare varietate de forme și tipologii. În 11 din cele 12 morminte cu asemenea obiecte de inventar, au fost descoperite mărgele din sticlă (M 14, M 17, M 24, M 40, M 50, M 53, M 56, M 67, M 70, M 75, M 77). De menționat este faptul că acestea au fost recuperate, în exclusivitate, din morminte de înhumație, cele mai multe nederanjate, apaținând unor categorii de vârstă diferite, de la copii până la adulți. Dacă încercăm să ne raportăm doar la mormintele de înhumație, asemenea artefacte le regăsim în 21,43 % din acestea. Acolo unde mormintele au fost nederanjate, în toate situațiile, colierele s-au aflat în zona gâtului. Chiar și în cazul M 53, deranjat, de copil, colierul s-a păstrat nederanjat într-o poziție în care se afla, posibil, craniul, înaintea răvășirii scheletului. Din colierele descoperite în morminte, alături de mărgele de sticlă au existat, după cum spuneam, și mărgele din alte materiale, cum ar fi de cornalină, chihlimbar, calcar. Mărgele de cornalină sunt în număr de 6, trei dintre ele provenind din mormintele M 40 și M 53, ceea ce înseamnă că au existat în doar 3,57 % din mormintele de înhumație. Din aceeași categorie fac parte și 3 piese recuperate de la nivelul solului. În necropola de la Polocin au fost descoperite și 5 mărgele din chihlimbar, în mormintele de înhumație nederanjate M 33 și M 50. În cazul colierului din primul mormânt, acesta a fost format, în exclusivitate, din mărgele de chihlimbar, respectiv 4 piese, în timp ce colierul din cel de-al doilea mormânt mai cuprindea și mărgele de sticlă. În ambele morminte, colierele au fost depuse în jurul gâtului. Această categorie de mărgele se regăsește în 3,57 % din mormintele de înhumație din necropolă. Într-un număr ceva mai mare, respectiv 14, sunt mărgelele din calcar descoperite în mormintele de înhumație (M 14, M 50, M 56), acest lucru făcând ca asemenea artefacte să fie prezente în 5,36 % din mormintele de înhumație și în 3,79 % din totalul mormintelor din întreaga necropolă O mărgică extrem de interesantă, care face parte din categoria obiectelor de podoabă, este cea cu chipuri umane intarsiate pe suprafața piesei. Aceasta a fost descoperită în mormântul de înhumație, deranjat, M 14. Asemenea piese sunt extrem de rare, în România existând doar două asemenea artefacte, iar în întreaga Europă cu puțin peste 20 de bucăți. La obiectele de podoabă enumerate mai trebuie adăugate și două verigi de bronz, care frecvent, au fost folosite la atârnarea pandantivelor, recuperate din mormintele de înhumație M 8 nederanjat și M 14 deranjat din vechime. Constatăm că asemenea piese au fost descoperite doar în 3,57 % din totalul mormintele de înhumație. Din categoria obiectelor de podoabă, în această necropolă au mai fost descoperite și trei pandantive din scoici marine, două din scoici Murex și unul din scoică Cypraea. Acestea provin din mormintele de înhumație M 13, M 14, respectiv M 33. În privința locului de depunere, trebuie spus că pandantivul Murex, din M 13, s-a aflat la câțiva centimetri deasupra craniului, iar cel din M 33, în dreptul genunchiului piciorului drept. În privința ghiocului din M 14, nu se pot oferi informații, având în vedere că mormântul a fost deranjat din vechime. Aceste artefacte s-au aflat într-un procent de doar 5,37 % din mormintele de înhumație și de 3,79%, dacă ne raportăm la toate mormintele din necropolă. Merită menționat, în acest context, și pandantivul căldărușă descoperit în mormântul de înhumație M 33. Este singura piesă de acest gen descoperită în întreaga necropolă, ceea ce face ca prezența ei să fie aproape nesemnificativă din punct de vedere statistic. A fost semnalată în doar 1,16 % din totalul mormintelor din necropolă, iar raportat la cele de înhumație, în 1,79 % din morminte. Este ușor de sesizat că, în această ultimă necropolă, numărul obiectelor de podoabă este semnificativ mai mare decât în necropola de la Pogonești. De remarcat este, totuși, numărul mic al categoriilor de piese, mai puțin divers decât în necropola de la Bogdănești. Lucru important este că mormintele cu asemenea inventar au fost, în cea mai mare parte, nederanjate, 236

astfel că informațiile legate de locul depunerii lor în momentul îngropării nu se modifică. Încercând să ne raportăm la situațiile întâlnite în alte necropole din epocă putem constata că prezența acestui gen de artefacte în mormintele din necropola de la Mihălășeni este mult mai mare, detașându-se, însă, și printr-o mare diversitate. Categoria cea mai bine reprezentată, la fel ca și în necropolele de la Bogdănești și Polocin, este cea a mărgelelor, care se detașează printr-o și mai mare diversitate. Este vorba de mărgele din sticlă, carneol, chihlimbar, calcar, piatră, cochilii de scoică, coral, lut, opal. În 67 din morminte, au fost descoperite asemenea artefacte, ceea ce reprezintă o prezență în 12,88% din totalul mormintelor necropolei. Și la Mihălășeni mărgelele s-au aflat sub forma unor coliere depuse, în mare majoritate, în jurul gâtului, dar și în zona antebrațului sau a genunchilor, ceea ce înseamnă că acestea erau cusute uneori pe haine, în diferite poziții (Șovan 2005, p. 210), situația întâlnită în această necropolă apropiindu-se destul de mult de ceea ce am constatat în necropolele de la Bogdănești și Polocin, fiind însă diferită de cea de la Pogonești. Raportându-ne la numărul mare de morminte, am putut constata că, cel puțin din punct de vedere cantitativ, și alte artefacte din aceiași sferă le găsim într-un număr mai mare. Spre exemplu, pandantivele căldărușă le regăsim în 11 morminte, respectiv în 2,11% din totalul mormintelor din necropolă, prezența acestui gen de artefacte apropiindu-se, cel puțin procentual, de situația întâlnită în necropola de la Bogdănești. O altă categorie de artefacte, pe care o întâlnim la Mihălășeni, este cea reprezentată de pandantive din scoici marine, pe care le regăsim în 14 morminte, respectiv în 2,69% din totalul mormintelor. Raportându-ne la necropolele noastre, constatăm că cel puțin din punct de vedere procentual situația este puțin diferită; astfel, la Bogdănești și Polocin, prezența acestor artefacte este mai mare, reprezentând 3,94, respectiv 3,74 din totalul mormintelor. Pandantivele prismatice, pe care le găsim doar la Bogdănești, într-un mormânt și în procent de 0,65%, le regăsim la Mihălășeni, în 7 morminte și într-un procent de 1,35%, dacă ne raportăm la întreaga necropolă. În ceea ce privește necropola de secol IV d.Chr. de la Săbăoani, din 102 morminte foarte puține au avut în inventar obiecte de podoabă, categoria cea mai bine reprezentată fiind formată din mărgele de diferite forme și dimensiuni. În 10 morminte au fost descoperite asemenea artefacte, ceea ce însemnă doar 0,98% din totalul mormintelor din necropolă (Ursachi 2010, p. 135). Raportându-ne la necropolele noastre, mai ales la cele de la Bogdănești și Polocin, dar și la cea de la Mihălășeni, constatăm că, la acest capitol, necropola de la Săbăoani este mult mai săracă, apropiindu-se mai mult de cea de la Pogonești. Nici în ceea ce privește pandantive din scoici marine, lucrurile nu sunt diferite. Asemenea artefacte provin doar din două morminte, ceea ce înseamnă că în 1,96% din mormintele din întreaga necropolă întâlnim pandantive din scoici marine, situația aceasta fiind asemănătoare cu cea întâlnită în necropola de la Pogonești. Încercând să ne raportăm și la cea mai importantă necropolă cercetată pe teritoriul Republicii Moldova, constatăm, și în acest caz, că obiectele de podoabă sunt destul de diversificate, fiind formate din cercei, verigi de tâmplă, amulete, dar, mai ales, mărgele și pandantive. Și în cazul acestei necropole, categoria cea mai bine reprezentată este cea a mărgelelor, în 78 din cele 371 de morminte fiind întâlnite coliere sau mărgele disparate (Vornic 2006, p. 181), practic, peste 21% din mormintele necropolei beneficiind de această categorie de inventar. Din punct de vedere statistic, situația de la Budești este apropiată de cea de la Bogdănești, procentele fiind foarte apropiate. În privința poziției în care s-au aflat, în cazul mormintelor nederanjate, colierele au fost descoperite, în marea majoritate, în partea superioară a toracelui. Au existat câteva situații în care mărgelele au fost recuperate din zona bazinului sau a picioarelor. În categoria obiectelor de podoabă cu o oarecare prezență și în această necropolă 237

menționăm și 5 morminte cu pandantive căldărușă în inventar, practic, în 1,35% din morminte fiind prezente acest gen de artefacte. Din punct de vedere procentual, situația este mai apropiată de cea întâlnită în necropola de la Polocin. Într-un procent destul de ridicat sunt și pandantivele din scoici marine, prezente în nu mai puțin de 11 morminte, respectiv în 2,96% din mormintele necropolei. Prin numărul și procentul în care se găsesc, artefactele de acest gen sunt cele mai numeroase, dacă ne raportăm la cele mai importante necropole de secol IV d. Chr., din acest areal geografic. Comparând situațiile întâlnite în cele trei necropole, care fac obiectul acestei lucrări, cu cea constatată în trei din importantele necropole, din aceeași epocă istorică, putem afirma că și la capitolul obiecte de podoabă există mari asemănări. Exceptând necropola de la Pogonești, apropierile dintre situri sunt evidente.

238

VI. CRONOLOGIE Pornind de la prezentarea catalogului descoperirilor din cele trei necropole, care fac obiectul lucrării, continuând cu surprinderea tipologiilor specifice categoriilor de obiecte din inventarul fiecărui mormânt și încheind cu problematicile legate de riturile și ritualurile de înmormântare și obiceiurile de port, am încercat, acolo unde a fost posibil, să ne raportăm și la repere temporale. În cadrul descrierii principalelor categorii de obiecte de inventar, ne-am raportat frecvent la descoperiri similare care au fost încadrate în timp, cu o oarecare exactitate. Având în atenție inventarul recuperat din morminte, în primul rând, recipientele ceramice, dar și celelate categorii de piese, respectiv obiectele de vestimentație, de toaletă, recipientele de sticlă, precum și o serie de obiecte de podoabă, vom încerca să stabilim, în măsura în care va fi posibil, cronologia internă a celor trei necropole, raportându-ne la informațiile desprinse din studierea și a altor necropole. Tabelul nr. 28. Fibule. Fibule Tip/ Varianta 1a

Bogdăneşti

Pogoneşti

Polocin

1

1

2

1

4

1b 1

1c

2

2 1

1d 1e 2a 2

2b 2c 2d

2 2

5 1

4c 4d

1 (1a/I) 2 (1a/I)

2

1 1 2

239

1 (1c/III) 1 (1c/III)

2 (2a; 3a/I) 2 (2b; 3b/II)

1

4a 4b

2 (1c/III)

1 1

Târgșor Tip/ Faza 1(1c/III)

1

2

3 4

1

Mihălășeni Tip/Faza

2 (4a/III)

1 (1b/II)

De la bun început trebuie să remarcăm faptul că este extrem de dificilă suprinderea cronologiei fiecăreia din cele trei necropole, ca urmare a faptului că dimensiunile acestora sunt destul de reduse. Fiecare din necropole a avut de suferit de pe urma intervențiilor umane sau a fenomenelor naturale, o bună parte din informația care ne-ar fi putut fi utilă pierzându-se. În condițiile în care întocmirea unei diagrame combinatorii a fost imposibil de realizat, vom apela la o altă metodă de stabilire a unor repere cronologice, respectiv la cea comparativă. În ultimii ani s-au făcut progrese semnificative în ceea ce privește încadrarea în timp a câtorva din principalele necropole de secol IV d.Chr., cercetate în spațiul de la est și sud de Carpați. În acest sens, pentru că la două din necropolele din acest areal, respectiv cele de la Mihălășeni (Șovan 2005, p. 185-190) și Târgșor (Ioniță 1984-1985, p. 295-351), s-au realizat încadrări cronologice bazate pe utilizarea unor metode moderne, cu un grad de precizie ridicat, vom căuta să raportăm inventarul recuperat din cele trei necropole la inventarul determinat cronologic din cele două necropole menționate. De asemenea, vom face scurte trimiteri și la o a treia necropolă, bine încadrată, inclusiv sub aspect cronologic, respectiv cea de la Budești. În încercarea de a obține informații referitoare la încadrarea în timp a celor trei necropole, vom porni de la observațiile făcute asupra fibulelor, categorie de obiecte cu repere temporale bine stabilite. Urmărind Tab. 28, putem observa, de la bun început, că doar o mică parte din fibulele descoperite în cele două necropole la care ne raportăm și-au găsit similitudini în cele trei necropole care fac obiectul lucrării. Pornind de la fibulele tip 1a pe care le regăsim în cele trei necropole, respectiv la Bogdănești (Pl. 100/1), Pogonești (Pl. 137A/1) și Polocin (Pl. 181/1, 2), constatăm că la Târgșor există o piesă similară (Pl. CXIII/1) încadrată în tipul 1c. Din punct de vedere cronologic, fibula este încadrată în faza a III-a de funcționare a necropolei. Acest tip de fibulă se pare că a avut o lungă circulație în timp, respectiv între anii 330 și 400 d.Chr. (Almgren 1923). În aceeași fază sunt încadrate și cele două fibule tip 1c de la Târgșor (Pl. LXXXIV/3; CXXX/1), pe care le regăsim în necropolele de la Pogonești (Pl. 133B/1) și Polocin (Pl. 166C/1; Pl. 170/1, 2; Pl. 180B/1) la tipul 1b. Un tip de fibulă, pe care îl întâlnim în necropolele de la Bogdănești (Pl. 92B/1; Pl. 101B/2) și Polocin (Pl. 231B/1; Pl. 235B/2), încadrat în modelul 1c, îl regăsim în tipul 1a din necropola de la Mihălășeni (Pl. 269A/1), în prima fază de funcționare a acesteia. Acest tip de fibulă se va generaliza în faza a II-a și continuă să apară și în următoarea fază (Șovan 2005, p. 185-186). O fibulă cu o circulaţie îndelungată este cea încadrată în tipul 1d, descoperită în necropola de la Polocin (Pl. 235B/1), frecventă în intervalul C2b-C3, respectiv sfârșitul secolului al III-lea și începutul secolului al IV-lea d.Chr. (Ioniță, 1992, p. 77-90). Piese similare provin și din necropolele de la Mihălășeni (Pl. 10/1; Pl. 170/1, 2), fiind încadrate în tipul 1a, din prima fază de funcționare a necropolei. O piesă similară a fost recuperată din necropola de la Târgșor, încadrată în tipul 1c (Pl. LXXIV/1) din faza a III-a de funcționare. Un alt tip de fibulă, care își găsește corespondență în necropola de la Târgșor în tipul 1c (Pl. CXXXI/8), din ultima fază de funcționare, este reprezentat de piesele recuperate din necropolele de la Bogdănești (Pl. 71/1) și Polocin (Pl. 206/1), încadrate în tipul 1e. Acest model a avut o circulaţie îndelungată pe o arie foarte vastă, găsindu-le atât în mediul Przeworsk (Kaczanowscki 1987, Pl. II, 1; VI, 4), al sarmaților iazigi (Vaday 1989, p. 86-87), în regiunea Tisei superioare (Kotigoroško, 1995, p. 156), dar și în nordul Mării Negre (Symonovič, 1955, fig. 6/2 şi Tichanova 1957, p. 184, fig. 9/3). În Transilvania, la limita de vest a manifestării culturii Sântana de Mureş, exemplarele datează de ,,la sfârşitul secolului al IV-lea şi începutul secolului al V-lea” (Tejral 1988, p. 225; Garam, Vaday 1990, p. 171). Se poate afirma că acest model începe să circule pe o întinsă arie încă din secolul III d.Chr. şi pe 240

întregul parcurs al secolului IV d.Chr. şi, posibil, chiar la începutul secolul următor. Fibule pe care le întâlnim la Bogdănești (Pl. 95B/1; Pl. 66/1), Pogonești (Pl.137A/2) și Polocin (Pl. 190B/2; Pl. 202/1, 2; Pl. 223/1; Pl. 251/2) încadrate în tipul 2a, le regăsim la Mihălășeni încadrate în tipurile 2a (Pl. 182A/1) și 3a (Pl. 216B/1), din prima fază de funcționare a necropolei. O categorie de fibule, cu o încadrare cronologică destul de bine stabilită, este cea pe care o regăsim în tipul 2b, prezentă doar în necropolele de la Bogdăneşti (Pl. 11/1; Pl. 21A/1) și Polocin (Pl. 228/1). Acest tip îl regăsim atât la Mihălășeni în tipurile 2b (Pl. 34/1), și 3b (Pl. 225A/1), din faza a II-a de funcționare, cât și în necropola de la Târgșor. În acest din urmă sit, o găsim repartizată în tipul 1b (Pl. XXXIII/3), din faza a II-a de funcționare. Urmărind obținerea unei încadrări mai exacte, putem afirma că acest model de fibulă a circulat ,,la sfârşitul secolului III şi în prima jumătate a secolului IV d.Chr.” (Ambroz, 1966, p. 63) sau circulația lor cuprinde intervalele C2 târziu şi C3a (Ioniţă, 1992, p. 82). Tipurile 2c și 2d nu își găsesc corespondențe în cele două necropole folosite drept reper, pentru obținerea unor posibile încadrări cronologice. Trebuie remarcat faptul că fibula tip 2d, descoperită într-un mormânt din necropola de la Bogdănești (Pl. 44B/1), a fost încadrată de specialiști ,,la sfârşitul secolului III şi în prima jumătate a secolului IV” (Ambroz, 1966, p. 63), sau în etapa a doua a culturii Sântana de Mureş-Černjachov, ce cuprinde intervalele C2 târziu şi C3a (Ioniţă, 1992, p. 82). În necropola de la Budești aceste fibule sunt încadrate în tipul 4b, apărând în partea de est a sectorului inițial de înmormântare, aparținând fazei I de funcționare (Vornic 2006, p. 240). O categorie de fibule pe care o întâlnim în necropolele de la Bogdănești (Pl. 18/1; Pl. 51C/1) și Polocin (Pl. 212/1, 2), încadrate în tipul 3, le regăsim la Mihălășeni în tipul 4a (Pl. 163B/1, 2; Pl. 263/1), din faza a III-a de funcționare. Această categorie de fibule este încadrată de specialiști ,,numai în mormintele mai târzii ale culturii Sântana” (Ioniţă 1966, p. 233) sau „în ultima treime a secolului al IV-lea şi la începutul secolului V” (Kazanski 1984, p. 8). Fibula de tip 4c, cu o răspândire și frecvență limitată, reprezentată doar printr-un exemplar descoperit în necropola de la Bogdănești (Pl. 77/1), este încadrată undeva la granița dintre etapele C2-C3 (Ioniță 1994-1995, p. 157, Abb. 3/2). Un alt tip de fibulă pe care îl întâlnim doar în necropola de la Bogdănești (Pl. 39/1, 2) este tipul 4d, în cazul căruia specialiștii propun o încadrare târzie, începând cu secolul al Vlea d.Chr., până către jumătatea acestuia (Dörrlamm 1986, p. 655, Abb. 76/ 1, 2, 3, 4, p. 671, Tabel 1/23). Rămânând în sfera accesoriilor vestimentare vom încerca, în cele ce urmează, să facem câteva corelații între cataramele descoperite (Tab. 29) în cele trei necropole cu piese similare provenite din cele două necropole stabilite drept reper. Cataramele ca și fibulele, de altfel, sunt artefacte care ne pot ajuta în încercarea de a realiza o încadrare cronologică a celor trei necropole. Şi în cazul acestor artefacte, cele mai multe provin din necropola de la Bogdăneşti, respectiv 25 de piese, la care se adaugă 7 din necropola de la Polocin şi 5 de la Pogoneşti. Cataramele, în funcție de o serie de particularități și caracteristici, au fost împărțite în mai multe tipuri. Din tabelul întocmit se poate observa prezența cataramelor de tip 1a, în necropola de la Bogdănești (Pl. 18/2) și Polocin (Pl. 191/3), cu o corespondență în tipul 4 (Pl. 226/2), din faza a II-a de la Mihălășeni. În această necropolă, acest tip de catarame, ca de altfel și cele de tip 6, continuă să fie folosite inclusiv în faza a III-a de funcționare.

241

Tabelul nr. 29. Catarame.

Tip/Variantă 1 2

3 4 5 6 7 Verigă

1a 1b 2a 2b 2c 2d

Bogdăneşti

Pogoneşti

Polocin

1 2 2 2 2 1

1

Mihălășeni Tip/faza

Târgșor Tip/faza

1 (4/II) 1 (2a/III)

1 1 1

1 (2a/III) 1 (1a/III) 3 (1a; (2) 1b/II)

1 2 2 4 2

3

1 (4/III); 2 (5/III)

1 (2a/II)

6 (5/III)

1(2/III)

1

În ceea ce privește cataramele tip de 1b, care apar în două exemplare la Bogdănești (Pl. 52B/1; Pl. 56/2), își găsesc corespondență în piesa din necropola de la Mihălășeni încadrată în tipul 2a (Pl. 244/3), din faza a III-a de funcționare. Cataramele de tip 2a de la Bogdănești (Pl. 45/1; Pl. 50B/2) şi Polocin (Pl. 223/2) nu au corespondențe la Mihălășeni. În schimb, o piesă similară a fost descoperită în necropola de la Târgșor, încadrată în tipul 2a (Pl. CXXVII/6), din faza a III-a. Situația este asemănătoare și în privința cataramelor de tip 2b, de asemenea, cu trei piese descoperite la Bogdănești (Pl. 26B/1; Pl. 75/1) și Polocin (Pl. 170/3) și cu o piesă provenită din necropola de la Târgșor, încadrată în tipul 1a (Pl. CXXIV/3), de asemenea, din faza a III-a. Mai bine reprezentate sunt cataramele de tip 2c, cu trei exemplare prezente în necropolele de la Bogdănești (Pl. 62B/1; Pl. 74/1) și Polocin (Pl. 206/2) și cu tot atâtea exemplare la Târgșor, încadrate, o piesă în tipul 1a (Pl. CIX/9) și alte două în 1b (Pl. CXXVI/6; Pl. CXXIX/7), toate din faza a II-a de funcționare a necropolei. În privința încadrării cronologice, puține lucruri se pot spune despre catarama de tip 2d (Pl. 6/2) și 4 (Pl. 64B/1; Pl. 42A/1) de la Bogdănești și catarama tip 3 de la Polocin (Pl. 206/3), pentru care nu am găsit piese similare în diagramele combinatorii privitoare la necropolele de la Mihălășeni și Târgșor. În schimb, cataramele tip 5 de la Bogdănești (Pl. 108/1; Pl. 115/1) își au corespondențe în cataramele tip 4 (Pl. 251B/1) și tip 5 (Pl. 36A/1, Pl. 183/2) de la Mihălășeni, din faza a III-a de funcționare a necropolei și catarama tip 2a (CXXVI/8), din faza a II-a de la Târgșor. În număr destul de mare sunt cataramele de tip 6 din necropolele de la Bogdănești (Pl. 24B/2; Pl. 61/1; Pl. 76B/1; Pl. 91B/1) și Pogonești (Pl. 123A/1; Pl. 142A/1, 2) cu piese similare în necropola de la Mihălășeni, unde 6 exemplare sunt încadrate în tipul 5 (Pl. 193B/1, 2; Pl. 227B/2; Pl. 229C/2; Pl. 242B/1; 272B/2), din faza a III-a, la care se mai adaugă un exemplar din necropola de la Târgșor, încadrat în tipul 2 (Pl. CXXX/11), din faza a III-a. Încercând să facem câteva aprecieri privitoare la încadrările cronologice ale accesoriilor vestimentare recuperate din mormintele celor trei necropole, comparându-le cu piese care provin din cele două necropole la care ne raportăm, putem concluziona că este destul de dificil să realizăm încadrări de ordin cronologic cu foarte multă precizie. În privința fibulelor, constatăm că, în necropolele de la Bogdănești și Polocin, găsim tipuri de fibule pe care le regăsim începând din primele faze de manifestare a culturii Sântana de MureșČernjachov, respectiv încă de la sfârșitul secolului III d.Chr. până în ultima treime a secolului 242

IV și, posibil, chiar începutul secolului V d.Chr. Privitor la necropola de la Pogonești, numărul extrem de mic de piese de acest gen face aproape imposibilă orice concluzie referitoare la datare, prin raportare la piese similare descoperite în necropolele stabilite drept reper. Doar o fibulă, respectiv cea de tip 2a își are corespondență în prima fază de funcționare a necropolei de la Mihălășeni. Acest lucru nu înseamnă, însă, că începuturile necropolei de la Pogonești se confundă cu începuturile marii necropole din partea de NE a Moldovei. Interesant este faptul că, în mare majoritate, fibulele din necropola de la Târgșor provin din etapa târzie de funcționare a acesteia, în timp ce mare parte din fibulele de la Mihălășeni, cu corespondențe în cele trei necropole, provin din faza de început a necropolei. În ceea ce privește cataramele, observăm că, în cele două necropole stabilite drept reper, nu există nicio cataramă din faza de început a necropolelor, în schimb, cele mai numeroase, atât la Mihălășeni, cât și la Târgșor, sunt din faza târzie de funcționare. În consecință, cataramele descoperite în cele trei necropole le putem raporta la perioade ceva mai târzii din evoluția culturii Sântana de Mureș-Černjachov. Interesant este, de asemenea, faptul că cele mai numeroase piese sunt cele de fier, care, în general, sunt încadrate către sfârșitul culturii. Deși, raportându-ne la accesoriile vestimentare descoperite în cele două necropole considerate reper, nu putem trage concluzii edificatoare în privința încadrăriilor cronologice a celor trei necropole, totuși, cu o oarecare doză de probabilitate, putem considera că cel puțin necropolele de la Bogdănești și Polocin au funcționat, probabil, în perioada de apogeu a culturii, undeva între anii 330-400 d.Chr. Tabelul nr. 30. Piepteni. Tip/ varianta 1

2

3 4

1a. 1b. 1c. 2a. 2b. 2c. 2d. 2e.

Bogdăneşti 1 2

1 1 2 3 1 1

Pogoneşti

Polocin

1

1 1 3 2 1

2 1

Mihălășeni Tip/faza

Târgșor Tip/ faza

4 (1b/II) 4 (1a/I); 2 (1b/II)

2 (1/II)

1(3a/I) 1 (3c2/I); 4 (3d/II) 2 (3e/II); 1 (3f/II) 2 (3e/II); 8 (3f/II); 5 (4/III) 1 (2/I)

3 (2/III)

Alături de accesoriile vestimentare, o categorie de inventar frecvent folosită pentru determinări cronologice este reprezentată de pieptenii din corn de cerb, care au avut o arie de răspândire apreciabilă, în spațiu și timp (Tab. 30). Deşi din cele trei necropole nu au fost recuperate foarte multe asemenea artefacte totuşi, mare parte din acestea au fost folosite în încercarea de stabilire a câtorva repere cronologice. Pornind de la primul tip de piepteni, întâlnit doar în necropola de la Bogdănești într-un singur exemplar (Pl. 48/1), respectiv tipul 1a, constatăm că patru piese similare au făcut subiectul diagramei combinatorii referitoare la necropola de la Mihălășeni. Cele patru piese au fost încadrate în tipul 1b (Pl. 104B/1; Pl. 128/3; Pl. 164/3; Pl. 170/3) și se regăsesc în faza a II-a de funcționare a necropolei. O categorie de piepteni, destul de bine încadrați din punct de vedere cronologic, este formată din pieptenii incluși în tipul 1b, prezenți în toate cele trei necropole, respectiv la Bogdănești (Pl. 11/3; Pl. 107B/4), Pogonești (Pl. 148/2) și Polocin (Pl. 201/1). Raportându-ne 243

la necropolele folosite drept reper, observăm că acest tip de artefacte le găsim la Mihălășeni încadrate în tipul 1a (Pl. 10/2; Pl. 12/3; Pl. 79/3; Pl. 155A/1), din faza I, la care se mai adaugă două piese încadrate în tipul 1b (Pl. 135/2; Pl. 214/2), încadrate în faza a II-a de funcționare a necropolei. Două exemplare similare provin din necropola de la Târgșor, făcând parte din tipul 1 (Pl. XCIV/10; Pl. XCV/9) (Ioniţă 1971, p. 15), din faza a II-a de funcționare. Din punct de vedere cronologic, pentru regiunile din centrul Germaniei se vorbește de o perioadă lungă de circulație, cuprinsă în intervalul 300-399 d.Chr. (Schmidt 1961, p. 141). J. Tejral consideră că pieptenii cu mânerul semicircular, de tip Thomas II, îşi fac apariţia în perioada de cristalizare a culturii Sântana de Mureş-Černjachov, în etapa C2, şi folosirea lor se prelungeşte inclusiv în etapa C3 (Tejral 1986, p. 181-183). G. F. Nikitina, pe baza observaţiilor făcute asupra materialelor descoperite în necropolele de la Maslova şi Privolnoe, este de părere că acest tip de piepteni a apărut în secolul al III-lea şi a circulat până către sfârşitul secolului IV d.Chr. (Nikitina 1969, p. 147-159). Tipurile de piepteni 1c și 2a, pe care le întâlnim doar în necropola de la Polocin, nu își găsesc corespondențe cu piese din diagramele combinatorii folosite pentru încadrările cronologice de la Mihălășeni și Târgșor. În schimb, tipul 2b, prezent în cele trei necropole, la Bogdănești (Pl. 110B/3), Pogonești (Pl. 124/1; Pl. 152/2) și Polocin (Pl. 167/3; Pl. 187/1), îl regăsim într-un exemplar din faza I de la Mihălășeni, făcând parte din tipul 3a (Pl. 150/2). Și tipul 2c, prezent în câte un exemplar la Bogdănești (Pl. 115/3) și Polocin (Pl. 183/3), este prezent la Mihălășeni în nu mai puțin de 5 exemplare, din care unul încadrat în tipul 3c2 (Pl. 29A/1) din faza I și restul în tipul 3d (Pl. 37B/1; Pl. 72B/1; Pl. 157A/2; PL. 217/2), din faza a II-a. Au fost recuperate trei asemenea exemplare și din necropola de la Târgșor, piese încadrate în tipul 2 (PL. LXXXV/2; CXXIII/6; Pl. CXXXI/10), din faza a III-a de folosință a necropolei. Acest gen de piese au fost încadrate, din punct de vedere cronologic, în a doua jumătate a perioadei imperiale târzii (Thomas 1960, p. 112, Abb. 60). Vom continua comparațiile cu caracter tipologic și cronologic cu pieptenii din corn de cerb tip 2d. Au fost descoperite trei exemplare în necropolele de la Bogdănești (Pl. 27A/2; Pl. 72/5) și Pogonești (Pl. 145A/1) și tot trei exemplare în necropola de la Mihălășeni, din faza a II-a. Două din piese se regăsesc în tipul 3e (Pl. 107A/3; Pl. 119/2) și unul în tipul 3f (Pl. 98/1). Din punct de vedere cronologic, acest tip de piepteni a fost încadrat în perioada de sfârșit a culturii Sântana de Mureş-Černjachov, la limita dintre etapele C3 cu D1 (Tejral 1986, p. 200). G. F. Nikitina este de părere că acest tip de piepteni a apărut mai timpuriu, în secolul al IVlea, şi a circulat până în secolul următor (Nikitina 1969, p. 147-159) Un alt tip de piepteni este 2e, prezent prin trei exemplare în necropola de la Bogdănești (Pl. 63/2; Pl. 74/4; Pl. 108/2), dar în foarte multe exemplare în necropola de la Mihălășeni, unde a fost încadrat în tipurile 3e (Pl. 137A/2), 3f (Pl. 27B/1; Pl. 32A/2; Pl. 37A/1; Pl. 62/1; Pl. 82/2; Pl. 209A/3; Pl. 212B/4; Pl. 239A/1), din faza a II-a, și tipul 4 (Pl. 67/5; PL. 102B/1; Pl. 117B/1; 161B/2; Pl. 267A/1), din faza a III-a. S. Thomas încadrează această categorie de piepteni în tipul III, circulând în zonele sudice ale Mării Negre şi în ţările dunărene în cea de-a doua jumătate a perioadei Imperiului târziu (Thomas 1960, p. 110-111, Abb. 58), iar cercetătorii sovietici consideră că acest tip de pieptene „apare în a doua jumătate a secolului al IV-lea şi continuă să se folosească pe întreg parcursul secolului al V-lea” (Sciukin 1967, p. 8-13). Din punct de vedere cronologic, această variantă de piepteni se încadrează în intervalul 375-450 d.Chr., cu referire la teritoriul Germaniei (Schmidt 1961, p. 141) Ultima categorie de piepteni, care își găsește corespondențe doar în necropola de la Mihălășeni, este cea încadrată în tipul 3 cu o piesă care provine din necropola de la Bogdănești (Pl. 49/2). O piesă similară, încadrată în tipul 2 (Pl. 176/2) din marea necropolă din NE României, a fost descoperită în zona cosiderată ca reprezentând faza I de folosire a necropolei. 244

Interesantă este și piesa încadrată în tipul 4 din necropola de la Bogdănești (76A/3), fără corespondență în cele două necropole la care ne raportăm, dar cu o circulație, cel puțin în lumea germanică de nord, de la mijlocul secolului al IV d.Chr. până către sfârşitul secolului V d. Chr. (Thomas 1960, p. 120, Abb. 64). Merită de menționat faptul că, în necropola de la Mihălășeni, piepteni cu mâner semicircular tip 1a, 1b, precum și cei cu mâner semicircular și aripi laterale tip 3d; 3e și 3f, au continuat să circule și în faza a III-a. Ca și în cazul accesoriilor vestimentare, pieptenii recuperați din mormintele cercetate în cele trei necropole, deși nu foarte numeroși, și-au găsit corespondențe tipologice îndeosebi în necropola de la Mihălășeni. Cert este faptul că, în cele trei necropole, există atât piese care au fost utilizate în prima fază de funcționare a necropolei de la Mihălășeni, cât și mai târziu. Elocvente în acest caz sunt tipurile 1b și 2b, specifice perioadei de început a marii necropole, dar și piese mai târzii, cum ar fi cele încadrate în tipurile 2d și 2e, specifice intervalelor 375450 d.Chr. Interesant este, însă, faptul că aceste tipuri târzii de piepteni nu apar în necropola de la Polocin, în schimb, apare un exemplar în necropola de la Pogonești. Este vorba de tipul 2d. În schimb, în ceea ce privește fibulele, niciuna din piesele descoperite la Pogonești nu pare a fi foarte târzie, în timp ce la Polocin există câteva din perioada de sfârșit a culturii (tipul 3). Prin prezența tipurilor 4, 2e și chiar 2d de la Bogdănești, putem presupune că această necropolă a funcționat, probabil, până târziu în secolul IV d.Chr., posibil chiar și la începutul următorului secol, iar piesele de tip 1b, 2c racordează necropola la o perioadă mai timpurie, ceea ce poate reprezenta un indiciu că aceasta a ființat o mai lungă perioadă de timp. Celelalte categorii de obiecte de toaletă descoperite în cele trei necropole, respectiv cuţitaşe, pensete, ace, au circulat o lungă perioadă de timp, inclusiv anterior culturii Sântana de Mureş-Černjachov, și sunt într-un număr nesemnificativ, ceea ce face ca recurgerea la ele să nu fie relevantă pentru stabilirea unor eventuale repere cronologice. În categoria obiectelor de podoabă, care ne pot ajuta în încercarea de a stabili o oarecare cronologie, trebuie inclusă mărgica cu chipuri umane, descoperită în necropola de la Polocin, care, după părerea celor care au studiat îndeaproape această categorie de artefacte, a circulat în perioada cuprinsă între secolul IV-VI d.Chr. (Postică, Larina, 1990, p. 261-262). Posibil ca această piesă să aparţină perioadei de maximă înflorire a culturii, respectiv etapei C3. O altă piesă din categoria obiectelor de podoabă este reprezentată de medalionul realizat dintr-o monedă, din vremea împăratului Constantius II. Având în vedere perioada în care acesta s-a aflat pe tronul imperiului, putem considera că piesa poate fi plasată în a doua jumătate a secolului al IV-lea d.Chr. Piesa se află într-o foarte bună stare de conservare, ceea ce denotă că nu a circulat o perioadă îndelungată de timp. Momentul în care moneda a fost transformată în medalion este greu de surprins. Tabelul nr. 31. Recipiente de sticlă. Tipul / varianta 1 2 3 Total

Bogdăneşti 1 1 2

Pogoneşti

Polocin

Mihălășeni Tip/faza

Târgșor Tip/faza

2 1 3

Încercând să folosim în determinările cronologice ale celor trei necropole și recipientele de sticlă (Tab. 31), am constatat că, în diagramele combinatorii întocmite pentru necropolele de la Mihălășeni și Târgșor, nu apar tipurile de pahare pe care le-am întâlnit în necropolele de 245

la Bogdănești și Polocin. Totuși, raportându-ne la încadrările cronologice ale unor piese similare, descoperite în alte necropole, putem afirma că paharele de tip 1, prezente atât la Bogdănești (Pl. 29/5), cât şi la Polocin (Pl. 175/1; Pl. 216/11), în zona Scandinaviei, sunt încadrate în perioada C3-D1 (Straume 1987, Tafel 3/81). H. G. Rau, studiind circulaţia acestor pahare, ajunge la concluzia că ele sunt specifice secolului IV d.Chr. (Rau 1974, p. 374). În ceea ce privește tipul 2 de pahare de sticlă, reprezentat printr-un singur exemplar, descoperit în necropola de la Bogdănești (Pl. 81B/1), el poate fi încadrat în etapa C3-D1 (Straume 1987, p. 41). H. G. Rau propune pentru paharele de formă conică o încadrare târzie, undeva la sfârşitul secolului IV d.Chr. (Rau 1975, p. 481). Cât privește paharul de tip 3, până la această dată nu am găsit vase similare, ceea ce face ca încercarea de a realiza o datare cât de cât plauzibilă să fie greu de făcut. Deși paharele de sticlă nu sunt numeroase, totuși, prezența lor ne îndreptățește să afirmăm că cele două necropole din care provin au avut și o perioadă târzie de funcționare, respectiv undeva către sfârșitul secolului IV d.Chr. Vom continua prezentarea noastră cu aducerea în discuție a recipientelor de lut. (Tab. 32.) Ceramica este, fără îndoială, categoria de inventar cea mai bine reprezentată în cele trei necropole, ca, de altfel, și în necropolele de la Mihălășeni și Târgșor. Aceasta poate oferi unele elemente de datare, pornind de la tipul de pastă utilizată, tehnicile de confecționare și, nu în ultimul rând, tipologia acestora. Tabelul nr. 32. Vase lucrate cu mâna, din pastă grosieră. Vase

Oale

Castroane Capace Cești Pahare

Tip/ Variantă 1a 1 1b 2 3 4 5 6 7 8a 8b 8 8c 8d 9 10 11 12 1 1 1 1

Bogdănești

Pogonești

Polocin

9 1 6

3

6 3 4 3 2 2 1 7

4 4

1 3 1 1 8 1 2 3 1 1 1 1

Mihălășeni Tip/faza

Târgșor Tip/ faza 3(1/I; 3d; 2a/II) 1 (2b/II) 2 (3b/II)

1 1 (2b/II)

1 4 1

Vom începe cu vasele de lut lucrate cu mâna, din pastă grosieră. Găsirea unor analogii în cadrul acestei categorii de vase reprezintă un demers destul de greu de realizat, atât timp cât olarii, de multe ori de ocazie, nu se inspirau obligatoriu din modele cunoscute, ci dădeau frâu liber propriei imaginații și, mai ales, priceperii. În această situație este greu, dacă nu imposibil de surprins existența unor categorii de vase cu corespondențe în mai multe situri arheologice, aparținând aceluiași areal cultural și aceleiași perioade istorice. Totuşi vom încerca să 246

creionăm, pe cât posibil, unele apropieri tipologice şi, în acelaşi timp, cronologice, între descoperirile din cele trei necropole, cu descoperiri din alte necropole, îndeosebi din cele două stabilite drept reper. Interesant este faptul că în marea necropolă de la Mihălășeni, unde s-a realizat o încadrare cronologică bună, ușurată de numărul mare de morminte și piese, nu a fost descoperită nicio oală lucrată cu mâna, din pastă grosieră, care să se apropie din punct de vedere tipologic de vreun artefact din cele trei necropole care fac obiectul acestei lucrări. În schimb, oalele de tip 1a din necropolele de la Bogdăneşti (Pl. 9/38; Pl. 17B/7; Pl. 23B/2; Pl. 33A/4; Pl. 63/4; Pl. 70A/4; Pl. 79A/11; Pl. 115/5; Pl. 34A/1), Pogonești (Pl. 122A/1; Pl. 124/3; Pl. 142B/1) și Polocin (Pl. 165A/2; Pl. 173/15; Pl. 215A/3; Pl. 217/17; Pl. 219/21; 22) își găsesc coerespondențe în oalele tip 2 (fig. 93/15) și tip 5 (fig. 100/10) din necropola de la Budești, din grupa I, respectiv din perioada timpurie a necropolei (Vornic 2006, p. 401, 408), ca, de altfel, și în necropola de la Târgșor. Oale de tip 1a se regăsesc în tipul 1 (Pl. XXVII/3), din prima etapă de funcționare a necropolei, dar și în tipurile 2a (Pl. LXXXII/7) și 3d (Pl. LXXX/2), din faza a II-a. Un alt tip de oale pe care le întâlnim în necropolele de la Bogdănești (Pl. 17B/8; Pl. 46A/7; Pl. 69A/3; Pl. 99B/1; Pl. 100/2; Pl. 82A/1), Pogoneşti (Pl. 149A/9; Pl. 152/10, 11; Pl. 154B/1), Polocin (Pl. 167/4; Pl. 181/46; Pl. 192/16; Pl. 227/4) sunt cele de tip 2, pentru care am găsit analogii în necropola de la Târgșor, în tipul 2b (Pl. LXXXIII/1) din faza a II-a de funcționare. Tipul 4 de oale lucrate cu mâna din pastă grosieră, descoperite la Pogonești (Pl. 131/3; Pl. 135/1; Pl. 154A/2; Pl. 157A/5) și Polocin (Pl. 236/8; Pl. 239/10) se regăsesc și în necropola de la Târgșor, în tipul 3b (Pl. XCV/3; Pl. CXX/3), din faza a II-a. Un tip de oală descoperit doar în necropola de la Bogdănești (Pl. 37B/2; Pl. 102/7), respectiv tipul 8d, îl regăsim la Târgșor într-un exemplar încadrat în tipul 2b (CXI/4) din faza a II-a. În afară de cele câteva oale lucrate cu mâna, care și-au găsit corespondențe în necropola de la Târgșor și chiar și în cea de la Budești, celelalte tipuri de oale nu le mai întâlnim în nici una din cele două necropole, ceea ce ilustrează lipsa unor constrângeri în privința alegerii modelelor de vase, în principal, a oalelor lucrate cu mâna. În privința încadrării în timp se constată că, acolo unde au existat similitudini, se regăsesc doar în fazele I și II din necropola de la Târgșor. Nici în ceea ce privește alte categorii de vase lucrate cu mâna lucrurile nu stau mai bine, la capitolul cești, castroane, pahare, capace nu există apropieri tipologice semnificative, care ne-ar fi putut ajuta în inițierea unor încadrări cronologice pentru piesele care provin din cele trei necropole. Lucrurile stau puțin diferit atunci când discutăm despre oalele lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă. Numărul acestui gen de artefacte este mai mare, în comparație cu oalele lucrate cu mâna, din pastă grosieră. (Tab. 33.) Tabelul nr. 33. Oale lucrate la roată din pastă zgrunțuroasă. Vase

Tip/ Variantă

Oale 1

Bogdănești

Pogonești

Polocin

1a

3

4

5

1b 1c 1d

2 1

1 4 1

1e 2a

3 7

6

247

Mihălășeni Tip/faza 5 (2a/II); 1 (2b/II); 1(8/II) 2 (2b/II) 2 (4a/I); 3 (2a/II) 1 (4c/II); 2 (12/II) 1 (4b/I); 1 (2a/II); 1(2b/II);

Târgșor Tip/ faza

1 (2b2/II) 1 (2b2/II) 2 (2a2; 2a3/II) 2 (2b1/II)

2

3 4 5

Castroane

6 7 1 2

2b

3

2c

1

3

3 2

9

6

2

3

3

2(11/II); 2(12/II); 1(6b/II); 2(8/II) 1(4a/I); 1 (11/II); 1(2b/I); 3(4c/II); 4 (8/II); 1(5a/III) 3(2a/II); 2(2b/II); 2(12/II) 3(4b/I); 2(9/II); 2 (11/II); 1(2a/II); 1(2b/II); 2(12/II); 1(6a/II); 2(6b/II); 1(7/III) 2 (11/II) 1(8/II)

2 (2b2/II) 1(2a3);1(2b1; 2(2a3/III) 1(2b1/III)

1(2b1/III)

1 1

1 1 1

În afară de două castroane, restul vaselor lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă, sunt reprezentate de oale, de diferite tipuri și dimensiuni. Din cele trei necropole provin nu mai puțin de 7 tipuri de oale, cu mai multe variante. O parte din aceste recipiente și-au găsit corespondențe printre oalele recuperate din necropolele de la Târgșor, dar mai ales la Mihălășeni. Oalele de tip 1a, în număr de 12, au fost recuperate atât din necropola de la Bogdănești (Pl. 15/14, 15; Pl. 47/4), cât și de la Pogonești (Pl. 123A/4; Pl. 130/2; Pl. 149A/5; Pl. 143B/2) și Polocin (Pl. 166A/2; Pl. 194/5; Pl. 225A/1, 2; Pl. 248A/1) și își găsesc analogii în oalele tip 2a (Pl. 49C/4; Pl. 59B/49; Pl. 146/17; Pl. 215C/1; Pl. 260/22), 2b (Pl. 83/14, 15) și tipul 8 (Pl. 211/7), toate din faza II de funcționare a necropolei de la Mihălășeni. Tipul 1b de oale, întâlnit în 2 exemplare la Bogdănești (Pl. 57A/1; Pl. 116/6), la care se mai adaugă un vas recuperat din necropola de la Polocin (Pl. 195/7), are analogii în tipul 2b (Pl. 17A/4; 38A/3) de la Mihălășeni, faza a II-a, și tipul 2b2 (Pl. LII/2) din faza a II-a de la Târgșor. Tipul de oale 1c prezent în necropola de la Polocin (Pl. 164B/1; 172/13;Pl. 220/19; Pl. 247/3;) îl regăsim în câteva exemplare, în tipurile 4a (122A/3; 148A/8) din faza I și în tipul 2a (Pl. 47B/1; Pl. 64A/1; Pl. 213A/18) din faza a II-a de funcționare a necropolei de la Mihălășeni. În ceea ce privește tipul 1d, care este reprezentat doar de o oală descoperită la Polocin (Pl. 196/2), are analogii într-o piesă descoperită la Târgșor, aparținând fazei a II-a de folosință și fiind încadrată în tipul 2b2 (LXXXVI/7). Tipul 1e cu trei piese descoperite în necropola de la Polocin (Pl. 196/3; Pl. 217/16; Pl. 247/4) are analogii în faza a II-a de la Mihălășeni în tipurile 4c (Pl. 261A/25) și 12 (Pl. 7A/7; Pl. 140/7), dar și la Târgșor în faza a II-a, în tipurile 2a2 (LXXXIV/1) și 2a3 (Pl. CXXIII/4). O categorie de oale lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă, cu o prezență semnificativă atât la Bogdănești (Pl. 28/11; Pl. 87/3; Pl. 95A/1; Pl. 98B/2; Pl. 100/3; Pl. 116/7; Pl. 5B/3), cât și la Polocin (Pl. 163/3; Pl. 194/4; Pl. 201/7; Pl. 207/8; Pl. 232/63), încadrate în tipul 2a, are numeroase analogii în diferite tipuri de oale din necropola de la Mihălășeni. În acest sens, amintim tipul 4b (57B/5), din faza I, tipurile 2a (Pl. 83/13), 2b (Pl. 267B/23), 6b (Pl. 63/9), 8 (Pl. 151B /2; Pl. 172/95), 11 (Pl. 211/12; Pl. 234A/11) și 12 (Pl. 225C /2; Pl. 249E/5), toate din faza a II-a. O prezență consistentă în toate cele trei necropole este reprezentată de oalele lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă, de tipul 2b, din fiecare necropolă provenind câte 3 exemplare, respectiv de la Bogdănești (Pl. 65/5; Pl. 15/6; Pl. 52A/4), Pogoneşti (Pl. 130/1; Pl. 140/3; Pl. 144A/2) şi Polocin (Pl. 187/3; Pl. 191/14; Pl. 214B/1), cu analogii în necropola de la Mihălășeni, în tipurile 4a (Pl. 69/40) din faza I, 2b (Pl. 267B/23), 4c (Pl. 76D/4; Pl. 177D/1d; Pl. 183/9), 8 (Pl. 86A/1; Pl. 115B/2; Pl. 169A/39; 215D/22), din faza a II-a și 5a (Pl. 188A/5), din faza a III-a. Două piese de tip 2b au fost 248

întâlnite și în necropola de la Târgșor, în faza a II-a de funcționare, încadrate în tipul 2b2 (Pl. CIV/3; CXXX/4a). Tipul 2c de oale, cu o prezență mai scăzută, se găsește doar în necropolele de la Bogdănești (Pl. 112B/1) și Polocin (Pl. 183/45; Pl. 188/2), în schimb mai bine reprezentate în cele două necropole reper. La Mihălășeni îl regăsim în tipurile 2a (Pl. 12/9, 10; Pl. 20A/6; Pl. 261A/26), 2b (Pl. 172/91, 93; Pl. 247C/2) și 12 (Pl. 92/19; PL. 195/11), toate din faza a II-a, iar la Târgșor în tipurile 2a3 (Pl. LX/1; Pl. CII/2; Pl. CXXVIII/2) și 2b1 (Pl. LXX/1) din faza a III-a de funcționare. Oalele tip 3, cu o intensă folosire în necropolele de la Bogdănești (Pl. 39/13; Pl. 48/2; Pl. 52A/3; Pl. 55A/1; Pl. 63/5; Pl. 71/8; Pl. 103A/3) și Polocin (Pl. 187/4; Pl. 212/61; Pl. 220/20; Pl. 221A/2; Pl. 223/4; Pl. 233/62), au o bună prezență îndeosebi în necropola de la Mihălășeni, în tipurile 4b (Pl. 59B/50; Pl. 61C/1; Pl. 96B/5) din faza I, și tipurile 2a (Pl. 80A/2), 2b (Pl. 260/23), 6a (Pl. 58B/17), 6b (Pl. 58D/1, Pl. 123A/2), 9 (Pl. 141C/4; Pl. 169D/1), 11 (Pl. 56A/3; Pl. 175A/87), și tipul 12 (Pl. 22C/3; Pl. 79/9), toate din faza a II-a. Din faza a III-a de funcționare a acestei necropole există un exemplar tip 7 (Pl. 141C/4). Și în necropola de la Târgșor a fost descoperit un exemplar similar cu cele încadrate în tipul 3. Este vorba de o piesă din faza a III-a de funcționare, aparținând tipului 2b1 (Pl. CVII/4). Alte două tipuri de oale lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă, au corespondențe în cele două necropole la care ne raportăm. Este vorba de tipul 4, cu 4 piese descoperite la Bogdănești (Pl. 80A/2; Pl. 88/5) și Polocin (Pl. 238/1, 4), cu două piese similare la Mihălășeni, de tipul 11 (Pl. 118A/6; Pl. 264C/13) din faza a II-a, la care se adaugă și o oală de tip 2b1 (Pl. CXII/2), din faza a III-a, de la Târgșor. Celălalt tip care își găsește analogii este tipul 5 de la Bogdănești (Pl. 9/39; Pl. 105/2; Pl. 109/4), pentru care există corespondențe cu tipul 8 (Pl. 275/49) din faza a II-a, de la Mihălășeni. Având în vedere faptul că oalele lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă, de tipurile 2a; 2b; 3a; 3b; 4a; 4c; 6a; 6b; 8, 9, 11 și 12 din necropola de la Mihălășeni, au continuat să fie folosite și în faza a III-a (Șovan 2005, p. 186), putem afirma că o mare parte din tipurile de oale au avut o lungă perioadă de circulație. În această situație, utilizarea lor drept repere cronologice, fără a ține cont și de celelalte artefacte, nu ne poate ajuta în obținerea unor clarificări privind datarea celor trei necropole. Practic, aproape fiecare din tipurile de oale lucrate la roată, din pastă zgrunțuroasă, începând cu tipul 1 cu subvariantele lui și încheind cu tipul 5 își găsesc corespondențe în fazele II și III, îndeosebi din necropola de la Mihălășeni. Aceste apropieri tipologice, probabil, pot fi legate de contacte stabilite pe parcursul deceniilor, de comunitățile din arealul geografic în care a apărut și s-a dezvoltat, pe parcursul secolului IVd. Chr., cultura Sântana de Mureș-Černjachov, sub influența Imperiului Roman, de unde a fost preluată tehnica prelucrării acestei categorii de ceramică. Continuând prezentarea artefactelor care pot contribui la stabilirea unor repere temporale ale celor trei necropole, cu trimiteri la piese similare descoperite în necropolele de la Mihălășeni și Târgșor, constatăm că o categorie ceramică foarte bine reprezentată este formată din mai multe tipuri de vase lucrate la roată, din pastă fină (Tab. 34). Din rândul acestora, castroanele sunt, fără îndoială, cele mai numeroase și variate ca forme, dimensiuni și tipologii. Prezența lor este constantă pe parcursul întregii existențe a celor trei necropole, ca, de altfel, în toate necropolele și așezările aparținând culturii Sântana de Mureș-Černjachov. Castroane tip 1a din necropola de la Bogdănești (Pl. 49/5; Pl. 21B/2; Pl. 52B/7; Pl. 110A/3) își au corepondențe în castroanele tip 1d de la Mihălășeni (Pl. 51A/13; Pl. 64B/4 și Pl. 200/5, 7), din prima fază de funcționare a necropolei, precum și în cele de tip 1b (Pl. 207A/1) și 2b (Pl. 44A/9; Pl. 64C/2; Pl. 74/3; Pl. 102A/2; Pl. 198A/4; Pl, 213A/22) din faza a II-a de funcționare. Castroane similare provin și din necropola de la Târgșor aparținând tipurilor 3a (Pl. LXXXII/1) și 3b (Pl. XCIV/4; Pl. CI/6; Pl. CXXVI/2), din faza a II-a.

249

Tabelul nr. nr. 34. Oale și castroane lucrate la roată, din pastă fină.

Vase Oale Castroane

Tip

Variantă

Bogdănești

1

1

Pogonești

Polocin

5

1 1

1

1a

1b 1c

3 4

1 1

3 1

1d

1

1

2

1e

20

3

13

1f 1g 2a

3 1 18

2

28

2b

12

5

15

2c

1

1

3

2d

5

1

1

3a 3b 3c

2 2 3

2

1 6

3d 4a

1 4

4b

5

2

3

4

6

250

Mihălășeni Tip/faza 1 (1a/III) 4 (1d/I); 1 (1b/II);6 (2b/II) 1 (2b/II) 3 (1b/II); 2 (2b/II) 1(1f/II);2 (2b/II); 1(6b/II) 9 (1f/II); 3 (2b/II)

3(3c/I); 3(5c/I); 1(6a/I); 4(2a/II); 1 (2b/II); 2 (2c/II); 2 (3e/II); 1 (3f/II); 2 (6b/II) 7(3c/I);4(3d/I); 4 (6a/I); 2 (3e/II); 1(3f/II); 2 (5b/II); 1 (6b/II) 1(6a/I); 1 (8/II) 1(5c/I);2(6a/I); 2(2c/II); 1 (3e/II);1 (3f/II); 2 (6b/II) 1(6a/I) 3 (3d/I);1 (5b/II)

3 (3a/II); 4 (9/II)

Târgșor Tip/ faza

1 (3a/II); 3 (3b/II)

1 (3b/II)

8(3a/II); 4(3b/II)

1 (1a/II); 3(1b1/II); 4(1b2/II; III); 2(1d/III)

1(1c//I); 1(1b1/II); 1(1b2/II)

1(1a1/I) 1 (1b1/II) 2(1a/I); 2(1b/II) 1 (2b/II); 1(2b/III) 1 (2b/II)

Castroanele de tip 1b, prezente în necropolele de la Bogdănești (Pl. 36C/3; Pl. 60C/1; Pl. 78/9), Pogonești (Pl. 141A/5) și Polocin (Pl. 188/9; Pl. 203/9; Pl. 239/5), își găsesc analogie într-un vas de tip 2b (Pl. 15/7) din necropola de la Mihălășeni, din faza a II-a. Și castroanele de tip 1c de la Bogdănești (Pl. 13/24; Pl. 15/7; Pl. 16/21; Pl. 103A/5), Pogonești (Pl. 141B/1) și Polocin (Pl. 239/3) își găsesc analogii în castroanele tip 1b (Pl. 30A/8; Pl. 55B/1; Pl. 101A/13) și 2b (Pl. 44B/3; Pl. 76A/11) din faza a II-a de funcționare a aceleiași necropolei. Castroanele tip 1d de la Bogdănești M 111 (Pl. 94/5), Pogonești (Pl. 144A/3) și Polocin (Pl. 164C/2; Pl. 173/23), au analogii în tipurile 1f (Pl. 78A/6), 2b (Pl. 71B/6; Pl. 83/16) și 6b (Pl. 140/3), toate din faza a II-a de funcționare a necropolei amintită mai sus. Tipul 1d de castron îl găsim într-un exemplar din necropola de la Târgșor, în tipul 3b (Pl. CI/1), din faza a II-a. Foarte bine reprezentat este tipul 1e cu nu mai puțin de 36 de castroane aflate în mormintele din necropolele de la Bogdănești (Pl. 16/21; Pl. 28/9; Pl. 30/2; Pl. 32A/2; Pl. 37A/1; Pl. 41A/20; Pl. 42B/2; Pl. 48/3; Pl. 54B/3; Pl. 60C/2; Pl. 61/4; Pl. 71/7; Pl. 74/5; Pl. 86/8; Pl. 87/5; Pl. 91B/4; Pl. 93/9; Pl. 97B/2; Pl. 104A/11; Pl. 84/19), Pogonești (Pl. 125/5; Pl. Pl. 138B/1; Pl. 139A/1) și Polocin (Pl. 174/25; Pl. 186/3; Pl. 191/12; Pl. 200/5; Pl. 202/9; Pl. 207/10; Pl. 217/14, 15; Pl. 226/7; Pl. 236/4; Pl. 247/2, 3, 4), având corespondențe în tipurile 1f (Pl. 33A/4; Pl. 63/5; Pl. 109B/4; Pl. 157A/9; Pl. 165/164; Pl. 172/92; Pl. 173A/97; Pl. 244/6; Pl. 273A/9) și 2b (Pl. 163A/9; Pl. 168A/24; Pl. 191/11 de la Mihălășeni, din faza a II-a de funcționare a necropolei. Piese similare au fost descoperite și în necropola de la Târgșor, fiind încadrate în tipurile 3a (Pl. XXXII/3; Pl. LXXVI/6; Pl. LXXX/1; Pl. LXXXII/4; Pl. XCVIII/2; Pl. CVI/3; Pl. CX/3; Pl. CXXII/1) și 3b (Pl. LXXXVI/2; Pl. LXXXVIII/3, 4; PL. CVII/2), din faza a II-a de funcționare. Tipurile 1f și 1g, pe care le întâlnim într-un număr mic în cele trei necropole, nu se regăsesc în niciuna din cele două necropole stabilite drept reper. În schimb, într-un număr apreciabil sunt castroanele de tip 2a, pe care le regăsim atât la Bogdănești (Pl. 8A/7; Pl. 9/37; Pl. 13/29; Pl. 15/8; Pl. 16/20; Pl. 26B/7; Pl. 30/3; Pl. 33A/6; Pl. 37A/3; Pl. 41A/19; Pl. 57A/2; Pl. 71/6; Pl. 74/6; Pl. 92A/3; Pl. 93/7; Pl. 103A/4; Pl. 104A/10; Pl. 116/8;), cât și la Pogonești (Pl. 140/4; Pl. 159/11) și Polocin (Pl. 177/3; Pl. 174/17, 24; Pl. 175/2; Pl. 183/48; Pl. 186/2; Pl. 189A/7, 8; Pl. 193A/ 18, 20; Pl. 194/8; Pl. 196/7; Pl. 200/6; Pl. 202/7, 8; Pl. 204/6; Pl. 208/11; Pl. 217/12, 13; Pl. 220/23; Pl. 224/2; Pl. 226/3, 5; Pl. 232/58; Pl. 239/6; Pl. 247/1, 5; Pl. 250B/3), regăsindu-se, din punct de vedere tipologic, în castroanele tip 3c (Pl. 22A/1, 56A/9, Pl. 110A/15), tip 5c (Pl. 26A/4, Pl. 49A/4, Pl. 263/56) și tip. 6a (Pl. 115A/5), din prima fază de funcționare a necropolei de la Mihălășeni, dar și în tipurile 2a (Pl. 23/5, 9; Pl. 112/77; Pl. 165/165), 2b (Pl. 121B/1), 2c (Pl. 127B/35; Pl. 262A/2), 3e (Pl. 64B/5; Pl. 71B/5), 3f (Pl. 37A/5), 6b (Pl. 21C/1; Pl. 198A/3) din cea de-a doua fază. Acest tip de castroane este frecvent întâlnit și în necropola de la Târgșor, în două din cele trei faze de funcționare. Sunt încadrate în tipurile 1a (Pl. XXXVI/2), 1b1 (Pl. LI/5; Pl. LVI/1; Pl. XCV/6), 1b2 (Pl. LIII/1; LXXIX/2; Pl. XCIV/3) din faza a doua de funcționare și 1b2 (Pl. CXXXII/4) și 1d (Pl. CXVIII/1; CXXVIII/3) din faza a treia a necropolei. Destul de numeroase sunt și castroanele tip 2b, pe care le regăsim în cele trei necropole după cum urmează: la Bogdănești (Pl. 9/36; Pl. 15/12; Pl. 17B/6; Pl. 44C/2, 3, 6; Pl. 47/1; Pl. 69A/4; Pl. 93/11; Pl. 83/7, 10), Pogonești (Pl. 124/4; Pl. 149A/4; Pl. 150A/2; Pl. 150B/1; Pl. 155A/2), Polocin (Pl. 165A/3; Pl. 173/20; Pl. 176B/2; Pl. 191/13; Pl. 196/4; Pl. 200/4, 8; Pl. 215A/2; Pl. 226/4; Pl. 239/7; Pl. 247/6, 7; Pl. 249B/1), dar le întâlnim și în necropola de la Mihălășeni încadrate în tipurile 3c (Pl. 14A/6; Pl. 23/4; Pl. 42A/10; Pl. 65/5; Pl. 100B/1; Pl. 181A/2, 6), 3d (Pl. 8B/2, Pl. 21A/4; Pl. 31/9,10) și 6a (Pl. 15/6, Pl. 138/5, Pl. 148A/10, Pl. 175E/16) din faza I de funcționare și tipurile 3e (Pl. 42B/5; Pl. 51A/11), 3f (Pl. 14A/7), 5b (Pl. 19C/7; 175E/16), 6b (Pl. 27B/6) din faza a doua de funcționare a necropolei. Câteva recipiente similare au fost descoperite și în necropola de la Târgșor, fiind incluse în tipurile 1c (Pl. XLIV/1), din prima fază de funcționare a necropolei, și 1b1 (CIV/6), 1b2 (Pl. 251

LXXVII/5) din cea de-a doua fază. Un alt tip de castron, cu o prezență mai redusă, atât în cele trei necropole, cât și în siturile luate drept reper, este cel de tip 2c pe care îl găsim atât la Bogdănești (Pl. 114/7), cât și la Pogonești (Pl. 130/3) și Polocin (Pl. 176/2; Pl. 220/24; Pl. 236/5), și doar în necropola de la Mihălășeni, în tipul 6a (Pl. 85A/5) din faza I și tipul 8 (Pl. 127A/1) din faza a II-a. Tipul 2d este reprezentat în necropolele de la Bogdănești (Pl. 8A/6; Pl. 21A/10; Pl. 30/1; Pl. 69C/3; Pl. 78/8) și Pogonești (Pl. 158/2), iar în necropola de la Mihălășeni se regăsește în tipurile 5c (Pl. 42A/6) și 6a (Pl. 110B/6; Pl. 135/7) din faza I de funcționare și tipurile 2c (Pl. 109A/5; Pl. 112/75), 3e (Pl. 80B/2), 3f (Pl. 120D/7) și 6b (Pl. 75A/1; Pl. 186A/3) din a II-a fază a necropolei. Următorul tip care își găsește corespondențe în necropola de la Mihălășeni, dar și în cea de la Târgșor, este tipul 3a, din care au fost recuperate două piese din necropola de la Bogdănești (Pl. 49/3; Pl. 107B/5). La Mihălășeni, castroane similare se regăsesc în tipurile 6a (Pl. 185/16), din prima fază de funcționare a necropolei. Tot din prima fază este și exemplarul descoperit în necropola de la Târgșor și încadrat în tipul 1a1 (Pl. XXIX/6). În schimb, tipul de castron 3b întâlnit doar la Bogdănești (Pl. 29/10; Pl. 50A/4) și Polocin (Pl. 194/2) își găsește corespondență în tipul 1b1 (Pl. XLIX/5), din faza a II-a a necropolei de la Târgșor. O categorie de castroane mai bine reprezentată în cele trei necropole, este cea de tip 3c, pe care o întâlnim atât la Bogdănești (Pl. 45/6; Pl.84/16; Pl. 93/6;), cât și la Pogonești (Pl. 148/3; Pl. 152/12) și Polocin (Pl. 174/21; Pl. 183/44; Pl. 192/15; Pl. 208/7; Pl. 228/3; Pl. 232/59). Recipiente similare provin atât din necropola de la Mihălășeni, încadrate în tipurile 3d (Pl. 43/6; Pl. 45A/3; Pl. 71B/4), din prima fază de funcționare, și tipul 5b (Pl. 165/162), din cea de-a doua fază. Și în necropola de la Târgșor au fost descoperite 4 asemenea recipiente, care se regăsesc în tipurile 1a (Pl. XXX/2; Pl. XLIV/3), din prima fază, și 1b (Pl. XL/2; Pl. LXXVI/1), din cea de-a doua fază de funcționare. Tipul 4a de castroane, pe care îl găsim doar în necropola de la Bogdănești (Pl. 6/9, 10; Pl. 37B/1), are analogii doar în necropola de la Târgșor, în tipul 2b (Pl. LIV/1) din faza a II-a necropolei, și același tip (Pl. CXVII/3) din faza a III-a. Din faza a doua a necropolei de la Mihălășeni sunt și o serie de castroane cu trei torți, pe care le găsim și în necropolele de la Bogdănești (Pl. 8A/19; Pl. 53/6; Pl. 54A/5; Pl. 102/6; Pl. 116/4;) și Polocin (Pl. 173/19; Pl. 188/6; Pl. 200/3; Pl. 205A/5; Pl. 228/5; Pl. 222/2), făcând parte din tipul 4b, în schimb, în necropola luată drept reper aparțin tipului 3a (Pl. 169A/36; 245B/24; 271B/3) și 9 (Pl. 66A/2; Pl. 103/4; 147A/19; Pl. 260/20). Un exemplar din acest tip de castron este întâlnit și în necropola de la Târgșor, încadrat în tipul 2b (CX/2), din faza a II-a de funcționare. Din rândul oalelor lucrate la roată, din pastă fină, un exemplar din faza III de la Mihălășeni, aparținând tipului 1a (Pl. 132A/12), își găsește corespondent în tipul 1 de la Pogonești (Pl. 140/2) și Polocin (Pl. 232/60). Încercând să conchidem, putem observa că mai multe tipuri de castroane, provenite în cantități diferite, din toate cele trei necropole, se regăsesc începând cu prima fază de funcționare a celor două necropole reper (tipurile 1a, 2a, 2b, 2d, 3c). Faza a II-a, specifică celor două necropole la care ne-am raportat, se regăsește din plin aproape în toate tipurile de castroane, de la cele tip 1a, până la ultimul tip de castron avut în atenție, respectiv tipul 4b. Trebuie, însă, adăugat faptul că, în necropola de la Mihălășeni, castroanele lucrate la roată, din pasta fină, de tipurile 1b; 1f; 2a; 2b; 2c; 3c; 3d; 3e; 5b; 6b și 8 continuă să fie folosite și în faza a III-a de funcționare, iar cele tip 2a și 4a cu corespondențe la Târgșor în castroanele 1d și 2b le găsim și în faza a III-a. În această situație, este foarte probabil ca aceste tipuri de castroane să fi fost folosite și în cele trei necropole, până într-o fază mai târzie, depășind faza a II-a, pe care o regăsim în tabelul prezentat. 252

Probabil că toate aceste tipuri de castroane au circulat, ca, de altfel, și alte artefacte, pe un spațiu mai larg și un interval de timp mai îndelungat, meșterii olari preluând unii de la alții modele și tehnici de prelucrare și a acestor categorii de artefacte. Tabelul nr. 35. Căni, ulcior lucrate la roată, din pastă fină. Tip/Variantă Căni 1a 1b 1 1c 1d 2 2a 2b 3 4a 4 4b 4c 4d 5 6 7 8 9 10 11 (ulcior)

Bogdănești

Pogonești

Polocin 1 2 1

1

Târgșor Tip/ faza 1 (2c1/II)

1 (2a/I)

1 3 2 2 1 1 1 1

1 1

3 2 1 1 2

Mihălășeni Tip/faza

1 (4a/II) 1 (4a/II)

2 (2c2/II) 2 (2a/II) 1 (5/III)

1 (8a/III) 1 (8a/III)

1 (2a/I) 2 (5/III)

1 (2a/I); 1 (3/II); 1 (3/III)

1 1

1

Vom încheia prezentarea noastră cu o altă categorie de recipiente de lut pe care le-am întâlnit în cele trei necropole, dar și în cele două luate drept reper. Este voba de cănile lucrate la roată, din pastă fină, în marea lor majoritate de culoare cenușie (Tabelul 35) Astfel, câteva căni, respectiv tipul 1c din necropola de la Polocin (Pl. 236/3) și tipul 5 din necropola de la Bogdănești (Pl. 45/8; Pl. 79A/10; Pl. 110A/2) își găsesc corespondențe în cănile tip 2a (Pl. 44A/10; Pl. 182A/3) de la Mihălășeni. Și la Târgșor, cana tip 2a (Pl. XXXVII/8) își găsește anologii în cana tip 5 de la Bogdănești, toate din prima fază de funcționare a celor două necropole reper. Cănile tip 1b de la Polocin (Pl. 174/22; Pl. 207/6) le întâlnim în faza a II-a de funcționare a necropolei de la Târgșor, încadrate în tipul 2c1 (Pl. XLV/2). Și cănile tip 2a de la Polocin (Pl. 201/9; Pl. 239/6; Pl. 245/6) își găsesc similitudini atât la Mihălășeni, în cana tip 4a (Pl. 253/36), cât și la Târgșor, în tipul 2c2 (Pl. CXXVI/4; Pl. CXI/3), în ambele necropole aparținând fazei a II-a. Din aceeași fază fac parte și cănile tip 4a de la Mihălășeni (Pl. 84C/2) și 2a de la Târgșor (Pl. LXXXII/2; Pl. XCVII/3), care au corepondențe în cănile tip 2b de la Bogdănești (Pl. 65/4) și Polocin (Pl. 186/1). Din faza a III-a a necropolei de la Târgșor face parte cana tip 5, care își găsește similitudini în cana tip 4a de la Polocin (Pl. 225B/1). Cănile tip 4b (Pl. 247/8) și 4c (Pl. 196/1) de la Polocin își găsesc corespondențe în cănile tip 8a de la Mihălășeni (Pl. 106A/12), respectiv (Pl. 140/8) din faza a III-a de funcționare a acestei mari necropole. De tipul 5 de cană de la Bogdănești (Pl. 45/8; Pl. 79A/10; Pl. 110A/2) se leagă și cănile tip 3 de la Târgșor, una din faza a II-a a necropolei (Pl. CIV/2), iar celelalte din ultima fază (Pl. CXXXII/1, 6). Ultima categorie de căni, cu analogii în tipul 5 (Pl. 58B/18; Pl. 144/4) din necropola de la Mihălășeni, este cea care le cuprinde pe cele tip 6 de la Polocin (Pl. 238/2; Pl. 249B/3). 253

Este ușor de observat că destul de puține căni descoperite în cele trei necropole își au analogii în cele două necropole luate drept reper. Căni din prima fază de funcționare a necropolelor de la Mihălășeni și Târgșor se regăsesc în număr mic doar în necropolele de la Bogdănești și Polocin, în tipurile 1c și 5. Practic, niciuna din cănile descoperite la Pogonești nu își găsește analogii la Mihălășeni și Târgșor, fiind astfel foarte dificil de încadrat în timp cele trei căni descoperite în necropolă. Marea majoritate a pieselor au fost descoperite în necropola de la Polocin, iar mai apoi în cea de la Bogdănești, avându-și analogii atât în faza a II-a de la Mihălășeni și Târgșor (tipurile 1c, 2a, 2b, 5), cât și în faza a III-a (în tipurile 3, 4a, 5 și 8a). Înainte de a încheia acest capitol, merită să facem trimiteri, cu caracter cronologic, la câteva piese de import descoperite în cele trei necropole. Este adevărat că în necropolele cercetate și publicate capitolele destinate acestei categorii de ceramică sunt destul de limitate ca întindere și informații. Totuși am reușit să găsim câteva repere la care să ne raportăm în încercarea de a realiza o încadrare cronologică și pentru această categorie de inventar. O piesă pentru care am găsit un reper cronologic este cana tip 5 de la Polocin (Pl. 176A/1), pentru care am găsit o piesă similară la Budești (Vornic 2006, p. 381, fig. 73/14), încadrată în faza a II-a de folosire a necropolei. Pentru amfora cu burduf din M 38, tip 4 de la Bogdănești, modele apropiate am găsit în necropola de la Mihălășeni, încadrate în tipul 1 (Șovan 2005, Pl. 381) din faza a III-a de funcționare. Perioadei de sfârșit a secolului IV d. Chr. Îi aparține și o amforă similară descoperită la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 664, fig. 289/3). Referitor tot la amfore, dar de această data de tip 1 de la Bogdănești, o piesă similară provine dintr-un mormânt descoperit în localitatea Cantemir, din Republica Moldova. Autorii cercetării încadrează piesa, raportându-se și la alte artefacte descoperite în perimetrul gropii sepulcrale, în a doua jumătate a secolului IV d. Chr. (Vornic, Larisa 2005c, p. 348). Interesant este faptul că această amforă descoperită în M 8 este asociată și cu un pieptene cu mâner semicircular, încadrat cronologic în necropola de la Mihălășeni, în faza a III-a, dar și cu o fibulă din faza I-a. Posibil ca, atât tipul de amforă, cât și cel de fibulă, să fi circulat o mai lungă perioadă de timp, translatând fazele cronologice stabilite. Cu toate aceste analogii încercate, stabilirea unei cronologii absolute pentru cele trei necropole, sau chiar pentru una sau două dintre ele, este imposibil de realizat. Putem însă presupune că necropolele de la Polocin și Bogdănești, prin prisma pieselor din inventar, din punct de vedere cronologic este posibil să fi funcționat și într-o perioadă mai târzie a culturii Sântana de Mureș-Černjachov, chiar dacă unele artefacte ne duc cu gândul și la posibile încadrări timpurii. Ca o concluzie cu un caracter mai larg, putem afirma că recipientele de lut care au făcut obiectul încercării de stabilire a unor repere cronologice, pentru cele trei necropole, sunt utile până la un punct, neajutându-ne, însă, la realizarea unor încadrări exacte în timp. Totuși, prezența acestor artefacte, comparațiile făcute cu piesele similare din alte necropole, ne permit să afirmăm că cele trei necropole au funcționat o oarecare bucată de timp, probabil câteva decenii, ceea ce rezultă din diversitatea materialelor ceramice, cu încadrări cronologice care se întind pe o perioadă de timp îndelungată. Posibil ca ele să fi funcționat o bucată de timp chiar în paralel, dovadă stând suprapunerile tipurilor de obiecte pe care le-am întâlnit în cele trei necropole. Momentul de început și, eventual, cel de final al fiecărei necropole este, însă, greu de stabilit. Probabil, dacă s-ar fi descoperit și cercetat inclusiv așezările aferente fiecărei necropole, lucrurile ar fi fost mult mai clare. Totuși, putem presupune că necropola de la Bogdănești, pornind de la dimensiunile ei, a funcționat o mai lungă perioadă de timp, numeroasele suprapuneri tipologice ale materialului arheologic descoperit ilustrând acest lucru. Din punct de vedere tipologic, fiecare din fazele de evoluție ale celor două necropole reper se regăsesc și în necropola de la Bogdănești, destul de bine reprezentate, dar și în celelalte două. Sigur acest lucru nu ilustrează neapărat o evoluție total sincronă cu necropolele reper, totuși aceste apropieri pot ilustra o oarecare contemporaneitate. 254

Interesantă este și situația siturilor de pe cursul inferior al pârâului Tutova, unde se pune problema prezenței a două necropole, aparținând aceleiași culturi, aflate la o distanță, una de alta, de doar 400 m. Întrebarea este de ce două necropole atât de apropiate. Prezența lor poate fi explicată prin eventuale decalaje în timp, care, însă, pot fi destul de greu de surprins în condițiile în care multe din materialele descoperite în cele două necropole sunt apropiate din punct de vedere tipologic, fiind asemănătoare cu cele din alte necropole din epocă, inclusiv cu cele luate drept reper. S-au observat, însă, și diferențieri în abordarea practicilor rituale, dar și în urma studiilor antropologice (Miu, Lupașcu, 2007, p. 37-45), deosebiri care ne pot duce cu gândul la conviețuirea în același areal, a două sau mai multe comunități, diferite din punct de vedere etnic, care au împărțit același teritoriu, dar și-au înmormântat morții în cimitire diferite. În încheiere, putem conchide că, fără a putea realiza încadrări temporale, precise, pentru fiecare din cele trei necropole în parte, fără a surprinde cu mare acuratețe sincronizările din sfera cronologiei celor trei necropole, am reușit, totuși, să racordăm, în anumite limite, cele trei necropole la altele, din aria culturii Sântana de Mureș-Černjachov, ceea ce nu reprezintă un lucru lipsit de importanță. Cele trei necropole putând, de acum înainte, reprezenta puncte de reper și comparații pentru viitoare încercări de descifrare a elementelor definitorii ale acestei importante culturi, care a cuprins o mare parte din teritoriul Europei, într-o perioada de prefaceri radicale de ordin geopolitic, militar, economic, social, cultural și etnic.

255

256

VII. CONCLUZII Obiectivul propus, în cadrul lucrării, a fost acela de a lansa în circuitul științific noi date și informații legate de trei situri arheologice, cercetate în ultimele decenii, în partea de sud a Podișului Central Moldovenesc, repectiv în Podișul Bârladului. Am urmărit, de asemenea, în măsura în care acest lucru a fost posibil, surprinderea sincronizărilor sau a nesincronizărilor cronologice şi culturale, existente între cele trei necropole, raportându-ne la alte situri aparținând aceleeași epoci și culturi. Un prim element care se desprinde în judecarea situațiilor constatate este legat de faptul că cele trei necropole aparţin aceluiaşi areal geografic, parte a Platformei moldoveneşti, cu o structură şi o construcţie geologică simplă, formată din depozite argilo-nisipoase, în care, peste depozitele meoţiene, s-au suprapus depozitele poţiene şi daciane. Referitor la înălţimea maximă a reliefului din zona celor două necropole, de pe cursul inferior al pârâului Tutova, constatăm că acestea se află la 233 m altitudine, fiind identică cu cea din arealul necropolei de la Bogdăneşti. În ceea ce priveşte evoluția comunităților omenești, pe parcursul mileniilor, observăm că atât pe cursul inferior al pârâului Tutova, cât şi pe terasa inferioară a văii râului Prut, mărturiile privitoare la locuirea umană sunt din cele mai vechi timpuri, începând cu epoca bronzului, sau chiar mai timpuriu, continuând până în zilele noastre. Motivele acestei locuiri neîntrerupte fiind legate de condițiile de mediu, propice vieții. Privitor la studierea celor trei situri arheologice, reamintim că necropola de pe cursul râului Prut a făcut obiectul cercetării cu mai multe decenii în urmă, lucru care a dus la dispariția unei părţi din inventarul descoperit inițial, implicit la pierderea unor informaţii prețioase. De asemenea, cercetarea în teren a fost îngreuiată de construirea, în apropierea şi deasupra necropolei, a unei şosele, căi ferate şi gospodării. În consecință, stabilirea unor date certe, îndeosebi în ceea ce priveşte cronologia, dar şi tipologia întregului inventar, precum şi mărturii cuprinzătoare asupra practicilor funerare și a obiceiurilor de port, au fost într-o oarecare măsură influențate. Într-un grad mai mare sau mai mic, inconveniente similare au afectat și cele două necropole aflate pe cursul inferior al Tutovei, acolo unde, în urma modificării şi regularizării cursului apei, situația din teren a avut de suferit. Este ușor de observat că între cele trei necropole au existat o serie de asemănări în ceea ce privește istoricul cercetării, lucru de care trebuie ținut cont atunci când vom judeca sincronizările și nesincronizările care pot fi surprinse. În cele ce urmează vom încerca să ne raportăm la situaţiile întâlnite în cele trei necropole, cu trimiteri și la alte necropole importante, cercetate până în prezent. Pornim în demersul nostru de la realitățile constatate în urma întocmirii catalogului descoperirilor din fiecare necropolă în parte. Din mormintele cercetate, precum și din perimetrul celor trei necropole au fost recuperate, după cum am arătat la începutul lucrării, peste 1500 de piese, din care peste 400 au fost fragmente ceramice, multe neintroduse în tipologia elaborată. Pe necropole, situația este următoarea: la Bogdănești, cea mai mare dintre cele trei, ca număr de morminte cercetate, au fost descoperite 778 de obiecte, din care 184 fragmente ceramice. Este vorba de accesorii vestimentare, obiecte de podoabă, pandantive și recipiente de lut și sticlă. Lucrurile stau cu totul diferit în necropola de la Pogonești, unde, în cele 58 de morminte au fost descoperite doar 219 obiecte, din care 74 artefacte, care în mare parte au putut fi încadrate tipologic și 145 257

de fragmente ceramice, marea majoritate greu sau imposibil de încadrat tipologic. O situație apropiată de cea de la Bogdănești se regăsește la Polocin, acolo de unde au fost recuperate 609 artefacte, din care 530 de piese, care, în majoritatea lor, au putut fi încadrate tiplogic. Și în ceea ce privește diversitatea categoriilor de obiecte situația este apropiată de cea de la Bogdănești. O problematică de mare importanță a fost cea legată de prezentarea practicilor rituale întâlnite în cele trei necropole. O primă constatare, care se impune, se referă la practicarea biritualismului în toate cele trei necropole, însă cu unele diferenţieri în privința frecvenței categoriilor de morminte. În necropola de la Bogdăneşti, în cifre absolute, mormintele de înhumaţie au fost în număr de 98, respectiv 64,47 % din totalul înmormântărilor. La Pogoneşti, din cele 58 de morminte, 53 au fost de înhumaţie, respectiv 91,38%. În schimb, la Polocin, din cele 79 de morminte, 56 au fost de înhumaţie, respectiv 70,89%. Având drept reper modul de înmormântare practicat, este lesne de observat apropierea între necropolele de la Bogdăneşti şi Polocin. Încercând să ne raportăm la marile necropole cercetate până acum, în ţară şi Republica Moldova, constatăm următoarele: la Mihălăşeni (Şovan 2005, p. 191) înhumaţii reprezintă 82,50% dintr-un total de 520 de morminte, la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 153), 46,07% dintr-un total de 547 de morminte, în timp ce la Târgşor (Diaconu 1965, p. 72), 65,03% dintr-un număr de 286 de morminte. În necropola de la Săbăoani (Ursachi 2010, p. 162), 88,62% dintr-un total de 102 morminte, la Spanţov (Mitrea, Preda 1966, p. 40), 86,96% dintr-un total de 69 de morminte, iar în necropola de la Budeşti (Vornic 2006, p. 161), 64,50% dintr-un total de 372 de morminte. Încercând să realizăm câteva comparaţii, constatăm că, în ceea ce privește forma de înmormântare, necropola de la Bogdăneşti se apropie de cele de la Târgşor, Budeşti, Pogoneştiul de necropola de la Săbăoani, iar cea de la Polocin se poziționează între necropolele de la Mihălăşeni şi Târgşor. Dacă încercăm să utilizăm drept criteriu de comparaţie orientarea gropilor, se constată următoarele: la Bogdăneşti 75,51 % sunt orientate N–S; 4,08% NV– SE; 7,14% NE–SV; 4,08% ENE-VSV; 2,04% E–V; 2,04 % V–E, iar în 5,10 % din situații nu a fost determinată orientarea. La Pogoneşti, 69,81 % au fost orientate N–S; 7,55% NV–SE; 9,43% NE–SV; 9,43% E–V și 1,89% V-E. La Polocin, 42,86 % au fost orientate N–S; 7,14% NV–SE; 12,50% NE–SV; 17,86% E–V și 16,07% V–E. Se poate observa cu ușurință existenţa unor asemănări între necropola de la Bogdăneşti şi cea de la Pogoneşti şi diferențe notabile față de necropola de la Polocin acolo unde mormintele orientate V-E și E-V reprezintă peste 33% din totalul înmormântărilor. Această situație se poate datora unor schimbări apărute, la un moment dat, în privința credințelor religioase și, implicit, a practicilor funerare. Încercând să realizăm comparaţii cu situaţiile întâlnite în alte necropole, am constatat următoarele: în necropola de la Mihălăşeni (Şovan 2005, p. 193) 35,20% din gropi au fost orientate N–S; 6,29% NE–SV; 4,66% NV-SE; 0,23% E–V și 8,39% V-E. De asemenea, unele morminte, din această necropolă, au avut şi alte orientări în comparaţie cu cele întâlnite în necropolele care fac obiectul lucrării. În cazul necropolei de la Budeşti (Vornic 2006, p. 168) 55,5% din morminte au fost orientate N–S; 15,42% NV–SE și în același procent V-E. La Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 153) 90% din cei decedaţi au fost aşezaţi cu capul la nord şi picioarele la sud, uneori cu mici deviaţii. Cu unele mici deviaţii de la axa N–S, în necropola de la Leţcani, 81 % din morminte au avut o asemenea orientare (Bloşiu 1975, p, 208). Lucrurile sunt semnificativ schimbate în necropola de la Săbăoani (Ursachi 2010, p. 150), unde din 79 de morminte de înhumaţie, la care a fost precizată orientarea, 32,91% au fost orientate V–E; 13,92% N–S şi 22,78 % VSV–ENE.

258

În privinţa orientării gropilor, o mai mare apropiere se poate observa între necropola de la Polocin şi cea de la Budeşti. Adâncimea gropilor a reprezentat un alt criteriu pe care l-am avut în vedere atunci când am prezentat cele trei necropole, constatând următoarele: la Bogdăneşti 29,59% din mormintele de înhumaţie au avut groapa sepulcrală cuprinsă între 0 şi 0,99 m, 48,97% între 1m şi 1,99 m, 4,08% peste 2 m, iar la 17,34% din morminte nu s-a putut determina, cu exactitate acest parametru. În necropola de la Pogoneşti, 73,58 % din gropile sepulcrale au avut adâncimi cuprinse între 1 m şi 1,99 m, 20,75% peste 2 m, iar pentru 5,66% din mormintele de înhumaţie informaţiile lipsesc. La Polocin, punctul „Islaz”, 5,38% din morminte au avut adâncimea cuprinsă între 1 m şi 1,99 m, 60,71% între 2 m şi 2,99 m, 28,57% între 3 m şi 3,99 m şi 1,79% peste 4 m. Se poate observa că în toate cele trei necropole adâncimea, la majoritatea mormintelor de înhumaţie, a fost cuprinsă între 1 m şi 1,99 m şi între 2 m şi 2,99 m. Adâncimile mai mari sunt specifice, îndeosebi în necropola de la Polocin, datorită depunerilor aluvionare. Sigur, acest parametru a depins foarte mult de caracteristicile geografice ale fiecărei zone în parte, de aceea este mai greu de surprins existența unor reguli cu caracter general. Raportându-ne la situaţiile întâlnite în alte două mari necropole, respectiv cea de la Mihălăşeni (Şovan 2005, p. 194), unde 53,38% din schelete au fost recuperate de la adâncimi cuprinse între 1 m şi 1,99 m, şi cea de la Budeşti, unde 51,25 % din morminte s-au aflat la asemenea adâncimi, putem concluziona că situaţia întâlnită la Bogdăneşti se apropie de cele două mari necropole anterior menţionate. Componente definitorii pentru înţelegerea riturilor funerare, alături de adâncimea gropilor, sunt şi informaţiile legate de forma acestora. În necropola de la Bogdăneşti, 69,38% din mormintele de înhumaţie au avut forma rectangulară, 3,06% din gropi au fost dreptunghiulare, pătrate sau trapezoidale, 3,06% având formă ovală. Strâns legat de forma gropilor sunt şi unele amenajări practicate, cum ar fi prag/ praguri, 16,32% din morminte fiind prevăzute cu asemenea amenajări şi alte 7,14% cu nişe. În necropola de la Pogoneşti, procentul gropilor rectangulare este şi mai mare, ajungând la 86,79%, în timp ce mormintele ale căror gropi sunt perfect dreptunghiulare ajung doar la un procent de 3,77%. În această necropolă există şi un mormânt cu groapa în forma literei L. În ceea ce priveşte necropola de la Polocin, 67,86 % din gropile mormintelor au avut forma rectangulară, 12,5% au fost perfect dreptunghiulare, 3,57% trapezoidale şi 7,14% ovale. Este uşor de observat că, în privinţa formei gropilor şi a amenajărilor aferente, cele mai multe asemănări există între necropola de la Bogdăneşti şi cea de la Polocin. Încercând să ne raportăm la necropola de la Mihălăşeni (Şovan 2005, p. 194), constatăm că mormintele cu gropile de formă rectangulară au reprezentat 41,72 %, din totalul mormintelor de înhumaţie, 5,36% au fost ovale şi 11,19% trapezoidale. În ceea ce priveşte necropola de la Săbăoani, autorul observă „că aproape toate mormintele sunt dreptunghiulare, cu colţurile rotunjite și fundul drept” (Ursachi 2010, p. 150). La Bârlad-Valea Seacă, autorul cercetării menţionează că marea majoritate a gropilor au avut formă rectangulară, la care se mai adaugă câteva ovale şi una circulară (Palade 2004, p. 153). În paralel cu informaţiile legate de gropile sepulcrale, la fel de importante sunt datele care ilustrează modul în care au fost tratate cadavrele, respectiv scheletele din mormintele descoperite. În necropola de la Bogdăneşti, 80,61% din schelete au fost deranjate parţial sau total, 14,29% au fost nederanjate, iar 3,06 % au fost cenotafuri. La Pogoneşti, 79,25% din schelete au fot deranjate total sau parţial, 7,55% nederanjate 259

şi în acelaşi procent se găsesc şi mormintele cenotaf. În ceea ce priveşte necropola de la Polocin, aici lucrurile sunt uşor schimbate, în sensul că mormintele deranjate parţial sau total reprezintă doar 30,36% din totalul mormintelor de înhumaţie, 64,29% fiind nederanjate, în timp ce mormintele cenotaf reprezintă 3,57%. Este lesne de observat că la acest capitol unele asemănări există, îndeosebi între necropola de la Bogdăneşti şi cea de la Pogoneşti, la Polocin raportul dintre mormintele deranjate şi cele nederanjate fiind în favoarea celor din urmă. În necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 153), 25,40 % din morminte au fost deranjate din vechime, în timp ce 74,60 % au rămas nederanjate. În necropola de la Budeşti (Vornic 2006, p. 173), 58,90% din mormintele de înhumaţie au fost deranjate din vechime, total sau parţial, 41,25% fiind nederanjate. În schimb, în necropola de la Săbăoani (Ursachi 2010, p. 149), doar 15,9 % au fost deranjate. Este uşor de observat că în această privinţă a existat o mare diversitate de situaţii, neexistând o regulă strictă, respectată de toţi, sau de cea mai mare parte a comunităţilor černjachoviene. Alături de situaţiile privitoare la mormintele de înhumaţie, importante pentru înţelegerea practicilor funerare sunt şi datele desprinse din studierea mormintelor de incineraţie. În necropola de la Bogdăneşti, unde incineraţii reprezintă 35,53 % din totalul înmormântărilor, au fost întâlnite o mare varietate de situaţii. În 29,62 % din morminte, oasele incinerate au fost depuse pe fundul gropilor şi acoperite cu mai multe fragmente ceramice. În 24,07 % dintre acestea, oasele incinerate au fost amestecate cu fragmente ceramice. În acelaşi procent am întâlnit morminte în care oasele incinerate au fost depuse în urne acoperite cu capace. În 18,52 % resturile cinerare au fost depuse în urne fără capac, iar în 3,70 % oasele incinerate au fost depuse direct în groapă. În ceea ce priveşte necropola de la Pogoneşti, doar 8,62 % din totalul mormintelor au fost de incineraţie. În 60 % din morminte (3 morminte) oasele incinerate au fost amestecate cu fragmente ceramice, în 20 % oasele incinerate au fost depuse în urne acoperite cu capac şi în alte 20 % oasele incinerate au fost depuse pe fundul gropii. În ceea ce priveşte necropola de la Polocin, 29,11 % din totalul mormintelor au fost de incineraţie, existând o mare varietate de abordări în tratarea resturilor cinerare. În 26,09 % oasele incinerate au fost amestecate, pe fundul gropilor, cu fragmente ceramice. În 21,74 % oasele incinerate au fost depuse în urne acoperite cu capace. De asemenea, 13,04 % din morminte au avut oasele incinerate depuse pe fundul gropii şi acoperite cu mai multe fragmente ceramice şi, în acelaşi procent, oasele cinerare au fost depuse în câte două urne. În 17,39 % resturile cinerare au fost depuse în urne fără capac, iar în 4,35 % oasele incinerate au fost depuse direct în groapă. Într-un singur caz, resturile rămase în urma arderii au fost depuse atât în urnă cât şi în groapă (4,35 %). Se poate uşor observa că în necropolele cu mai multe morminte de incineraţie variantele de îngropare a resturilor cinerare au fost mai multe şi mai diverse. În acest sens, există o oarecare apropiere între situaţiile întâlnite în necropola de la Bogdăneşti cu cea de la Polocin şi deosebiri semnificative faţă de Pogoneşti, unde, având în vedere numărul mic de morminte, este greu de făcut aprecieri. În necropola de la Mihălăşeni (Şovan 2005, p. 191), cea mai frecventă variantă de înmormântare a fost cea în urnă cu capac, reprezentând 48,35 % din mormintele de incineraţie, 29,67 % sunt morminte de incineraţie în urnă şi 21,98 % cele în groapă cu capac. La Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 150) 39,32 % din mormintele de incineraţie sunt din categoria celor în care resturile rezultate în urma arderii pe rug au fost depuse în urne, iar în 16,95 % aceste resturi au fost depuse direct în groapă, fără fragmente ceramice.

260

În ceea ce priveşte necropola de la Budeşti, autorii cercetării vorbesc de două tipuri de morminte de incineraţie, respectiv morminte cu resturile cinerare depuse direct în groapă, acestea reprezentând 24,2 % şi morminte cu resturile cinerare depuse în urne, reprezentând 59,8 % din mormintele de incineraţie, iar la 15 % din morminte nu s-a putut determina tipul (Vornic 2006, p. 163). Pentru necropola de la Săbăoani, autorul cercetării consemnează faptul că din cele 14 morminte de incineraţie toate sunt în urnă cu sau fără capac (Ursachi 2010, p. 150). Informaţii de care trebuie să se ţină seama atunci când se abordează problema ritualurilor funerare sunt, fără îndoială, şi cele care fac trimiteri la forma gropilor sepulcrale. Din păcate, în cazul celor trei necropole informaţiile referitoare la forma gropilor sunt foarte puţine. În necropola de la Bogdăneşti, doar la 6 din cele 54 de morminte de incineraţie a putut fi sesizată forma gropilor, în 4 cazuri aceasta a fost circulară şi în 2 ovală. În schimb, la Pogoneşti, din cauza condiţiilor din sol, nu a fost surprinsă forma nici unei gropi, în timp ce în necropola de la Polocin, din 23 de morminte doar la 4 s-a observat conturul gropilor, care, de asemenea, a fost circular. Nici în necropola de la Mihălăşeni acest parametru nu a putut fi observat decât într-o singură situaţie. Este vorba de M 19, a cărui groapă a fost de formă circulară (Șovan 2005, p. 191). Situaţia este aproape identică şi la Budeşti, unde doar în 5 cazuri a fost surprinsă forma gropilor: în trei era rectangulară, iar în două era ovală (Vornic 2006, p. 164). În strânsă legătură cu forma gropilor sepulcrale sunt informaţiile legate de diametrul acestora. Şi în acest sens a fost foarte greu, de cele mai multe ori imposibil de determinat acest parametru. La Bogdăneşti s-a constatat că diametrul celor câteva gropi, la care a fost observat, a variat între 0,40-0,80 m, la Pogoneşti acest parametru nu a fost sesizat, iar la Polocin a variat între 0,50-0,60 m. Încercând să ne raportăm la situaţiile din alte necropole, am constatat că în marea necropolă de la Mihălăşeni acest parametru nu a fost sesizat, iar la Budeşti dimensiunile au variat între 1,4x0,8 m şi 1,9x1,45 m (Vornic 2006, p. 163). La Săbăoani, autorul cercetării a constatat că gropile au avut diametrul cu 15-20 cm mai mare decât suprafaţa ocupată de urna funerară şi eventualele vase de ofrandă (Ursachi 2010, p. 150). Este, astfel, aproape imposibil de emis ipoteze în legătură cu forma şi dimensiunile gropilor, datorită absenţei informațiilor precise. În schimb, datele care ilustrează adâncimea la care au fost depuse resturile sepulcrale şi eventualul inventar sunt ceva mai bogate. Astfel, în necropola de la Bogdăneşti 74,07 % din mormintele de incineraţie s-au aflat la adâncimi cuprinse între 0-0,5 m, iar 25,93 % la adâncimi cuprinse între 0,51-0,95 m. La Pogoneşti, toate cele 5 morminte de incineraţie au fost descoperite la adâncimi cuprinse între 0,53-0,80 m. În schimb, la Polocin, 60,87 % din mormintele de incineraţie au fost descoperite la adâncimi cuprinse între 2-2,73 m, iar 34,78 % la adâncimi cuprinse între 1,34–1,99 m. În marea necropolă birituală de la Mihălăşeni (Şovan 2005, p. 191), adâncimile la care au fost descoperite resturile cinerare au fost în majoritate cuprinse între 0,40–0,60 m, iar la Budeşti (Vornic 2006, p. 163) 65,1 % au avut adâncimile cuprinse între 0,40–0,65 m, 22,7 % între 0,15–0,35 m, iar 3,8 % între 1,1–2,25 m. În privinţa mormintelor de incineraţie din necropola de la Săbăoani (Ursachi 2010, p. 150), 85,71 % sunt cuprinse între 0,60–0,75 m şi câte 7,41 % din acestea au fost descoperite la adâncimea de 0,40 m, respectiv 1,05 m. În necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 150), adâncimea gropilor a fost cuprinsă între 0,05 m şi 1,30 m. La Leţcani (Bloşiu 1975, p. 206), acolo unde au fost descoperite 17 morminte de incineraţie, 31 % dintre ele au fost recuperate de la adâncimi cuprinse între 0,40– 0,50 m, 63 % de la adâncimi cuprinse între 0,50–0,65 m şi 6 % la adâncimea de 0,75 m. Se poate observa existența unor similitudini în privinţa adâncimilor la care au fost depuse resturile sepulcrale între necropolele de la Bogdăneşti, Pogoneşti cu cele de la 261

Mihălăşeni, Budeşti, Săbăoani, Leţcani şi deosebiri faţă de cea de la Polocin, aceasta din urmă fiind singura necropolă la care incineraţii au fost descoperiți la adâncimi foarte mari. Concluziile au, totuşi, un grad mare de relativitate, adâncimile mai mari datorându-se, de cele mai multe ori, depunerilor aluvionare ulterioare înmormântărilor, în timp ce adâncimile mai mici pot fi în legătură cu fenomene naturale, cum ar fi eroziunea solului, sau intervenţiilor umane. În cadrul riturilor funerare un loc aparte îl ocupă informaţiile legate de vasele ceramice folosite drept urne sau capace, precum şi fragmentele ceramice descoperite în gropile sepulcrale. În necropola de la Bogdăneşti, 35,19 % din mormintele de incineraţie au avut în inventar fragmente ceramice, dar și oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, care au ţinut loc de urne; 20,37 % din morminte au avut oale şi fragmente ceramice lucrate la roată, care au ţinut loc de urne; în 31,48 % urnele au provenit din castroane sau fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă fină; în 24,07 % din mormintele de incineraţie urnele au provenit din căni şi fragmente din corpul unor căni lucrate la roată, din pastă fină; în 25,93 % din morminte au fost prezente oale lucrate cu mâna, din pasă grosieră. În privinţa urnelor cinerare, doar în 20,37 % din morminte au fost descoperite urne întregi, iar în 12,96 % urnele aveau părţi lipsă. În necropola de la Pogoneşti lucrurile sunt ceva mai simple, în sensul că în cele doar 5 morminte de incineraţie, cantitatea de ceramică descoperită este foarte mică. Doar într-un mormânt avem de-a face cu vase întregi, respectiv în M 3, de unde a fost recuperată o oală lucrată la roată, din pastă zgrunţuroasă, şi un castron lucrat la roată, din pastă fină. În procente, această situaţie reprezintă 20 % din totalul mormintelor cu ceramică în inventar. Din celelalte 4 morminte nu au fost recuperate decât fragmente ceramice desprinse atât din corpul unor vase lucrate cu mâna, din pastă grosieră, cât şi din vase lucrate la roată, din pastă fină sau zgrunţuroasă. În necropola de la Polocin, în privinţa vaselor şi a fragmentelor ceramice descoperite alături de resturile cinerare, am întâlnit o mare varietate de situaţii. Astfel, în 56,52 % din morminte, în gropi s-au aflat oale şi fragmente ceramice desprinse din vase lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă; în 30,43 % din morminte au existat oale şi fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă fină; în 39,13 % din morminte au fost descoperite castroane şi fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă fină cenuşie; în 17,39 % din morminte au fost descoperite căni şi fragmente de căni lucrate la roată, din pastă fină; din 39,13 % provin oale şi fragmente ceramice lucrate cu mâna, din pastă grosieră. În privinţa urnelor utilizate, în doar 26,09 % din morminte acestea au fost întregi, iar în 39,13 % au avut părţi lipsă. Se poate observa că între necropolele de la Bogdăneşti şi cea de la Polocin, categoriile de vase şi fragmente ceramice descoperite în morminte sunt, în linii mari, aceleaşi, diferenţele apar în legătură cu procentele în care se regăsesc în fiecare din cele două necropole. Spre exemplu, cantitatea de vase şi fragmente ceramice lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă este ceva mai mare în necropola de la Polocin. Mai apropiate din punct de vedere procentual sunt situaţiile în care, în mormintele de incineraţie, au fost descoperite castroane şi fragmente din asemenea vase, lucrate la roată, din pastă fină. De asemenea, cantitatea de vase şi fragmente de vase lucrate cu mâna, din pastă grosieră este ceva mai mare la Polocin. În privinţa vaselor utilizate, dacă există aproape egalitate când vorbim de urnele întregi, diferenţele apar în cazul urnelor cu părţi lipsă, la Polocin numărul acestora fiind destul de mare. În compararea acestor situaţii nu a intrat şi necropola de la Pogoneşti pentru că aici descoperirile de piese ceramice sunt irelevante. Încercând să facem trimiteri şi la alte necropole, am putut constata că, în ceea ce priveşte necropola de la Mihălăşeni, urnele întregi sau fragmentare provin în proporţie covârşitoare din vase lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă (Şovan 2005, p. 191). 262

Urnele erau executate din pastă grosieră, lucrate la mână, castroanele, cănile fiind în număr destul de mic. Interesant este faptul că, la Bârlad-Valea Seacă, urnele lucrate cu mâna, din pastă grosieră, sunt cele mai numeroase, fiind urmate, în ordine, de oalele lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, apoi de castroane şi căni lucrate la roată, din pastă fină (Palade 2004, p. 152). În necropola de la Budeşti, din cele 73 de urne, 63 % au fost oale lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, iar 21,92 % provin din oale lucrate cu mâna, din pastă grosieră, şi doar 2,74 % provin din oale lucrate la roată, din pastă fină (Vornic 2006, p. 164-165). Şi în necropola de la Săbăoani, autorul, făcând o ierarhizare, plaseză oalele lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, pe prima poziţie, fiind urmate de castroane, pahare şi boluri (Ursachi 2010, p. 150). În necropola de la Leţcani, ceramica descoperită în morminte a provenit în proporţie de 63,40 % din vase lucrate la roată, din pastă zgrunţuroasă, şi 36,60 % din vase lucrate la roată, din pastă fină (Bloșiu 1975, p. 206). Raportându-ne la toate aceste exemple, constatăm că în necropolele cercetate există o destul de mare diversitate de situaţii, cu asemănări şi deosebiri uneori substanţiale. Referitor la capacele de urnă din necropola de la Bogdăneşti au fost recuperate doar 4 piese întregi, la care se adaugă alte 9 cu părţi lipsă, în cea de la Pogoneşti avem doar un capac de urnă întreg, în timp ce la Polocin au fost descoperite 4 capace de urnă întregi şi alte 9 cu părţi lipsă. În privinţa capacelor de urne se poate observa o similitudine între necropolele de la Bogdăneşti şi cea de la Polocin. Procentual situaţiile sunt, însă, diferite, ca urmare a numărului total de morminte din fiecare necropolă. Poziţia urnelor în gropi, acolo unde a fost consemnată, a fost, în necropola de la Bogdăneşti, de 10 urne în poziţie verticală şi alte 3 culcate ; la Pogoneşti, singura urnă a fost depusă în poziţie verticală, iar la Polocin acestea au fost așezate în majoritate cu gura în sus. La Mihălăşeni, autorul cercetării a constatat că majoritatea urnelor au fost depuse în poziţie verticală, cu gura în sus, dar aminteşte şi de câteva cazuri în care acestea au fost depuse cu gura în jos (Şovan 2005, p. 192), practică mai des întâlnită în necropola de la Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 151). Legat de problema riturilor funerare sunt şi informaţiile în care se fac trimiteri la cantitatea de oase şi cenuşă descoperită în morminte. Astfel, la Bogdăneşti, în 22,22 % din morminte cantitatea de resturi cinerare a fost mică şi doar într-o proporţie de 1,85 % a fost mai mare. La Pogoneşti, în toate cele 5 morminte de incineraţie, cantitatea de oase şi cenuşă a fost foarte mică. La Polocin, punctul „Islaz” în 82,61 % din cazuri cantitatea de oase incinerate şi cenuşă a fost mică şi doar în 8,70 % a fost mai mare. Se poate observa că, deşi nu întotdeauna acest element a fost luat în calcul, numărul mormintelor în care cantitatea de resturi cinerare a fost mică este mult mai mare decât a mormintelor cu oase arse şi cenuşă depuse în cantitate mare. Observaţia este valabilă şi pentru alte necropole cercetate până acum. O a doua componentă a practicilor funerare, alături de rituri, sunt ritualurile funerare. Specific secolului IV d. Chr., este prezența în domeniul ritualurilor a unei mari diversități de manifestare, atât în privința mormintelor de incineraţie, cât şi a celor de înhumaţie. Mormintele de incineraţie, dar mai ales cele de înhumaţie au beneficiat, în general, de un bogat inventar, format din artefacte strict legate de practici rituale, dar și din obiecte de podoabă și vestimentaţie. Din rândul artefactelor care definesc componentele ritualice întâlnim, în proporții diferite, obiecte de uz casnic, toaletă, recipientele ceramice şi de sticlă, arme, precum şi ofrande de carne, ouă etc. Comparând situaţiile întâlnite în cele trei necropole, am constat următoarele: la Bogdăneşti, în mormintele de înhumaţie, din categoria obiectelor de uz casnic remarcăm : fusaiolele, prezente în proporție de 7,14 %, cuţitele, într-un procent de 16,32 %, acele de cusut, 263

într-un procent de 2,04 %. Alături de acest gen de artefacte, în inventarul mormintelor s-au mai aflat şi piepteni, întregi sau fragmentari (27,55 % din morminte au avut asemenea obiecte). Categoria de piese foarte bine reprezentată, cu încărcătură ritualică, este formată din recipientele ceramice. Practic, 59,18 % din mormintele de înhumaţie au avut în inventar vase sau fragmente ceramice. De remarcat este marea varietate de asocieri în cadrul acestei categorii de artefacte. Cu o încărcătură aparte în derularea anumitor ritualuri funerare au fost, fără îndoială, ofrandele alimentare. Prezenţa acestora fiind surprinsă în 32,65 % din mormintele de înhumaţie. În diferite procente, uneori singure alteori asociate au fost descoperite oase de Ovi-caprină, Gallus domesticus, Bos taurus, Sus scrofa domesticus, coji de ouă şi chiar un schelet de şarpe. În necropola de la Pogoneşti, situaţia, din acest punct de vedere, arată diferit. Din rândul obiectelor de uz casnic a fost semnalată prezenţa fusaiolelor, în 1,89 % din morminte, a cuţitelor, în 5,66 %. O piesă care face parte din aceeași categorie este reprezentată de un fragment dintr-un tub de os pentru păstrat ace. În ceea ce priveşte pieptenii, aceștia se regăsesc în 13,21 % din mormintele de înhumaţie. Şi în necropola de la Pogoneşti, artefactele cu încărcătură rituală, cele mai numeroase, sunt recipientele ceramice. 54,72 % din morminte au avut în inventar vase sau fragmente de vase de lut. În schimb, recipiente de sticlă au fost semnalate doar în 5,66 % din morminte. În ceea ce privește ofrandele animaliere, acestea au fost prezente în 13,21 % din morminte, constând în oase de Ovi-caprine, Bos taurus, Sus scrofa domesticus, Canis domesticus, Equus cabalus, Gallus domesticus. La Polocin, situația a fost următoarea: în privinţa obiectelor de uz caznic au fost semnalate fusaiole în 12,5 % din mormintele de înhumaţie, iar în 5,36 % din morminte se aflau fragmente de cuţite de fier. În ceea ce priveşte obiectele de toaletă, respectiv pieptenii, aceştia au fost descoperiţi în 16,07 % din mormintele de înhumaţie. Şi în această necropolă cele mai multe obiecte legate de respectarea unor obiceiuri cu caracter religios au fost recipientele ceramice. În 66,07 % din morminte au fost descoperite vase şi fragmente ceramice, atât lucrate cu mâna, din pastă grosieră, cât şi la roată, din pastă fină sau zgrunţuroasă. Recipientele de sticlă reprezintă altă categorie de piese cu destinaţie ritualică. În 10,29% din mormintele de înhumaţie au fost descoperite pahare şi fragmente din asemenea vase. La toate aceste obiecte, legate de respectarea unor practici cu caracter religios, ofrandele alimentare au ocupat un important loc. În 14,29 % din morminte au apărut asemenea ofrande, respectiv oase de Ovi-caprine, Bos taurus şi Gallus domesticus. Analizând situaţiile din cele trei necropole, se observă existenţa unor similitudini în privința practicilor funerare, cu unele particularităţi care sunt uşor de sesizat. Încercând să comparăm ceea ce caracterizează cele trei necropole cu situaţiile surprinse în alte necropole aparţinând aceleiaşi culturi, constatăm existenţa multor asemănări. Practic, în toate necropolele cunoscute, inventarul legat de anumite manifestări ritualice este, în linii generale, acelaşi. Dovadă sunt descoperirile din necropolele de la Mihălăşeni (Şovan 2005, p. 197-200), Bârlad-Valea Seacă (Palade 2004, p. 156), Săbăoani (Ursachi 2010, p. 152-154), Budeşti (Vornic 2006, p. 176-178). În privința manifestărilor din sfera ritualurilor funerare, specifice mormintelor de incineraţie, s-a putut cu uşurinţă constata că acestea sunt mai greu de surprins datorită sărăciei inventarului. De cele mai mute ori, aceste morminte au fost lipsite de orice indiciu care ne-ar putea ajuta în descifrarea unor practici ritualice. Pornind de la aceleaşi categorii de obiecte, întâlnite în mormintele de înhumaţie, s-au observat următoarele: în necropola de la Bogdăneşti, din rândul obiectelor de uz caznic provin foarte puţine artefacte, respectiv un singur mormânt cu o fusaiolă, acesta reprezentând doar 3,70 % din totalul mormintelor de incineraţie, iar cuţite de fier se găsesc în 5,55 % din morminte. În ceea ce priveşte obiectele de toaletă, respectiv pieptenii, aceştia au fost descoperiţi în 12,96 % din morminte. Nici recipientele de lut nu sunt într-o cantitate prea mare, respectiv în 9,26 % din morminte. 264

Recipientele de sticlă se rezumă la câteva cioburi desprinse din corpul unor pahare, acestea regăsindu-se în doar 3,70 % din mormintele de incineraţie. În ceea ce priveşte ofranda de carne, aceasta lipseşte cu desăvârşire. În necropola de la Pogoneşti, datele referitoare la anumite practici rituale sunt cel puțin la fel de sărace. Practic, acest domeniu este reprezentat doar de câteva fragmente de oase care au rămas în urma ospățului funerar. Într-un mormânt, au fost descoperite câteva oase de Ovi-caprine şi Gallus domesticus. Situaţia nu este mult schimbată nici în privința necropolei de la Polocin. Din categoria obiectelor de uz casnic face parte doar o piesă, o cute, descoperită într-un mormânt, ceea ce reprezintă, în procente, doar 4,35 % din mormintele de incineraţie. Recipiente de lut provin doar din 4,35 % din morminte, iar ofrandă alimentară din 8,70 % din mormintele de incineraţie. Este vorba de câteva oase de Ovis aries şi Bos taurus. În concluzie, se poate spune că, în privinţa ritualurilor de înmormântare specifice mormintelor de incineraţie, mărturiile sunt modeste în toate cele trei necropole, iar aceste ritualuri sunt extrem de greu de descifrat. Nici în mormintele de incineraţie din cadrul necropolelor aparținând culturii Sântana de Mureş-Černjachov lucrurile nu sunt mult schimbate, astfel, inițierea unor concluzii legate de practicile rituale și semnificația acestora sunt greu de înțeles și explicat în stadiul actual al cercetărilor. Vom încheia acest capitol cu o scurtă analiză privitoare la prezența obiectelor de podoabă în cele trei necropole. De la bun început constatăm faptul că, în două din cele trei necropole, obiectele de podoabă provin, în exclusivitate, din morminte de înhumație. Este vorba de necropolele de la Pogonești și Polocin, în schimb, în cea de-a treia necropolă, asemenea artefacte au fost prezente atât în mormintele de incinerație, cât și în cele de înhumație. Obiecte de podoabă au fost descoperite în toate cele trei necropole, însă, în procente diferite. Între necropola de la Bogdănești și cea de la Polocin, procentele sunt apropiate, respectiv 15,13 % în prima și 15,19 % în cea de-a doua, în timp ce la Pogonești se regăsesc doar în 3,45 % din morminte. În ceea ce privește prezența în mormintele de înhumație, procentele sunt, de asemenea, apropiate între cele două necropolele, respectiv 19,35 % în prima și 21,43 % în cea de-a doua, în timp ce la Pogonești aceste artefacte nu depășesc 3,77 %. Dacă încercăm însă să ne raportăm, pe categorii de obiecte, și la alte necropole, aflate la est de Carpați, putem constata că în marea necropolă de la Mihălășeni au fost descoperite nu mai puțin de 1604 mărgele din care 1564 provin din morminte. Din toate aceste exemplare 1165 au fost realizate din sticlă, în diverse forme și culori, acestea provenind din 71 de morminte, ceea ce face ca în 13,65 % din mormintele necropolei să existe în inventar asemenea artefacte (Șovan 2005, p. 157-158). Se poate observa că, din punct de vedere statistic, situația este apropiată de necropolele de la Bogdănești și Polocin. În schimb, în necropola de la Budești, lucrurile stau diferit. Au fost descoperite circa 500 de mărgele de sticlă în 78 de morminte, ceea ce face ca 21,02 % din mormintele din necropolă să fi avut asemenea artefacte. În necropola de la Săbăoani, singurele mărgele descoperite au fost cele de sticlă, în 10 din cele 102 morminte din necropolă, ceea ce înseamnă că 9,80 % din morminte au avut un asemenea inventar. În ceea ce privește mărgelele de cornalină, ele apar în 9,87% din mormintele necropolei de la Bogdănești și în 7,59 % în cea de la Polocin. Dacă ne raportăm la acest tip de mărgele, ele au fost prezente în 28 de morminte, însumând 80 de exemplare și reprezentând 5,38 % din întreaga necropolă de la Mihălășeni (Șovan 2005, p. 158). În necropola de la Budești au fost descoperite un număr destul de mare, în nu mai puțin de 28 de morminte de incinerație și înhumație, ceea ce face ca acest gen de artefacte să le regăsim în 7,55 % din totalul mormintelor. Trebuie însă menționat și faptul că zeci de asemenea artefacte au fost recuperate de la suprafața solului, nu din complexe închise. 265

Situația este mult diferită în privința prezenței în morminte a mărgelelor de coral. Dacă, în cele trei necropole care fac obiectul acestei lucrări, nu a fost descoperită decât o singură mărgică, în M 25 de la Bogdănești, de la Mihălășeni provin 319 exemplare, din 24 de morminte (Șovan 2005, p. 159). Astfel, în 4,62 % din mormintele necropolei au existat asemenea artefacte în comparație cu 0,65 % la Bogdănești. În schimb, în necropola de la Budești, lipsesc cu desăvârșire. Un alt tip, care se regăsește doar la Mihălășeni și Polocin, este reprezentat de mărgelele din chihlimbar. În primul din cele două situri au fost descoperite 14 exemplare în 11 morminte (Șovan 2005, p. 159), iar în cealaltă necropolă este vorba de 5 mărgele în două morminte. Statistic vorbind, aceste artefacte se găsesc în 2,12 % din mormintele din necropola de la Mihălășeni și în 6,34 % la Polocin. Asemenea exemplare au fost descoperite și în necropola de la Budești, unde avem 6 piese care provin din 2 morminte și stratul de cultură. Raportat la frecvența în morminte, constatăm că prezența lor este extrem de scăzută, regăsindu-le în doar 0,54 % din mormintele necropolei (Vornic 2006, p. 209). Merită amintite aici și mărgelele de calcar, pe care le-am întâlnit la Bogdănești, la Polocin, dar și la Budești, într-un număr și procent foarte mic. Este vorba de numai 3 exemplare, care provin dintr-un mormânt, dar și de la suprafața solului, ceea ce înseamnă că doar 0,27 % din mormintele din necropolă beneficiază de asemenea artefacte (Vornic 2006, p. 209). În schimb, în necropolele de la Bogdănești și Polocin, ele se află în procente de 3,95 % în prima necropolă și 3,79 % în cea de a doua. Deosebită și extrem de rară este mărgica cu chipuri umane, descoperită în M 14 de la Polocin, care, în România, are numai un singur corespondent, respectiv mărgica descoperită în necropola de la Bârlad-Valea Seacă, în M 546 (Palade 1986, p. 20). Mărgica de la Polocin este cea de a 23-a piesă de acest gen descoperită până acum în Europa, făcând parte din perlele ornamentate în tehnica pseudomozaicului cu fețe umane și table de șah. (Postică, Larina, 1990, p. 261-262). În spațiul românesc au mai fost descoperite asemenea piese, cea mai apropiată provine din satul Bursuceni, raionul Sângeri, Republica Moldova (Postică 2004). Aceste piese se înscriu în rândul perlelor romane difuzate în lumea barbară de către autoritățile imperiale drept cadouri, amintite chiar și de cronicarul Leo Gramaticul (Mihăiescu, ș.a., 1970, p. 647). Alături de mărgele, și alte obiecte de podoabă se regăsesc, în necropolele de secol IV d.Chr. din aria de răspândire a acestei culturi. Din rândul acestora merită amintite pandantivele din scoici marine, prezente în aproape 4 % din mormintele necropolelor de la Bogdănești și Polocin, și în doar 1,72 % în cele de la Pogonești. În necropola de la Mihălășeni, prezența lor a fost remarcată în 14 morminte, ceea ce reprezintă 2,69 % din întrega necropolă, în timp ce, în necropola de la Budești, ele au fost prezente în 11 morminte, ceea ce reprezintă 2,96 % din totalul mormintelor din necropolă. Numărul acestor pandantive a fost și mai mic în necropola de la Săbăoani, unde, în doar 2 morminte, au fost descoperite asemenea artefacte, ceea ce reprezintă 1,96 % din totalul mormintelor. În ceea ce privește locul în care aceste artefacte s-au aflat, acolo unde avem morminte de înhumație nederanjate, în general, acestea au fost descoperite în zona pieptului sau la brâu. Această categorie de artefacte a fost vehiculată din regiunea Mării Roșii până în ținuturi mai îndepărtate (Rikman 1967, p. 30). Din categoria obiectelor de podoabă fac parte și pandantivele prismatice descoperite, însă, într-un număr destul de mic. Din cele trei necropole, doar în cea de la Bogdănești au fost descoperite două exemplare, care provin dintr-un singur mormânt, ceea ce reprezintă 0,66 % din întreaga necropolă. În necropola de la Mihălășeni, au fost semnalate 7 morminte care au avut în inventar asemenea piese, ceea ce reprezintă 1,35% din totalul mormintelor necropolei. La Bârlad-Valea Seacă au fost recuperate asemenea piese din 8 morminte atât de înhumație, cât și de incinerație, acestea reprezentând 1,46 % din mormintele întregii necropole. 266

În schimb, în necropolele de la Budești și Săbăoani, această categorie de artefacte lipsește. Se poate constata cu ușurință că pandantivele prismatice au avut o răspândire redusă în așezările și necropolele din cadrul culturii Sântana de Mureș-Černjachov. În necropola de la Bogdănești, spre deosebire de celelalte două necropole, au mai fost descoperite și alte artefacte. Este vorba de un medalion, realizat în urma transformării unei monede, dar și de câteva pandantive căldărușă. În necropola de la Bogdănești, pandantive căldărușă au existat în 2,63 % din morminte, în timp ce, la Polocin, doar în 1,26 %. Aproximativ aceeași situație o întâlnim și în alte necropole contemporane cu acestea. Astfel, la Mihălășeni, le întâlnim în 10 morminte, ceea ce înseamnă 1,92 % din întreaga necropolă, la Bârlad-Valea Seacă în 4 morminte, ceea ce reprezintă 0,73 % din întreaga necropolă. La Budești, numărul mormintelor care au în componență asemenea piese de inventar este foarte mic, respectiv 5 morminte, toate de incinerație, ceea ce reprezintă 1,35 % din total morminte. Concluziile privitoare la catalogul descoperirilor, tipologii, rituri și ritualuri funerare, precum și la obiceiurile de port, pot fi completate și de câteva repere de ordin cronologic legate de cele trei necropole. Dacă nu există niciun dubiu în privința încadrării culturale a necropolelor, apartenența lor la cultura Sântana de Mureș-Černjachov neputând fi pusă la îndoială, întâmpinăm greutăți în ceea ce privește stabilirea cronologiilor absolute pentru fiecare necropolă în parte, dar și a cronologiilor relative. Cert este că avem de a face, în două din cele trei necropole, cu comunități umane nu prea mari. Atât la Pogonești, cât și la Polocin, putem vorbi de existența unor așezări relativ mici, dar care, ținând cont de materialul arheologic recuperat, dar și de o serie de practici și obiceiuri, au putut ființa o mai lungă perioadă de timp. Așa ar putea fi explicată prezența unor artefacte, care, din punct de vedere tipologic și cronologic, acoperă aproape întreaga perioadă de manifestare a culturii Sântana de Mureș-Černjachov. Această afirmație este, în linii mari, valabilă și în ceea ce privește necropola de la Bogdănești, unde, însă, avem de-a face cu o comunitate mai numeroasă, care a acoperit mai bine întreaga perioadă de manifestare a acestei culturi. Pornind de la comparațiile făcute, respectiv tipologiile legate de accesoriile vestimentare, obiectele de uz caznic, de toaletă, de poadoabă, la recipientele de lut și sticlă și continuând cu practicile funerare și obiceiurile de port, am putut, totuși, observa că între două din cele trei necropole pare să existe mai multe similitudini. Este vorba de necropola de la Bogdănești și cea de la Polocin care, în multe privințe, se aseamănă, iar din punct de vedere cronologic se pare că acoperă cel puțin intervalul de maximă înflorire a culturii, respectiv perioada C3 din cadrul culturii Sântana de Mureș-Černjachov. Am putut, de asemenea, observa prezența multor apropieri între cele două necropole și marile necropole aparținând acestei culturi. Lucrurile par puțin diferite, în unele privințe, dacă ne raportăm la necropola de la Pogonești, care, deși face parte din același areal cultural, se detașează prin unele particularități. Interesant este faptul că, în perimetrul acestei necropole, au fost descoperite atât materiale din perioada timpurie a culturii, cât și dintr-o etapă de final. Diferențierile existente cred că sunt legate de dimensiunile comunității și, poate, de un oarecare conservatorism al membrilor ei, sau, de ce nu ?, poate fi vorba de populații așezate în zonă, venite din alte regiuni și care nu au dorit sau nu li s-a permis să folosească aceeași necropolă cu cei din punctul „Islaz”, aflată la doar 400 m nord. Această afirmație poate fi susținută și de câteva date cu caracter antropologic, rezultate în urma unui studiu, efectuat cu ceva timp în urmă, care a arătat o situație puțin diferită de cea întâlnită la Polocin (Miu, Lupașcu, 2007, p. 39-41). Diferența constatată este legată de o prezență mai substanțială a elementelor nordoide, decelate, în special pe scheletele masculine, dar și pe unele feminine (Miu, Lupașcu, 2007, p. 39). Poate aceasta este explicația diferențelor legate de inventarul descoperit și cele referitoare la unele practici rituale. Să fie vorba de o mică comunitate gotică, completată chiar și cu unele elemente est-europoide?. O asemenea prezență este semnalată în M 36, caracterele sesizate fiind asemănătoare scheletului M 4 de la Pietriș-Bârlad (Botezatu, Feodorovici, 1973, p. 3-13). 267

Și groapa mormântului în care a fost descoperit acest schelet este una cu o construcție specială, în sensul că pe trei din cele patru laturi au fost executate praguri. Este lucru bine știut că cei care au folosit timp îndelungat acest gen de gropi au fost sarmații. În aceste condiții, este foarte posibil ca necropolele de la Polocin și Pogonești să fi fost chiar contemporane, dar în ele să fie înmormântați membrii unor comunități etnice diferite, cel puțin în parte. Cu siguranță, dacă aceste necropole ar fi fost mai mari și, implicit, inventarul mai numeros, prin întocmirea diagramelor combinatorii, sincronizările și nesicronizările dintre cele trei necropole, raportate și la alte situri arheologice, ar fi putut fi mai ușor de realizat. Cu toate aceste neajunsuri, lucrarea de față poate reprezenta o contribuție importantă la completarea cunoașterii unei perioade istorice extrem de interesante, cu urmări majore asupra ceea ce avea să se întâmple în viitorii ani în acest areal geografic.

268

ARCHAEOLOGICAL DISCOVERIES FROM LATE ANTIQUITY IN THE CENTRAL MOLDAVIAN TABLELAND THE NECROPOLIS OF BOGDĂNEȘTI-FĂLCIU, POGONEȘTI AND POLOCIN

(Summary) I. INTRODUCTION This archaeological study intends to present the results achieved during the researches conducted in three archaeological sites, in three necropolises belonging to the Sântana de Mureş-Černjachov culture. These necropolises were located in three different sites in the southern region of the Central Moldavian Tableland, namely in the Bârlad Plateau. The thesis explores information and archaeological material acquired by our own researches carried out over two decades, in two archaeological sites, down the Tutova brook to the point where it flows into the Bârlad River. Those are the necropolises of Pogoneşti and Polocin (Pogoneşti commune, Vaslui county). Located about 25 km south of the city of Bârlad, in the same area where several settlements and necropolises belonging to the same historical period were discovered and researched a long time ago. The great necropolis and the settlement at BârladValea Seacă (Bârlad-“Dry Valley”) are to be mentioned in this regard (Palade 2004). The two necropolises were located on the Hills of Tutova; the first one at Pogoneşti, "La Movilă" (“At the Mound”) a site located on the left bank of the Tutova brook; the second one was found 400 m north of the first one, in the place called by the locals "Islaz" (“Common”), on the right bank of the same brook. In geological terms, the region is part of the Moldavian Tableland, characterized by a weak tectonic mobility, with a normal geological ground structure and substance, made of sandy clay deposits, upon the Meotian deposits settled beneath the Middle Pliocene deposits represented by Pontian and Dacian layers. On the low layers there were sandy clay deposits of the Quaternary Period (Băcăuanu et al. 1980, p.30). There is a hillside area, represented by peaks and interfluvial hills, many of them heavily affected by landslide on several layers and even complete collapses and earthfalls. The third necropolis was discovered 80 km ENE away from the two above mentioned ones; it was investigated more than four decades ago by the late archaeologist Vasile Palade. The research was carried out between 1967 and 1972 and unfortunately, the discoverer did not reach his purpose to make the great discovery from Bogdăneşti (Fălciu commune, Vaslui county) known to the world of science. In this case, it is a medium-sized biritual necropolis. Regarding the geographic framework, the Necropolis of Bogdăneşti village was located on the lower terrace, on the right side of the Prut River. In geological terms, the land of the Fălciu commune is situated on sandy clay deposits of the Superior Sarmatian, Meotian and Pontian-Dacian Stage. There were gravel, sand and sandy clay deposits of the Quaternary Period (Pleistocene and Holocene) in the structure of the Prut River terraces and its major bed. The reasons underlying the decision to approach such a theme are easily acknowledged from this short overview of the contexts where the three necropolises were 269

discovered and researched. Surely, one of the reasons is related to the will and the responsibility to introduce into the scientific field important information about novel discoveries about a region and a period characterised by human migration, as well as by the Sântana of Mureş-Černjachov culture, also known due to other similar researches and studies over time. The new discoveries obviously lead to additional information regarding the existence and evolution of human communities in this area of Romania. The discovery and the systematic research of the two necropolises located nearby Bârlad (Pogoneşti "La Movilă" and Polocin "Islaz"), reflects new contributions in a more comprehensive overview of all that the Sântana de Mureş-Černjachov culture represented, in the south of the Central Moldavian Tableland, mainly in the area of Bârlad. Regarding the third necropolis, the one of Bogdăneşti, the reason that made us introduce it in the present work is related, on the one hand, to the will to develop a very important archaeological material, with a rich and complex informational load, from a scientific point of view; on the other hand, this discovery allows us to relate to similar situations encountered for the same historical period, in the sites about 80 km SW away from it. Basically, it is an attempt to describe at the same time, three necropolises researched in different sites, but relatively close geographically, thus allowing the identification of the possible chronological and cultural synchronizations or (lack of them) among the three sites and also allowing the reference to other discoveries from the same region. With few exceptions, the entire archaeological material presented in this study is unknown to specialists and to the large audience. If a small part of the vestiges discovered in the two necropolises on the Tutova brook got to be known, in the case of the discoveries from the Necropolis of Bogdănești we may confirm that almost all the archaeological material was completely novel. In structural terms, the archaeological study is organized in several chapters, structured in different ways, depending on what was sought to be achieved. The Introduction (Chapter I) is quite brief and contains general information about the research theme approached, the geographical and historical context of the three studied necropolises, as well as the structure and content of the main chapters of the study. Chapter II contains the entire catalog of discoveries, starting with the Necropolis of Bogdăneşti, followed by Pogoneşti and then by Polocin. Chapter III approaches the issues related to the typology of the entire inventory recovered from the perimeter of the three necropolises, with the characteristics and the circumstances of the discovery. Surely, not all of the items were the subject of typological classification because some of them were badly damaged over time. In Chapter IV the funeral practices were treated, namely funeral rites and rituals. All the three necropolises are biritual, thus funeral rites and rituals were analyzed separately, namely incineration and inhumation tombs. Chapter V was dedicated to dressing habits (customs of clothing) based on dress accessories (garments) and jewelry. Chronology issues are approached in Chapter VI. Particularly great difficulties were encountered both in establishing the relative chronology of the necropolises and in the absolute chronology, which is why a comparative method was used for the necropolises, for which a rather plausible timeline had already been created. Chapter VII contains the final conclusions on the necropolises of Bogdăneşti, Pogoneşti and Polocin. The work also includes numerous tables inserted whithin the text, as well as 259 drawings with the plans and orthophoto plans for the three sites, a map and plans for the tombs with the related inventory organized on necropolises, according to the catalog of

270

discoveries. Also, at the end, there is a list of the bibliography used in writing this work, a list of abbreviations and an index of localities and their population.

II.

THE CATALOG OF DISCOVERIES

The catalogue contains complete information regarding the three necropolises, starting with Bogdăneşti, continuing with Pogoneşti and ending with Polocin. The tombs are described according to the order of their discovery, irrespective of their type, namely incineration or inhumation. There is a detailed overview for each tomb, followed by the enumeration and description of the inventory, starting with dress accessories – fibulae and buckles; continuing with household tools – knives, whorls, sewing needles, whetstones, bone tubes; grooming items (toiletries) – combs, penknives, hairpins, tweezers, face powder caps; jewelry – beads, buckles, links and rings; clay pots, glassware, and ending with sundry objects, the use of which was difficult to identify. The drawings and plans of tombs, created at a scale of 1:20, photographs of 64 tombs and drawings of all inventory objects are included whithin the content as well. Most of the artifacts are drawn at a scale of 1:3, but the small items (fibulae, buckles, beads, knives, links and rings, combs, glassware, whorls, needles, pendants) are drawn at a scale of 1:1. The bead with inlaid human faces discovered in T14 of the Necropolis of Polocin is drawn at a scale of 2:1, for a better detailed view. Several other artifacts, with larger sizes, are drawn at scales of 1:4, 1:5 or even 1:6. The printed images with the drawing of each tomb also contain the drawings of all the other inventory items. A plan, an orthophoto plan even with level curves and a photo of the surveyed area were created for each necropolis. Also, the illustrations include a map of the main discoveries belonging to the Sântana Mureş-Černjachov culture in the territory of Romania and in areas east of the Prut, that is, territories of the Republic of Moldova and in Ukraine. * Abbreviations used for the catalogue: L length; D diameter; H height, T tomb, P pit, S section; A. THE NECROPOLIS OF BOGDĂNEŞTI The archaeological site was located on the northern border of Bogdăneşti village, on a terrace between the Copăceana brook and the old bed of the Prut River. It was discovered and researched by the late archaeologist Vasile Palade. The excavations carried out in 1967 (13 tombs), 1968 (18 tombs), 1969 (16 tombs), 1970 (34 tombs), 1971 (13 tombs) and 1972 (4 tombs), had as a result the discovery of 152 tombs, of which 54 of incineration (cremation) and 98 of inhumation (burial). The inventory of tombs, plentiful and varied, contains 24 fibulae, 25 buckles, 25 knives, 6 rings (links), a few sewing needles, 3 hair pins, 1 penknife, 2 amulet cases, 2 bronze rings, 14 bucket-shaped pendants, 1 lunula amulet, 1 silver coin (Constantius II) used as a medallion, 11 metal objects with an unknown utility, 35 bone combs, 2 prismatic bone pendants, 245 beads (154 glass, 58 carnelian, 1 coral, 31 chalk, 1 clay), 6 sea shells, 11 clay whorls, 1 glass token, 8 glass wares, 186 clay pots, 187 fragments of clay pots with shape that could not be determined, and also groups of small pebbles in four graves.

TOMBS Tomb 1. Inhumation (Pl. 5A), child. Depth of 0.75 m. N-S orientation. The skeleton lying supine with both arms along the sides and flexed legs at knees. 271

No inventory. Tomb 2. Incineration in urn with lid (Pl. 5b). Depth of 0.40 m. The urn consisted of a lumpy pot, and the lid of several ceramic fragments of a handmade pot from soft paste. The calcined bones lied both in the fragmentary urn and around it, on the bottom of the pit. The pit had circular shape, with a diameter of 0.58 m. Inventory: 1. Bead; lobate shape, green glass fabric with D 1,1 cm (Pl. 5B/1); 2. Bead; ring shape, green glass fabric. D 1 cm (Pl. 5B/2); 3. Pot; wheel-made from lumpy, reddish fabric. H 14,9 cm (Pl. 5B/3). 4. Bowl; wheel-made from soft, brick-red fabric. H 7,4 cm (Pl. 5B/4). Tomb 3. Incineration in pit with lid (Pl. 5c), adult. Depth of 0.45 m. The bones were deposited in a pit with circular shape. The cremated remains were mixed with ash and ceramic fragments from several pots of different sizes (cups, bowls). All fragments had secondary burning traces. Inventory: 1. Bronze fibula with a plate in square shape. L 5,3 cm (Pl. 6/1), 2a. Bronze buckle with the ring in oval shape. D. 3,8 cm (Pl. 6/2); 2b. Needle (lost); 3. Fragmentary plate of a buckle, with L 2 cm, (Pl. 7/3); 4, Fragmentary plate of a bone comb, with L 2 cm (Pl. 7/4); 5. Fragmentary glass (cup), with H 1,9 cm; 6. Bowl; wheel-made from soft, grayish fabric with H 7,6 cm (Pl. 8A/6); 7. Bowl; bitronconic shape, wheel-made from soft, grayish fabric with H 3,6 cm (Pl. 8A/l); 8. Fragment of a bowl; wheel-made from soft paste, (lost) H 5,5 cm (Pl. 6/8); 9. Fragment of a bowl; wheel-made from soft paste, with H 10,5 cm (Pl. 6/9; Tip. 4a); 10. Fragmentary parts of a bowl; wheel-made from soft paste (lost). H 12,5 cm (Pl. 6/10; Tip. 4a); 11. Fragment of a coupe; wheel-made from soft paste, (lost). H 3,8 cm (Pl. 5C/11; Tip 1b); 12. Fragment of a cup; wheel-made from soft paste (lost). H 6 cm (Pl. 7/12; Tip. 3); 13. Fragment of a cup; wheel-made from soft, grayish fabric (lost). H 6,6 cm (Pl. 7/13; Tip. 9); 14. Fragment of a top rim of a pot; wheel-made from soft paste (lost). H 3 cm (Pl. 7/14); 15. Fragment of a top rim of a pot; wheel-made from soft paste (lost). H 5,7 cm (Pl. 7/15); 16. Fragment of a bowl; wheel-made from soft paste (lost). H 3,4 cm (Pl. 7/16); 17. Fragment of a bottom rim of a bowl; wheel-made from soft paste (lost). H 5,5 cm (Pl. 7/17); 18. Fragment of a top rim of a pot; wheel-made from soft paste. H 4,8 cm (Pl. 7/18); 19. Fragment of a bowl; wheel-made from soft paste (lost). H 5.3 cm (Pl. 8A/19; Tip. 4b); 20. Fragment of a handle of a pot; wheel-made from soft paste (lost). H 5,4 cm (Pl. 7/20); 21. Fragment of a pot; wheel-made from soft paste, (lost). H 4,5 cm (Pl. 7/21). Tomb 4. Adult, disturbed. Depth of 1.58 m. N-S orientation. Pit had a horizontal bottom and a slight hollow in the middle. The bones were scattered upright, on a depth roughly between 40 –50 cm, making the impression of being mixed up while excavating, without removing the bones out of the pit. Part of the skull was in the north of the pit and the rest of it in the south. No inventory. Tomb 4 twice. Cenotaph in rectangular pit, N-S orientation. Depth of 1.20 m. Tomb 5. Inhumation of an adult (Pl. 8b), disturbed. Depth of 1.60 m. N-S orientation. The skull lying in the northwest corner of the pit, suggesting that was buried with his head to north. The pit had a threshold on the western side with a width of 0.35 m and a height of 0.30 m from the bottom of the pit and extended to eastwards through a 0.30 m oven niche. Inventory: 1. Bronze piece whose use was difficult to identify, 2-3. Fragments of iron knives one with L 3,5 cm (Pl. 8B/2), and the other with L 4,2 cm (Pl. 8B/3), 4-30. Necklace made from 27 beads, spherical, polyhedral and twin shape, carnelian and glass fabric (Pl. 9/430), 31-35. Necklace made from 5 glass beads (Pl. 8B/31-35); 36. Fragment of a top rim of a bowl; wheel-made from soft paste (lost) H 4,8 cm (Pl. 9/36; Type 2b); 37. Fragment of a top rim of a bowl; wheel-made from soft paste (lost). H 7,2 cm (Pl. 9/37; Type 2a); 38. Ceramic fragments of a pot; handmade from coarse, brick-red fabric with H 3,5 cm; 10,1 cm (Pl. 9/38; Type 1a);

272

39. Fragment of a top rim of a bowl; wheel-made from lumpy, grayish fabric (lost). H 10,5 cm (Pl. 9/39; Type 5); 40. Fragment of a bowl; wheel-made from soft paste (lost). H 7,9 cm (Pl. 9/40); 41. Top rim of a bowl; wheel-made from soft, grayish fabric (lost), with H 6,4 cm (Pl. 9/41). Tomb 6. Incineration in urn without lid (Pl. 10A), child. Depth of 0.45 m. The urn was found upright with the mouth upwards, and next to it there was a coupe. Both were handmade. The outline of the pit could not be precisely delimited. Inventory: 1-3. Necklace made from 3 beads, two carnelian fabric with L 1 cm (Pl. 10A/1,2) and one coral fabric with L 1,8 cm (Pl. 10A/3), 4. Fragment of a bone comb with L 2,3 cm (Pl. 10A/4), 5. Cup; wheel-made from soft, brick-red fabric with H 9,3 cm (Pl. 10A/5), 6. Pot; handmade from coarse, brick-red fabric with H 13,5 cm (Pl. 10A/6); 7. Pot; handmade from coarse, brick-red fabric with H 10,3 cm (Pl. 10A/7); 8. Glass (cup); made from soft, brick-red fabric with H 5,3 cm (Pl. 10A/8); 9. Ceramic fragments from other glasses (Pl. 10A/9). Tomb 7. Incineration in urn without lid (Pl. 10b). Depth of 0.40 m. Bones were laid down on the bottom of a pot, wheel-made from soft paste. Inventory: 1. Fragment of a fibula with H 2,6 cm (Pl. 10B/1), 2. Disc; made from bronze sheet with rectangular groove in the middle with D 3,1 cm (Pl. 10B/2), 3. Fragment of a pot; wheel-made from lumpy paste (Pl. 10B/3). Tomb 8. Inhumation of an adult (Pl. 11). Depth of 1.05 m. N-S orientation. The deceased lying supine with his arms along the sides. The pit with rounded corners was wider towards the head and narrower towards the feet. Inventory: 1a. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath with L 4,4 cm (pl. 11/1); 1b. Bronze fibula with a wrapped foot (pin) (Palade 1973, p. 179, fig.7,5); 2. Iron buckle with the ring in oval shape (pl. 11/2); 3. Bone comb with L 9,4 cm (Pl. 11/3); 4-23. Necklace made from 20 carnelian and glass beads (Pl. 12/4-23); 24. Bowl made from soft, grayish fabric with H 7,7 cm (Pl. 13/24); 25. Pots; handmade from coarse paste, brick-red fabric with H 15,4 cm (Pl. 13/25); 26. Roman amphora; brick-red fabric with H 57 cm (Pl. 13/26); 27. Pot; handmade from coarse paste with H 14,9 cm (Pl. 13/27); 28. Cup made from soft, grayish fabric with H 12 cm (Pl. 13/28); 29. Bowl made from soft, grayish fabric with H 7,7 cm (Pl. 13/29). Tomb 9. Inhumation of a child. Depth of 0.60 m. N-S orientation. Lying on the left side, with his knees tight and his arms along the sides. No inventory. Tomb 10. Incineration in urn with lid (Pl. 14), adult. Depth of 0.40 m and diameter 0.60 m. The cremated remains were thrown into the pit, mixed and covered with a lot of ceramic fragments. A few fragments came from a molten object (probably a glass). The pit has slight reddish traces, proof of a burning purification ritual. Inventory: 1. Fragment of a middle rim of a glass with H 4,5 cm (Pl. 14/1); 2-3. Two fragmentary bone combs, one with L 3,4 cm (Pl. 14/2), and the other with L 2,3 cm (Pl. 14/3); 4. Fragmentary coupe made from soft, grayish fabric with H 8,4 cm (Pl. 16/4), 5. Jar; made from soft, brick-red fabric with H 29,7 cm (Pl. 14/5); 6. Pot made from lumpy, grayish to brick-red fabric with H 15,2 cm (Pl. 15/6); 7. Bowl made from lumpy, grayish to brick-red fabric with H 4,9 cm (Pl. 15/7; Tip. 1c); 8. Bowl; bitronconic shape, made of lumpy, grayish to brick-red fabric with H 8,9 cm (Pl. 15/8); 9. Bowl; tronconic shape, made from lumpy, brick-red fabric with H 6,9 cm (Pl. 15/9); 10. Fragments of a cup (lost); wheel-made from soft paste with H 14,1 cm (Pl. 14/10); 11. Fragment of a cup (lost); wheel-made from soft paste (lost) with H 11,9 cm (Pl. 14/11); 12. Fragment of a bowl (lost); bitronconic shape, wheelmade from soft paste with H 4,5 cm (Pl. 15/12; Type. 2b); 13. Fragment of a pot; wheel-made 273

pot of soft paste (lost), with H 6 cm (Pl. 15/13); 14. Fragment of a pot (lost); made from lumpy, grayish fabric with H 7,9 cm (Pl. 15/14); 15. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric with H 9,4 cm (Pl. 15/15); 16. Fragment of a cup (lost), made from soft paste with H 10 cm (Pl. 15/16); 17. Fragment from a jar made of soft paste (lost), with H 6,7 cm (Pl. 17A/17); 18. Fragment of a cup made from soft paste (lost), with H 10 cm (Pl.17A/18); 19. Fragment of a bowl made from soft paste (lost), with H 6 cm (Pl. 17A/19); 20. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 6,2 cm (Pl. 16/20); 21. Fragments of a bowl made from soft, grayish fabric with H 4,9 cm (Pl.16/21). Tomb 11. Inhumation (Pl. 17B), child. Depth of 0.80 m. N-S orientation. The skeleton lying supine with his arms along the sides and the spread legs at knees and tight at feet. Inventory: 1-4. Necklace made from glass beads, ring and circle shape (Pl. 17B/1-4); 5. Roman bowl made from soft, brick-red fabric with H 4,5 cm (Pl. 17B/5); 6. Bowl; bitronconic shape, made from soft, grayish fabric with H 4,9 cm (Pl. 17B/6); 7. Pot; handmade from coarse, brick-red fabric with H 15,9 cm (Pl. 17B/7); 8. Pot; handmade from coarse, brick-red fabric with H 9,1 cm (Pl. 17B/8). Inv. 1294. Tomb 12. Inhumation (Pl. 18), disturbed, adult. Depth of 1 m. N-S orientation. Inventory: 1. Silver fibula with a half-disc and a pentagonal plate with H 5,7 cm (Pl. 18/1); 2. Buckle with the ring in oval shape the prong in flat shape. D 1,6x1,2 cm (Pl. 18/2); 3-4. Two beads; blue glass fabric, one twin and the other ring-shaped with D 0,5 cm (Pl. 18/3,4); 5. Cypraeea shell with L 6,7 cm (Pl. 18/5); 6. Fragment of a whorl; bitronconic shape made from clay. D 2 cm (Pl. 18/6); 7. Fragment of a pot made from soft paste (lost). H 5 cm (Pl. 18/7); 8. Fragment of a pot made from soft paste (lost) with H 4,8 cm (Pl. 18/8). Tomb 13. Incineration in urn without lid (Pl. 19A), adult. Depth of 0.45 m. The shape and sizes of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Bowl made from soft, brick-red fabric with H 14 cm (Pl. 19A/1). Tomb 14. Incineration in pit with lid. Depth of 0.30 cm. The small pit contained some cremated remains mixed with ash, deposited on the bottom of the pit and covered with a few ceramic fragments of a handmade pot. No drawing. Inventory: 1. Pot; handmade from coarse paste with H 10 cm (Pl. 19B/1;). Tomb 15. Incineration in pit with lid. Depth of 0.50 m. The shape of the pit could not be delimited because of the black-coloured soil. Inside the tomb were laid on the ground some cremated remains. The few calcinated bones, deposited in a small pile, were mixed with ash and some ceramic fragments, but unfortunately were lost. Tomb 16. Incineration in pit with lid (Pl. 19C). Depth of 0.95 m. The calcinated bones were mixed with a bit of ash and were thrown directly into the pit, covered with a bowl with three handles, probably ritually broken and then arranged on the calcinated bones. Inventory: 1. Bowl with three handles, made from soft, brick-red fabric, with H 18 cm (Pl. 20A/1); 2. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 4 cm (Pl. 19C/2); 3. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric. H 12 cm (Pl. 19C/3). Tomb 17. Incineration in pit with lid (Pl. 20B). Depth of 0.60 m. The calcinated bones were covered by a piece of a pot, wheel-made from lumpy paste. However, the whole pile of calcinated bones wasn’t completely covered around the pot with its top rim down, some cremated remains were uncovered. Inventory: 1 token; oval, black glass fabric, deformed by the fire with D 1,5 cm (Pl. 20B/1); 2. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric with H 8,1 cm (Pl. 20B/2). Tomb 18. Inhumation, disturbed, adolescent. Depth of 1.03 m. N-S orientation. Pit in rectangular shape with sizes 1.60 x1 30 m. The bones were scattered all over the pit, mainly in the middle and in the north. The skull was dismembered and mainly scattered in the northwest corner of the pit, mixed with bones of the basin. No drawing.

274

Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with L 3,6 cm (Pl. 21A/1); 2. Fragmentary bronze needle with L 2 cm (Pl. 21A/2); 3-8. Necklace made from 6 glass beads, 4 spheroidal shape, (Pl. 21A/3, 4, 5, 7) with D 0,6 cm, one brick-red and three pearl, glass fabric), one spheroidal shape, chalk fabric (Pl. 21A/8), with D 0,6 cm), and one in a mini basket shape, made from brick-red clay (Pl. 21A/6), with D 1 cm); 9. Fragment of a bone comb and a small plate (Pl. 21A/9); 10. Bowl made from soft, brick-red to grayish fabric, with H 6,6 cm (Pl. 21A/10); Tomb 19. Incineration in pit with lid (Pl. 21B), adult. Depth of 0.35 m. The outline and shape of the pit could not be delimited. The calcinated bones were mixed with black ash, which indicate closed burning inside the pit, also mixed with ceramic fragments. Over the bones were found some fragments of wheel-made pots, in a thin layer. Inventory: 1. Fragment of a cup made from soft paste (lost), with H 12 cm (Pl. 21B/ 1); 2. Fragment of a bowl, made from soft, grayish fabric with H 5,6 cm (Pl. 21B/2); 3. Fragment of a bowl made of soft paste (lost), with H 6,3 cm (Pl. 22A/3); 4. Fragment of a bowl made of soft paste (lost), with H 4,2 cm (Pl. 22A/4); 5. Fragment of a pot made of soft paste (lost), H 5,7 cm (Pl. 22A/5); 6. Fragment of a cup made of soft paste (lost), with H 10 cm (Pl. 22A/6); 7. Fragment of a pot, made from lumpy, grayish fabric. H 3,8 cm (Pl. 22A/7); 8. Fragment of a cup, made from soft paste (lost), with H 7 cm (Pl. 22A/8); 9. Fragment of a pot, made from coarse, grayish fabric with H 9 cm (Pl. 22A/9); 10. Fragment of a bowl, made from soft paste (lost), with H 2,5 cm (Pl. 22A/10); 11. Fragment of a glass (cup), made from soft, reddish fabric, of a secondary burning. H 4,7 cm (Pl. 22A/11). Tomb 20. Incineration in pit without lid, adult. Depth of 0.60 m. The pit had a hollow at the bottom and the diameter of 0.45 m. The calcinated bones were deposited in a handmade pot with the mouth upwards, slight western lop-sided. Inventory: 1. Sea shell from Cypraeea family, partly calcined with L 4,8 cm (Pl. 22B/1). 2. Pot; handmade from coarse, red to red-brick and black to brown fabric, unfortunately not recovered. Tomb 21. Incineration in urn (Pl. 23A), adult. Depth of 0.55 m. The diameter of the pit was 0.40 m. Near to the urn, which was slightly lop-sided with its mouth southwards, on the east side, were several other fragments of pots covered with some calcinated bones. It cannot be precisely determined whether the bones were used as lid, or were initially placed near the urn, to deposit the remaining calcinated bones. Inventory: a fragment of a comb (lost), 1. Pot (urn), ceramic fragments (lost). Tomb 22. Incineration in urn with lid (Pl. 23B), adult. Depth of 0.65 m. The urn was a jar looking as a bowl, and the lid was a cup with the mouth placed downwards, in the urn. Inventory: 1. Beads; burnished (fire-polish), carnelian fabric. L 2,8 cm (Pl. 23B/1); 2. Pot (urn); handmade from brick-red fabric, with H 20,5 cm (Pl. 23B/2); 3. Cup (urn’s lid), made of coarse, brick-red fabric with H 8,4 cm (Pl. 23B/3); Tomb 23. Inhumation (Pl. 24A), child, disturbed. Depth of 1.30 m. WNW-ESE orientation. Inventory: 1. Bead; burnished, blue glass fabric with L 1 cm (Pl. 24A/1); 2. Bead; oval shape; glass fabric with D 0,9 cm (Pl. 24A/2). Tomb 24. Inhumation (Pl. 24B), disturbed. Depth of 1.55 m. N-S orientation. In the perimeter of the pit there were discovered offerings of eggshells and bones of Ovicaprid. Inventory: 1. Small wheel; circular shape, iron fabric, with 7 spokes. D 5,4 cm (Pl. 24B/1); 2. Buckle; roughly oval shape, iron fabric with D 3x2,3 cm (Pl. 24B/2); 3–59. Necklace; made from 57 beads - bitronconic shape, glass fabric - of which 45 with D 0,5 cm (Pl. 25/4–21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41, 42, 43, 44, 45, 47, 48, 49, 50, 51, 52, 53, 54, 55, 56, 57, 58, 59), 11 beads - tubular shape, chalk fabric - with L 0,6 cm (Pl. 25, 22, 24, 275

26, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40, 46) and a small bead - cylindrical shape and chalk fabric (Pl. 25/3); 60. Fragmentary comb, consisted of denticles frame, a small piece of the knob and also 3 bronze rivets. L 5 cm (Pl. 25/60); 61. Prismatic bone pendant with H 5,4 cm (Pl. 25/61); 62. Prismatic bone pendant with H 6 cm (Pl. 25/62); 63. Shells from Murex family with L 4,5 cm (Pl. 25/63); 64. Shells from Cypraea family, with L 6,5 cm (Pl. 25/64); 65–69. 5 brown pebbles (Pl. 26A/65–69); 70. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric. H 6,9 cm (Pl. 26A/70); 71. Bronze rivet with L 1,2 cm (Pl. 24B/71). Tomb 25. Inhumation, adult (Pl. 26B) disturbed. Depth of 1.05 m. N-S orientation, with the skeleton scattered all over the pit’s surface, but somehow grouped by its axis. Bone of Ovicaprid were found deposited as an offering (spread mainly on the western side of the pit). Inventory: 1 buckle, 1 comb, 2 beads, 2 bowls, some fragments of a glass, half of a whorl, possibly came from an incineration tomb, which overlapped this tomb, fragments of ceramic pots which couldn’t be preserved. 1. Bronze buckle with the ring in oval shape with D 2,2x1,6 cm (Pl. 26B/1); 2. Fragment of a bone comb with roughly semi-circular knob with L 7,5 cm (Pl. 27A/2); 3-4. Necklace made from two beads, one in disc shape, clay fabric with D 1,1 cm (Pl. 27A/3), the other ring-shaped, made from gold, glass fabric with D 0,5 cm (Pl. 27A/4); 5. Fragment of the bottom of a glass; green to yellow fabric with L 3,9 cm (Pl. 27A/5); 6. Whorl; bitronconic shape made from clay with H 2,2 cm (Pl. 27A/6); 7. Bowl; made from soft, grayish fabric with H 5,7 cm (Pl. 26B/7); 8. Fragmentary bowl made from soft, brick-red fabric with H 4,2 cm (Pl. 26B/8); Tomb 26. Inhumation (Pl. 28), disturbed. Depth of 1.90 m. The pit was oriented to the N-S direction, with the threshold on the eastern side. Among the bones there was also a jaw of Ovicaprid other animal bones. Inventory: 1-4. Fragments of a bone comb, of which were preserved four pieces of the plates for denticles and the knob (Pl. 27B/1-4); 5. Glass (cup) with thin rim, green fabric with H 12,1 cm (Pl. 29/5); 6-8. Necklace made from 3 beads, 2 burnished carnelian beads with L 1,4 cm (Pl. 28/6), and L 1,3 cm (Pl. 28/7) and also one bead, spherical shape, blue glass fabric with D 0,8 cm, (Pl. 28/8); 9. Bowl, made from soft, grayish fabric with H 7,6 cm (Pl. 28/9); 10. Bowl; bitronconic shape, made from soft, grayish fabric with H 7,9 cm (Pl. 29/10); 11. Bowl; made from lumpy, grayish fabric with H 16,1 cm (Pl. 28/11); 12. Pot made from lumpy, brick-red fabric with H 14,8 cm (Pl. 28/12); Tomb 27. Inhumation, adult (Pl. 30). Depth of 1.30 m. N-S orientation, with a slight deviation to NE-SW. The skeleton lying supine with both arms along the sides and hands under the pelvis. The left hand fingers (carpals, metacarpals and phalanges) were placed under the iliac bone, and the ones of right hand were placed a little higher. The head was oriented to the left, supported on a heap of earth (pillow), higher than the rest of the body. The skeleton lying face-up with the feet slightly higher than the rest of the body which indicated a hollow dug in the middle of the pit. Inventory: 1. Bowl; bitronconic shape, made from soft, grayish fabric with H 12,5 cm (Pl. 30/1); 2. Bowl; made from soft, grayish fabric with H 7,2 cm (Pl. 30/2); 3. Bowl; made from soft, grayish fabric with H 6,1 cm (Pl. 30/3); 4. Bottom of a pot; handmade from coarse, brick-red fabric, with H 11,3 cm (Pl. 28/4). Tomb 28. Inhumation, disturbed. Depth of 1.30 m. N-S orientation. The skeleton was mostly destroyed because of the crumbling banks. The jawl, a few bones of the arm (radiushumerus) and the leg (tibia) were not affected. The jawl was missing some teeth and also had a lot of tooths decays. Inventory: A fragment of a metallic object (lost), 1. Fragment of a pot; made from coarse, brick-red fabric with H 6 cm (Pl. 31A/1); 2. Fragment of a pot; made from coarse, brick-red fabric with H 7,4 cm (Pl. 31A/2). 276

Tomb 29. Inhumation, adult (Pl. 31B), disturbed. Depth of 1.20 m. N-S orientation, with an ENE-WSW deviation. The bank crumbled over the tomb. No inventory. Tomb 30. Inhumation (Pl. 31c), disturbed. Depth of 1.50 m. N-S orientation. The former pit had a width of 0.70 m, a hollow at the bottom and a threshold on the left side (E). The skeleton lying supine, face-up with both arms along the sides. On reburial, legs, the right arm, a part of humerus were not affected. On the bottom of the pit could be observed the traces of a matting floor (cattail braids) or something vegetal – detail seen in the undisturbed pit after the reburial. In the perimeter of the pit were discovered bones of Ovicaprid as sacred offering. Inventory: 1. Pot; made from coarse, brick-red fabric with H 15,5 cm (Pl. 32A/1); 2. Fragments of a bowl, made from soft, grayish fabric with H 6,9 cm (Pl. 32A/2). Tomb 31. Inhumation, adult (Pl. 32B), disturbed. Depth of 0.90 m. N–S orientation. It seems like the skeleton lying supine with head pointing north by the left leg position. The rest of the skeleton was disturbed and grouped in the north of the pit, with the skull broken into several pieces. The feet bones overlapped the arm ones. Among these were several bones of Ovicaprid. Inventory: 1 fibula, 1 bead, 3 pots, ceramic fragments from several pots. 1. Two fragments of a fibula’s body one with L 0,8 cm, and the other with L 1,2 cm (Pl. 32B/1); 2. Small bead; polyhedral shape, carnelian fabric with L 0,9 cm (Pl. 32B/2); 3. Pot; made from coarse, brick-red fabric with H 13,3 cm (Pl. 32B/3); 4. Pot; made from coarse, grayish fabric with H 12,9 cm (Pl. 33A/4); 5. Pot; made from coarse, grayish fabric with H 8,8 cm (Pl. 32B/5); 6. Fragments of a bowl; made from soft, grayish fabric with H 4,9 cm (Pl. 33A/6); 7. Fragments of a bowl; made from soft, grayish fabric with H 4,2 cm (Pl. 33A/7). Tomb 32. Incineration in urn with lid (Pl. 33B), adult. Depth of 0.30 m. The outline of the pit could not be delimited, and the few calcinated bones were placed in an improvised urn made of a neck of a Roman two-handles amphora, brick-red fabric. It was placed with the neck downwards. Over the calcinated bones were thrown a few fragments of a grayish pot, and all over it was thrown the bottom of a pot, large size, wheel-made from soft, grayish fabric. Inventory: 1-3. Necklace made from 3 beads, two polyhedral burnished (fire-polish) carnelian beads, with L 1,2 cm (Pl. 33B/1), and with L 1,5 cm (Pl. 33B/3), and one in a disk shape, silver glass fabric with D 0,9 cm (Pl. 33B/2); 4. The urn was a fragment of an amphora made from fine mixed gritty paste. H 16,2 cm (Pl. 33B/4); 5. The bootom rim of a pot; wheelmade of lumpy, grayish fabric with H 10,8 cm (Pl. 33B/5). Tomb 33. Incineration in urn with lid, child. Depth of 0.35 m. The cremated remains were placed in an urn consisted in the bottom rim of a handmade pot of coarse paste (Pl. 34A/1; Type. 1a). Over the calcinated bones and the urn were scattered several ceramic fragments, unfortunately lost. Tomb 34. Cremated in pit with lid (Pl. 34B). Depth 0.35 m. The calcinated bones were placed directly in the pit, on a layer of ceramic fragments. Many of these had secondary burning traces. Over the bones were deposited small fragments of some pots cracked and broken due to the burning at the stake. Inventory: 1. Ring (link) made from bronze wire with D 1,7 cm (Pl. 34B/1); 2-12. Pendants in cylindrical bucket shape, iron fabric with: 2. H 1,2 cm (Pl. 34B/2); 3. H 1,1 cm (Pl. 34B/3); 4. H 0,6 cm (Pl. 34B/4); 5. H 1,1 cm (Pl. 34B/5); 6. H 1,2 cm (Pl. 34B/6); 7. H 1,2 cm (Pl. 34B/7); 8. H 1 cm (Pl. 34B/8); 9. H 0,1 cm (Pl. 34B/9); 10. H 0,8 cm (Pl. 34B/10); 11. H 1,2 cm (Pl. 34B/11); 12. H 1,6 cm (Pl. 34B/12); 13-16. Necklace made from four fragmentary beads, bursnished (fire-polish), carnelian fabric with L 1,1 cm (Pl. 35/1), L 0,9 cm (Pl. 35/2), L 1,3 cm (Pl. 35/3); L 1,4 cm (Pl. 35/4); 17–25. Necklace made from nine firepolish carnelian beads and two glass beads. Two beads, spherical shape, brown glass fabric 277

with D 1,2 cm (Pl. 35/17, 18). Beads, burnished, white carnelian fabric with L 1,4 cm (Pl. 35/19). Beads, burnished, white carnelian fabric with L 1,8 cm (Pl. 35/20). Fragmentary beads, burnished, white carnelian fabric with L 1,7 cm (Pl. 35/21). Beads, burnished, white carnelian fabric with L 2,5 cm (Pl. 35/22). Beads, burnished, white carnelian fabric with L 1,9 cm (Pl. 35/23). Beads, burnished, white carnelian fabric with L 1,9 cm (Pl. 35/24). Beads, burnished, white carnelian fabric with L 1,6 cm (Pl. 35/25); 26. Fragment of a bead, polyhedral shape, fire-polish, carnelian fabric (Pl. 35B/26); 27. Fragment of a bone comb with L 2,1 cm (Pl. 34B/ 27); 28. Fragment of a pot, made from lumpy, grayish fabric which was used for the urn lid, with H 9 cm (Pl. 34B/28). Tomb 35. Inhumation, adult (Pl. 36A), disturbed. N-S orientation. Depth of 0.90 m. The bones were scattered, mostly grouped in the middle of the pit. Beside the human bones were deposited as a sacred offering some bones of Ovicaprid. Inventory: A bead (lost), 1. Pot, made of lumpy, brick-red fabric with H 14,9 cm (Pl. 36A/1); ceramic fragments (lost). Tomb 35 twice. Cenotaph (Pl. 36B). N-S orientation. Tomb 36. Inhumation, adult (Pl. 36C), disturbed. Depth of 0.90 m. N-S orientation, with a threshold. Most of the bones were grouped in the middle of the pit, mixed with artifacts. Inventory: 1 iron knife, 1 bowl, fragments of a lumpy pot (lost). 1-2. Two fragments of a small knife one with L 1,8 cm (Pl. 36C/1), and the other with L 1,7cm (Pl. 36C/2); 3. Bowl; made from soft, grayish fabric with H 3,9 cm (Pl. 36C/3); Tomb 37. Inhumation, adult, disturbed. The pit couldn’t be identified. The tomb was found in the direction of the Second World War trench, exhumed and removed outside the trench, to eastern side and later buried to a depth of about 15-20 cm, under the topsoil, covered with the same soil. Inventory: 1. Grayish bowl made of soft paste with H 6,7 cm (Pl. 37A/1); 2. Brick-red bowl made of soft paste with H 6,2 cm (Pl. 37A/2); 3. Fragments of a bowl; made from soft, grayish fabric with H 8,1 cm (Pl. 37A/3). Tomb 38. Cremated in pit with lid (Pl. 37B). Depth of 0.35 m. The few calcinated bones were deposited in the pit on a layer of ceramic fragments of a pot, large size, surrounded by some fragments of a three handles bowl. Above the bones, as a lid, there are several other ceramic fragments. Most of it were wheel-made and few handmade from coarse paste. The inventory contained ceramic fragments covered by ashes. 1. Bowl, made from soft, grayish fabric with H 21,6 cm (Pl. 37B/1); 2. Fragment of a pot, made from coarse, brick-red fabric (Pl. 37B/2); 3. Roman wheel-made amphora (fragm.), (Pl. 37B/3). Tomb 39. Inhumation, adult (Pl. 38), undisturbed. Depth of 1.56 m. N-S orientation. This tomb overlapped another one NW-SE orientation. The pit had a wide threshold of 0.63 m, located on the eastern side. The threshold is 0.25 m higher than the bottom of the pit. The skeleton lying supine with both arms along the sides. On the threshold of the northern side was deposited an ox skull, covered with several ribs of the same animal, and further east were gathered the bones of the ox leg, including nails. T 39 crosses with T 46. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) in rhombus shape with L 5,7 cm (Pl. 39/1); 2. Bronze fibula with the foot (pin) in rhombus shape with H 5,7 cm (Pl. 39/2); 3. Fragment of a buckle; rectangle shape, iron fabric with L 4 cm (Pl. 38/3); 4. Fragment of a buckle; rectangle shape, iron fabric with L 5,5 cm (Pl. 38/4); 5-12. Necklace made from 8 beads, of which one spheroidal shape, made from clay with D 0,9 cm (Pl. 39/5), two beads, twins, black glass fabric with D 1,2 cm (Pl. 39/8), one bead, spherical shape, blue glass fabric with D 1,1 cm (Pl. 39/6), one bead, spherical shape, green glass fabric D 1,6 cm (Pl. 39/7), two beads, tubular shape, white chalk fabric with D 0,4 cm (Pl. 39/10, 11), one bead, tubular 278

shape, blue glass fabric with D 0,3 cm (Pl. 39/12), one bead, bitronconic shape, burninshed, blue-pearlescent glass fabric with D 1,5 cm (Pl. 39/9); 13. Pot; made of lumpy, brick-red fabric with H 10,8 cm (Pl. 39/13); Tomb 40. Inhumation, adult (Pl. 40), disturbed. Depth of 1.50 m. N-S orientation. On the eastern side of the pit there was a wide threshold of 0.40 m, with 0.30 m higher than the skeleton. Found osteological remains of Ovicaprid resulted from a funeral feast. Inventory: 1–15. Necklace made from 15 beads, one spheroidal, pearlescent glass fabric D 0,7 cm (Pl. 40/15), two beads, spheroidal shape, chalk fabric with D 0,7 cm (Pl. 40/7, 8a), six beads made from chalk with D 0,5 cm (Pl. 40/1, 3, 4, 9; 12; 14;) and six beads made from chalk with D 0,4 cm (Pl. 40/ 2, 5, 6, 10,11, 13 – the latter ones with tubular shape); 16. Whorl; bitronconic shape, brick-red fabric with H 2,5 cm (Pl. 40/16); 17. Whorl; bitronconic shape, brick-red fabric with H 1,7 cm (Pl. 40/17); 18. Fragment of a pot, made from coarse, grayish to brick-red fabric with H 11,2 cm (Pl. 40/18); 19. Fragments of a bowl made from soft paste (lost). H 6,9 cm (Pl. 41A/19); 20. Bowl; made from soft, grayish fabric with H 2,2 cm (Pl. 41A/20). Tomb 41. Inhumation (Pl. 41B). Depth of 1.30 m. The skeleton lying crouched on a side with its head towards NE and legs to the SW, with his face to east. The right arm bent from the elbow to the head, holding a handmade pot, and the left is diagonally stretched to the knee with the palm to the basin, in a resting position. At the feet, the pit is overlapped by a tomb of incineration. In the pit was discovered also a bone of Ovicaprid. Inventory: 1. Pot; made from coarse, grayish fabric with H 11,5 cm (Pl. 41B/1). Tomb 42. Cremated in pit with lid (Pl. 41C). Depth of 0.75 m. The outline of the pit could not be delimited. Calcinated bones were mixed with ceramic fragments. The pit of this tomb overlaps the tomb T 41. No inventory. Tomb 43. Cremated in pit with lid (Pl. 42A). Depth of 0.20 m. The calcinated bones were deposited on the bottom of the pit, and then covered by a few ceramic fragments. Inventory: 1. Buckle; oval shape, bronze fabric with a rectangular prong. D 2,6x2,5 cm (Pl. 42A/1); 2. Fragment of a pot, made from lumpy, brick-red fabric with H 4,1 cm (Pl. 42A/2); 3. Fragment of a pot, made from lumpy, brick-red fabric with H 7 cm (Pl. 42A/3); 4. Fragment of a pot, made from lumpy, brick-red fabric with H 6,3 cm (Pl. 42A/4); 5. Fragment of a pot, made from lumpy, brick-red fabric with H 6,9 cm (Pl. 42A/5); 6. Fragment of a pot, made from lumpy, brick-red fabric with H 6 cm (Pl. 42A/6). Tomb 44. Cremated in urn with lid, adult (Pl. 42B). Depth of 0.45 m. The urn was made of a large size jar, wheel-made from lumpy paste. The lid was made of several redyellowish ceramic fragments, (amphora). Inventory: 1. Fragment of a cup; made from soft, brick-red fabric with H 7,2 cm (Pl. 43/1); 2. Fragment of a bowl; made from soft, grayish fabric with H 2,4 cm (Pl. 42B/2); 3. Fragment of a bowl; made from lumpy, grayish fabric with H 16,8 cm (Pl. 43/3); 4. Fragment of a pot; made from coarse, brick-red fabric with H 6,4 cm (Pl. 43/4); 5. Fragment of a pot; made from soft, brick-red fabric with H 6,3 cm (Pl. 43/5); 6. Fragment of an amphora, light brick-red fabric with H 15,3 cm (Pl. 43/6). Tomb 45. Cremated in urn without lid (Pl. 44a), child. Depth of 0.30 m. It overlapped the tomb T 44. Could have been a degree of kinship between the deceased of the two pits (mother/child). The urn consisted of a noggin (cup), placed downwards to the south direction. Bones were deposited next to the noggin. Inventory: 1. One handle noggin made from soft, brick-red fabric with H 12,9 cm (Pl. 44A/1). Tomb 46. Buried, disturbed. Depth of 1.30 m. NW-SE orientation. The pit crosses with the pit of T 39. The bones were scattered at the end of the pit, in the undisturbed part. 279

Inventory: 1 Bronze fibula with the foot (pin) in rhombus shape, with L 5,5 cm (Pl. 44B/1); 1 pot (lost). Tomb 47. Cremated in pit with lid. Depth of 0.35 m. The cremated remains were covered with several fragments of some bowls and the bottom of a pot. No drawing. Inventory: 1. Iron piece whose use was difficult to identify with H 1 cm (Pl. 44C/1); 2. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 4,5 cm (Pl. 44C/2); 3. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 4,4 cm (Pl. 44C/3); 4. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 3,4 cm (Pl. 44C/4); 5. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 1,8 cm (Pl. 44C/5); 6. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 4,5 cm (Pl. 44C/6); 7. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 2,2 cm (Pl. 44C/7); 8. Fragment of a bowl made from lumpy, grayish fabric with H 3,3 cm (Pl. 44C/8) Tomb 48. Inhumation, disturbed. N-S orientation. Depth of 1.40 m. The bones were stacked in the south of the pit mixed with fragments of several pots. Inventory: 1 buckle, 1 necklace, 2 iron knives, 2 bowls, 1 pot, 1 cup and several ceramic fragments of four pots. 1. Buckle; oval shape, bronze fabric with a rectangular prong. D 2,5x2 cm (Pl. 45/1); 2. Fragment of an iron knife with L 10,7 cm (Pl. 45/2); 3. Fragment of an iron knife with L 5 cm (Pl. 45/3); 4–5. Necklace made from two beads, one polyhedral shape, blue glass fabric with L 0,5 cm (Pl. 45/4), and the other spherical shape, black fabric D 0,8 cm (Pl. 45/5); 6. Bowl; made from soft, light grayish fabric with H 16,8 cm (Pl. 45/6); 7. Pot; made from coarse, brick-red fabric with H 15,6 cm (Pl. 46A/7); 8. Fragmentary cup, bitronconic shape, made from soft, grayish fabric with H 11,9 cm (Pl. 45/8); 9. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric with H 5,4 cm (Pl. 45/9); 10. Fragment of a pot, wheel-made and rich decorated (lost) with H 2,9 cm (Pl. 45/10); 11. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric with H 8,4 cm (Pl. 46A/11); 12. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 3,6 cm (Pl. 46A/12). Tomb 49. Cremated in urn. Depth of 0.80 m. The urn was placed upright, with mouth upward. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1-2. Necklace made from two beads, polyhedral shape, burnished, white carnelian fabric, one with L 1,4 cm (Pl. 46B/1), and the other with L 1,3 cm (Pl. 46B/2); 3. Pot made from lumpy, brick-red fabric with H 16,7 cm (Pl. 46B/3). Tomb 50. Cremated in urn (Pl. 46c). Depth of 0.70 m. The pit of this tomb is the extension of T 49, latter one being deposited in a different time. The distance between the two urns was nomore than 6-8 cm. The urns of the two tombs were not placed at the same height. The urn was a handmade pot. Inventory: 1. Bead, polyhedral shape, burnished, white carnelian fabric with L 1,3 cm (Pl. 46C/1); 2. Pot; made from coarse, brick-red fabric with H 14,3 cm (Pl. 46C/2). Tomb 51. Inhumation, disturbed. N-S orientation. The tomb had a threshold on the east side, 0.20 feet higher from the bottom of the pit. The threshold had 0.35 m width, narrowed to the south of the pit. On the threshold were deposited as a sacred offering few bones of Ovicaprid. Inventory: 1. Bowl; made from soft, grayish fabric with H 9,6 cm (Pl. 47/1); 2. Bowl; made from soft, grayish fabric with H 5,3 cm (Pl. 47/2); 3. Fragment of a pot; made from coarse, brick-red fabric with H 5,1 cm (Pl. 47/3); 4. Fragment of a pot; made from lumpy, grayish fabric with H 3,3 cm (Pl. 47/4); 5. Fragment of a bowl; made from soft, grayish fabric with H 2,9 cm (Pl. 47/5); 6. Fragment of a pot, made of soft, grayish fabric with H 3,7 cm (Pl. 47/6).

280

Tomb 52. Inhumation, adult, disturbed. N-S orientation. Depth of 1.20 m. The pit had a straight bottom; inside the tomb were only few bones. Beside the human bones were a few bones of Ovicaprid, as a possible sacred offering. Inventory: 1. Bone comb with a semi-circular knob with L 7,4 cm (Pl. 48/1); 2. Pot; made from lumpy, grayish fabric with H 16,4 cm (Pl. 48/2); 3. Fragment of a bowl, made from soft, grayish fabric with H 8,1 cm (Pl. 48/3); 4. Fragment of a pot, made from soft, grayish fabric with H 9 cm (Pl. 48/4). Tomb 53. Inhumation, adult (Pl. 49), disturbed. Depth of 1 m. N-S orientation. Inside the tomb were preserved only a part of a skeleton and a few jaw bones of Ovicaprid. Inventory: 1. Iron buckle with L 2,8 cm (Pl. 49/1); 2. Bone comb consisted of several plates with L 9,3 cm (Pl. 49/2); 3. Bowl; made from soft, grayish fabric with H 12,8 cm ( Pl. 49/3); 4. Cup (incense cup), made from coarse black to brick-red fabric with H 6,7 cm (Pl. 49/4); 5. Bowl, made from soft, grayish fabric with H 5,9 cm (Pl. 49/5); 6. Fragment of a pot, made from lumpy, brick-red fabric with H 3 cm (Pl. 49/6). Tomb 54. Inhumation, adult, disturbed. Depth of 0.90 m. The pit had an almost round shape, with a slightly larger diameter on the N-S axis; two thresholds on the both sides, 0.30 m width and 0.40 m hight from the bottom. In the southern side were found offerings of eggshells (of goose, duck or turkey) and sheep bones (jaw and horn), probably placed at the feet. Inventory: 1-3. Fragments of a bone comb (Pl. 50A/1, 2, 3); 4. Bowl, made from soft, grayish fabric with H 10,8 cm (Pl. 50A/4). Tomb 55. Cremated in pit with lid. Depth of 0.30 m. The outline of the pit could not be delimited, but the bones laid in a circular surface with a diameter of 0.40 m. Calcined bones were covered with several fragments of a small bowl and other vessels. Over the calcined bones were found adobe fragments, an unique situation so far. Inventory: 1. Fragmentary ring (link) (Pl. 50B/1); 2. Buckle; oval shape, bronze fabric with a rectangular prong. D 2,6x1,9 cm (Pl. 50B/2); 3. Whorl; bitronconic shape, made from clay with heavily profiled conical bases. H 2,5 cm (Pl. 51A/3); 4. Fragment of a flacon bottle, made from soft, brick-red fabric, with H 9,9 cm (Pl. 50B/4); 5. Fragments of a bowl made from soft, grayish fabric with H 3,3 cm (Pl. 50B/5). Tomb 56. Cremated in pit, adult. Depth of 0.80 m. The pit had almost a round shape, with a slight hollow at the bottom, and inside were deposited few calcinated bones and blackened ceramic fragments by a closed burning (partly lost). The inventory was composed by a ceramic fragment of a small pot (flacon bottle) with a decoration of oblique inlaid lines in the soft clay (Pl. 51B/1). Tomb 57. Cremated in urn with lid (Pl. 51c). Depth of 0.45 m. The calcinated bones were placed in the urn consisted of a pot, and as lid was used another pot. Inventory: 1. Bronze fibula with a half-disc and a foot (pin) in petagonal shape. L 5,7 cm (Pl. 51C/1); 2. Whorl; bitronconic shape, glass fabric with flat base. H 2,2 cm (Pl. 51C/2); 3. Pot; lumpy, light grayish fabric with H 20,2 cm (Pl. 52A/3); 4. Pot; lumpy, light grayish fabric with H 15,9 cm (Pl. 52A/4). Tomb 58. Cremated in pit with lid, adult. Depth of 0.50 m. The bones were partly covered by a pot with three handles (fragments), with a horizontal top-rim. Inventory: 1. Buckle; oval shape, bronze fabric with D 2,5x2,2 cm (Pl. 52B/1); 2. Fragment of an iron knife with single cutting edge. L 3,2 cm (Pl. 52B/2); 3. Bead; polyhedral shape, burnished, carnelian fabric. L 1,6 cm (Pl. 52B/3); 4. Fragment of a bone comb with L 3 cm (Pl. 52B/4); 5. Bowl with three handles, made from grayish, soft fabric with H 17,6 cm (Pl. 54A/5); 6. Fragments of a bowl with three handles, made from grayish, soft fabric with H 12,8 cm (Pl. 53/6); 7. Fragment of a bowl wheel-made from grayish, soft fabric with H 4,8 cm (Pl. 52B/7); 8. Fragment of a cup made from grayish, soft fabric with H 5,4 cm (Pl. 52B/8). 281

Tomb 59. Inhumation, child. N-S orientation. Depth of 1.10 m. The skeleton lying supine with the left arm along the body and the right one bent to the right (from the shoulder and the elbow). No inventory. Tomb 60. Inhumation, adult, disturbed. Depth of 1.40 m. N-S orientation. The pit had a threshold on the eastern side, with 0.30 m width. No inventory. Tomb 61. Cremated in urn with lid (Pl. 54B). Depth of 0.35 m and diameter of the pit 0.45 m. The cremated remains were deposited in the urn (a bottom of a pot, wheel-made from lumpy paste), covered with ceramic fragments. Inventory: 1. Metal fragment made from bronze fabric, with L 1,5 cm (Pl. 54B/1); 2. Pot; made from lumpy grayish fabric with H 13,7 cm (Pl. 54B/2); 3. Fragment of a bowl; made from soft grayish fabric with H 1,8 cm (Pl. 54B/3); 4. Fragment of a bowl; made from lumpy paste (lost). H 3,3 cm (Pl. 54B/4). Tomb 62. Inhumation, adult (Pl. 55A), disturbed. N-S orientation. Depth of 1.50 m. Bones were scattered in the pit’s surface. No inventory, with the exception of a few fragments of pots. In the excavated soil were found fragments of burnt pots, proof of a cremation tomb that was destroyed while was dug out. Inventory: 1. Pot made from lumpy, dark grayish fabric with H 18,2 cm (Pl. 55A/1) . Tomb 63. Cremated in urn with lid (Pl. 55B). Depth of 0.45 m. The outline and the shape of the pit could not be delimited. The urn was consisted into a large size pot, slight lopsided to west. The lid was consisted into several ceramic fragments. Inventory: 1. Pot; made from lumpy, brick-red fabric with H 23,5 cm (Pl. 55B/1); ceramic fragments (lost). Tomb 64. Inhumation, adult (Pl. 56), disturbed. Depth of 1.75 m. N-S orientation. The pit had a threshold (0.15 width and 0.25 height) on the western side and a niche on the east, deeper with 0.20 m than the pit’s level and with a height of 0.35 m. The skeleton was scattered both in pit and niche. Inventory: 1. Iron fibula; strongly oxidized with the lenght of the spring of 2,4 cm (Pl. 56/1); 2. Bronze buckle with the ring almost in oval shape, with a rectangular prong. D 2,4x2,1 cm (Pl. 56/2); 3. Bronze ring (link) with D 1,9 cm (Pl. 56/3); 4. Bronze ring (link) with D 1,9 cm (Pl. 56/4); 5. Fragment of a disc, made from bronze sheet with D 3,2 cm (Pl. 56/5); 6. Pendants in cylindrical bucket shape with H 1,5 cm (Pl. 56/6); 7. Bronze needle with a bent tip, and a rectangular twisted shaft. L 1,2 cm (Pl. 56/7); 8. Fragment of bead; polyhedral shape, burnished, carnelian fabric. L 1,2 cm (Pl. 56/8); 9. Fragment of a bone comb (Pl. 56/9). Tomb 65. Cremated in urn with lid, child (Pl. 57a). Depth of 0.30 m. Pit with circular shape with D 0.55 m. Urn, a small pot, wheel-made from lumpy paste, without bottom rim and with the mouth downwards, deposited inside of a small bowl placed upwards. It looked like a tomb of a child. The pit was purified by fire. The bottom and the sides of the pit, on a height of 5 cm, had traces of a slight burning, due to the reddish coloured soil. Inventory: 1. Pot (urn) made from lumpy, grayish fabric with H 8,5 cm (Pl. 57A/1); 2. Urn’s lid was a bowl, the lid of the urn was a bowl, made from soft, grayish to brick-red fabric with H 9,1 cm (Pl. 57A/2). Tomb 66. Cremated in the pit with lid (Pl. 57b), teenager. Depth of 0.46 m. Diameter of the pit was about 1 m, with an ovoidal shape. In the middle of the large pit was dug a smaller pit, with a depth of 10-15 cm and a diameter of 0.35 m, where the calcined remains were deposited. The latter were covered with pieces of several wheel-made pots, scattered all over the large pit, and on the top was a handmade fragment (possibly from the filling soil). The cremated remains seemed to belong to a teenager. 282

Inventory: 1. Bowl made from soft, red fabric with H 3,6cm (Pl. 57B/1); 2. Fragments of a cup made from soft, grayish fabric with H 14 cm (Pl. 57B/2); 3. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 3,3 cm (Pl. 58/3); 4. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 2,6 cm (Pl. 58/4); 5. Fragment of an amphora made from a large amount of reddish gritty inclusions in the paste, with H 9,5 cm (Pl. 58/5); 6. Fragment of a bowl, made from soft, grayish fabric with H 3,6 cm (Pl. 58/6); 7. Fragment of a bowl, made from soft, grayish fabric with H 2,6 cm (Pl. 58/7); 8. Fragment of a cup, made from soft, grayish fabric with H 5 cm (Pl. 58/8); 9. Fragment of a cup, made from soft, grayish fabric with H 9 cm (Pl. 58/9); 10. Fragment of an amphora, made from a large amount of reddish gritty inclusions in the paste, with H 13,5 cm (Pl. 58/10). Tomb 67. Inhumation, adult (Pl. 59), disturbed. N-S orientation. It had a threshold and a niche, the threshold on the western side and the niche on the eastern side. The depth from the threshold was 1.48 m, and from the bottom 1.60 m. The niche had a hight of 18 cm and a depth of 0.10 cm in the hollow. In the north side of the pit, in the niche, were found a few vertebrae and even though the skeleton was scattered, it looked undisturbed (the ribs were still linked by ligaments on two vertebrae). This indicates that the skeleton was chopped up when it was buried and the ribs remained linked on the vertebrae. Near to his head, on the eastern side, was put a fragmentary pot. Inventory: ceramic fragment. Tomb 68. Cremated in pit with lid, adult. Depth of 0.51 m. The calcinated bones laid on the ground covered by several fragments. The tomb was disturbed by the military trench that crossed the area. Inventory: 1. Fragment of a bowl, made from soft, grayish fabric with H 6,3 cm (Pl. 59/1). Tomb 69. Cremated in pit with lid, adult (Pl. 60B). Depth of 0.70 m. The few calcinated bones laid on the bottom of the pit being covered with several ceramic fragments. Inventory: ceramic fragments (lost). Tomb 70. Cremated in pit with lid (Pl. 60c). Depth of 0.25-0.35 m. The outline of the pit could not be delimited. The calcinated bones, without the ashes, were covered with a few ceramic fragments. Inventory: 1. Fragments of a grayish bowl with H 3,3 cm (Pl. 60C/1); 2. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 4,6 cm (Pl. 60C/2); Ceramic fragments. Tomb 71. Inhumation (Pl. 60D), disturbed. It was partly destroyed by a military trench. N-S orientation. The bones were scattered in the pit, and in the same perimeter were discovered a few bones of Ovicaprid resulted from a funeral feast. No inventory. Tomb 72. Inhumation (Pl. 61), Disturbed. Depth of 1.90 m. N-S orientation. In the perimeter of the pit were discovered a few bones of Ovicaprid. Also was found a full skeleton, of a serpent (deposited as an offering or just died there). Inventory: 1. Iron buckle with the ring in oval shape with a rectangular prong. D 3,8x2,7 cm (Pl. 61/1); 2. Fragment of an iron knife with L 9,1 cm (Pl. 61/2); 3. Pot made of coarse, grayish fabric with H 15,6 cm (Pl. 61/3); 4. Fragments of a bowl, made from soft, grayish fabric with H 5,5 cm (Pl. 61/4). Tomb 73. Cremated in pit with lid (Pl. 62A). Depth of 0.40 m. The calcinated bones were deposited on the bottom of the pit, being covered with several ceramic fragments. Inventory: 1. Fragment of a bronze fibula body with L 1,3 cm (Pl. 62A/1); 2. Fragment of a handle of a pot made from soft, grayish fabric with H 4 cm (Pl. 62A/2). Tomb 74. Inhumation, adult (Pl. 62B), disturbed. N-S orientation. The skeleton was disturbed, with the exemption of tibias and peronei. In the pit were discovered a few bones of Ovicaprid resulted from a funeral feast.

283

Inventory: 1. Bronze buckle with the ring in oval shape, and the small plate almost trapezoidal shape D 2,8x1,4 cm (Pl. 62B/1); 2. Fragment of a bone comb with L 8 cm (Pl. 63/2); 3. Whorl; bitronconic shape, made from brick-red clay fabric. H 2 cm (Pl. 62B/3); 4. Pot made from coarse brick-red fabric with H 16,2 cm (Pl. 63/4); 5. Pot made from lumpy grayish fabric with H 12,4 cm (Pl. 63/5); 6. Fragments of a pot made from coarse yellowish fabric with H 9,1 cm (Pl. 63/6); 7. Fragment of a bowl made from soft grayish fabric with H 2,1 cm (Pl. 63/7). Tomb 75. (Pl. 64A), disturbed. Depth of 0.75 m. NE-SW orientation. The bones were largely destroyed by the humic acids. Inventory: 1. Fragment of a bone comb with L 5,2 cm (Pl. 64A/1; 2–7. Necklace made with six beads, twins, blue glass fabric, five with D 0,5 cm (Pl. 64A/2-6), and one with D 0,6 cm (Pl. 64A/7). Tomb 76. Inhumation. Adult (Pl. 64b), disturbed. N-S orientation. Depth of the pit: 2.10 m; with a hollow at the bottom. The legs downwards the knees were undisturbed. In the pit were discovered a few bones of Ovicaprid. Inventory: 1. Bronze buckle, almost round shape with a rectangular prong. D 2,7x2,6 cm (Pl. 64B/1); 2. Fragment of an iron knife with L 7,6 cm (Pl. 65/2); 3. Whorl; disc shape, made from grayish clay fabric. H 2,7 cm (Pl. 65/3); 4. Pot made from soft, grayish fabric with H 10,8 cm (Pl. 65/4); 5. Pot made from lumpy, grayish fabric with H 13,3 cm (Pl. 65/5); 6. Pot made from coarse, brick-red fabric with H 15,2 cm (Pl. 65/6). Tomb 77. Cremated in pit with lid (Pl. 66). Depth of 0.60 m. The pit had a hollow at the bottom and the diameter of roughly 0.80 m. The bones laid in the pit, scattered on the ground, covered with a few pieces of wheel-made pots. Inventory: 1. Fragment of a fibula, with the foot (pin) bent under the thin body with L 4 cm (Pl. 66/1); 2. Fragment of a fibula (Pl. 66/2); 3. Fragment of a ring (link) made from bronze wire, in circular shape. D 2,6 cm (Pl. 66/3); 4–20. Necklace made with 17 burnished beads, with different shapes. Four had irregular shape and brown colour due to the burning, made from glass fabric with D 1 cm (Pl. 67/7, 8, 9, 10); 1 twin black glass fabric (67/5), with D 4 cm; one spherical made from carnelian fabric with D 3,1 cm (Pl. 67/12); one fragmentary bead, oval shape made from carnelian fabric with L 4 cm (Pl. 67/11) and 10 beads, polihedral shape, made from carnelian fabric (Pl. 67/4, 6, 13, 14, 15,16, 17, 18, 19, 20); 21. Fragment of a handle of a pot made from soft, yellowish fabric (Pl. 66/21); 22. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric with H 4,8 cm (Pl. 66/22); 23. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric with H 2,1 cm (Pl. 66/23); 24. Fragment of a pot, made from lumpy, dark grayish fabric with H 2 cm (Pl. 66/24). Tomb 78. Cremated in pit with lid (Pl. 68a). Depth of 0.70 m. Diameter 0.40 m. A few cremated bones were deposited on the bottom of the pit and covered afterwards with several ceramic fragments. Inventory: 1. Fragment of a frame of a bone comb with L 2,6 cm (Pl. 68A/1); 2. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric with H 2,2 cm (Pl. 68A/2); 3. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric with H 4,4 cm (Pl. 68A/3); 4. Fragment of a pot made from soft, yellow to brick-red fabric with H 3,5 cm (Pl. 68A/4); 5. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric with H 3,5 cm (Pl. 68A/5). Tomb 79. Inhumation (Pl. 68B), disturbed, adult. Depth of 0.90 m. N-S orientation. The pit of the tomb was located in the middle of a military trench. In the pit were also found a few bones of bird resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Fragment of an iron object with L 6,3 cm (Pl. 68B/1); 2. Fragment of a knob of a bone comb, with L 2,7 cm (Pl. 68B/2); 3. Pot made from coarse, brick-red fabric with H 5,9 cm (Pl. 69/3); 4. Bowl made from soft, grayish fabric with H 7,4 cm (Pl. 69A/4).

284

Tomb 80. Inhumation, disturbed, adult. Depth of 1.30 m. N-S orientation. The tomb was completely disturbed by a military trench. No inventory. Tomb 81. Inhumation, adult, disturbed. Depth of 1.75 m. N-S orientation. Were deposited bones of Ovicaprid as a sacred offering. Inventory: metal object (lost); bead (lost); a comb (lost); 1. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric with H 3,5 cm (Pl. 69B/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric with H 3,7 cm (Pl. 69B/2); 3. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric with H 3 cm (Pl. 69B/3); 4. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric with H 5,6 cm (Pl. 69B/4); 5. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric with H 2 cm (Pl. 69B/5); 6. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric with H 6 cm (Pl. 69B/6). Tomb 82. Child (Pl. 69C). N-S orientation. The skeleton lying supine, face-up, with right arm along the body. The skeleton was partly broken due to the bank crumblings. Inventory: 1 necklace, 2 pots (fragm.), 1 bowl. 1-2. Necklace made with two beads, one blue glass fabric with D 0,4 cm (Pl. 69C/1), and the other yellowish chalk fabric with D 0,4 cm (Pl. 69C/2); 3. Bowl made from soft, grayish fabric with H 14,1 cm (Pl. 69C/3); 4. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric with H 14,1 cm (Pl. 70A/4); 5. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric H 11,7 cm (Pl. 70A/5). Tomb 83. Inhumation, adult (Pl. 70B). The skeleton was placed in twisted position, head to north and face toward east. No inventory. Tomb 84. Cremated in urn with lid (Pl. 70C). Several pieces of wheel-made pots laid around and on top the urn. Few calcined bones inside the urn among the pieces. A fragment of the urn’s rim was removed as though urn had been ritually broken. A fragment was dropped at about 0.40 m deep. Scattered fragments were laid at about 0.40 m It looked like fragments of a bowl and a large size pot were used as lid. Inventory: 1. Pot made from coarse, brick-red fabric with H 15,9 cm (Pl. 70C/1). Tomb 85. Inhumation, adult (Pl. 71), disturbed. Depth of 1.10 m. N-S orientation. This tomb was overlapped by T 86, of incineration. The bones of legs were deposited in the north-west part of the pit. The upside-down jaw was placed on the west side, towards the middle of the pit, overlapping the bones of the shoulder. The disturbance must have occurred immediately after the burial, otherwise couldn’t be explained the existence of an undisturbed incineration tomb just on the top of the first one. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) in shape of tie with L 4,8 cm (Pl. 71/1); 2- 4. Necklace made with 3 beads, one burnished, brown carnelian fabric with L 1,4 cm (Pl. 71/2), one in shape of pyramid, gold glass fabric with L 1,5 cm (Pl. 71/3), and last one with tubular shape, white chalk fabric with L 1,2 cm (Pl. 71/4); 5. Fragment of a bone comb with L 8,2 cm (Pl. 72/5); 6. Bowl made from soft, grayish fabric with H 9,2 cm (Pl. 71/6); 7. Bowl made from soft, dark grayish fabric with H 7,5 cm (Pl. 71/7); 8. Pot made from lumpy, grayish fabric with H 19,5 cm (Pl. 71/8); 9-15. Seven pebbles with different sizes and shapes, in different shades of brown (Pl. 72/9, 10, 11, 12, 13, 14, 15). Tomb 86. Cremated in pit (Pl. 73). Depth of 0.46 m. This tomb overlapped T 85. No inventory. Tomb 87. Inhumation, adult (Pl. 73B), disturbed. Depth of 1.87 m. N-S orientation. The tomb was mostly disturbed except the legs downwards the knees. The skull and the bone of the legs were gathered on the north side of the pit. This could indicate the skeleton lying supine, face-up. The inventory is composed by a bowl (fragm.) wheel-made from a soft, grayish clay fabric with H 5 cm (Pl. 73B/1). 285

Tomb 88. Inhumation (Pl. 73C), disturbed. Depth of 1.85 m. N-S orientation. The skeleton was scattered all over the surface of the pit, mostly in the north. In the perimeter of the pit were discovered bones of Ovicaprid, the backside of the animal together with the forelegs and bones of a bird, deposited as an offering. Under the bones of the animal was a coal layer. Inventory: 1. Bronze buckle, oval shape with D 3,1x1,5 cm (Pl. 74/1); 2. Fragment of an iron knife with L 7,6 cm (Pl. 74/2); 3. Iron object whose use was difficult to identify. L 4,7 cm (Pl. 74/3); 4. Bone comb with a bell-shaped knob, and slightly warped shoulders with L 7,5 cm (Pl. 74/4); 5. Bowl made from soft, grayish fabric with H 7,7 cm (Pl. 74/5); 6. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 4 cm (Pl. 74/6). Tomb 89. Inhumation (Pl. 75), disturbed. N-S orientation. The pit had a threshold on the eastern side, with 0.50 m width and 0.40 m depth. Part of the skeleton lying on the threshold, including the bones from the knee downward. Inventory: 1. Bronze buckle, oval shape with a rectangular prong with D 3,2x1,8 cm (Pl. 75/1); 2. Iron object whose use was difficult to identify, with L 4,2 cm (Pl. 75/2); 3. Bone comb with the top of the knob in triangular shape with L 9,1 cm (Pl. 76A/3); 4. Pot made from coarse, brick-red fabric with H 21,3 cm (Pl. 75/4); 5. Pot made from coarse, brick-red fabric with H 23,1 cm (Pl. 75/5). Tomb 90. Inhumation, child-teenager (Pl. 76B), disturbed. Depth of 1.08 m. N-S orientation. Has been preserved only one small part of the skeleton. Inventory: 1. Iron buckle, oval shape with fragmentary prong with D 3,2 x2,8 cm (Pl. 76B/1); 2. Fragment of a whorl, soft spherical shape, with straight base, made from brick-red clay with H 2,6 cm (Pl. 76B/2). Tomb 91. Inhumation, disturbed (Pl. 77). Depth of 1.65 m. N-S orientation. The pit had a threshold with 0.10 m hight and 0.45 m width, on the eastern side. The pit was partly included in the niche towards feet and head, longer than the eastern side where the threshold was formed. Inventory: 1. Bronze fibula with a half-disc and the foot (pin) with pentagonal shape with L 3,8 cm (Pl. 77/1); 2. Fragment of an iron knife with L 11,1 cm (Pl. 78/2); 3. Fragment of an iron buckle with oval shape with D 3,6 cm (Pl. 77/3); 4. Fragment of a bronze sewing needle with L 5 cm (Pl. 78/4); 5–6. Fragments of a bone comb including two bone plates and a bronze rivet. L 2,7 cm (Pl. 78/5), L 1,8 cm (Pl. 78/6); 7. Amphora with a cylindrical neck and two handles. H 61,5 cm (Pl. 79A/7); 8. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 11,6 cm (Pl. 78/8); 9. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,4 cm (Pl. 78/9); 10. Cup made from grayish soft fabric, with H 19,1 cm (Pl. 79A/10); 11. Pot made from coarse, brick-red fabric with H 17,6 cm (Pl. 79A/11). Tomb 92. Cremated in pit with lid (Pl. 79b). Depth of 0.35 m. Few calcined bones surrounded by several wheel-made and handmade ceramic fragments. Inventory: ceramic fragments (lost). Tomb 93. Cremated in urn (Pl. 79C). Depth of 0.24 m. The urn was a wheel-made pot. Inventory: 1 knife, 1 pot (urn), 1 ceramic fragment. 1. Fragment of an iron knife with single cutting edge, with L 10 cm (Pl.80A/1); 2. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 15,9 cm (Pl. 80A/2); 3. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 3,7 cm (Pl. 80A/3). Tomb 94. Cremated without urn (Pl. 80b). Depth of 0.40 m. Discovered few calcined bones mixed with several ceramic fragments. The latter have not been preserved. Tomb 95. Inhumation, child (Pl. 80C). Depth of the pit: 0.70 m. N-S orientation. Lying supine face-up with arms along the sides. The pit was deeper towards the legs and higher towards the head, the child lying somehow with the upper-body higher than the rest of it.

286

Inventory: 1–29. Necklace made from 29 twin beads, blue with silver shining glass, of which eight have D 1 cm (Pl. 80C/9, 10, 11, 12, 13, 14, 18, 20), six have D 0,8 cm (Pl.80C/8, 15, 16, 17, 19, 21), four with D 0,6 cm (Pl. 80C/7, 24, 27, 28), and 11 beads have D 0,4 cm (Pl. 80C/1, 2, 3, 4, 5, 6, 22, 23, 25, 26, 29); 30. Pot made from coarse, brick-red fabric with H 17,1 cm (Pl. 80C/30). Tomb 96. Inhumation, disturbed, adult. Depth of 1.10 m. N-S orientation. Inventory: 1. Fragment of a whorl made from a brick-red clay, with conic base with H 1,6 cm (Pl. 81A/1). Tomb 97. Cremated in pit, disturbed by a telecommunications pillar. Depth 0.45 m. Inventory: ceramic fragments (lost). Tomb 98. Inhumation, child-teenager (Pl. 81B), disturbed. Depth of 1 m. E-W orientation. The bones were scattered all over the surface of the pit. Inventory: 1. Fragment of a glass (cup) with H 4,1 cm (Pl. 81B/1). Tomb 99. Inhumation (only a teenager's skull). Under the skull was a rounded pit, with 1.50 m diameter and 2.40 m depth, compared to the ground level. The walls of the pit were slightly burnt to the bottom, up to the height of 0.80 m. Traces of soft ash and slightly burnt could indicate a purification of the pit. Tomb 100. Inhumation, adult (Pl. 81C), disturbed. Depth of 0.85 m. N-S orientation. The artifacts of this tomb were a few traces of coal, scattered on the bottom of the pit, mixed with bones from an adult's skeleton. No inventory. Tomb 101. Inhumation, adult (Pl. 81d), disturbed. Depth of 0.25 m. N-S orientation. The tomb was placed in the riverbed of a brook which flooded all over its top soil surface. Inventory: 1. Fragmentary pot made from coarse, brick-red fabric, with H 16,5 cm (Pl. 82A/1). Tomb 102. Cremated in pit with lid, child (Pl. 82b). Depth of 0.50 m, diameter of the pit 0.35 m. The bottom of the pit had a hollow. The cremated remains were covered with several ceramic fragments of several pots. Inventory: 1. Fragment of a bronze fibula with a ferm and heavily arched body. L 4,3 cm (Pl. 82B/1); 2. Small bronze penknife, with L 10,5 cm (Pl. 82B/2); 3. Bronze hairpin with L 6,7 cm (Pl. 82B/3); 4. Bronze rivet of a comb. L 0,8 cm (Pl. 82B/4); 5. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,4 cm (Pl. 85/5); 6. Fragment of a glass burnished receptacle (Pl. 83/6); 7. Fragment of a small bowl made from soft, grayish fabric, with H 7,4 cm (Pl. 83/7); 8. Fragment of a pot made from lumpy, grayish, with H 5,2 cm (Pl. 83/8); 9. Fragment of a pot made from soft, grayish, with H 2,4 cm (Pl. 83/9; ); 10. Fragment of a glass made from soft, grayish fabric, with H 3,2 cm (Pl. 83/10); 11. Fragment of a pot made from soft, grayish, with H 2,4 cm H 2,8 cm (Pl. 83/11); 12. Fragment of a bowl made from coarse, reddish fabric, with H 3,9 cm (Pl. 83/12);13. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3 cm (Pl. 83/13); 14. Fragment of a glass made from soft, grayish fabric, with H 4,2 cm (Pl. 83/14); 15. Fragment of a small bowl, tronconic shape, made from soft, grayish fabric, with H 4,7 cm (Pl. 83/15); 16. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,6 cm (Pl. 84/16); 17. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 84/17); 18. Fragment of a cup made from soft, grayish fabric, with H 4,2 cm (Pl. 84/18); 19. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,1 cm (Pl. 84/19); 20. Fragment of a small bowl made from soft, grayish fabric, with H 4 cm (Pl. 84/20); 21. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3 cm (Pl. 84/21); 22. Fragment of a cup made from soft, grayish fabric, with H 10,8 cm (Pl. 84/22); 23. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 4,2 cm (Pl. 84/23); 24. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with L 4,6 cm cm (Pl. 85/24); 25. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,9 cm (Pl. 85/25).

287

Tomb 103. Buried, adult (Pl. 86), Disturbed. Depth of 1.51 m. N-S orientation. Remains of the skeleton were mixed with a few inventory items. In the perimeter of the pit were also a few bones of animals and birds, probably deposited as an offering. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with L 9,7 cm (Pl. 86/1); 2. Sea shell from Murex family, with L 4,2 cm (Pl. 86/2); 3. Necklace, broken while was dug out. Was about a few glass and amber beads; 4–7. Four pebbles with different shapes and sizes, all in brown colour (Pl. 86/4- 7); 8. Bowl made from fragile, grayish fabric, with H 9,6 cm (Pl. 86/8). Tomb 104. Inhumation, adult (Pl. 87), disturbed. Depth of 1.75 m. N-S orientation. The bones were scattered from middle to the southern side of the pit, some also found in the northern half. On the flat bottom, were discovered traces of coal and a few bones of Ovicaprid resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with H 2,6 cm (Pl. 87/1); 2. Fragment of a bone comb, with L 5,5 cm (Pl. 87/2); 3. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 15,9 cm (Pl. 87/3); 4. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 14,1 cm (Pl. 87/4); 5. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 8,3 cm (Pl. 87/5); 6. Bowl, tronconic shape, made from soft, grayish fabric, with H 10,2 cm (Pl. 87/6). Tomb 105. Inhumation, child-teenager (Pl. 88), disturbed. Depth of 0.80 m. N-S orientation. The pit had a small threshold in the NE side, being traced out of edge at the reburial, towards the NE corner. Had rounded corners. In the pit were found traces of coal and bones of Ovicaprid, from the deposited offering. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with L 5,4 cm (Pl. 88/1); 2-4. Necklace made from three beads, of which one with polyhedral shape, brown carnelian fabric, with L 1,2x1 cm, (Pl. 88/2), one with tubular shape, black glass fabric, with D 0,9 cm (Pl. 88/3) and the last one with lobate shape, silver glass fabric, with D 1,2 cm (Pl. 88/4); 5. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 12,5 cm (Pl. 88/5); 6–7. Fragments of a glass made from soft, grayish clay, with H 3,6 cm; L 9 cm (Pl. 88/6, 7). Tomb 106. Inhumation, adult (Pl. 89), disturbed. Depth of 1.50 m. N-S orientation. The bones were scattered in the south of the pit while the skull was laid in the middle. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with L 8,3 cm (Pl. 89/1); 2. Whorl, conic shape with flat base, with H 2,1 cm (Pl. 89/2); 3-6. Pebbles, diferent shapes and sizes, brown colour (Pl. 89/3, 4, 5, 6); 7. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H. 6,8 cm (Pl. 90A/7); 8. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 4,4 cm (Pl. 90A/8); 9. Fragment of a bowl, tronconic shape, made from soft, grayish fabric, with H 6,8 cm (Pl. 90A/9). Tomb 107. Cremated in pit with lid, child (Pl. 90b). Depth of 0.35 m. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Fragment of a bone comb, with L 2,4 cm (Pl. 90B/1), ceramic fragments (lost). Tomb 108. Inhumation, child-teenager (Pl. 90c), disturbed. Depth of 1.10 m. NW-SE orientation. The pit had a threshold on the eastern side, and on its bottom were found traces of coal. The threshold had 0.30 m width and 0.15 m height. Inside the pit were also found bony remains of Ovicaprid and an egg, resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Three fragments of an iron object, whose use was difficult to identify (Pl. 91A/1, 2, 3); 4. Fragment of a bronze fibula body (Pl. 90C/4); 5. Twin bead, blue glass fabric. L 1,5 cm (Pl. 91A/5); 6. Sea shell from Murex family, with L 4,9 cm (Pl. 91A/6). Tomb 109. Inhumation, adult (Pl. 91B), disturbed. N-S orientation. The bones and the inventory were in the north side of the pit. The leg bones were undisturbed. The pit was deeper at the feet, with slanted walls, narrowed to the bottom. Bony remains of Ovicaprid. Inventory: 1. Buckle, oval shape, iron fabric with a rectangular prong, with D 2,8x2,2 cm (Pl. 91B/1); 2. Fragment of an iron knife, with L 5,2 cm (Pl. 92A/2); 3. Bowl, made from

288

soft, grayish fabric, with H 16,4 cm (Pl. 92A/3); 4. Fragments of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 5,2 cm (Pl. 91B/4). Tomb 110. Inhumation, adult (Pl. 92B), disturbed. N-S orientation. The bone and the ceramic fragments of several pots were scattered all over the surface of the pit, placed mostly in the SE corned during the reburial. Inventory: 1. Iron fibula with the foot (pin) bent underneath, with one-piece body. H 5,8 cm (Pl. 92B/1); 2. Pendant in cylindrical bucket shape, iron fabric. H 1,3 cm (Pl. 93/2); 3– 4. Necklace made from two beads, of which one with tubular shape, silver glass fabric. L 1,1 cm (Pl. 92B/3) and the other with lobate shape, black glass fabric. D 1,3 cm (Pl. 92B/4); 5. Fragment of a bone comb (Pl. 92B/5); 6. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 15,8 cm (Pl. 93/6); 7. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 10,8 cm (Pl. 93/7); 8. Glass made from soft, brick-red clay fabric, with H 8,1 cm (Pl. 93/8); 9. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 7,3 cm (Pl. 93/9); 10. Fragments of a pot made from soft, grayish fabric, with H 22,5 cm (Pl. 93/10); 11. Fragment of a bowl, made from soft, grayish fabric, with H 4,8 cm (Pl. 93/11). Tomb 111. Inhumation, adult (Pl. 94), disturbed. Depth of 1.20 m. N-S orientation. The pit had a hollow at the bottom as a riverbed and slanted walls. The bones were scattered all over the surface of the pit. Inventory: 1. Fragment of a bottom rim of pot, wheel-made from soft, grayish fabric. H 7,2 cm (Pl. 94/1); 2. Fragment of a cup made from soft, grayish fabric, with H 8,1 cm (Pl. 94/2); 3. Fragment of a pot, made from soft, grayish fabric, with H 4,5 cm (Pl. 94/3); 4. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 94/4); 5. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 94/5); 6. Fragment of a pot, made from soft, grayish fabric, with H 4,2 cm (Pl. 94/6); 7. Fragment of a handle, roughly oval shape in section, part of a pot, wheel made from soft fabric (lost). H 7 cm (Pl. 94/7). Tomb 112. Inhumation, adult (Pl. 95A), disturbed. Depth of 1.40 m. N-S orientation. The tomb was partly destroyed by a hearth from the 10th century and also by a hollow of a pillar. Inside the pit were found a few bones, possible of Sus scrofa domesticus. Inventory: 1. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 17,2 cm (Pl. 95A/1). Tomb 113 Inhumation, adult (Pl. 95b), disturbed. Depth of 1.90 m. ENE-WSW orientation. In the south of the pit, was a small hollow in shape of a circle, of about 0.80 m and the depth of about 0.60 m, which contained the largest bones of arms and legs, deposited on reburial. The pit had slanted walls and narrow bottom of about 0.45 m. Given the undisturbed position of the bones of the arms, skull and the rib cage, the skeleton position was supine with his head towards SSW, his arms along the body, undisturbed from middle up. Probably at the reburial was dug a pit in the N-S direction and the skeleton was gathered and deposited in the SE side of the pit (people who unearthed the dead body did not know how it was firstly deposited). Inventory: 1. Fragment dintr-o fibulă de fier, cu L 4,4 cm (Pl. 95B/1). Tomb 114. Inhumation, adult (Pl. 96a), disturbed. Depth of 1.40 m. E-W orientation with a slight deviation to NE-SW. The pit had thresholds on both sides, 0.30 m width and 0.35 m hight. The skeleton was destroyed by rotting. No inventory. Tomb 115. Inhumation, adult (Pl. 96b), disturbed. Depth of 1.50 m. N-S orientation. The pit had a niche of 0.25 m hight. This tomb is partly overlaped by the pit of T 116. Inventory: 1. Fragment of a comb, with L 4,3 cm; L 4,7 cm (Pl. 96B/1); 1 ceramic fragment (lost). Tomb 116. Cremated in pit with lid (Pl. 97a). Depth of 0.35 m. A few calcinated bones mixed and covered with some ceramic fragments. 289

Inventory: ceramic fragments (lost). Tomb 117. Inhumation (Pl. 97b), disturbed. N-S orientation. The tomb’s pit was affected by a military trench dug on the Second World War. The skeleton was destroyed by reburial. The pit had a threshold on the eastern side, of 0.40 m width and 0.30 m hight. Inventory: 1. Pot; brick-red colour with black stains on the top, with H 14,9 cm (Pl. 97B/1); 2. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 3 cm (Pl. 97B/2). Tomb 118. Inhumation, adult (Pl. 98a), disturbed. Depth of 2.40 m. W-E orientation. The bones were laid in the NE corner of the pit. No skull found. Early, the pit was shaped in the N-S direction, and afterwards was traced on the W-E axis. It is not excluded that the people who unearthed the dead to look for it in the NS direction, like in T 113. No inventory. Tomb 119. Inhumation, adult (Pl. 98b), disturbed. Depth of 1.20 m. NE-SW orientation. Inventory: 1. Fragment of a bone comb (body), with L 2,9 cm (Pl. 98B/1); 2. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 16,1 cm (Pl. 98B/2); 3. Bowl made from lumpy, grayish fabric, with H 6,1 cm (Pl. 98B/3). Tomb 120. Inhumation, possible adult (Pl. 99a), disturbed. NW orientation. The skeleton was scattered all over the surface of the pit. No inventory. Tomb 121. Inhumation (Pl. 99b), disturbed, adult. NE-SW orientation. Depth of 0.50 m. The skeleton was gathered in the middle of the pit, with the fragmentary skull covered by the femur. Inventory: 1. Grayish pot, with H 16,6 cm (Pl. 99B/1); 2. Cup (incense cup), tronconic shape, made from coarse, brick-red fabric with H 12,4 cm (Pl. 99B/2). Tomb 122. Inhumation, adult (Pl. 99C), disturbed. N-S orientation with a slight deviation to N-E. Depth of 0.50 m. The skeleton was scattered almost all over the surface of the pit. No inventory. Tomb 123. Inhumation, adult (Pl. 100), disturbed. Depth of 1.90 m. N-S orientation. Bones were gathered on the northern side of the pit. The skull lying on the left side undisturbed. On the bottom were found traces of coal, and a few bones of Ovicaprid resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Bronze fibula, with the foot (pin) bent underneath, with L 4,3 cm (Pl.100/1); 2. Fragmentary pot, made from coarse, grayish fabric, with H 18,6 cm (Pl. 100/2); 3. Fragment of a pot, made from lumpy, dark grayish fabric, with H 12,3 cm (Pl. 100/3). Tomb 124. Inhumation, child-teenager (Pl. 101A), disturbed. Depth of 0.95 m. NESW orientation. The skeleton lying on the southern side of the pit. Inventory: 1. Pendant in cylindrical bucket shape, iron fabric with H 1,4 cm (Pl. 101A/1), ceramic fragments (lost). Tomb 125. Inhumation, adult (Pl. 101b), disturbed. On the ditch of the military trench, on its edge, were found a few bones, without knowing if there was a remaining part of the tomb or the bones were placed there after a dug of the bank (the first explanation is more likely to be truth and in this case the tomb is disturbed). It’s difficult to specify its orientation, but given the direction of the ditch (trench) and its depth, it can only be admitted that the tomb was N-S oriented, the ditch had about 1 m width and the pit had 2.20 m length and 1 m depth, with a slight hollow. It was identified under the bottom, NNE-SSW orientation. The rest of the disturbed skeleton lying in the north of the pit. Inventory: 1. Medallion of a silver coin, dating to the reign of the emperor Constantius II. D 2,2 cm (Pl. 101B/1); 2. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with L 5,1 cm (Pl. 101B/2). 290

Tomb 126. Inhumation, adult (Pl. 102), disturbed. Depth of 2.10 m. N-S orientation. Pit had rounded corners and slanted walls. Traces of coal on the bottom. At 1.20 m depth were two femora that weren’t from the skeleton. Were two dead bodies overlapping?, in the perimeter of the pit were also preserved few remains of bones of “galus domesticus” and of Ovicaprid. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with L 3,9 cm (Pl. 102/1); 2. Fragment of a knob of a bone comb, probably bell-shaped, with L 3,9 cm (Pl. 102/2); 3. Pot made from lumpy, dark grayish fabric, with H 17,9 cm (Pl. 103A/3); 4. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 9,6 cm (Pl. 103A/4); 5. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 9 cm (Pl. 103A/5); 6. Bowl made from soft, grayish fabric, with three handles, with H 18,1 cm (Pl. 102/6); 7. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 3,2 cm; 4,1 cm (Pl. 102/7). Tomb 127. Inhumation, adult (Pl. 103B), disturbed. Depth of 2.05 m. N-S orientation. The skeleton was iniatially laid with its head to the NNE, and this fact was proved by the undisturbed position of tibia and peroneus of the left foot and also of the both legs, on reburial. In the perimeter of the pit were several bones of Gallus domesticus and Ovicaprid as an offering of a funeral feast. Inventory: 1. Fragment of a sewing needle, with L 1,7 cm (Pl. 103B/1); 2. Fragment of an iron knife, with L 6,7 cm (Pl. 104A/2); 3. Fragment of an iron knife, with L 4 cm (Pl. 104A/3); 4–5. Two small fragments of a bone comb, with L 3,4 cm (Pl. 103B/4), L 2,5 cm (Pl. 103B/5); 6–8. Three bronze rivets, with L 1,3 cm; 1 cm; 1,1 cm (Pl. 103B/6, 7, 8); 9. Cup (incense cup) made from coarse, brick-red fabric with H 8,9 cm (Pl. 104A/9); 10. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 14,9 cm (Pl. 104A/10); 11. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,9 cm (Pl. 104A/11). Tomb 128. Child (Pl. 104B). E-W orientation. Lying on the left side, knees slightly bent arms along the body. No inventory. Tomb 129. Cenotaph. Depth of 1.25 m. N-S orientation. The south side of the pit is overlapped by the tomb T 128. No inventory. Tomb 130. Inhumation, adult (Pl. 105), disturbed. Depth of 1.40 m. N-S orientation. Traces of coal and several ox bones found on the bottom of the pit. Inventory: 1. Fragment of a cup, with grayish gritty inclusions in the paste, with H 17,3 cm (Pl. 105/1); 2. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 15, 6 cm (Pl. 105/2); 3. Bowl made from lumpy, grayish fabric, with H 8,5 cm (Pl. 105/3); 4. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 5,7 cm (Pl. 105/4). Tomb 131. Inhumation, disturbed. ENE-WSW orientation. The skeleton was placed with his head to NNE, position proved by undisturbed bones. No inventory. Tomb 132. Inhumation, adult (Pl. 107A), disturbed. Depth of 0.75 m. N-S orientation. The bones laid towards the southern side, and the skull was discovered in the north. No drawing. No inventory. Tomb 133. Inhumation, (Pl. 106). Depth of 0.95 m, found in the same ditch as T 132, but at the opposite edge (towards the road). The pit was almost round and comprised 11 corpses, some adults, and some children (2?). All skeletons were placed in the lying position on the right and left except for two (one with the head to the S and the other to the NNE, in supine position, with the arms and feet laid tight. All skeletons were lying with the arms crossed from the elbow, also all placed with head outwards and the body to the pit’s center, partly stacked. The diameter of the pit was 2.10 m. Were also observed traces of burnt soil on the bottom of the pit and in the filling soil, closely to the pile of bones (maybe taken from a 291

hearth). Fragments of calcinated bones and a few fragments of a bowl made from lumpy paste that could indicate a cremation tomb. Some skeletons had the head to the southwest and the feet outwards, on the NE side, or the head towards the ENE and the feet to the western side of the pit. No inventory. Tomb 134. Inhumation, adult (Pl. 107B), disturbed. Depth of 0.80 m. N-S orientation. From the skeleton only the right leg from the knee down was undisturbed, that could confirm a supine position, face-up and head to north. Inventory: 1. Pendant, bronze fabric, with L 2,5 cm (Pl. 107B/1); 2. Fragment of an iron knife, with L 3,2 cm (Pl. 107B/2); 3. Ring (link), small sizes, iron fabric, with D 1 cm (Pl. 107B/3); 4. Bone comb with semi-circular knob. H 8 cm (Pl. 107B/4); 5. Bowl, bitronconic shape, made from soft, grayish fabric, with H 10,9 cm (Pl. 107B/5). Tomb 135. Inhumation, disturbed, adult. NW-SE orientation. The pit was completly disturbed and positioned almost at the ground level, at 0.40 m depth. Inside the pit there were bones from two skeletons, child and adult, only few were preserved. No inventory. Tomb 136. Inhumation (Pl. 108), disturbed. Depth of 1 m. N-S orientation. A little higher, at 0.40 m depth, fragments of the tibiae laid along with the peroneus and the leg bones, proving that the ligaments were still connecting the bones at reburial. In the perimeter of the pit, a few bones of Ovicaprid and Gallus domesticus were also found, and on the bottom traces of coal were observed. Inventory: 1. Fragment of a buckle, almost round shape, iron fabric with rectangular prong and D 3,8 cm (Pl. 108/1); 2. Fragment of a bone comb with with a bell-shaped knob, with L 9,2 cm (Pl. 108/2); 3. Fragment of a pot made from lumpy paste, with H 3 cm (Pl. 108/3). Tomb 137. Inhumation, adult (Pl. 109A), disturbed. Depth of 0.58 m. N-S orientation. The bones were scattered mostly in the north of the pit. No inventory. Tomb 138. Inhumation, adult (Pl. 109B), disturbed. Depth of 0.85 m. N-S orientation. A few bones lie on the south side of the pit, some in the north. The right leg and both undisturbed peroneus, allow us to believe that the deceased was initially placed with his head north. Inventory: 1. Fragment of a bone comb, with L 4,4 cm (Pl. 109B/1); 2. Cup made from soft, grayish fabric, with H 13,1 cm (Pl. 110A/2); 3. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 8,5 cm (Pl. 110A/3); 4. Pot made from lupmpy, grayish fabric, with H 17,3 cm (Pl. 109/4). Tomb 139. Inhumation, adult (Pl. 110B), disturbed. Depth of 1.18 m. N-S orientation. The pit had a niche on the longer western side. Niche had 0.40 m depth and 0.35 m height. Inside the niche, in the northern half, the palm and radius were stretched, looking undisturbed, and the cubitus was dragged to the middle, being disturbed. Can be interpreted that the skeleton lying supine with his head towards north and his right arm inside the niche, and the arm remained intact at reburial, except for the cubitus that was caught and disturbed; or (in the second case) the hand was entirely caught at reburial, but the ligaments, between the carpi, metacarpi and radius, were not destroyed and then the arm slipped into the niche. In the second case (not the only situation) it means that the disturbance/reburial occurred at a short time after the burial. Inventory: 1 fibula, 1 comb, ceramic fragment. 1.Fragments of a body and a foot (pin) of a fibula (Pl. 110B/1, 2); Fragment of a comb with a semi-circular knob and slightly hollow-sided shoulders, with L 4,1 cm (Pl. 110B/2); 3. Metallic object (Pl. 110B/3); Fragment of a pot wheel-made from lumpy paste (lost). H 9,4 cm (Pl. 110B/4). 292

Tomb 140. Cremated in urn (Pl. 111A). Depth of 0.35 m. On the bottom of the pit were found a few calcinated bones deposited on the bottom of a pot. Inventory: the bottom of a pot used as an urn, wheel-made from a lumpy, grayish fabric (Pl. 111A/1). Tomb 141. Cremated in pit with lid (Pl. 111b). Depth of 0.55 m. The pit had a round shape, with 0.40 m diameter and a hollow at the bottom. The bones were covered with ceramic fragments of two pots. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with L 6,1 cm (Pl. 111B/1); 2. Fragment of a pot made from a lumpy, grayish fabric, with H 8 cm (Pl. 111B/2); 3. Fragment of a pot made from a soft, grayish fabric, with H 4,1 cm (Pl. 111B/3); Tomb 142. Cremated in pit with lid (Pl. 112a). Depth of 0.50. Calcinated bones were mixed with several ceramic fragments. Inventory: ceramic fragments (lost). Tomb 143. Cremated in urn without lid (Pl. 112B). Depth of 0.75 m. Inventory: 1. The urn was a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 6,1 cm (Pl. 112B/1). Tomb 144. Cremated in urn with lid (Pl. 112C). Depth of 0.30 m. Diameter of the pit was 0.40 m. Calcinated bones taken from the ashes were deposited on a bottom of a pot and covered by a glass (fragm.) Inventory: 1. Fragment of a green glass with thin rim (Pl. 112C/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 9,2 cm (Pl. 112C/2). Tomb 145. Cremated in urn with lid, adult (Pl. 113). Depth of 0.40 m. The outline of the pit could not be delimited. The urn was laid mouth up covered by a pot. Inventory: 1. Bronze fibula, rectangular in section, with L 6,1 cm (Pl. 113/1); 2. Fragment of an iron knife, with L 8,7 cm (Pl. 113/2); 3. Fragment of a green glass, with H 4,9 cm (Pl. 113/3); 4. Pot as urn, made from coarse brick-red fabric, with H 11,1 cm (Pl. 113/4); 5. Fragment of an amphora, made from soft, brick-red fabric, with H 10,9 cm (Pl. 114/5); 6. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 8,5 cm (Pl. 114/6); 7. Fragment of a bowl made from soft fabric (lost), with H 5,8 cm (Pl. 114/7); 8. Fragment of a cup made from soft fabric (lost), with H 7,6 cm (Pl. 114/8); 9. Fragment of a cup made from soft fabric (lost), with H 8,4 cm (Pl. 114/9); 10. Fragment of a pot made from soft fabric (lost), with H 3 cm (Pl. 114/10). Tomb 146. Inhumation, adult (Pl. 115), disturbed. Depth of 2.10 m. N-S orientation. In the middle of the pit were the scattered human skeleton and a few bones of Ovicaprid resulted from a funeral feast. Probably the skeleton was placed lying supine, because the bones of the right leg were still undisturbed in the SW corner of the pit. Inventory: 1. Fragment of a buckle, oval shape, iron fabric with a rectangular prong, with D 3,7 cm (Pl. 115/1); 2. Fragment of an iron knife, with L 15,4 cm (Pl. 115/2); 3. Bone comb with semi-circular knob, with L 9 cm (Pl. 115/3); 4. Bowl with three handles made from soft, grayish fabric, with H 19,7 cm (Pl. 116/4); 5. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 18 cm (Pl. 115/5); 6. Pot made from lumpy, black-grayish fabric, with H 18,2 cm (Pl. 116/6); 7. Pot made from lumpy, black fabric, with H 13,6 cm (Pl. 116/7); 8. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 9,6 cm (Pl. 116/8). Tomb 147. Inhumation. Only a skull. Depth of 0.80 m. The pit had oval shape with D 1,86x1,49 m, and the skull was placed on its bottom. The situation of T 147 is similar as the one of T 99 with the difference that this tomb contained only a small part of an adult skull, and few small bone fragments of the spine. No inventory. Tomb 148. Inhumation, undisturbed, child (infans). Depth of 0.53 m. N-S orientation. The pit had a hollow at the bottom. The outline of the pit could not be delimited. No drawing. 293

No inventory. Tomb 149. Inhumation, adult, dated from the feudal period (Pl. 117A), undisturbed. Head to W and legs to E. Lying supine, face up, folded hands on chest, probably right over the left. Inventory: 1 penny deposited between the fingers of the right hand (lost). Tomb 150. Inhumation, adult (Pl. 117B), disturbed. N-S orientation. The pit had a hollow on the bottom and a threshold on the eastern side. The threshold had 0.55 m width, losing to the north end. The threshold had 0.20 m hight, and the pit without a threshold had 0.75 m. At -0.20 m–0.30 m hight where bones were lying, above the bottom, it was found a piece of heavily burnt hearth and traces of coal. While doing the research was concluded that the re-excavation was made to E-W direction and afterwards, when skeleton was found, redug was continued to N-S direction. This explains that the southern half of the pit was extending to east from the edge of the initial pit with 1.30 m. One more situation with a deceased buried in the N-S direction and the re-excavation started in the E-W direction. Inventory: 1 knife (lost), ceramic fragment of greyish fabric (lost). Pit A 1. Pit with a dog skeleton lying on the right, with the head to the south and legs stretched in running position (Pl. 118A). The pit had rectangular shape, rounded corners on the N-S axis, 1.30 m lenght, 0.80 m width and 1.40 m depth. No inventory. Pit A 2. Pit with a dog skeleton, next to T 146, towards the road (at the northwest end of the necropolis). The pit had rectangular shape, rounded corners, was W-E orientation, 1.90 m lenght, 1.10 m width and 1.50 m depth. On the bottom was an adult dog skeleton, lying on the right, head to the west, in running position (Pl. 118b). No inventory. Pit No. 1. On the east side of the long ditch, between 57-58 meters, was found a pit with a round shape and 1.30 m depth. In the middle of the pit, at 0.90 m depth, was discovered a small group of ceramic fragments, wheel-made, and a bowl with a horizontal top-rim, all dating to the 4th century AD. On the bottom of the pit was also found a little ash. The maximum diameter of the pit was 0.85 m. The pit was narrowed to the top and rounded to the bottom. Pit 2. On the north end of the long section, between 56 and 57.50 meters, on the east side, the Pit 2 was discovered in a delimited dug with 1.40 m diameter and 1.50 m depth. No inventory. Pit 3. Between 78-79 meters, on the western side of the long ditch, was found a circular pit, with 0.80 m diameter and 1.50 m depth. No inventory. Pit 4. At 88 meter of the long ditch and at 4 m to east, was discovered a new pit with 0.90 m diameter and 1.80 m depth. No inventory. Pit 5. At 0.70 meter to south was found a smaller pit, 0.50 m diameter and 1.20 m depth. No inventory. Pit 6. Between 38.50-39.50 meters, eastern of T 5, towards the brook, was discovered a pit with 1.70 m diameter and 1.80 m depth. In the filling soil were pottery fragments dating to the 9th -10th centuries. Pit 7. Eastern of T 101 and northern of the telecommunications pillar, was discovered a pit with 1.50 m diameter and 1.80 m depth. No inventory. Pit 8. Between 13-14 meters, on the first tangent ditch to the north side of the fountain, but towards the brook, was discovered a round pit with a hollow at the bottom with

294

0.80 m diameter and 1.10 m depth, without any inventory and with slight traces of ash and a little coal. It was difficult to specify if was part of any sort of a ritual. Pit 9. Between 21.50-22.50 meters, towards east, on zero grade elevation of the long ditch, towards the brook, was discovered a pit in circular to oval shape, with 2 m diameter on the N-S axis and 1.30 m on the V-E axis, 1.80 m depth. Ceramic pottery fragments dating to the 9th -10th century. Pit 10. On the long ditch, between 26-28 meters along the brook, was discovered a circular pit with 1.80 m diameter and 1.60 m depth, in the filling soil, almost at the bottom, were found pottery fragments dating to the 9th -10th centuries. Pit 11. Between 21-22.50 meters, on the long ditch, southern of zero level elevation (per section), was discovered a circular pit with 1.70 m diameter and 1.80 m depth. No inventory. Pit 12. Between 29.50–30.50 meters, on the long ditch (southern), within the bank of the brook, was discovered a slightly oval pit with a large diameter of 1.20 m (N-S) and a small one of 0.90 m, 1.30 m depth. In the filling soil were found pottery fragments dating to the 9th -10th centuries. Pit 13. At 3 m west and 0.50 m south of Pit 12 was discovered a new circular pit with 0.90 m diameter and 1.20 m depth. In filling soil were found ash and a few ceramic fragments dating to the 4th century (handmade bowl with a tronconic shape). Pit 14. At 0.60 m south of Pit 12 was discovered another circular pit with 1.30 m diameter and 1.60 m depth. In the filling soil were pottery fragments dating to the 9th -10th centuries. Pit 15. Southern of the Pit 14 was discovered a new pit with 1.20 m diameter at 1.40 m depth, containing archaeological material dating to the 9th -10th centuries (pottery fragments). Pit 16. At 36 meter, at south, in the brook direction was discovered a pit with 1.40 m diameter, and 1.70 m depth. Ceramic fragments dating to the 9th -10th centuries. Pit 17. In the same direction, towards the brook, was discovered a pit with 1 m diameter, at 1.40 m depth. Ceramic fragments dating to the 9th -10th centuries. Pit 18. Between 35.50-36.50 meters, on the long ditch to the brook, on the same axis as Pit 16 and Pit 17, was discovered a circular pit with 0.80 m diameter and 1.20 m depth. In the filling soil were pottery fragments of the 9th -10th centuries. Pit 19. Between 38.50-39.50 meters, on the long axis, south of zero level elevation, in the brook direction, was discovered a circular pit with 0.90 m diameter and 1.60 m depth. In the filling soil, almost at the bottom, were found pottery fragments dating to the 9th-10th centuries. B. THE NECROPOLIS OF POGONEŞTI The Necropolis was located on the left bank of the Tutova, about 1.5 km south of Pogoneşti. It began to be researched in 1991, revealing 58 tombs, of which 53 inhumations and 5 incinerations. The discovered inventory was very poor, containing only 3 fibulae, 5 buckles, 3 knives, 1 bone tube for needles, 8 bone combs, 1 hand tweezer, 6 glass beads, 1 sea shell, 4 whorls, 1 clay token, 1 small clay ball, 48 clay pots and 135 fragments from other pots included in the same category.

TOMBS Tomb 1. Inhumation, disturbed. N-S orientation. The tomb was disturbed, with the exception of tibiae and peronei. This tomb and the following two were recovered by the locals, from the water of Tutova brook, and transferred to the Museum of Bârlad, through the archaeologist Vasile Palade. 295

Inventory: 1. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 17,2 cm (Pl. 122A/1); 2. Cup made from soft, grayish fabric, with H 9,1 cm (Pl. 122A/2). Tomb 2. Inhumation, disturbed, teenager-adult. Depth of 1.80 m. N-S orientation. The bones were gathered in the south of the pit (femura, feet and bones of the basin). In the tomb were also two dismembered skulls. Inventory: 1. Buckle, oval shape, bronze fabric, with D 2,1x1,8cm (Pl. 122B/1). Tomb 3. Cremated in urn with lid. Depth of 0.60 m. Inventory: 1. Urn was a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 12,6 cm (Pl. 122C/1); 2. Pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 12 cm (Pl. 122C/2); 3. Bowl made from soft, brick-red fabric, with H 5,4 cm (Pl. 122C/3). Tomb 4. Inhumation, adult (Pl. 123A), disturbed. Depth of 1.50 m. N-S orientation. The inventory objects were scattered all over the surface of the pit. Inventory: 1. Buckle, oval shape, iron fabric, with D 2,5x2 cm (Pl. 123A/1); 2. Iron penknife, of which were preserved only 2 fragments, one with L 1,8 cm, and the other with L 2,2 cm (Pl. 123A/2); 3. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 8 cm (Pl. 123A/3); 4. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 8,6 cm (Pl. 123A/4); 5. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 2,3 cm (Pl. 123A/5). Tomb 5. Inhumation, child (Pl. 123B). Depth of 1.25 m. W-E orientation. The skeleton had 0.45 m lenght, the head and the body were slightly lop-sided to the right (south). No inventory. Tomb 6. Inhumation, adult (Pl. 124), Disturbed. Depth of 1.70 m to 1.90 m. N-S orientation, with the buried remains deposited mostly on the north side of the pit. At the depth of 1.67 m, under two stones, was a fragment from a comb knob. Inventory: 1. Bone comb with a semi-circular knob and the hollow-sided shoulders, with L 10,5 cm (Pl. 124/1); 2. Fragment of a knob of a comb, semi-circular shape, with L 5 cm (Pl. 125/2); 3. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 14,8 cm (Pl. 124/3); 4. Bowl made from soft fabric, covered with a black engobe layer, with H 7,7 cm (Pl. 124/4); 5. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 12 cm (Pl. 125/5); 6. Fragments of bowl made from soft, grayish fabric, with H 12,6 cm (Pl. 125/6); 7. Fragment of a pot made from lumpy, brickred fabric, with H 4,8 cm (Pl. 125/7); 8. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 6 cm (Pl. 125/8); 9. Fragment of a bowl made from soft, yellowish to brick-red fabric, with H 8,3 cm (Pl. 125/9); 10. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 5,2 cm (Pl. 125/10). Tomb 7. Inhumation, adult (Pl. 126A), disturbed. Depth of 1.40 m. E-W orientation. In the eastern half of the pit, the lower limbs were undisturbed, and in the west were several vertebrae, the rest of the skeleton was missing. By the position of the legs we can assume that we were dealing with a funeral in a crouching position. In the perimeter of the pit were found remains of several bones of Ovis aries and Bos taurus, resulted from a funeral feast. No inventory. Tomb 8. Inhumation, adult (Pl. 126B), disturbed. Depth of 1.40 m. Among the adult bones to the adult, was discovered a child's skull. Had a N-S orientation with a slight deviation to NE-SW. Inventory: two ceramic fragments (lost). Tomb 9. Inhumation, adult, disturbed. Only a skull discovered at a depth of 1.30 m compared to the ground level (Pl. 126C). Tomb 10. Inhumation, female-teenager (Pl. 126D). W-E orientation, with a slight deviation to NW-SE, with folded hands on the basin. The skeleton had a length of 1.56 m. the ribcage was missing, possibly destroyed by the humic acids. The outline of the pit could not be delimited. In the perimeter of the tomb was discovered an atypical small ceramic fragment.

296

Tomb 11. Inhumation, adult (Pl. 127A), disturbed. Depth of 1.80 m. N-S orientation with a slight deviation to NE-SW. Most of the skeleton was missing, only few bones of the arm, plus bone fragments resulted from a funeral feast were left. It was about the bones of Bos taurus and Sus scrofa domesticus. No inventory. Tomb 12. Inhumation, adult (Pl. 127B), disturbed. The first remains of the skeleton were discovered at the depth of 1.10 m and then down to the depth of 2.05 m. E-W orientation with a slight deviation to NE-SW. Inventory: 1. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 5,1 cm (Pl. 127B/1); 2. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,3 cm (Pl. 127B/2); 3. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,7 cm (Pl. 127B/3). Tomb 13. Inhumation, adult (Pl. 127C), disturbed. Depth of 1.95 m. E-W orientation. The inventory included two ceramic fragments and few bones of Equus cabalus resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,4 cm (Pl. 127C/1); 2. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 5,1 cm (Pl. 127C/2). Tomb 14. Inhumation, adult (Pl. 1214A), disturbed. Depth of 1.80 m. N-S Orientation. Inventory: 1. Fragment of a bone comb, with L 3,5 cm (Pl. 128A/1); 2. Fragment of a pot (possibly?), made from soft, grayish fabric, with H 5,7 cm (Pl. 128A/2); 3. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,7 cm (Pl. 128A/3). Tomb 15. Inhumation, adult (Pl. 128B), disturbed. Depth of 2.10 m. N-S orientation. Inventory: 1. Token, circular shape, brick-red clay fabric, with D 1 cm (Pl. 128B/1); 2. Fragment of a sieve-pot made from soft, brick-red fabric, with H 2,5 cm (Pl. 128B/2). Tomb 16. Inhumation, Adult (Pl. 129), Disturbed. Depth of 2.60 m. N-S orientation. Inventory: 2 pebbles and an atypical ceramic fragment. Tomb 17. Inhumation, adult (Pl. 128B), disturbed. Depth of 1.70 m. E-W orientation. No inventory. Tomb 18. Cenotaph (Pl. 1215C). Depth of 2.10 m. N- S orientation with a slight deviation to NE-SW. The inventory contained only two atypical ceramic fragments. Tomb 19. Inhumation, adult (Pl. 12D), disturbed. Depth of 2.20 m. E-W orientation. No inventory. Tomb 20. Inhumation, adult (Pl. 130), disturbed. Depth of 2.70 m. N-S orientation. The skeleton was placed with the head to the north, orientation suggested by the skull’s position. Inventory: 1. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 14,4 cm (Pl. 130/1); 2. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 14 cm (Pl. 130/2); 3. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 13 cm (Pl. 130/3); 4. Bowl made from brick-red, grayish fabric, with H 6,1 cm (Pl. 130/4). Tomb 21. Incineration in pit with lid (Pl. 131). Depth of 0.80 m. The outline of the pit could not be delimited. The cremated remains were deposited on the ground, and covered with ceramic fragments from several vessels. Inventory: 1. Urn lid made from coarse, black to brick-red fabric, with H 10 cm (Pl. 131/1); 2. Glass made from coarse, brick-red fabric, with H 7 cm (Pl. 131/2); 3. Fragments of a pot made from coarse fabric with H 8,7 cm (Pl.131/3); 4. Fragments of a cup made from soft, brick-red fabric, with H 5,4 cm (Pl. 132A/4); 5. Fragments of a cup made from soft, grayish fabric, with H 5,4 cm; 9,3 cm (Pl. 131/5); 6. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 3,3 cm (Pl. 132A/6); 7. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,9 cm (Pl. 132A/7); 8. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with

297

H 4,5 cm (Pl. 132A/8); 9. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 11,7 cm (Pl. 131/9). Tomb 22. Inhumation, adult (Pl. 132B), disturbed. Depth of 1.10 m. N-S orientation. No inventory. Tomb 23. Inhumation, adult (Pl. 132C), disturbed. Depth of 1.60 m. N-S orientation. No inventory. Tomb 24. Inhumation, adult (Pl. 133A), disturbed. Depth of 1.5 m. N-S orientation. The inventory consisted of two fragments of adobe. Tomb 25. Inhumation, adult (Pl. 133B), disturbed. N-S orientation, with a slight deviation to NW-SE. Inside the pit was only a small part of the skeleton. Inventory: 1. Bronze fibula, with the foot (pin) bent underneath, with L 5,8 cm (Pl. 133B/1); 2. Two fragments of a comb, with L 4 cm (Pl. 133B/2, 3). Tomb 26. Cenotaph (Pl. 134A). Depth of 1.15 m. E-W orientation. Inventory: 1. Fragment of adobe. H 7,8 cm (Pl. 134A/1); 2. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,7 cm (Pl. 134A/2); 3. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 1,8 cm (Pl. 134A/3). Tomb 27. Cenotaph (Pl. 134B). Depth 1.15 m. N-S orientation. No inventory. Tomb 28. Inhumation, disturbed. (Pl. 134C). Depth of 1.15 m. N-S orientation. The inventory contained only some atypical ceramic fragments and two stones. Tomb 29. Incinerated in pit with lid (Pl. 135). Depth of 0.53 m. The cremated remains were deposited on the bottom, covered with ceramic fragments, mostly from large pots. Among the cremated bones were several bones of Ovis aries and Gallus domesticus, resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 7,2 cm (Pl. 135/1); 2. Fragments of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 8,7 cm (Pl. 135/2); 3. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 3,6 cm (Pl. 135/3); 4. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 135/4); 5. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 5,7 cm (Pl. 135/5). Tomb 30. Inhumation, (Pl. 136A), disturbed. Depth of 1 m. N-S orientation. In the pit was only a part of a skeleton, in a serious rotting process. The inventory contained two ceramic fragments nomore than 2 cm in diameter, difficult to frame chronological and typological. Tomb 31. Inhumation, (Pl. 136B), disturbed. Depth of 1 m. N-S orientation, almost all the bones were missing, and the few remaining were disturbed. No inventory. Tomb 32. Inhumation, adult (Pl. 136C), disturbed. Depth of 1.30 m. N-S orientation. No inventory. Tomb 33. Inhumation, adult (Pl. 136D), undisturbed. Depth of 1 m. N-S orientation. The skeleton length is about 1.68 m, with arms along the body and palms under the pelvis. Inventory: 1. Bronze fibula, with the foot (pin) bent underneath, with H 4,1 cm (Pl. 137A/1); 2. Bronze fibula, with the foot (pin) bent underneath, with L 4,4 cm (Pl. 137A/2); 3. Fragment of a bone comb-the top part of the knob, with L 4,3 cm (Pl.137A/3). Tomb 34. Inhumation, (Pl. 137B), disturbed. Depth of 2.30 m. N-S orientation. On the bottom of the pit were discovered three, very small size ceramic fragments, difficult to frame typological and chronological. Inventory: 1. Fragment of a pot, made from lumpy, grayish fabric, with H 3,3 cm (Pl. 137B/1); 2. Fragment of a pot, made from lumpy, grayish fabric, with H 2,4 cm (Pl. 137B/2); 3. Fragment of a pot, made from lumpy, grayish fabric, with H 4,8 cm (Pl. 137B/3).

298

Tomb 35. Inhumation, adult (Pl. 138A), disturbed. Depth 1.60 m. N-S orientation. Among the human bones were also a few bones of Gallus domesticus originating, resulted probably from a funeral feast. Inventory: 1 piece of glass (Pl. 138A/1). Tomb 36. Inhumation, adult (Pl. 138B), disturbed. Depth of 1.60 m. N-S orientation. The pit had thresholds on three of the four sides. In its perimeter was discovered a jaw of a Canis domesticus. Inventory: 1. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 7,8 cm (Pl. 138B/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, brick-red to yellow fabric, with H 2,4 cm (Pl. 138B/2); 3. Fragment of a pot made from soft, dark grayish fabric, with H 3 cm (Pl. 138B/3). Tomb 37. Inhumation, adult (Pl. 139A), disturbed. Depth of 1.52 m. N-S orientation, with a slight deviation to NW-SE. Inventory: 1. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with H 4,5 (Pl. 139A/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 3,6 cm (Pl. 139A/2). Tomb 38. Inhumation, adult (Pl. 139B), disturbed. Depth of 1.32 m. N-S orientation with a slight deviation to NE-SW. In the perimeter of the tomb were scattered several ceramic fragments, from several wheel-made and handmade pots. Inventory: 1. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric with H 5 cm (Pl. 139B/1); 2. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 6,1 cm (Pl. 139B/2); 3. Fragment of a handle of a three handles bowl (possible) made from soft, grayish fabric, with H 6,3 cm (Pl. 139B/3); 4. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with L 11,1 cm (Pl. 139B/4); 5. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 5,1 cm (Pl. 139B/5); 6. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 4,6 cm (Pl. 139B/6); 7. Fragment of a pot made from soft, dark brick-red fabric, with H 3,6 cm (Pl. 139B/7); 8. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 2 cm (Pl. 139B/8). Tomb 39. Inhumation, adult (Pl. 140), disturbed. Depth of 1.50 m. N-S orientation. In the perimeter of the pit were found two skeletons, one female and one child. Inventory: 1. Whorl, bitronconic shape with conic base, with H 2,2 cm (Pl. 140/1); 2. Pot made from soft, grayish fabric, with H 15 cm (Pl. 140/2); 3. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 13,4 cm (Pl. 140/3); 4. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 9 cm (Pl. 140/4); 5. Bowl made from soft, dark grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 141A/5); 6. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 4,8 cm (Pl. 141A/6); 7. Fragment of a bowl made from soft, light grayish fabric, with H 3,3 cm (Pl. 141A/7); 8. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 9 cm (Pl. 141A/8); 9. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 6,9 cm (Pl. 141A/9); 10. Fragment of a bowl (pot?) made from soft, brick-red fabric, with H 2,4 cm (Pl. 141A/10); 11. Fragment of a pot made from soft, yellowish fabric, with H 6 cm (Pl. 141A/11); 12. Fragment of a pot made from soft, light grayish fabric, with H 3,9 cm (Pl. 141A/12); 13. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 3 cm (Pl. 141A/13). Tomb 40. Inhumation, adult (Pl. 141B), disturbed. Depth of 2.5 m. N-S orientation. Nearly entire skeleton was missing. Inventory: 1. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 141B/1). Tomb 41. Inhumation, adult (Pl. 142A). Depth of 2.5 m. N-S orientation, head was slightly lop-sided towards the east, and the spine twisted to one side. Arms along the body with left hand under the pelvis. Inventory: 1. Iron buckle with a roughly oval shape D 3,7x2,7 cm (Pl. 142A/1); 2. Iron buckle, oval shape, D 3,5x 2 cm (Pl. 142/2); 3. Small ball (bead), made from coarse, brick-red clay, with D 0,8 cm (Pl. 142A/3). Tomb 42. Inhumation, adult (Pl. 142B), disturbed. Depth of 2.10 m. N-S orientation. The first skeleton bones were discovered at the depth of 1.40 m. 299

Inventory: 1. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 17,4 cm (Pl. 142B/1); 2. Pot made from soft, brick-red fabric, with H 3,6 cm (Pl. 142B/2). Tomb 43. Cremated in urn with lid (Pl. 143a). Depth of 0.74 m. The cremated remains were deposited on a pile of fragments and then covered with other ceramic fragments. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Fragments of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 6 cm (Pl. 143A/1); 2. Fragment of a bowl, made from soft, brick-red fabric, with H 2 cm (Pl. 143A/2); 3. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 3,2 cm (Pl. 143A/3). Tomb 44. Cremated in pit with lid (Pl. 143B). Depth of 0.64 m. The few small cremated remains were deposited on several ceramic fragments from a handmade pot. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Fragments of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 7,5 cm (Pl. 143B/1); 2. Fragments of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 9 cm (Pl. 143B/2). Tomb 45. Inhumation, adult (Pl. 143C), disturbed. N-S orientation. Only the legs remained undisturbed from the entire skeleton, which leads us to believe that the deceased lying with his head to the north and his legs to the south. Skull was missing from the pit. In the perimeter of the pit the only inventory objects found were a ceramic fragment, from a wheel-made pot, as well as a fragment from a glass cup. Inventory: 1. Fragment of a green glass cup, with L 3,7 cm (Pl. 143C/1). Tomb 46. Inhumation, adult (Pl. 144A), disturbed. Depth of 1.60 m. N-S orientation. In the perimeter of the pit were two skeletons, not buried in the same time, due to the different soil colour in the north side of the pit (dark grayish) and in the southern side – dark black. In the perimeter of the pit were discovered several ceramic fragments, as well as a fragmentary knife. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with L 6,1 cm (Pl. 144A/1); 2. Fragments of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 144A/2); 3. Fragments of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 3 cm (Pl. 144A/3); 4. Fragments of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 3 cm (Pl. 144A/4); 5. Fragments of a pot made from soft, grayish fabric, with H 1,8 cm (Pl. 144A/5). Tomb 47. Inhumation, adult (Pl. 144B), disturbed. Depth of 1.50 m. N-S orientation. The skeleton was missing a large part of the bones, including the skull and lower limbs. On the bottom of the pit was discovered a layer of coal, and in its perimeter was a ceramic fragment, difficult to frame typological. Inventory: 1. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 144B/1). Tomb 48. Inhumation, adult (Pl. 145a), disturbed. N-S orientation. Depth of 1.70 m. In the pit was preserved only few bones of the skeleton. In the north side was a bowl with a comb inside, and also several ceramic fragments were discovered in the perimeter of the pit. Inventory: 1. Fragments of a bone comb, with L 6,8 cm (Pl. 145A/1); 2. Bowl, bitronconic shape, soft, brick-red fabric, with H 5 cm (Pl. 145A/2); 3. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 4,4 cm (Pl. 145A/3); 4. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,2 cm (Pl. 145A/4); 5. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,4 cm (Pl. 145A/5); 6. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,1 cm (Pl. 145A/6); 7. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 1,8 cm (Pl. 145A/7); 8. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2 cm (Pl. 145A/8). Tomb 49. Inhumation, child (Pl. 145B), disturbed. Depth of 1.25. N-S orientation. In the perimeter of the pit were preserved only few skeleton bones, which were scattered on the eastern side, along with several ceramic fragments, as well as a single bead. Inventory: 1. Bead, spherical shape, green glass fabric. D 1,2 cm (Pl. 146A/1); 2. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 1,8 cm (Pl. 146A/2); 3. Fragment 300

of a pot made from soft, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 146A/3); 4. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,9 cm (Pl. 146A/4); 5. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 146A/5). Tomb 50. Inhumation, (Pl. 146B), disturbed. Depth of 1.85 m. N-S orientation with a slight deviation to SE-NW. The few osteological remains were discovered at the depth of 1.60 m, which proves that at reburial parts of the skeleton were thrown into the pit in same time with the filling soil. Inventory: 1. Fragment of a glass, with H 1,9 cm (Pl. 146B/1); 2. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2 cm (Pl. 146B/2); 3. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,8 cm (Pl. 146B/3); 4. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,1 cm (Pl. 146B/4). Tomb 51. Cenotaph (Pl. 147A). Depth of 1.60 m. N-S orientation with a slight deviation to SE-NW. Only few ceramic fragments were discovered on the bottom of the pit. Inventory: 1. Fragment of a pot made from coarse, brick-red to yellow fabric, with H 3 cm (Pl. 147A/1); 2. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,1 cm (Pl. 147A/2). Tomb 52. Inhumation, (Pl. 147B), disturbed. Depth of 1.35 m. N-S orientation, with a deviation to SE-NW. The osteological remains were discovered at the depth of 1.15 m, up to 1.35 m, which proves that at reburial parts of the skeleton were thrown into the pit in same time with the filling soil. On the bottom were several ceramic fragments, from several pots and bone fragments of Bos taurus and Sus scofa domesticus, resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 5 cm (Pl. 147B/1); 2. Fragment of a pot made from lumpy grayish fabric, with H 1,6 cm (Pl. 147B/2); 3. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2 cm (Pl. 147B/3); 4. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 1,2 cm (Pl. 147B/4); 5. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 2,1 cm (Pl. 147B/5); 6. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 3,3 cm (Pl. 147B/6); 7. Fragment of a handle of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,6 cm (Pl. 147B/7); 8. Fragment of a pot made from coarse, yellowish to reddish fabric, with H 4,6 cm (Pl. 147B/8); 9. Fragment of an amphora, made from brick-red gritty inclusions in the paste, with H 6,7 cm (Pl. 147B/9); 10. Fragment of a handle of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 5,2 cm (Pl. 147B/10); 11. Fragment of a pot made from soft, yellowish to reddish fabric, with (Pl. 147B/11). Tomb 53. Inhumation, adult (Pl. 148), disturbed. Depth of 2.10 m. N-S orientation. The preserved remains were discovered at different depths, as the other cases, starting with 0.25 m. The preserved osteological remains were thrown mostly in the south of the pit. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with L 10,6 cm (Pl. 148/1); 2. Fragment of a bone comb, with L 7,8 cm (Pl. 148/2); 3. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 17,1 cm (Pl. 148/3); 4. Bowl made from soft, dark grayish fabric, with H 6,8 cm (Pl. 149A/4); 5. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 5,1 cm (Pl 149A/5); 6. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 5,1 cm (Pl. 149A/6); 7. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 4,8 cm (Pl. 149A/7); 8. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 7,5 cm (Pl. 149A/8); 9. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 8,4 cm (Pl 149A/9). Tomb 54. Inhumation, adult (Pl. 149B), disturbed. Depth of 1.04 m. N-S orientation. In the tomb, was left only a small part of skeleton’s bones, and the remaining ones were fragmentary. Inventory: 1. Amphora made from soft, grayish fabric, with H 26,7 cm (Pl. 150A/1); 2. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,4 cm (Pl. 150A/2); 3. Fragment of a bowl made from soft, friable, grayish fabric, with H 4 cm (Pl. 150A/3).

301

Tomb 55. Inhumation, (Pl. 150b), disturbed. Depth of 1.53 m. N-S orientation. Only few bones of the skeleton were preserved. Inventory: 1. Fragment of a bowl made from soft, yellow to grayish fabric, with H 7 cm (Pl. 150B/1); 2. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 5 cm (Pl 150B/2); 3. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 5 cm (Pl. 150B/3); 4. Fragment of a pot made from soft, light brick-red fabric, with H 3,1 cm (Pl. 150B/4); 5. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 3,6 cm (Pl. 150B/5). Tomb 56. Inhumation, (Pl. 151A), disturbed. Depth of 1.40 m. N-S orientation. In the pit were preserved few bones and some ceramic fragments, difficult to frame in chronological and cultural terms. Inventory: 1. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 2,1 cm (Pl. 151A/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 5,1 cm (Pl. 151A/2). Tomb 57. Inhumation, adult (Pl. 151B), disturbed. Depth of 1.67 m. N-S orientation. The tomb was disturbed upward the basin, the legs were in anatomical position. Inventory: 1. Bronze tweezers, with L 6,7 cm (Pl. 151B/1); 2. Fragment of a bone comb, with L 10 cm (Pl. 152/2); 3. Sea Shell from Cypraea family, with L 6,2 cm (Pl. 152/3); 4–8. Necklace made with five glass beads, of which four bitronconic shape, silver and translucent fabric, with D 0,8 cm (Pl. 151B/4, 5, 6, 7), bead, spherical shape, grayish, glass fabric, with D 1,7 cm (Pl. 151B/8); 9. Fragment of an antler, with L 4,5 cm (Pl. 152/9); 10. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 16,8 cm (Pl. 152/10); 11. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 11,1 cm (Pl. 152/11); 12. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 12 cm (Pl. 152/12); 13. Bone tube for needles. D 0,8 cm (Pl. 151B/13). Tomb 58. Inhumation, (Pl. 153A), disturbed. N-S orientation. Depth of 1.40 m. There was only a fragment of a skull and two ceramic fragments of two pots in the perimeter of the pit. Inventory: 1. Fragment of a pot made from soft, yellow to brick-red fabric, with H 3,4 cm (Pl. 153A/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 4,4 cm (Pl. 153A/2). Pits Pit 1. At N-NW of Tomb 4 and west of T 5, was discovered a pit. It was located 3 m away from T 4, had oval shape, with a diameter of rougly 1.50 m. The bottom of the pit was 1.40 m from the ground level (Pl. 153B). In the pit were found few ceramic fragments, pieces of adobe, as well as few bones of Bos taurus. The ceramic fragments were scattered all over the pit, and the bones were deposited in the eastern extremity. Inventory: 1. Fragment of a pot made from soft, yellow to brick-red fabric, with H 3,4 cm (Pl. 153A/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 4,4 cm (Pl. 153A/2). Pit 2. In the perimeter of section 12, almost in the middle, was discovered a pit, E-W orientation, roughly oval shape. The large diameter of the pit was roughly 1.60 m, and the small one was 1.1 m, the bottom was 1.1 m compared to the ground level (Pl. 154A). The inventory comprised few bones of Ovicaprid, as well as ceramic fragments from a handmade pot and a wheel-made cup, from soft, grayish fabric. Inventory: 1. Cup made from soft, grayish fabric (Pl. 154A/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 9,3 cm (Pl. 154A/2). Pit 3. In the perimeter of S 46, 8.5 m from its eastern extremity and at the depth of 1.58 m from the ground level was delimited a new pit. In the perimeter were several large ceramic fragments, wheel-made pots, as well as fragments of a black pot, but also several bone fragments (Pl. 154B). The pit had a depth of 0.50 m and a diameter of 0.40 m, at least at the bottom. In the same perimeter were found a large number of adobe pieces from a hearth. 302

Inventory: 1. Pot made from coarse, brick-red fabric with black stains on the top rim, with H 12,2 cm (Pl. 154B/1); 2. Bowl made from soft, black fabric with angobe traces, with H 13,9 cm (Pl. 155A/2); 3. Fragment of a pot (possibly?) made from coarse, brick-red fabric, with H 1,8 cm (Pl. 154B/3); 4. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 2,7 cm (Pl. 154B/4); 5. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 7,8 cm (Pl. 155A/5); 6. Fragment of a pot made from coarse, black to grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 155A/6); 7–9. Three adobe pieces, yellowish colour, with H 7 cm, 5,5 cm și 5,8 cm (Pl 155A/7, 8, 9). In the perimeter of S 6 was discovered a glass bead. L 1.2 cm (Pl. 155C/1). In the perimeter of S 12, was discovered a bitronconic whorl, with heavily profiled bases. D 4.8 cm (Pl. 155B/1). In the perimeter of S 36-37 were several ceramic fragments of various handmade and wheel-made pots. 1. Fragment of an amphora made from soft brick-red paste with gritty intrusions, with H 2,7 cm (Pl. 156A/1); 2. Fragments of an amphora made from soft brick-red paste with gritty intrusions, with H 8,5 cm (Pl. 156A/2); 3. Fragment of an amphora made from soft, yellow to brick-red fabric, with H 4,3 cm (Pl. 156A/3); 4. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 3 cm (Pl. 156A/4); 5. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 4,5 cm (Pl. 156A/5); 6. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 6,5 cm (Pl. 156A/6); 7. Whorl, bitronconic shape, clay fabric (Pl. 156A/7). In the perimeter of S 40 were discovered several ceramic fragments of various handmade and wheel-made pots. 1. Fragment of a handle of a pot made from soft, yellowish to reddish fabric, with H 10,8 cm (Pl. 156B/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 1,4 cm (Pl. 156B/2); 3. Fragment of a bowl (possibly?) made from soft, grayish fabric, with H 3,6 cm (Pl. 156B/3); 4. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 6,2 cm (Pl. 156B/4); 5. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 3,5 cm (Pl. 156B/5); 6. Fragment of a pot made from coarse, yellow to brick-red fabric, with H 1 cm (Pl. 156B/6). In the perimeter S 42 were discovered several ceramic fragments from various handmade and wheel-made pots. 1. Fragment of a pot made from coarse yellow to brick-red paste with gritty intrusions, with H 6,2 cm (Pl. 157A/1); 2. Fragment of a pot made from coarse, yellow to grayish fabric, with H 5,2 cm (Pl. 157A/2); 3. Fragment of a pot made from coarse, yellow fabric, with H 5,2 cm (Pl. 157A/3); 4. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 5,6 cm (Pl. 157A/4); 5. Fragment of a pot made from coarse, yellow to brick-red fabric, with H 10,8 cm (Pl. 157A/5); 6. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 2,3 cm (Pl. 157A/6). Randomly In the perimeter of the necropolis, outside the delimited sections, even in the riverbed of Tutova brook which was located near to the necropolis, were discovered several ceramic fragments, but also few entire pieces or others entire to be, as it follows: 1. Amphora made from soft paste covered with a black angobe. The potter inscribed a sign in shape of a cross (crucifix) with equal arms on the bottom of the amphora. H 27 cm (Pl. 157B/1); 2. Bowl made from soft, dark grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 158/2); 3. Whorl, bitronconic shape, made from clay, with D 4,6 cm (Pl. 157B/3); 4. Fragment of a bowl made from soft, brick-red fabric, with H 3,3 cm (Pl. 158/4); 5. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 11,1 cm (Pl. 158/5); 6. Fragment of a handle of a bowl, part of the latter described. H 6,3 cm (Pl. 158/6); 7. Fragment of a handle of a pot made from soft, grayish fabric, with L 2,8 cm (Pl. 159/7); 8. Fragment of a bowl made from lumpy, grayish fabric, with H 9,4 cm (Pl. 159/8); 9. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with. H 2,3 cm 303

(Pl. 158/9); 10. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 2,5 cm (Pl. 158/10); 11. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 4,5 cm (Pl. 159/11); 12. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 11,1 cm (Pl. 158/12); 13. Pot made from soft, yellow to brick-red fabric, with (Pl. 159/13). Regarding the typology, the pot is not from the 4th century AD, but more likely from the Middle Ages.

C. THE NECROPOLIS OF POLOCIN The Necropolis of Polocin was located on the right bank of the Tutova, about 400 meters north of the one of Pogoneşti. The research started in 2002. In all, 79 tombs were discovered in the investigated perimeter, 23 incinerations and 56 inhumations. The inventory of the necropolis is plentiful, containing 23 fibulae, 7 buckles, 5 knives, 2 rings (links), 1 hairpin, 2 items of metal of unspecified objects, 9 bone combs, 272 beads (246 of glass, 1 of glass with inlaid human faces, 6 of carnelian, 5 of amber, 14 of chalk), 1 bucket shaped pendant, 3 sea shells, 10 clay whorls, 1 whetstone, 176 clay pots, 80 fragments from other similar vessels, with the shape that could not be determined, and also a group of small pebbles in a tomb.

TOMBS Tomb 1. Inhumation. Female-teenager (Pl. 163). Depth of 1.50 m. N-S orientation. The skeleton had 1.57 m length, probably of a woman or a teenager. The skeleton lying supine, with the right arm on the basin, and left one along the body. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent under the body, with L 3,5 cm (Pl. 163/1); 2. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 7,8 cm (Pl. 163/2); 3. Pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 15 cm (Pl. 163/3); 4. Pot made from lumpy, dark black to light brick-red fabric with secondary burning traces. H 7 cm (Pl. 163/4). Tomb 2. Cremated in pit (Pl. 164A). Depth of 1.34 m. The pit had a cylindrical shape and contained few calcined bones. No inventory. Tomb 3. Cremated in urn. (Pl. 164B). Depth of 1.54 m. The cremated remains were deposited in a pot. The pit had a circular shape, the urn was placed upright, with mouth upward and contained few bones. Inventory: 1. Fragment of a pot made from lumpy, red to brick-red fabric, with H 9,6 cm (Pl. 164B/1). Tomb 4. Incinerated in urn with lid (Pl. 164C). Depth of 1.43 m. The pit had a circular shape and few cremated remains were deposited in an urn, respectively in a fragmentary pot. The urn was covered with few ceramic fragments, used to rebuild an entire bowl, plus a fragment of a pot, wheel-made from dark grayish to black. Inventory: 1. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 9,6 cm (Pl. 164C/1); 2. Bowl made from soft, light brick-red fabric H 4,8 cm (Pl. 164C/2); 3. Fragment of a pot made from lumpy, dark grayish to black fabric, with H 5,7 cm (Pl. 164C/3). Tomb 5. Inhumation (Pl. 165A), disturbed. Depth of 2.30 m. E-W orientation. Only a skull was discovered inside the pit. Inventory: 1. Bronze hairpin, with L 10 cm, with the diameter of the rod leg of 0,25 cm, and the diameter of the ear of 1 cm (Pl. 165A/1); 2. Pot made from coarse, dark brick-red fabric, with H 14 cm (Pl. 165A/2); 3. Bowl, bitronconic shape, made from soft, grayish fabric, with H 6 cm. (Pl. 165A/3).

304

Tomb 6. Incinerated in two urns with lid (Pl. 165B) Depth of 1.75 m. The pit had a circular shape with a large quantity of bones. The lid was consisted in a few ceramic fragments from wheel-made and handmade pots. Inventory: 1. The urn was a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 19 cm (Pl. 166A/1); 2. The urn was a pot in spherical shape, made from lumpy, grayish fabric, with H 19 cm (Pl. 166A/2); 3. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 165B/ 3); 4. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 6 cm (Pl. 165B/4). Tomb 7. Cremated in urn (Pl. 166B). Depth of 1.57 m. The pit had a circular shape with a few calcined bones deposited. It seemed that the top rim of the urn was destroyed before being placed in the pit. Inventory: 1. Urn was a fragment of a cup made from soft, grayish fabric, with H 15,5 cm (Pl. 166B/1). Tomb 8. Inhumation, adult (Pl. 167). Depth of 2.30 m. N-S orientation, with a slight deviation to NW-SE, with slightly flexed legs towards east, and and the arms along the body. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with H 4 cm (Pl. 166C/1); 2. Bronze ring (link) attached to the fibula; 2 cm diameter, wire with 1 mm thickness (Pl. 166C/2); 3. Bone comb with a semi-circular knob and hollow-sided wings, with L 10,4 cm (Pl. 167/3); 4. Pot made from coarse, red to red-brick fabric, with H 17,8 cm (Pl. 167/4). Tomb 9. Inhumation, adult (Pl. 168A). Depth of 2.30 m. N-S orientation, with a slight deviation to NW-SE. The skeleton lying supine, arms along the body. Inventory: 1. Iron buckle with an oval ring, with D 4,1cm (Pl. 168A/1); 2. Small iron plate for fixing the belt, with H 2,5 cm (Pl. 168A/2). Tomb 10. Inhumation (Pl. 168B), disturbed. The outline of the tomb could not be delimited, because was placed in a compact layer of sand. The tomb contained a skull found at a depth of 2.30 m. Tomb 11. Inhumation, adult (Pl. 168C). Depth of 2.30 m. N-S orientation. The skeleton had both arms along the body, left arm was flexed downward the elbow. Inventory: 1. Bone comb, bell-shaped with hollow-sided rims, with H 5,2 cm ( Pl. 168C/1). Tomb 12. Inhumation (Pl. 169A), disturbed. Depth of 2.40. E-W orientation. In the perimeter of the pit were discovered several human bones. Inside the pit were deposited few ceramic fragments from pots with different shapes, sizes and uses, as well as two glass fragments. Inventory: 1. Glass fragment from a vessel with thick rim. H 2,8 cm (Pl.169A/1); 2. Fragment of a burnished glass. H 2,5 cm (Pl. 169A/2); 3. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 6,9 cm (Pl. 169A/3); 4. Fragment of an amphora made from soft, brick-red fabric, with H 8,4 cm (Pl. 169A/4). Tomb 13. Inhumation, adult (Pl. 169B). Depth of 2.40 m. W-E orientation. Inventory: 1. Shell pendant from Murex family, with L 3,6 cm (Pl. 169B/1). Tomb 14. Inhumation, child (Pl. 170), disturbed. Depth of 2.40 m. N-S orientation. Only part of the skeleton was preserved inside the tomb. On the bottom of the pit, in middle part, was a substantial layer of burnt material, among the plentiful and varied inventory, was also a jaw of Ovis aries, aged 5-6 months, from a funeral feast. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with H 3,9 cm (Pl. 170/1); 2. Bronze fibula (fragm.) with the foot (pin) bent underneath, with H 3,2 cm (Pl. 170/2); 3. Bronze buckle with a ring in oval shape, with D 2,2x1,3 cm (Pl. 170/3); 4. Iron ring (link), possible used to attach the pendants. D 2,4 cm (Pl. 170/4); 5-9. Necklace; 5-6. Two beads, twins, spherical shape, blue glass fabric, with D 0,95 cm (Pl. 170/5, 6), 7. Bead, spherical shape, dark blue glass fabric, with D 1,2 cm (Pl. 170/7); 8. Bead, tube shape, greenish glass fabric. L 0,6 cm; D 4 cm (Pl. 170/8); 9. Bead, spherical shape, white chalk 305

fabric. D 0,6 cm (Pl. 170/9); 10. Bead, spherical shape, glass fabric with 2 inlaid human faces with a blue background and other 24 different inlaid beads, rectangular shape, of which 11 with dark green background and a sunflower in the middle and 10 with blue blackground and an edelweiss in the middle. Also there was one more bead, trapezoidal shape, with small green inlaid squares with a yellow background, in shape of a chessboard. D 2,4 cm (Pl. 171/10); 11. Sea shell pendant from Murex family, with H 3,7 cm (Pl. 170/11); 12. Whorl, bitronconic shape, made from clay, with H 2,1 cm (Pl. 172/12); 13. Pot made from lumpy, light grayish fabric, with H 10,7 cm (Pl. 172/13); 14. Pot made from lumpy, light brick-red with gritty instrusions and shredded shards fabric, with H 13,2 cm (Pl. 172/14); 15. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 14,1 cm (Pl. 173/15); 16. Cup made from soft, yellowish to brick-red fabric with a three-lobbed mouth, with H 12,6 cm (Pl. 174/16); 17. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 5,6 cm (Pl. 174/17); 18. Pot made from coarse, brickred fabric, with H 10,2 cm (Pl. 173/18); 19. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 17,8 cm (Pl. 173/19); 20. Bowl, bitronconic shape, made from soft, dark grayish fabric, with H 6,1 cm (Pl. 173/20); 21. Bowl, black to brick-red coloured with angobe traces, with H 12,8 cm (Pl. 174/21); 22. Cup made from soft, grayish fabric, with H 11,9 cm (Pl. 174/22); 23. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 4,1 cm (Pl. 173/23); 24. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 6,3 cm (Pl. 174/24); 25. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 174/25); 26. Pot made from coarse, dark brick-red fabric, with a few black stains, with H 7,9 cm (Pl. 173/26). Tomb 15. Inhumation, child (Pl. 175), disturbed. Depth of 2.65 m. N-S orientation with a slight deviation to NE-SW. The 0.80-metre-long skeleton lying supine, with arms along his body and legs in an anatomical position. Inventory: 1. Glass, cylindrical shape, yellow to greenish glass fabric, with H 12,3 cm (Pl. 175/1); 2. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 5,5 cm (Pl. 175/2). Tomb 16. Inhumation, child (Pl. 176A). Depth of 2.58 m. N-S orientation. The skeleton lying supine, with arms along the body. Inventory: 1. Pot made from soft, reddish fabric, with H 16 cm (Pl. 176A/1); 2. Bowl made fom soft, dark grayish to black fabric, with H 8 cm (Pl. 176A/2). Tomb 17. Inhumation, teenager (Pl. 176B). Depth of 2.70 m. N-S orientation, with a slight deviation to NW-SE, the skeleton had arms along the body. Inventory: 1. Bead, tube shape, blue glass fabric, with L 1,2 cm (Pl. 176B/1); 2. Small bowl, made from soft, grayish fabric, with H 7 cm (Pl. 176B/2). Tomb 18. Cremated in pit with lid (Pl. 177). Depth of 2.20 m. The cremated remains were deposited on ceramic fragments from several pots and covered with other ceramic fragments. The outline of the pit could not be delimited. The inventory, even though was mostly composed by fragments, allowed to rebuild several pottery wares as it follows: 1. Pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 12,9 cm (Pl. 177/1); 2. Bowl made from soft, light brick-red fabric, with H 6 cm (Pl. 177/2); 3. Bowl made from soft, brick-red fabric, with H 8,5 cm (Pl. 177/3); 4. Bowl made from soft, brickred fabric, with H 6 cm (Pl. 177/4); 5. Fragment of a flacon bottle made from soft, grayish fabric, with H 10 cm (Pl. 178A/5); 6. Fragment of an amphora made from soft, brick-red fabric, with H 6,3 cm (Pl. 178A/6); 7. Fragment of a bowl made from soft fabric, with H 4 cm (Pl. 178A/7); 8. Clay glass made from soft, brick-red fabric, with H 4,9 cm (Pl. 177/8); 9. Clay glass made from soft, brick-red fabric, with H 3 cm (Pl. 177/9). Tomb 19. Cremated in the pit with lid (Pl. 178B). Depth of 2.20 m. The cremated remains were a few calcined bones deposited on two ceramic fragments from a pot, wheelmade from lumpy, light grayish fabric (Pl. 178B/1).

306

Tomb 20. Incineration (Pl. 178C), with the cremated remains deposited on several ceramic fragments from a pot, wheel-made from soft, yellowish fabric. Depth of 2.10 m. The ceramic fragments were lost. Tomb 21. Inhumation, adult (Pl. 179A). Depth of 2.60 m. E-W orientation. The skeleton lying supine, the left arm was partly under the pelvis, and the right knee slightly flexed. Inventory: 1. Amphora made from soft, grayish fabric, with H 14,4 cm (Pl. 179A/1). Tomb 22. Cremated in pit with lid (Pl. 179B), with the cremated remains deposited on several ceramic fragments from different pots. Depth of 1.70 m, and the outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Fragment of a bowl made from soft, brick-red fabric, with H 4 cm (Pl 179B/1); 2. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 3,9 cm (Pl. 179B/2); 3. Fragment of a handle of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 4,4 cm (Pl. 179B/3); 4. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 4,1 cm (Pl. 179B/4); 5. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 1,5 cm (Pl. 179B/5); 6. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 2,6 cm (Pl. 179B/6); 7. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 4,1 cm (Pl. 179B/7); 8. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 4,2 cm (Pl. 180A/8); 9. Fragment of a pot handmade from soft, grayish fabric, with H 3,2 cm (Pl. 180A/9); 10. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 3,5 cm (Pl. 180A/10); 11. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 3,2 cm (Pl. 180A/11); 12. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 15,9 cm (Pl. 180A/12). Tomb 23. Inhumation, adult (Pl. 180B). Depth of 2.58 m. W-E orientation. The 1.70metre-long skeleton lying supine, with his head lop-sided towards right. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent under the body, with H 3,7 cm, (Pl. 180B/1). Tomb 24. Inhumation, adult (Pl. 181). Depth of 2.5 m. N-S orientation with a slight deviation to NE-SW. The skeleton had the right arm under the body and left arm on the pelvis. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with H 5,7 cm (Pl. 181/1); 2. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with H 5,7 cm (Pl. 181/2); 3. Antler comb with a semi-circular knob (Pl. 183/3); 4–42. Necklace made from 39 beads, polyhedral shape, blue glass fabric. Four beads with L 0,9 cm (Pl. 182/21, 23, 25, 26), 11 beads with L 0,8 cm (Pl. 182/12, 15, 16, 18, 19, 20, 29, 31, 33, 35), 21 beads with L 0,7 cm (Pl. 182/4, 6, 7, 9, 10, 11, 13, 14, 17, 24, 26, 27, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 39, 40, 41, 42), 3 beads with L 0,6 cm (Pl. 5, 8, 37); 43. Whorl, bitronconic shape, made from clay, with H 1,8 cm, (Pl. 181/43); 44. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 13,8 cm (Pl. 183/44); 45. Pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 15,5 cm (Pl. 183/ 45); 46. Pot made from coarse fabric, with H 17 cm, (Pl. 181/46); 47. Jar made from soft, red fabric, with H 25,2 cm (Pl. 184A/47); 48. Bowl, tronconic shape, made from soft, grayish fabric, with H 8,4 cm (Pl. 183/48). Tomb 25. Cremated in the urn (Pl. 184b). Depth of 2 m. The few cremated remains were deposited on the bottom of a pot wheel-made from grayish fabric. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 3,8 cm (Pl. 184B/1); 2. Fragments of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 11 cm (Pl. 184B/2). Tomb 26. Cenotaph (Pl. 185A). Depth of 3 m. E-W orientation. No inventory. Tomb 27. Inhumation, adult (Pl. 185B). Depth of 2.95 m. E-W orientation. The skeleton had L. 1.90. The tomb inventory consisted of several atypical ceramic fragments and the pin of a fibula with a single spring and a single string. H 3.5 cm, (Pl. 185B/1). Inv. 9477. Tomb 28. Inhumation, adult (Pl. 186). Depth of 3.30 m. N-S orientation. The skeleton lying supine, with arms along the body and legs in an anatomical position.

307

Inventory: 1. Cup made from soft, grayish fabric, with H 18,5 cm (Pl. 186/1); 2. Bowl, tronconic shape, made from soft, black fabric, with H 9 cm (Pl. 186/2); 3. Bowl made from soft, black fabric, with H 5 cm (Pl. 186/3). Tomb 29. Inhumation, adult (Pl. 187). Depth of 3.2 m. N-S orientation. The pit had thresholds on all sides, between 10 and 20 cm width. The deceased was placed in supine position, with arms along the body. The head and most of the thorax were supported on a large bowl. Legs laid in anatomical position on a smaller bowl. Inventory: 1. Antler comb with a semi-circular knob and hollow-sided shoulders (Pl. 187/1); 2. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 18,5 cm (Pl. 188/2); 3. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 13,5 cm, (Pl. 187/3); 4. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 14 cm, (Pl. 187/4); 5. Amphora made from soft, dark grayish to black fabric, with H 21 cm, (Pl. 188/5); 6. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 21 cm, (Pl. 188/6); 7. Bowl, asymmetrical shape, made from soft, light grayish fabric, with H 7,5 cm one side and 9 cm the opposite side (Pl. 189A/7); 8. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,5 cm, (Pl. 189A/8); 9. Bowl made from soft, black fabric, with H 7 cm (Pl. 188/9). Tomb 30. Inhumation, child (Pl. 189B). Depth of 3.20 m. E-W orientation. The skeleton lying supine, with legs in an anatomical position. Only the right hand was preserved which probably was placed along the body. Inventory: 1. Bowl made from soft, brick-red fabric, with H 6 cm, (Pl. 189B/1). Tomb 31. Inhumation, adult (Pl. 189C). Depth of 3.20 m. W-E orientation. The corpse lying with the legs in an anatomical position and arms along the body. The tomb had thresholds on the longer sides. The inventory was reduced to a small fragment from a red pot, discovered near to the left foot. Tomb 32. Inhumation, child (Pl. 190A). Depth of 3.20 m. W-E orientation. The corpse lying supine, with the left arm was bent downward the elbow and the hand on the body. The right hand was missing downward the elbow. Legs were in anatomical position. No inventory. Tomb 33. Inhumation, child (Pl. 190B). Depth of 3.20 m. N-S orientation. The skeleton was largely disintegrated, according to the remains position we can suppose that the skeleton lying supine, with arms along the body and legs in anatomical position. At the feet was deposited a skeleton of Ovis aries, aged 6-7 months and two fragments of bird bones. Inventory: 1. Three-sided bronze fibula, with a wrapped foot (pin). Missing spring. H 3,8 cm, (Pl. 190B/1); 2. Three-sided bronze fibula, with fixed pin and fragmentary spring, two incised X simbols as decoration, with H 4,3 cm, (Pl. 190B/2); 3. Bronze buckle with oval ring and narrow prong, with D 1,8 cm (Pl. 191/3); 4. Bronze prong of a large size buckle, with L 3,1 cm (Pl. 191/4); 5-8. Necklace made from four amber beads (Pl. 191/5, 6, 7, 8); 5-7. Beads, disc shape, yellow to greenish amber fabric, with D 1 cm; 8. Bead, disc shape, yellow to greenish amber fabric, with D 0,7 cm; 9. Shell pendant from a seashell of Cypraea family, with H 6,7 cm, (Pl. 191/9); 10. Pendant in cylindrical bucket shape, iron fabric, with H 1,8 cm, (Pl. 190B/10); 11. Cup made from soft, grayish fabric H 18,5 cm, (Pl. 192/11); 12. Bowl made from soft, black fabric H 6,8 cm, (Pl. 191/12); 13. Bowl made from soft, grayish fabric H 6,2 cm (Pl. 191/13); 14. Pot, pear-shaped, made from lumpy, grayish fabric, with H 13,3 cm (Pl. 191/14); 15. Bowl made from soft, grayish fabric H 15,7 cm (Pl. 192/15); 16. Pot made from coarse, grayish fabric H 12 cm, (Pl. 192/16); 17. Amphora made from soft, brickred to reddish fabric, with H 20 cm (Pl. 192/17); 18. Bowl made from soft, light grayish fabric H 6,5 cm (Pl. 193A/18); 19. Pot made from coarse, brick-red fabric H 9,3 cm, (Pl. 193A/19); 20. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 5,7 cm, (Pl. 193A/20). Tomb 34. Inhumation, adult (Pl. 193B), probably disturbed. Depth of 3.30 m. NE-SW orientation. The position of the skeleton and of the inventory pieces couldn’t be correctly

308

determined because the tomb was found completely underwater. In the pit were discovered several fragments of an Ovis aries aged about 6–8 months. Inventory: 1. Cup made from soft, light grayish fabric with upright mouth and H 28 cm, (Pl. 195/1); 2. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 15 cm, (Pl. 194/2); 3. Cup made from soft, grayish fabric, with H 18,5 cm (Pl. 193B/3); 4. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 15 cm, (Pl. 194/4); 5. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 13 cm (Pl. 194/5); 6. Bowl made from soft, brick-red fabric, with H 10 cm (Pl. 195/6); 7 Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 15 cm, (Pl. 195/7); 8. Bowl, bitronconic shape, soft, grayish fabric, with H 6,5 cm (Pl. 194/8) . Tomb 35. Inhumation, child (Pl. 196), disturbed. Depth of 3.2 m. N-S orientation, with a slight deviation to NW-SE. Because of the bad conditions of the soil, it was possible to preserve only a small part of the skeleton. The body must have been placed supine, with the head toward north and legs to the south, the right leg was flexed downard the knee. Inventory: 1. Cup made from soft, grayish fabric with a three-lobbed mouth, with H 10,1 cm (Pl. 196/1); 2. Pot made from lumpy, light grayish to brick-red fabric, with H 9,3 cm, (Pl. 196/2); 3. Pot made from lumpy, light grayish fabric, with H 8,4 cm (Pl. 196/3); 4. Bowl made from soft light grayish, with H 6,8 cm (Pl. 196/4); 5. Bowl made from soft, brick-red fabric, with H 5,7 cm (Pl. 196/5); 6. Bowl made from soft, brick-red fabric, with H 4,8 cm (Pl. 196/6; Tip. 2b); 7. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,6 cm (Pl. 196/7); 8. Fragment of a pot made from coarse, light grayish fabric, with H 4,8 cm (Pl. 196/8). Tomb 36. Cremated in pit with lid (Pl. 197). The cremated remains were deposited on ceramic fragments. Depth of 1.70 m. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Whorl, light brick-red colour, clay fabric, with heavily profiled base. H 1,9 cm (Pl. 197/1; Tip. 1a). Inv. 9653;2. Fragment of a bowl, made from soft, grayish fabric, with H 6,9 cm (Pl. 197/2); 3. Fragment of a pot, made from soft, brick-red to reddish fabric, with H 4,2 cm (Pl. 197/3); 4. Fragment of a pot, made from soft, grayish fabric, with H 2,4 cm (Pl. 197/4). Tomb 37. Cremated in pit with lid (Pl. 198A). The cremated remains were deposited on the ground. Depth of 1.90 m. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Fragment of a pot, made from soft, grayish fabric, with H 8,4 cm (Pl. 198A/1); 2. Fragment of a bowl, made from soft, brick-red to reddish fabric, with cu H 8,4 cm (Pl. 198A/2); 3. Fragment of a pot, made from soft, brick-red to reddish fabric, with H 5,1 cm (Pl. 198A/3). Tomb 38. Inhumation (Pl. 198B), disturbed. Depth of 2.40 m. E-W Orientation, with narrow thresholds on the sides of the S and E. The tomb inventory is consisted of several ceramic fragments, a fragment of a burnished glass. In the pit was discovered a human bone and two fragments of animal bones from the funeral feast. Inventory: 1. Fragment of a burnished glass object. H 3,4 cm (Pl. 198B/1); 2. Fragment of a handle of a pot, made from soft, grayish fabric, with H 4,5 cm (Pl. 198B/2); 3. Fragment of a pot, made from soft, brick-red to reddish fabric, with u H 4,5 cm (Pl. 198B/3); 4. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 4,2 cm (Pl. 198B/4). Tomb 39. Inhumation, child (Pl. 199), disturbed. Depth of 2.40 m. E-W orientation, with an almost oval shape pit. The skeleton was placed with the head towards N and feet to S. Skeleton’s length of 1 m, looked disturbed only in the area of the head. Inventory: 1. Bone comb with a semi-circular knob, with L 6,5 cm (Pl. 201/1); 2. Bowl made from soft, dark grayish to black fabric, with H 6 cm (Pl. 199/2); 3. Bowl made from soft, dark grayish fabric, with H 16 cm (Pl. 200/3); 4. Bowl, bitronconic shape, made from soft, dark grayish fabric, with H 8,20 cm (Pl. 200/4); 5. Bowl made from soft, dark grayish fabric, with H 5 cm (Pl. 200/5); 6. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 8,4 cm (Pl. 200/6); 7. Pot made from lumpy, dark grayish to black fabric on a half and light grayish on 309

the other, with H 15,3 cm (Pl. 201/7); 8. Bowl made from soft, dark grayish fabric, with H 9 cm, (Pl. 200/8); 9. Cup made from soft, dark grayish fabric, with H 17,7 cm (Pl. 201/9). Tomb 40. Inhumation, adult (Pl. 203), undisturbed. The pit of this tomb intersected with the one of T 41. Depth of 2.40 m. N-S orientation. The skeleton lying with arms along the body, slightly bent downward the elbow towards the pelvis. The two skeletons were not found in the same level, in a horizontal position, T 41 was 80 cm lower (south) than T 40. Legs were lifted and bent downwards the knee, and also twisted to the right, probably placed on a heap of earth, at reburial. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent and wrapped underneath, with L 4,3 cm (Pl. 202/1); 2. Bronze fibula with the foot (pin) bent and wrapped underneath, with L 3,4 cm (Pl. 202/2); 3-5. Necklace, made from 3 beads, 2 polyhedral shape, carnelian fabric and one spherical shape, glass fabric, with D 0,6 cm (Pl. 202/3-5); 3. Bead, polyhedral shape, reddish carnelian fabric, with L 1 cm (Pl. 202/3); 4. Bead, polyhedral shape, reddish carnelian fabric, with L 0,8 cm (Pl. 202/4; Tip. 13a); 5. Bead, spherical shape, green glass fabric, with D 0,6 cm (Pl. 202/5); 6. Amphora made from soft, dark grayish fabric, with H 22,5 cm (Pl. 202/6); 7. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 9,8 cm (Pl. 202/7); 8. Fragmentary bowl made from soft, grayish fabric, with H 7 cm (Pl. 202/8); 9. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 8 cm (Pl. 202/9). Tomb 41. Inhumation, adult (Pl. 203). Depth of 2.40 m. N-S orientation. The skeleton lying with arms along the body and legs in an anatomical position. This tomb intersected with T 40, placed with 80 cm lower than T 40, in south side. The skull was found in the right of the pelvis of the other skeleton. In the perimeter of the pit were discovered several fragments of bones of an Ovis aries, aged about 6 –8 months. Inventory: 1. Bronze fibula with the body in shape of ”D” letter, with the frame of a single spring and a single string, with L 7,1 cm (Pl. 203/1); 2. Whorl; bitronconic shape, made from brick-red fabric, with H 1,5 cm, D 3,9 cm (Pl. 203/2); 3. Whorl; circular shape, made from brick-red to reddish fabric, with D 4,1 cm, H 0,67 cm (Pl. 203/3); 4. Cup made from soft, dark grayish to black fabric, with H 9,4 cm (Pl. 204/4); 5. Bowl, made from soft, light grayish fabric, with H 21,5 cm (Pl. 205A/5); 6. Bowl, made from soft, grayish fabric, with H 8,1 cm (Pl. 204/6); 7. Glass (cup) made from soft, dark grayish to black clay, with H 6 cm (Pl. 204/7); 8. Pot made from coarse fabric with slightly convexed body H 13,5 cm (Pl. 204/8); 9. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 203/9). Tomb 42. Incinerated in urn with lid (Pl. 205b). Depth of 2 m. The urn was a small pot and the lid was like a bowl. The outline of the pit could not be delimited. In the pit were discovered two bone fragments of a young Ovis aries. Inventory: 1. Urn was a small sizes pot, made from soft, brick-red fabric, with H 8,8 cm (Pl. 205B/1); 2. Lid was consisted of a bowl made from coarse, reddish fabric, with H 3,8 cm (Pl. 205B/2). Tomb 43. Inhumation, adult (Pl. 206). Depth of 2.25 m. N-S orientation. The skeleton was twisted to the right, with arms along the body, slightly bent downwards the elbow and placed on the pelvis. The left leg overlaped the right one. In the perimeter of the pit were discovered two fragments of a young Sus scofa domesticus (aged about 6 months), from a funeral feast. Inventory: 1. Bronze fibula with the frame of a single spring and a flattened and wrapped foot (pin) with L 4,3 cm (Pl. 206/1); 2. Bronze buckle with the ring in oval shape and the plate possibly oval shape too, with D 3,1x1,8 cm. Ring had 0,7 cm thickness one side and 0,15 cm the opposite side. Prong had 2,1 cm length şi 0,5 cm width (Pl. 206/2); 3. Bronze buckle with the ring almost round-shaped and the plate in rectangle shape, with D 2,3x2,1 cm, the maximum thickness of the ring was 0,7 cm and the minimal of 0,4 cm. Prong had rectangular shape with L 2,3 cm and width between 0,4-0,2 cm (Pl. 206/3); 4. Antler comb 310

with a semi-circular knob, with L 8,7 cm (Pl. 207/4); 5. Whorl, bitronconic shape, made from brick-red clay, with H 2,3 cm (Pl. 206/5); 6. Cup made from soft, dark grayish fabric, with H 13,8 cm (Pl. 207/6); 7. Bowl made from soft, dark grayish fabric, with H 17,9 cm (Pl. 208/7); 8. Pot made from lumpy, light grayish fabric, with H 16,8 cm (Pl. 207/8); 9. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 10,5 cm (Pl. 208/9); 10. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,5 cm (Pl. 207/10); 11. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 4,5 cm (Pl. 208/11); 12. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 5,1 cm (Pl. 208/12). Tomb 44. Cenotaph (Pl. 209A). N-S orientation. Depth of 2.25 m. Tomb 45. Inhumation, adult (Pl. 209B). Depth of 2.30 m. N-S orientation. The 1.35metre-long skeleton lying supine, with the left arm along the body, and the right one slightly bent downwards the elbow and placed on the pelvis. Inventory: 1. Pot made from coarse, light brick-red fabric, with black stains, with H 10,4 cm (Pl. 209B/1). Tomb 46. Inhumation, teenager (Pl. 209c), disturbed. Depth of 1.75 m. Regarding the orientation of its discovery, within the crumbled bank, the outline of this pit could not be delimited. Only few bones of the skeleton were preserved. According to the position of the legs, bent downwards the knee, in a right angle of 900, it seemed that the deceased was placed with the head towards the north and legs to the south. No inventory. Tomb 47. Cremated in urn (Pl. 210A). Depth of 2 m. The cremated remains were deposited in an urn represented by a small fragmentary amphora. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Urn, a small fragmentary amphora, made from soft, brick-red fabric, with H 18 cm (Pl. 210A/1). Tomb 48. Cremated in urn with lid (Pl. 210B). Depth of 2 m. The cremated remains were deposited in a fragmentary pot and covered with fragments from several pots. Inside of the urn, among the ashes, was discovered a whetstone as well. Inventory: 1. Urn, a handmade pot from soft, light brick-red, with H 18,5 cm (Pl. 210B/1); 2. Whetstone with L 6,8 cm (Pl. 210B/2); 3. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 3,6 cm (Pl. 211A/3); 4. Fragment of a pot from coarse, brick-red, with H 11,7 cm (Pl. 211A/4); 5. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 5,7 cm (Pl. 211A/5). Tomb 49. Cremated in pit with lid (Pl. 211B). Depth of 2.10 m. The cremated remains were deposited on several ceramic fragments of a pot, wheel-made from soft, grayish fabric (Pl. 211B/1). Tomb 50. Child-teenager (Pl. 211C). Depth of 2.40 m. N-S orientation. The 1.20metre-long skeleton lying supine, with arms along the body and legs in anatomical position. Inventory: 1. Bronze fibula with half-disc and pentagonal plate, with L 3,6 cm (Pl. 212/1); 2. Bronze fibula with half-disc and pentagonal plate, with L 3,1 cm (Pl. 212/2); 3. Bead, polyhedral shape, blue glass fabric, with L 0,8 cm, (Pl. 212/3); 4. Bead, spherical shape, white chalk fabric, with D 0,6 cm (Pl. 212/4); 5–59. Necklace made from 55 beads, of which 2 beads, spherical shape, white chalk fabric, with D 0,3 cm (Pl. 213/5, 6), 23 beads, almost spherical shape, blue glass fabric, with D 0,3 cm (Pl. 213/7-14 şi 45-59), 18 beads, spherical shape, blue glass fabric, with D 0,4 cm (Pl. 213/15-25 şi 38-44), 2 beads, polyhedral shape, blue glass fabric, with L 0,9 cm (Pl. 213/26, 37), one with L 0,8 cm (Pl. 213/27), 5 beads, some original twin and others from the twin beads, green glass fabric, with D 0,6 cm (Pl. 213/28, 29, 30, 34, 35), 1 bead in shape of number “8”, brick-red amber fabric, partly preserved, with L 1 cm (Pl. 213/31), 1 bead, polyhedral shape, black to pearly glass fabric, with L 0,9 cm (Pl. 213/32), 1 burnished bead, spherical shape, with L 0,7 cm (Pl. 213/33) and one bead, tube shape, glass fabric, with L 1,4 cm (Pl. 213/36); 60. Amphora made from soft,

311

dark grayish to black fabric, with H 22 cm (Pl. 212/60); 61. Fragment of a pot made from lumpy, dark black fabric, with H 15,3 cm (Pl. 212/61). Tomb 51. Cremated in urn with lid (Pl. 214A). Depth of 2.10 m. The cremated remains were deposited on several ceramic fragments and covered with other fragments of several pots, wheel-made from brick-red fabric. A pot was created as result of restoration process. Among these were also a few bones of Ovis aries, aged 15-18 months. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Pot made from soft, brick-red fabric, with H 16,2 cm (Pl. 214A/1); 2. Fragments of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 9,3 cm (Pl. 214A/2); 3. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 3,9 cm (Pl. 214A/3). Tomb 52. Inhumation, child (Pl. 214B), disturbed. The outline and the orientation of the pit could not be delimited, but according to the position of the three pots placed near to the bones of the lower limbs, the skeleton could have been placed to E-W direction. Were also found few fragments of Ovis aries, aged 7-8 months resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Pot made from lumpy, light grayish fabric, with H 14,2 cm (Pl. 214B/1); 2. Bowl made from sooft, dark grayish fabric, with H 7,4 cm (Pl. 215A/2); 3. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 10,5 cm (Pl. 215A/3). Tomb 53. Inhumation, child (Pl. 215B), disturbed. Depth of 3 m. N-S orientation. The skeleton and the inventory of the tomb were deposited in the S-W corner of the pit. A 6-12 months old lamb was deposited inside of the pit as an offering. Inventory: 1. Fragment of a comb made from antler plates with a bell-shaped knob (Pl. 216/1); 2-8. Necklace made from glass and carnelian beads (Pl. 215/2-8), of which 3 twin, blue glass fabric, with D 0,5 cm (Pl. 215/2, 7, 8), 1 polyhedral, dirty white, carnelian fabric, with L 1,2 cm (Pl. 215/5), 3 polyhedral, glass beads, two pearly colour, with L 0,7 cm (Pl. 215/4, 6) and one brown colour, with L 0,6 cm (Pl. 215/3); 9-10. Two burnished glass pieces, with H 3,2 cm; 4 cm (Pl. 217/9, 10); 11. Glass (cup), yellow to greenish colour, glass fabric with thin rims H 11 cm (Pl. 216/11); 12. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 10 cm (Pl. 217/12); 13. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 7,1 cm (Pl. 217/13); 14. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 7,1 cm (Pl. 217/ 14); 15. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 4,8 cm (Pl. 217/15); 16. Pot made from lumpy, dark grayish to black fabric, with H 13 cm (Pl. 217/16); 17. Pot made from coarse, light brick-red fabric, with H 12,5 cm (Pl. 217/17). Tomb 54. Inhumation, child (Pl. 218A). Depth of 3.30 m. NE-SW orientation, the bottom of this pit was positioned under T 53. The 0.20-metre-long skeleton was partly destroyed by the humic acids. The skull was placed higher than the rest of the skeleton, possibly on a heap of earth (pillow). Inventory: 1. Fragments of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 5,1 cm (Pl. 218A/1). Tomb 55. Inhumation (Pl. 218B), disturbed. Depth of 3.30 m. N-S orientation. Among the few osteological remains were deposited ceramic fragments from several wheel-made vessels (pots, bowls). Inventory: 1. Fragment of a pot made from coarse, grayish fabric, with H 9,6 cm (Pl. 218B/1); 2. Fragment of a bowl made from soft, brick-red fabric, with H 3,3 cm (Pl. 218B/2); 3. Fragment of a bowl made from soft, brick-red fabric, with H 4,5 cm (Pl. 218B/3). Tomb 56. Inhumation, recovered by the locals from Tutova brook. No details about the orientation and sizes of the grave’s pit. Inventory: 1-17. Necklace made from 17 beads, of which 7 glass and 10 chalk fabric (Pl. 219/1-17). 2 beads, spherical shape, blue glass fabric, with D 0,4 cm, (Pl. 219/6, 12), 4 beads, spherical shape, blue glass fabric, with D 0,5 cm, (Pl. 219/7, 8, 10, 11) and 1 bead, conical shape, blue glass fabric, with D 0,6 cm (Pl. 219/9), 7 beads, cylindrical shape, white 312

chalk fabric, with D 0,5 cm (Pl. 219/ 3, 4, 5, 13, 14,15, 16) and 3 beads, cylindrical shape, white chalk fabric, with D 0,4 cm (Pl. 219/1, 2, 17); 18. Whorl, bitronconic shape, burnished, black colour. H 2,8 cm (Pl. 219/18); 19. Pot made from lumpy, light grayish fabric, with H 11,9 cm (Pl. 220/19); 20. Pot made from lumpy, dark grayish fabric, with H 13 cm (Pl. 220/20); 21. Pot made from coarse, dark brick-red fabric, with H 14,2 cm (Pl. 219/21); 22. Pot made from coarse, light brick-red fabric, with H 13,7 cm (Pl. 219/22); 23. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 6,7 cm (Pl. 220/23); 24. Fragment of a bowl made from soft, light grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 220/24); 25. Fragment of a pot made from coarse, red fabric, with H 9,3 cm (Pl. 219/25); 26. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 10,5 cm (Pl. 220/26). Tomb 57. Cremated in pit with lid (Pl. 221A). Depth of 2.33 m. The outline of the pit could not be delimited. The cremated remains were deposited directly on the bottom of the pit and covered with several ceramic fragments, from at least two handmade pots. Inventory: 1. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 15,9 cm (Pl. 221A/1); 2. Fragment of a pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 13,5 cm (Pl. 221A/2). Tomb 58. Cremated in pit with lid (Pl. 221B). Depth of 2.43 m. The outline of the pit could not be delimited. The cremated remains were deposited on several ceramic fragments of different pots. Large amount of ash and archaeological remains. Inventory: 1. Pot made from lumpy, dark brick-red fabric, with H 25,5 cm (Pl. 222/1); 2. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 12 cm (Pl. 222/2); 3. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 4,1 cm (Pl. 221B/3); 4. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 2,5 cm (Pl. 221B/4). Tomb 59. Cremated in urn (Pl. 223). Depth of 2.73 m. A part of cremated remains were deposited inside the urn and another part outside of it. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with L 5,5 cm (Pl. 223/1); 2. Bronze buckle, oval shape, with D 2,2x1,8 cm, and its prong with L 1,8x0,3 cm (Pl. 223/2); 3. Fragmentary iron knife, with L 17,4x3 cm (Pl. 223/3): 4. Urn is consisted of a pot made from lumpy, grayish to brick-red fabric, with H 16 cm (Pl. 223/4). Tomb 60. Inhumation, adult (Pl. 224A). Depth of 3.65 m. N-S orientation. The skeleton had a length of 1.85 m. The pit also had a small threshold on the east side. Due to the water and the mud inside of the pit was hardly possible to identify specific details related to the content. Instead of this, several fragments of Ovicaprid and Gallus domesticus were discovered in the perimeter of the pit, resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Pot made from coarse, brick-red fabric, with H 18,8 cm (Pl. 224A/1); 2. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 7 cm (Pl. 224A/2); 3. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 3,2 cm (Pl. 224A/3); 4. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 3 cm (Pl. 224A/4). Right to the knees were deposited several atypical fragments probably from two pots. Tomb 61. Cremated in two almost identical urns (Pl. 224B). Depth of 2.73 m. Inventory: 1. Urn consisted of a pot made from lumpy, grayish to brick-red, with H 12,6 cm (Pl. 225A/1); 2. Urn consisted of a pot made from lumpy, grayish to brick-red, with H 12 cm (Pl. 225A/2).. Tomb 62. Inhumation, adult (Pl. 225B), disturbed. Depth of 3.5 m. N-S orientation with a slight deviation to NE-SW. The pit had a threshold with a width between 10-15 cm, placed on the western side. Due to the great depth of the pit was always filling water. Just few bones were kept from this skeleton. Under these circumstances, was difficult to recover the inventory. Inventory: 1. Cup made from soft, grayish fabric, with a three-lobbed mouth, with H 28 cm (Pl. 225B/1); 2. Cup made from soft, grayish fabric, with a three-lobbed mouth, with H 313

9,6 cm (Pl. 226/2); 3. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 7 cm (Pl. 226/3); 4. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,6 cm (Pl. 226/4); 5. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 8 cm (Pl. 226/5); 6. Pot made from lumpy, brick-red fabric, with H 13,8 cm (Pl. 226/6); 7. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 226/7); 8. Pot made from coarse, dark grayish to light brick-red fabric, with H 15 cm (Pl. 226/8). Tomb 63. Inhumation, adult (Pl. 227). Depth of 3.40 m. N-S orientation. The 1.50metre-long skeleton lying supine, with arms along the body, hands on pelvis and legs in anatomical position. Inventory: 1. Fragment of an iron knife, with L 9 cm (Pl. 227/1); 2. Bowl made from soft, light yellow fabric, with H 6,7 cm (Pl. 227/2); 3. Pot made from coarse, brick-red colour with black stains on the top, with H 14 cm (Pl. 227/3); 4. Pot made from coarse, light yellow with H 9 cm (Pl. 227/4). Tomb 64. Inhumation, adult (Pl. 228), disturbed. Depth of 3 m. Orientation N-S. The skeleton lying supine, hands folded on the chest, and legs bent downwards the knees. The length of the skeleton was 1.85 m. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with L 5,4 cm (Pl. 228/1); 2. Fragment of a large size, iron knife, with L 15,5 cm (Pl. 229/2); 3. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 13,7 cm (Pl. 228/3); 4. Bowl made from soft, light brick-red fabric, with H 7,9 cm (Pl. 229/4); 5. Fragment of a bowl made from soft, grayish fabric with the lip in shape of „T” letter, with H 5,7 cm (Pl. 228/5); 6. Fragments of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 5,4 cm (Pl. 228/6); 7. Fragments of a bowl made from soft, grayish fabric, with H 4,5 cm (Pl. 229/7); 8. Fragments of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 9,6 cm (Pl. 228/8). Tomb 65. Cremated in two urns with lid (Pl. 230). Depth of 2.25 m. The cremated remains were deposited in two small pots, one covered with a larger pot. The outline of the pit could not be delimited. Inventory: 1. Urn, a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 8,8 cm (Pl. 230/1); 2. The second urn was a pot, handmade from coarse, brick-red fabric, with H 9,8 cm (Pl. 230/2); 3. The urn’s lid was a pot, wheel-made from lumpy, brick-red to grayish fabric, with H 10,2 cm (Pl. 230/3); 4. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 4,8 cm (Pl. 230/4); 5. Fragment of a pot made from soft, grayish fabric, with H 9,9 cm (Pl. 230/5). Tomb 66. Inhumation, adult (Pl. 131A). Depth of 3.10 m. E-W orientation. The deceased was placed with arms along the body and legs in anatomical position. No inventory. Tomb 67. Inhumation, adult (Pl. 231B). Depth of 3.50 m. N-S orientation. The deceased was placed with arms along the body and straight legs. The pit had thresholds all around. Due to the great depth, the skeleton and the inventory were covered by water and mud and was hardly possible to identify specific details and correct information related to the content. In three pots were discovered some bones of the goat and bird, resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Fragment of a bronze fibula with the foot (pin) bent underneath, with L 5,3 cm (Pl. 231B/1); 2. Fragment of a bronze fibula with L 4,4 cm (Pl. 231B/2); 3. Antler comb with a bell-shaped knob, with L 12,2 cm (Pl. 233/3); 4-56. Necklace made from 56 beads, blue, black, yellow glass fabric. One bead, spheroidal shape, black glass fabric, with D 1 cm (Pl. 234/19), one bead, spheroidal shape, yellow amber fabric, with D 0,7 cm (Pl. 234/20), 16 beads, twin, ring shape, blue color, with D 0,7cm (Pl. 234/12, 13, 14, 15, 16, 17, 18, 23, 24, 25, 28, 29, 30, 31, 32), 15 beads, twin, ring shape, blue glass fabric, with D 0,6 cm (Pl. 234/4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 26, 33, 34, 36, 54, 55) and 22 beads, twin, ring shape, blue color (Pl. 234/ 21, 35, 37–53, 56); 57. Whirl, circular shape, clay fabric, with D 3,2 cm (Pl. 232/57); 58. Bowl made from soft, dark grayish, friable paste with H 8,7 cm (Pl. 232/58); 59. Bowl made from soft, light grayish fabric with H 12,5 cm (Pl. 232/59); 60. Pot made from 314

soft, light grayish fabric with H 18,8 cm (Pl. 232/60); 61. Pot made from coarse, brick-red colour with black stains on the top, with H 18, 5 cm (Pl. 233/61); 62. Pot made from lumpy, light grayish fabric, with H 17,4 cm (Pl. 233/62); 63. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 16,3 cm (Pl. 232/63); 64. In the perimeter of the pit was also found a small, burnished, glass fragment (Pl. 231B/64). Tomb 68. Inhumation, adult (Pl. 235A). W-E orientation. The deceased lying supine, with arms under the pelvis and legs in anatomical position. This tomb was discovered in the bank of Tutova brook, more than 40 m away from the section where the above mentioned tombs were discovered. No inventory. Tomb 69. Inhumation, adult (Pl. 235B). Depth of 2.30 m. N-S orientation with a slight deviation to NE-SW. The deceased lying supine with the right arm along the body, and the left one slightly bent downward the elbow, with the hand on the pelvis, and legs in anatomical position. Inventory: 1. Bronze fibula, with the body heavily profiled and the foot (pin) bent underneath, with L 4,1 cm (Pl. 235B/1); 2. Fragment of a three-sided bronze fibula, with L 6 cm (Pl. 235B/2); 3. Cup made from soft, grayish fabric, with H 11,2 cm (Pl. 236/3); 4. Bowl made from soft, black fabric, with H 7 cm (Pl. 236/4); 5. Bowl made from soft, black fabric, with H 8 cm (Pl. 236/5); 6. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6,2 cm (Pl. 236/6); 7. Fragment of a burnished glass. L 3,2 cm (Pl. 236/7); 8. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 6,7 cm (Pl. 236/8); 9. Fragment of a pot made from soft, black fabric, with H 3,2 cm (Pl. 236/9); 10. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 2 cm (Pl. 236/10); 11. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with 2,6 cm (Pl. 236/11); 12. Fragment of a handle of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 11,7 cm (Pl. 236/12). Tomb 70. Inhumation, child (Pl. 237A). Depth of 3 m. W-E orientation. Because of the bad conditions of the soil, the skeleton was largely disintegrated. This tomb intersected T 69. The traces of one tomb were lost when the second pit was dug. Inventory: 1–8. Necklace made from 8 glass beads, of which 4 blue, 2 reddish, 1 grayish and 1 black; 1 bead, spherical shape, black glass fabric, with D 1,1 cm (Pl. 237A/1), 1 bead, spherical shape, yellow to greenish glass fabric, with D 0,8 cm (Pl. 237A/2), 1 bead, spherical shape, yellow to greenish glass fabric, with D 0,7 cm (Pl. 237A/5), 1 bead, ring shape, grayish glass fabric, with D 0,4 cm (Pl. 237A/7), 3 beads, spherical shape, blue glass fabric, with D 0,5 (Pl. 237A/3, 4, 6) and 1 bead, spherical shape, blue glass fabric, with D 0,4 cm (Pl. 237A/8). Tomb 71. Inhumation, child (Pl. 237B). Depth of 2.60 m. W-E orientation. The skeleton was lying with arms along the body and legs in anatomical position. No inventory. Tomb 72. Inhumation, adult (Pl. 237C). Depth of 2.80 m. N-S orientation. The skeleton lying supine with arms along the body. The right hand was partly pushed under the pelvis. Inventory: 1. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 12,5 cm (Pl. 238/1); 2. Cup made from soft, grayish fabric, with H 27,2 cm (Pl. 238/2); 3. Bowl made from soft, light grayish fabric, with H 7 cm (Pl. 239/3); 4. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 14 cm (Pl. 238/4); 5. Bowl made from soft, dark grayish fabric, with H 6,5 cm (Pl. 239/5); 6. Fragmentary cup made from soft, grayish fabric, with H 18 cm (Pl. 239/6); 7. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 239/7); 8. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 4,8 cm (Pl. 239/8); 9. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 3,3 cm (Pl. 239/9); 10. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 6,6 cm (Pl. 239/10).

315

Tomb 73. Inhumation (Pl. 240A), disturbed, child. Depth of 3 m. E-W orientation. The pit had oval shape. The skeleton had 42 cm in length. Inventory: 1. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 2,7 cm (Pl. 240A/1); 2. Fragment of a pot made from soft, brick-red fabric, with H 4,5 cm (Pl. 240A/2); 3. Fragment of a pot made from lumpy, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 240A/3); 4. Fragment of a pot made from coarse, brick-red fabric, with H 5,7 cm (Pl. 240A/4). Tomb 74. Inhumation, adult (Pl. 240B), disturbed. N-S orientation. Regarding this tomb it was very difficult to make remarks, because the bottom was located at a depth of 4.10 m compared to the ground level, and the pit was allways filling water. No inventory. Tomb 75. Inhumation, probably female (Pl. 240C). Depth of 3.35 m. N-S orientation with a slight deviation to NE-SW. The skeleton lying supine with arms along the body. Inventory: 1-73. Necklace made from 73 beads, bitronconic shape, glass fabric (Pl. 243/1-73). 3 beads, bitronconic shape, blue glass fabric, with D 0,6 cm (Pl. 243/47, 48 ,50), 1 bead, bitronconic shape, blue glass fabric, with D 0,5 cm (Pl. 243/49) and 69 beads, bitronconic shape, blue glass fabric, with D 0,4 cm (Pl. 243/1-46; 51-73); 74. Fragment of a bone comb with a bell-shaped knob (Pl. 241/74; Tip. 2a). Inv. 9807; 75. Fragment of a large size iron knife (Pl. 242/75); 76. Iron object (fragm.) whose use was difficult to identify (Pl. 241/76). Tomb 76. Inhumation, adult (Pl. 244). Depth of 1.34 m. W-E orientation. The pit had thresholds all sides around with the width between 17-23 cm and the height of 26-28 cm. The skeleton was placed in supine position, with arms along the body and hands on the pelvis. The legs were tight and straight on the ground, and the spine was slightly curved. The skull was placed towards SE, the mandible was fallen a short distance from the upper jaw. We remarked that this tomb was overlapped by a medieval settlement complex. The inventory consisted of a fragment detached from a pot, handmade from a soft, brick-red fabric, unevenly burnt, placed on the elbow of the left arm (Pl. 244/1). Near to the right hand was deposited a piece of a rim from a pot, wheel-made from soft, grayish fabric (Pl. 244/2) and near to the feet were discovered some wooden coals and a piece of a bottom of the pot wheel-made from grayish fabric (Pl. 244/3). Tomb 77. Inhumation, adult (Pl. 245), disturbed. Depth of 3.30 m. N-S orientation. In the south of the pit were fragments of the skull and in the north were the pelvis and the femur. Inventory: 1. Fragment of an iron object, with L 12 cm (Pl. 246/1); 2. Bead, spherical shape with flat base made from black glass, with D 2 cm (Pl. 245/2); 3. Glass (cup), conical shape, round bottom, with H 9,1 cm (Pl. 246/3); 4. Whorl, bitronconic shape, made from dark grayish clay fabric, with D 3,5 cm (Pl. 245/4); 5. Whorl, bitronconic shape, made from light grayish clay fabric, flat base, with D 2,6 cm, (Pl. 245/5); 6. Cup, bitronconic shape, made from soft, grayish fabric, with H 19 cm (Pl. 245/6). Tomb 78. Inhumation, child (Pl. 247), disturbed. Depth of 3.30 m. N-S orientation. Only few fragments of the skeleton (tibia, peroneus and a part of the pelvis) were preserved. The skeleton was placed in the northern side of the pit while in the southern one were deposited several ceramic pots. Also in the pit were several fragments of bones from a Gallus domesticus, resulted from a funeral feast. Inventory: 1. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 4 cm (Pl. 247/1); 2. Bowl, tronconic shape, made from soft, dark grayish clay fabric, with H 4,5cm (Pl. 247/2); 3. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 9 cm (Pl. 247/3); 4. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 8,1 cm (Pl. 247/4); 5. Bowl, tronconic shape, made from soft, dark grayish clay fabric, with H 4 cm (Pl. 247/5); 6. Bowl, made from soft, dark grayish fabric, with H 5 cm (Pl. 247/6); 7. Bowl, made from soft, brick-red fabric, with H 5,4 cm (Pl. 247/7); 8. Cup, tronconic shape, made from soft, dark grayish clay fabric, with H 9,4 cm (Pl. 247/8).

316

Tomb 79. Cremated in urn with lid (Pl. 248A). The urn consisted of a pot, and the lid consisted of a bowl. The artifacts of this tomb were found and recovered from the water of Tutova brook by a local who couldn’t give other specific details. Inventory: 1. Pot made from lumpy, grayish fabric, with H 13,2 cm (Pl. 248A/1); 2. Bowl made from soft, grayish fabric, with H 6 cm (Pl. 248A/2). Pits In the Necropolis of Polocin were discovered four pits, probably with ritualistic characteristics. Pit 1. It was discovered in the northern extremity of S 9, about 0.50 m of T 23. Had an almost round shape, with D 1.40 m, oblique walls, the bottom was slightly hollowed with D 0.60 m. Maximum depth of 3.20 m. On the bottom was a large layer of coal and 22 fragments of bones of Bos taurus, aged between 12 and 18 months and 6 fragments of bones of Sus scrofa domesticus bones on it. Also there was a big stone (Pl. 248B). In the north extremity of S 8, two other pits were discovered, probably with ritualistic characteristics too, namely P2 and P3, one next to the other. Pit 2. Had a perfectly round shape, with D 0.76 m, straight walls and flat bottom. At the bottom was a large size unio pictorum shell (painter's mussel) (Pl. 248C/1). Pit 3. Had a round shape (Pl. 249A) with flat bottom, D 0.45 m. On the bottom of the pit was discovered a fragmentary wheel-made pot (Pl. 249A/1). Pit 4. Near to T 51 and T 52, 0.30 m to the west, we delimited the outline of a roughly oval shape pit with max D 1,80 x min. D 1.28 m. Depth of 2.90 m. In the center of the pit were discovered bones of Bos taurus. Randomly In the perimeter of the necropolis, especially within the sections, at different depths, several wares were discovered, such as: 1. Bowl, wheel-made from soft, grayish fabric with circular bottom. H 7.5 cm (Pl. 249B/1); 2. Coupe, wheel-made from soft, grayish fabric with circular bottom. The ware had two handles with ring shape. H 9.3 cm (Pl. 249B/2); 3. Fragment of a cup wheel-made from soft, grayish fabric with flat bottom. H 20 cm (Pl. 249B/3); 4. Iron object, whose use was difficult to identify. L 9.3 cm (Pl. 250A/4); 5. A piece of burnished glass. L 1.8 cm (Pl. 250A/5); 6. A bead, burnished (fire-polish), made from carnelian fabric. L 1, 8x1 cm. Was located near to T 6 (Pl. 249/6); 7. A bead, burnished (fire-polish), made from carnelian fabric. L 1.3 cm. Was located near to T 6 (Pl. 249/7;); 8. A bead, burnished (fire-polish), made from carnelian fabric. L 1x1 cm. Was located near to the same tomb (Pl. 249/8). In S 11 were discovered the following wares: 1. Two pieces of slag. L 8.3 cm (Pl. 250B/1, 2); 2. Bowl, wheel-made from soft, grayish fabric with circular bottom.. H 6.3 cm (Pl. 250B/3; Type. 2a). In the perimeter of S 17 were discovered the following artifacts: 1. Iron fish hook. L 10.2 cm, (Pl. 251/1); 2. Bronze fibula, with the foot (pin) underneath, three-side body with single string (Pl. 251/2; Type. 2a).

317

III. THE TYPOLOGY OF THE INVENTORY In this chapter the issues related to the typology of the entire inventory are approached, namely over 1580 whole or fragmentary artifacts. Not all of those are the subject of typological classification, some of them being heavily affected by the passage of time and partially or almost totally destroyed. The artifacts were classified into several categories as follows: A. Dress accessories (garments); B. Grooming items (toiletries); C. Jewelry; D. Household tools; E. Sundry objects; F. Pottery; G. Glassware; H. Sacred offerings of food. The classification is based on categories, types and variants of items for the entire inventory that came from the three necropolises. A. DRESS ACCESSORIES 1.Fibulae. In the three necropolises 50 fibulae were discovered, of which 38 exemples formed the base of typological classification. (4 types with 14 variants). (Table 2). Type 1. Fibulae with wrapped foot (pin) and one-piece spire, in several variants: 1 a. Fibulae with a roughly flat body on its lenght, slightly curved in section, semicircular shape. Four items were discovered in T 123 (Pl. 100/1) from Bogdăneşti, T 33 (Pl. 137A/1) from Pogoneşti and T 24 (Pl. 181/1, 2) from Polocin. 1 b. Fibulae with slightly curved body, rectangular in section, circle spring shape on its lenght. Five items were discovered in T 25 (Pl. 133B/1) from Pogoneşti and T 8 (Pl. 166C/1), T 14 (Pl. 170/1, 2), T 23 (Pl. 180B/1) from Polocin. 1c. Fibulae with slightly arched body, rectangular in section, hammer-wrought from items of bronze sheet. This category is composed of 4 complete or fragmentary items discovered in T 110 (Pl. 92B/1), T 125 (Pl. 101B/2) from Bogdăneşti, and in T 67 (Pl. 231B/1) and T 69 (Pl. 235B/2) from Polocin. 1d. Fibula with a cast body, rectangular in section, both the upper and the lower part, and triangular shape in the middle. A single item was discovered in T 69 (Pl. 235B/1) from Polocin. 1e. Fibulae with arched body, pentagonal in the lower half of the foot, and rectangular or semi-circular shaped in the upper part of the section. Two items were discovered in T 85 (Pl. 71/1) from Bogdănești and T 43 (Pl. 206/1) from Polocin. Type 2. Fibulae with roughly narrow-body, triangular or semi-circular shaped in section. 2a. Fibulae with narrow-body, triangular or semi-circular shaped in section. Eight items were discovered in T 77 (Pl. 66/1), T 113 (Pl. 95B/1) from Bogdănești, T 33 (Pl.137A/2) from Pogoneşti and T 33 (Pl. 190B/2), T 40 (Pl. 202/1, 2) and possibly also the fibula from T 59 of cremation (Pl. 223/1) and also a fibula recovered from S 17 (Pl. 251/2), all from Polocin. 2b. Fibulae with wrapped foot (pin) and two-piece spire, both mobile. Three items were discovered in T 8 (Pl. 11/1),T 18 (Pl. 21A/1) from Bogdănești and T 64 (Pl. 228/1) from Polocin. 2c. Fibula with the foot (pin) bent underneath, with the body in section, rectangular in the lower part of the foot and semi-circular in the upper part. In this category we included the unit from T 145 (Pl. 113/1) from Bogdăneşti. 2d. Fibula with a narrow-body, pyramid trunk shaped in section, with a trapezoidal foot. A single item was discovered in T 46 (Pl. 44B/1) from Bogdăneşti. Type 3. Fibulae with half-disc, pentagonal plate on foot and one spring. Four items were discovered at Bogdăneşti in T 12 (Pl. 18/1) and T 57 (Pl. 51C/1), and at Polocin in T 50 (Pl. 212/1, 2). Type 4. Fibulae with fixed pin, in several variants: 318

4a. Fibula with a fixed pin and a single spring. A single item was discovered in T 41 (Pl. 203/1), from Polocin. 4b. Fibula with a fixed pin, a trapezoidal foot and an almost semi-circular upper part. The item was discovered in T 3 (Pl. 6/1) from Bogdăneşti. 4c. Fibula with a fixed pin, a pentagonal foot and a top plate of almost semi-circular shape. The item was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 91 (Pl. 77/1). 4d. Fibula with a rhombic foot and a tall cast pin. In the Necropolis of Bogdăneşti two items were discovered , in T 39 (Pl. 39/1, 2). 2. Buckles. In all, 37 whole and fragmentary buckles were discovered, of which 20 of bronze, well preserved, and 17 others of iron , oxidized and partly damaged. The base of typological classification was formed by 29 buckles (7 types with 11 variants). (Table 3). Type 1. Buckles with oval-circular ring: 1a. Buckles with oval-circular ring, slightly thickened to the front side and thinned to the side where the prong is attached. Two items were discovered in T 12 (Pl. 18/2) at Bogdănești and T 33 (Pl. 191/3) of Polocin. 1b. Buckles with oval-circular ring, slightly thickened to the front side and on the sides of the frame and thinned to the side where the prong is attached. Two items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 58 (Pl. 52B/1) and T 64 (Pl. 56/2). Type 2. Buckles with oval ring, in several variants: 2a. Buckles with oval ring, thickened to the front side of the ring and with a rectangular prong. Three items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 48 (Pl. 45/1), T 55 (Pl. 50B/2) and in T 59 (Pl. 223/2) from Polocin. 2b. Buckles with strongly ovalized ring, thickened to the front side. Three items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 25 (Pl. 26B/1), T 89 (Pl. 75/1) and one at Polocin, in T 14(Pl. 170/3). 2c. Buckles with oval ring and a rectangular plate which enables attachment of the strap. Three buckles were discovered in T 74 (Pl. 62B/1), T 88 (Pl. 74/1) from Bogdănești and in T 43 (Pl. 206/2) from Polocin. 2d. Buckles with oval ring, strong prong and an oval plate which enables attachment of the strap. The most complex item was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 3 (Pl. 6/2). Type 3. Buckle with circular ring and rectangular plate. A single item was discovered in Polocin, in T 43 (Pl. 206/3). Type 4. Bronze buckles with rectangular ring and central axis. Two items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 76 (Pl. 64B/1) and T 43 (Pl. 42A/1). Type 5. Iron buckles, with thickened circular ring and strong prong. Two items were discovered at Bogdăneşti, in T 136 (Pl. 108/1) and T 146 (Pl. 115/1). Type 6. Iron buckles, with oval ring and rectangular prong. Seven items were discovered: 4 at Bogdăneşti, in T 24 (Pl. 24B/2), T 72 (Pl. 61/1), T 90 (Pl. 76B/1), T 109 (Pl. 91B/1) and 3 at Pogoneşti, in T 4 (Pl. 123A/1), T 41 (Pl. 142A/1, 2). Type7. Iron buckles of overall rectangular shape. Two items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 39 (Pl. 38/3, 4). B. GROOMING ITEMS (TOILETRIES) This category includes the following categories of items: 1. Combs; 2. Penknives; 3. Hairpins; 4. Tweezers; 5. Amulet cases. Only combs are in a larger number and they allowed typological framing.

319

1. Combs. In the researched tombs there were 52 entire items, several incomplete and others only in fragments difficult to classify in typological terms. The base of typological classification was formed by 24 combs (4 types with 10 variants). (Table 4). Type 1. Combs with semi-circular handle, in several variants: 1a. Comb with a tall, semi-circular handle. A single item was discovered in T 52 (Pl. 48/1) from the Necropolis of Bogdăneşti. 1b. Bone combs with a semi-circular handle, slightly flattened. The artifacts were discovered in T 8 (Pl. 11/3) and T 134 (Pl. 107B/4) from the Necropolis of Bogdăneşti, in T 53 (Pl. 148/2) from Pogonești and T 39 (Pl. 201/1) from Polocin. 1c. Bone comb with a handle largely flattened and an almost circular spring. A single item of this type was discovered in T 43 (Pl. 207/4) from the Necropolis of Polocin. Type 2. Bone combs with bell-shaped or semi-circular handle, with straight and oblique hollow-sided rims, in several variants: 2a. Bone combs, bell-shaped with semi-circular handle and hollow-sided rims. Three items were discovered at Polocin, in T 11 (Pl. 168C/1), T 67 (Pl. 233/3) and T 75 (Pl. 241/74). 2b. Bone combs, with semi-circular handle and slightly hollow-sided wings. Five items were discovered in T 139 (Pl. 110B/3) from Bogdăneşti, in T 6 (Pl. 124/1) and T 57 (Pl. 152/2) from Pogoneşti and T 8 (Pl. 167/3), T 29 (Pl. 187/1) from Polocin. 2c. Bone combs, with semi-circular handle and deeply hollow-sided wings. Two items were discovered in T 146 (Pl. 115/3) from the Necropolis of Bogdăneşti and 24 (Pl. 183/3) from Polocin. 2d. Bone combs, with semi-circular handle and straight or slightly warped wings. Three items were discovered in T 25 (Pl. 27A/2) and T 85 (Pl. 72/5) from Bogdăneşti, T 48 (Pl. 145A/1) from Pogoneşti. 2e. Bone combs, bell-shaped with semi-circular handle and straight wings. Three items were recovered from T 74 (Pl. 63/2), T 88 (Pl. 74/4),T 136 (Pl. 108/2) from the Necropolis of Bogdăneşti. Type 3. Bone combs with roughly trapezoidal hollow-sided handle. A single item was discovered in T 53 (Pl. 49/2) in the Necropolis of Bogdăneşti. Type 4. Bone comb with a triangular handle. A single item of this type was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti T 89 (76A/3). In the same category we included the following items: 1 penknife, 3 hairpins, 1 tweezers and 2 amulet cases. 2. Penknives Bronze penknife with a single cutting edge, a sharp tip and a moderately thick handle. A single item was discovered in T 102 (Pl. 82B/2) from Bogdăneşti. 3. Hairpins This category of artifacts is not well represented, consisting of 3 items with the following classification: Type 1. Bronze hairpin with two sharped tips. A single item was discovered in T 102 (Pl. 82B/3) from the Necropolis of Bogdăneşti. Type 2. Hairpins, small sizes, stick shapes, with one tip sharped and the other more rounded. The items came from the Necropolis of Bogdăneşti, T 18 (Pl. 21A/2) and T 64 (Pl. 56/7). 4. Tweezers Cast bronze tweezers, bent at the middle where they form an ovoid eye. One item was discovered in T 57 (Pl. 151B/1) from Pogoneşti. 5. Caps for amulet cases

320

Circular discs made from bronze sheet with a groove in the middle. Two similar items were found in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 7(Pl. 10B/2) and 64 (Pl. 56/5). Those were fragments of some cases used for keeping amulets. C. JEWELRY In this category we included the following artifacts: 1. Beads; 2. Links; 3. Rings; 4. Medallions; 5. Pendants. Beads and pendants could be classified in typological terms due to the large number and the broad range of types. In all, 532 beads were discovered, of which 406 of glass, 64 of carnelian, 5 of amber, 1 of coral, 45 of chalk, 1 of clay and 1 of glass with inlaid human faces (18 types with 26 variants). In all, 29 pendants were found : 1 pendant, crescent-shaped (lunula), bronze fabric, 10 sea shells (Murex and Cypraea), 2 prismatic bone pendants, 15 bucket shaped pendants, 1 medallion of a silver coin (Constantius II). 2. Beads In the three necropolises 523 beads were discovered (Tables, no. 5, 6, 7, 8), of which 406 of glass. There was a wide variety of beads which required a division as follows: a. Glass beads; b. Carnelian beads; c. Amber beads; d. Coral beads; e. Chalk beads; f. Clay beads; g. Bead with inlaid human faces. a. Glass beads Type 1. Spherical glass beads. 1a. Spherical glass beads with a diameter between 0,3 and 0,7 cm; 63 items discovered in T 11 (Pl. 17B/4), T 18 (Pl. 21A/3, 4, 5, 7), T 25 (Pl. 27A/4), T 40 (Pl. 40/15), T 82 (Pl. 69C/1) from Bogdănești, as well as in the Necropolis of Polocin in T 40 (Pl. 202/5), T 50 (Pl. 213/33), (Pl. 213/7-25, 38-59), T 56 (Pl. 219/6, 7, 8, 10, 11, 12), T 70 (Pl. 237A/1),(Pl. 237A/5), (Pl. 237A/3, 4, 6), (Pl 237A/8). 1b. Spherical glass beads with a diameter between 0,8–1,2 cm; 16 items were discovered in T 23 (Pl. 24A/2), T 26 (Pl. 28/8),T 34 (Pl. 35/17, 18), T 39 (Pl. 39/6), (Pl. 39/5), T 48 (Pl. 45/5), T 77 ( Pl. 67/7, 8, 9, 10) from the Necropolis of Bogdăneşti, from Pogonești in T 49 (Pl. 146A/1) and Polocin in T 14 (Pl. 170/7), T 67 (Pl. 234/19, 20) and T 70 (Pl. 237A/2). Type 2. Spherical glass beads with a flat base. Three beads with a diameter between 1,6–2 cm. One item was discovered in each necropolis, in Bogdăneşti,T 39 (Pl. 39/7), in Pogoneşti, T 57 (Pl. 151B/8) and in Polocin, T 77 (Pl. 245/2). Type 3. Bitronconic beads. 3a. Bitronconic beads with a diameter between 0,3 and 0,8 cm; 139 items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 5 (Pl. 9/6, 9, 11, 13, 15, 18, 20-29), T 5 (Pl. 8/32), T 24 (Pl. 25/4-21, 23, 25, 27, 29, 31, 33, 35, 37, 39, 41-45, 47-59), in T 57 (Pl. 151B/4, 5, 6, 7) from Pogoneşti and T 75 (Pl. 243/1-73) from Polocin. 3b. Bitronconic pearly blue bead with D 1,4 cm, discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 39 (Pl. 39/9). Type 4. Polyhedral beads, with a length between 0,5 and 1 cm. In all, 59 items were discovered, in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 5 (Pl. 8B/ 33, 34, 35), (Pl. 9/5, 7, 10, 14, 17), T 8 (Pl. 12/22, 23), T 23 (Pl. 24A/1), T 48 (Pl. 45/4), and in the one from Polocin, T 24 (Pl.182/4-42), T 50 (Pl. 212/3), T 50 (Pl. 213/26, 27, 37), T 50 (Pl. 213/32), T 53 (Pl. 215B/3, 4, 6). Type 5. Twin beads. 5a. Twin beads with a diameter between 0,5 cm and 0,95 cm; 95 items were discovered. In the Necropolis of Bogdăneşti, in T 5 (Pl. 8B /31), T 5 (Pl. 9/8, 16, 19, 30), T 12 (Pl. 18/4), T 75 (Pl. 64A/2-7), T 95 (80C/8, 15, 16, 17, 19, 21), (80C/7, 24, 27, 28), (80C/1-6, 22, 23, 25, 26, 29), T 108 (Pl. 91A/5), and in the one from Polocin in T 14 (Pl. 170/5, 6), T 50 (Pl. 213/28, 29, 30, 34, 35), T 53 (Pl. 215/2, 7, 8), T 67 (Pl. 234/4-18, 21-56).

321

5b. Twin beads with a diameter between 1 cm-1,4 cm. This type of beads was discovered only in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 2 (Pl. 5B/2), T 39 (Pl. 39/8), T 77 (Pl. 67/5), T 95 (Pl. 80C/9-14, 18, 20). Type 6. Ring blue glass beads, with a diameter between 0,4 cm-1 cm. Six items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 5 (Pl. 9/4), T 11 (Pl. 17B/1, 2, 3), T 12 (Pl. 18/3), and one in the Necropolis of Polocin, T 70 (Pl. 237A/7). Type 7. Conical blue glass bead. A single item of this type was discovered in the Necropolis of Polocin, in T 56 (Pl. 219/9). Type 8. Tubular glass beads with a length between 0,5 cm-1,4 cm. Six beads of this type were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 39 (Pl. 39/12), T 105 (Pl. 88/3), T 110 (Pl. 92B/3), and in the one from Polocin in T 14 (Pl. 170/8), T 17 (Pl. 176/1), T 50 (Pl. 213/36). Type 9. Lobed glass beads. Three items were discovered, all in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 2 (Pl. 5B/1), T 105 (Pl. 88/4), T 110 (Pl. 92B/4). Type 10. Discoid silver glass bead. A single item was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, T 32 (Pl. 33B/2) Type11. Pyramidal gold glass bead. A single item was discovered in T 85 (Pl. 71/3) in the Necropolis of Bogdăneşti. Type12. Glass bead with irregular shape and brick-red colour. A single item was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti,T 18 (Pl. 21A/6). b. Carnelian beads Type 13. Polyhedral beads in different sizes. In all, 64 items of this category were discovered, 58 in Bogdăneşti and 6 in Polocin, divided in the following variants: 13a. Polyhedral carnelian beads, mostly burnished, with a length between 0,8 cm and 2,5 cm. In the Necropolis of Bogdăneşti they were discovered in T 5 (Pl. 9/12),T 6 (Pl. 10A/1, 2 ), T 8 (Pl. 12/4-11, 13, 15-21), T 22 (Pl. 23B/1), T 26 (PL. 28/6, 7), T 31 (Pl. 32B/2), T 32 (Pl. 33B/1, 3), T 34 (Pl. 35/1-4 ; 19-25, 26 ), T 49 (Pl. 46B/1, 2 ), T 50 (Pl. 46C/1), T 58 (Pl. 52B/3), T 64 (Pl. 56/8), T 77 (Pl. 67/4, 6), T 85 (Pl. 71/2), M 105 (Pl. 88/2), and there are also the ones discovered the Necropolis of Polocin, in T 40 (Pl. 202/3, 4), T 53 (Pl. 215/5) and on the ground level (Pl. 249/6-8). 13b. Triangular carnelian beads. The two items forming the necklace that was discovered in T 8 (Pl. 12/12, 14) in the Necropolis of Bogdăneşti. 13c. Bead; large size, oval shape, burnished of carnelian fabric. A single item forming the necklace that was discovered in T 77 (Pl. 67/11) from Bogdăneşti. 13d. Bead; spherical shape, burnished of carnelian fabric. The item was discovered in T 77 (Pl. 67/12) from Bogdănești. c. Amber beads Type 14. In all, 5 amber beads were discovered in the Necropolis of Polocin, with the following classification: 14a. Bead; small size, discoid shape, glass fabric. Four items were discovered in T 33 (Pl. 191/5, 6, 7, 8). 14b. Amber bead in the shape of number “8”. A single item was discovered in T 50 (Pl. 213/31). d. Coral beads Type 15. Tubular coral bead. A single item was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 6 (Pl. 10A/3). e. Chalk beads Type 16. In this category we included 45 beads, of which 31 from the Necropolis of Bogdăneşti and 14 from Polocin, divided into several variants:

322

16a. Spherical white beads discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 18 (Pl. 21A/8), T 40 (Pl. 40/ 1, 3, 4, 7, 8, 9, 13, 14), 82 (Pl. 69C/2), and also in the one from Polocin,T 14 (Pl. 170/9), T 50 (Pl. 212/4,Pl. 213/5, 6). 16b. Tubular white beads. In total, 20 beads were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti in T 24 (Pl. 25/22, 24, 26, 28, 30, 32, 34, 36, 38, 40, 46), T 39 (Pl. 39/10, 11), T 40 (Pl. 40/2, 5, 6, 10, 11, 12), T 85 (Pl. 71/4). 16c. Cylindrical white beads. In all, 11 beads were discovered, one in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 24 (Pl. 25/3), and 10 in T 56 (Pl. 219/1-5, 13-17), in the Necropolis of Polocin. f. Clay beads Type 17. Circular clay bead. A single item was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti in T 25 (Pl. 27A/3), D 1.1 cm. g. Bead with inlaid human faces Bead, of circular-spherical shape with floral, geometrical and human decorations. Made of glass, structured in 24 registers with a variety of images – flowers, chessboard, human faces – pigmented in white, red, yellow and green. The item was discovered in T 14 (Pl. 171), in the Necropolis of Polocin. 2. Links Links, rounded in section with detached ends, made of bronze wire. In the perimeter of the three necropolises, 5 similar items were discovered, in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 134 (Pl.107B/3), T 34 (Pl. 34/1) and T 77 (Pl. 66/3) and in Polocin, T 8 (Pl. 166C/2) and T 14 (Pl. 170/4). 3. Rings Rings, rhombus shaped in section, bronze fabric. Two items were discovered, both in the tomb of inhumation T 64 (Pl. 56/3, 4) from Bogdăneşti. 4. Medallions One medallion was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, made of a coin with a small suspension ring attached. The item was discovered in the tomb of inhumation T 125 (Pl. 101B/1). The coin was issued during the reign of the emperor Constantius II. 5. Pendants In the three necropolises, different types of pendants were discovered, as follows: lunula pendants, sea shells pendats, prismatic pendants and bucket shaped pendants (Table 7, 8). Type 1. Lunula pendant with an almost semi-circular shape, made of bronze, with a small suspension ring attached. A single item was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti in T 134 (Pl. 107B/1). Type 2. Sea shells pendants of the Murex and Cypraea species. Nine complete items and one fragmentary unit were discovered in the three necropolises. 2a. Shell pendants from the Murex family. Five items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, T 24 (Pl. 25/64), T 103 (Pl. 86/2), T 108 (Pl. 91A/6) and in Polocin, in T 13 (Pl. 169B/1) and T 14 (Pl. 170/11). 2b. Shell pendants from the Cypraea family were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 12 (Pl. 18/5), T 24 (Pl. 25/63), T 20 (Pl. 22B/1), Pogoneşti, in T 57(Pl. 152/3), and Polocin, inT 33 (Pl. 191/9). A large size unio pictorum shell (painter's mussel) discovered in P2 (Pl. 248/1) from Polocin. Type 3. Prismatic bone pendants, square shaped in section, with a decoration of pairs of concentric circles with a dot in the middle. From the perimeter of the three necropolises theyrecovered only two items, both from the Necropolis of Bogdăneşti, in T 24 (Pl. 25/61, 62). Type 4. Bucket shaped pendants, cylindrical in shape, made of iron with a flat bottom with small suspension rings attached. In all, 15 items were discovered, of which 14 in the 323

Necropolis of Bogdăneşti, in T 34 (Pl. 34B/2, 3, 4, 5, 6, 7, 8, 9, 10, 11, 12), T 64 (Pl. 56/6), T 110 (Pl. 93/2) and in T 124 (Pl. 101A/1). In the Necropolis of Polocin only one pendant was found in T 33 (Pl. 190B/10). D. HOUSEHOLD TOOLS The category of “household tools” is composed of: 25 whorls (4 types with 7 variants), 3 sewing needles, 33 iron knives, 1 whetstone, 1 bone tube for needles. With the exception of the whorls, which are in a large number, typological classification could not be made for the other artifacts. 2. Whorls This category of artifacts is well represented by 25 items discovered in the three necropolises. (Table no. 9). The artifacts were divided into several types and variants, depending on certain particularities, as follows: Type 1. Bitronconic whorls in several variants: 1a. Bitronconic whorls with heavily profiled conical base. Ten items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 25 (Pl. 27A/6), T 40 (Pl. 40/17), T 96 (Pl. 81A/1), in Pogoneşti, T 39 (Pl. 140/1) and in S 12 (Pl. 155B/1) and in Polocin, in T 14 (Pl. 172/12), T 36 (Pl. 197/1), T 43 (Pl. 206/5), T 77 (Pl. 245/4). 1b. Bitronconic whorls with slightly profiled conical base. Three items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 74 (Pl. 62B/3) and Polocin, in T 24 (Pl. 181/43) and T 41(Pl. 203/2). 1c. Bitronconic whorls with a flat base. Six items were discovered in the two of the three necropolises; in the one from Bogdăneşti, in T 12 (Pl. 18/6), T 40 (Pl. 40/16), T 57 (Pl. 51C/ 2), T 76 (Pl. 65/3) and Polocin, in T 56 (Pl. 219/18) and T 77 (Pl. 245/5). 1d. Asymmetrical bitronconic whorls, with one flat base and the other profiled. Two items were discovered in the permiter of the Necropolis of Pogoneşti, one in S 36-37 (Pl. 156A/7), and the other at ground level (Pl. 157B/3). Tip 2. Discoid whorls with a flat base. A single item was discovered in T 90 (Pl. 76B/2) in the Necropolis of Bogdăneşti. Tip 3. Cylindrical flattened whorls. Two items were discovered in the Necropolis of Polocin, in T 41 (Pl. 203/3) and T 67 (Pl. 232/ 57). Tip 4. Tronconic whorls with a flat base. A single item was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti in T 106 (Pl. 89/2). E. SUNDRY OBJECTS Furthermore, the inventory of the three necropolises also contains 13 items of metal almost entirely cracked, thus the shape and the utilization could not be determined. Also they found an iron object almost entirely damaged by oxidation, possibly a spear tip. A clay token in the shape of a disc and a small clay ball are the only well-preserved items. Lastly, a small group of pebbles found in five tombs of inhumation from Bogdăneşti and Polocin must be mentioned. 1. Pebbles This type of objects was discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 85 (Pl. 72/9-15), T 103 (Pl. 86/4-7), T 106 (Pl. 89/3-6), T 130, and in Polocin,T 39. Six pebbles were recovered. 2. Tokens Flat, circular clay token. A single item was discovered in the Necropolis of Pogoneşti, in T 15 (Pl. 128B/1) and one oval glass token in T 17 (Pl. 20B/1) from Bogdăneşti. 3. Clay ball In T 41 (Pl. 142A/3) from Pogoneşti, one small clay ball was discovered. 4. Weapons Possibly a spear with a sharpened tip (?) recovered from T 77 (Pl. 246/1) in Polocin. 324

5. Sundry objects difficult to classify in typological terms. F. POTTERY Earthenware pots are grouped in the following four categories: 1. Handmade pots from coarse paste; 2. Wheel-made pots from lumpy paste; 3. Wheel-made pots from soft paste; 4. Imported Roman pots. 1.Handmade pots from coarse paste. The following artifacts were discovered: pots, cups, a bowl, a lid and a glass. In all, 87 items were discovered, as well as several ceramic fragments (16 types with 20 variants) (Table 10). The category of pots contained most items. a. Pots Type 1. Tall pots with ovoid body and a maximum diameter at half their height. 1a. Pots with ovoid body and a maximum diameter at half their height. In all, 18 complete and incomplete pots were discovered, as follows: in the Necropolis of Bogdăneşti,T 5 (Pl. 9/38), T 11 (Pl. 17B/7), T 22 (Pl. 23B/2), T 31 (Pl. 33A/4), T 33 (Pl. 34A/1), T 74 (Pl. 63/4), T 82 (Pl. 70A/4), T 91 (Pl. 79A/11), 146 (Pl. 115/5), in Pogonești,T 1 (Pl. 122A/1), T 6 (Pl. 124/3), T 42 (Pl. 142B/1) and in Polocin,T 5 (Pl. 165A/2), T 14 (Pl. 173/15), T 52 (Pl. 215A/3), T 53 (Pl. 217/17), T 56 (Pl. 219/21, 22). 1b. Pots with ovoid body, upper rim everted outwards and flat bottom. Four wares of this type were discovered in T 14 (Pl. 19B/1) from the Necropolis of Bogdăneşti, in T 6 (Pl. 166A/1), T 60 (Pl. 224A/1) and T 67 (Pl. 233/61) from Polocin. Type 2. Pots with tall body and a maximum diameter slightly above the upper half of the ware. In all, 14 wares were discovered as follows: in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 11 (Pl. 17B/8), T 48 (Pl. 46A/7), T 79 (Pl. 69A/3), T 121 (Pl. 99B/1), T 123 (Pl. 100/2), T 101 (Pl. 82A/1), in Pogoneşti, T 53 (Pl. 149A/9 ), T 57 (Pl. 152/10, 11) and in pit P3 (Pl. 154B/1) and in T 8 (Pl. 167/4), T 24 (Pl. 181/46), T 33 ( Pl. 192/16),T 63 (Pl. 227/4) from Polocin. Type 3. Short, pear-shaped pots, with a maximum diameter slightly above the upper half of the ware. They were discovered in T 33 (Pl. 193A/19), T 41 (Pl. 204/8), T 42 (Pl. 205B/1) in the Necropolis of Polocin. Type 4. Spherical pots, with a convex body and the right rim everted outwards. They were discovered in T 21 (Pl. 131/3), T 29 (Pl. 135/1), pit P2 (Pl. 154A/2) and section S 42 (Pl. 157A/5), from the Necropolis of Pogoneşti, and also two more fragments in T 69 (Pl. 236/8) T 72 (Pl. 239/10) from Polocin. Type 5. Short pots with spherical body. Three similar pots were discovered in T 41 (Pl. 41B/1) from Bogdăneşti and T 1 (Pl. 163/4), T 62 (Pl. 226/8) from Polocin. Type 6. Tall pots, in the shape of a bag with a maximum diameter slightly below the lower half. Four items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 31 (Pl. 32B/3), T 50 (Pl. 46C/2), T 84 (Pl 70C/1) and in the one from Polocin, in T 65 (Pl. 230/1). Type 7. Whole and fragmentary pots with a slightly convex body. Eight pots were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 40 (Pl. 40/18) and in T 14 (Pl. 173/18, 26), T 45 (Pl. 209B/1), T 48 (Pl 210B/1), T 57 (Pl. 221A/1), T 63 (Pl. 227/3), T 65 (Pl. 230/2), from the Necropolis of Polocin. Type 8. Pots with an almost cylindrical body and the rim slightly everted outwards. 8a. Short pot with an almost cylindrical body. A single item was discovered in the tomb of inhumation T 76 (Pl. 65/6), from the Necropolis of Bogdăneşti. 8b. Tall pots with cylindrical body and the rim slightly everted outwards. Eight items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti,T 6 (Pl. 10A/7), T 8 (Pl. 13/25), T 35 (Pl. 36A/1), T 89 (Pl. 75/4, 5), T 95 (Pl. 80C/30), T 117 (Pl. 97B/1),T 145 (Pl. 113/4). 8c. Short pots, with spherical body and the shoulder lifted above the rim. Two items were discovered, one in T 145 (Pl. 114/6) from Bogdăneşti, and the other in T 14 (Pl. 172/14) from Polocin.

325

8d. Pots with ovoid body and the mouth arched inwards. Two items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, T 38 (Pl. 37B/2) and T 126 (Pl. 102/7). Type 9. Short pots with slightly convex body. Three wares were discovered in T 30 (Pl. 32A/1), T 31 (Pl. 32B/5) andT 72 (Pl. 61/3) from the Necropolis of Bogdăneşti. Type 10. Pot with tronconic body and straight rim, slightly everted outwards.A single item was discovered in T 8 (Pl. 13/27) from Bogdăneşti. Type 11. Pot with spherical body, straight bottom and the diameter almost the same as the one of the mouth. A single item was discovered in T 6 (Pl. 10A/6), from the Necropolis of Bogdăneşti. Type 12. Pot with a well defined bitronconic shape, upper rim bent inwards. A single ware was discovered in T 63 (Pl. 55B/1) from Bogdăneşti. b. Bowls Type 1. Bowl, handmade from coarse paste, with arched edges and a cylindrical upper rim. Two items were discovered inT 102 (Pl. 83/12) from Bogdăneşti and T 42 (Pl. 205B/2) from Polocin. c. Lids. A single whole item was discovered, moulded from coarse brick-red paste, conical in shape with slightly arched walls and a handle attached. The handle was perforated, probably symbolizing the “gate of the soul”. The lid was discovered in T 21 (Pl. 131/1) from Pogoneşti. d. Cups Type 1. In the tombs from the Necropolis of Bogdăneşti, 4 tronconic handmade cups were discovered in T 22 (Pl. 23B/3),T 53 (Pl. 49/4), T 121 (Pl. 99B/2), T 127 (Pl. 104A/9). f. Glasses This category of inventory is represented by an artifact with an ovoid shape, handmade from coarse, brick-red paste. This unit was discovered in T 21 (Pl. 131/2) from Pogoneşti. 2. Wheel-made pots from lumpy paste. In this category we included: a. Pots with different shapes and sizes; b. Bowls. There were about 80 pots and 2 bowls. (Table 11). a.Pots Type 1. Pot with spherical body, in several variants: 1a. Tall pot with a spherical body and a rounded mouth, slightly everted outwards. In this category we included 12 complete or incomplete pots, discovered at Bogdăneşti, T 10 (Pl. 15/14, 15), T 51 (Pl. 47/4), Pogonești in T4 (Pl. 123A/4), T 20 (Pl. 130/2), T 44 (Pl. 143B/2), T 53 (Pl. 149A/5), and Polocin, T 6 (Pl. 166A/2),T 34 (Pl. 194/5), T 61 (Pl. 225A/1, 2), and a pot recovered from the locals, T 79 (Pl. 248A/1). 1b. Spherical flattened pot with a rounded, well-defined bitronconic shape. Three items were discovered at Bogdăneşti, in T 65 (Pl. 57A/1), T 146 (Pl. 116/6), and in T 34 (Pl. 195/7) from Polocin. 1c. Spherical flattened pot with the rim everted outwards. Five items of this category were discovered at Pogonești in T 3 (Pl. 122C/1) and at Polocin, in T 3 (Pl. 164B/1), T 14 (172/13), T 56 (Pl. 220/19), T 78 (Pl. 247/3). 1d. Spherical pot with a large diameter of the mouth, almost equal with the diameter of the bottom. A single item was discovered in T 35 (Pl. 196/2), in the Necropolis of Polocin. 1e. Short pot with a maximum diameter at roughly half its height. Three items were discovered in T 35 (Pl. 196/3), T 53 (Pl. 217/16), T 78 (Pl. 247/4) from Polocin. Tip 2. Pear-shaped pot, with a maximum diameter above the upper half of the pot. 2a. Tall pear-shaped pot with a maximum diameter above the upper half. In all, 13 wares were discovered, in the Necropolis of Bogdăneşti,T 2 (Pl. 5B/3),T 26 (Pl. 28/11), T 104 (Pl. 87/3), T 112 (Pl. 95A/1), T 119 (Pl. 98B/2), T 123 (Pl. 100/3), T 146 (Pl. 116/7)and inT 1

326

(Pl. 163/3),T 34 (Pl. 194/4), T 39 (Pl. 201/7), T 43 (Pl. 207/8), T 58 (Pl. 222/1),T 67 (Pl. 232/63), from Polocin. 2b. Short pear-shaped pot with a maximum diameter above the upper half. Nine items were discovered in Bogdăneşti, T 10 (Pl. 15/6),T 26 (Pl. 28/12), T 57 (Pl. 52A/4),T 76 (Pl. 65/5), in Pogoneşti, T 3 (Pl. 122C/2), T 20 (Pl. 130/1), T 39 (Pl. 140/3), T 46 (Pl. 144A/2) and Polocin, T 29 (Pl. 187/3), T 33 (Pl. 191/14), T 52 (Pl. 214B/1), T 62 (Pl. 226/6). 2c. Pear-shaped pots with the shoulder lifted above the rim. Three items were discovered in T 143 (Pl. 112B/1) from Bogdăneşti, and in T 24 (Pl. 183/45) and T 29 (Pl. 188/2) from Polocin. Type 3. Ovoid pot with a tall body and a straight rim, slightly everted outwards. In the Necropolis of Bogdăneşti, 16 complete and incomplete items were discovered, in T 17 (Pl. 20B/2), T 21 (Pl. 23A/1), T 39 (Pl. 39/13), T 52 (Pl. 48/2), T 57 (Pl. 52A/3), T 61 (Pl. 54B/3), T62 (Pl. 55A/1), T 74 (Pl. 63/5), T 85 (Pl. 71/8), T 126 (Pl. 103A/3), and in the one from Polocin, inT 29 (Pl. 187/4), T 50 (Pl. 212/61), T 56 (Pl. 220/20), T 57 (Pl. 221A/2), T 59 (Pl. 223/4), T 67 (Pl. 233/62). Type 4. Bitronconic pot with a maximum diameter above the half of the ware and a ledge beneath the everted rim. Five wares were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 93 (Pl. 80A/2),T 105 (Pl. 88/5) and at Polocin, in T 65 (Pl. 230/3),T 72 (Pl. 238/1, 4). Type 5. Bitronconic pot with a maximum diameter above the half of the ware and a short cylindrical neck. Three items discovered in T 5 (Pl. 9/39), T 130 (Pl. 105/2) and T 138 (Pl. 109/4) from Bogdăneşti. Type 6. Pot with a spherical body and a strong long arched neck. A single item was discovered in T 49 (Pl. 46B/3) from the Necropolis of Bogdănești and one fragment was found in T 4 (Pl. 164C/1) from Polocin. Type7. Globular pot with a straight bottom slightly raised up and almost cylindrical neck. Two items were discovered in T 104 (Pl. 87/4) from Bogdăneşti and T 18 (Pl. 177/1), from Polocin. b. Bowls In all, 2 bowls were discovered. They were wheel-made from lumpy paste. Both were found in the tombs of the Necropolis of Bogdăneşti. Type 1. Short bowls with a well-defined bulgy body. A single item was discovered in T 119 (Pl. 98B/3). Type 2. Tall, tronconic bowl with a lifted shoulder. A single item was discovered in T 130 (Pl. 105/3). 3. Wheel-made pots from soft paste. This category of inventory is well represented in the three necropolises (254 items) and it includes the following wares: a. Pots (3 wares); b. Bowls (196 items); c. Cups (30 items); d. Amphoriskoi (little amforae), (7 items); e. Glasses (12 items); f. Coupes (5 items); g. Kantaros (1 unit). (Table 12). All were wheel-thrown from soft, burnished, various grayish paste as well as from brick-red to reddish or black coloured paste. Type 1. Tronconic bowl with a lifted shoulder. 1a. Tronconic bowls with the shoulder disposed almost at the half of the ware. Six items were discovered in the Necropolis of Bogdăneşti, in T 53 (Pl. 49/5), T 138 (Pl. 110A/3), T 10 (Pl. 15/9), T 19 (Pl. 21B/2),T 58 (Pl. 52B/7) and in T 3 (Pl. 122/3) from Pogonești. 1b. Short bowl with the shoulder lifted almost to the upper third of the ware. Seven items were discovered at Bogdăneşti, in T 36 (Pl. 36C/3), T 91 (Pl. 78/9), T 70 (Pl. 60C/1), in T 39 (Pl. 141A/5) from Pogoneşti and inT 29 (Pl. 188/9), T 41 (Pl. 203/9), T 72 (Pl. 239/5) from Polocin. 1c. Bowl with a well-formed bulgy body and a shoulder slightly lifted above the middle of the ware. Seven items were discovered at Bogdăneşti, in T 8 (Pl. 13/24), T 37 (Pl.

327

37A/2), T 126 (Pl. 103A/5), T 10 (Pl. 15/7; Pl. 16/21). A unit was found in the Necropolis of Pogoneşti, in T 40 (Pl. 141B/1), and one in T 72 (Pl. 239/3) from Polocin. 1d. Tall bowl with a small diameter at the mouth and the shoulder disposed almost until the last third of the ware. Four items were discovered, the first in the tomb of inhumation T111 (Pl. 94/5), from the Necropolis of Bogdăneşti, the second in T 46 (Pl. 144A/3) in the Necropolis of Pogoneşti and the last 2 were found in T14 (Pl. 173/23) and T 4 (Pl. 164C/2) in the Necropolis of Polocin. 1e. Bowls with a large diameter at the mouth, strong shoulder disposed slightly above the half of the ware. In all, 41 wares were discovered at Bogdăneşti in T 26 (Pl. 28/9), T 27 (Pl. 30/2), T 30 (Pl. 32A/2), T 37 (Pl. 37A/1), T 40 (Pl. 41A/20), T 52 (Pl. 48/3), T 72 (Pl. 61/4), T 85 (Pl. 71/7), T 88 (Pl. 74/5), T 103 (Pl. 86/8), T 104 (Pl. 87/5), T 109 (Pl. 91B/4), T 110 (Pl. 93/9), T 117 (Pl. 97B/2), T 127 (Pl. 104A/11),T 10 (Pl. 16/21), T 44 (Pl. 42B/2), T 61 (Pl. 54B/3), T 70 (Pl. 60C/2), T 102 (Pl. 84/19), Pogonești inT 6 (Pl. 125/5), T 20 (Pl. 130/4), T 36 (Pl. 138B/1), T 37 (Pl. 139A/1), T 48 (Pl. 145A/2) and Polocin T 14 (Pl. 174/25), T 28 (Pl. 186/3), T 33 (Pl. 191/12), T 39 (Pl. 200/5), T 40 (Pl. 202/9), T 43 (Pl. 207/10), T 53 (Pl. 217/14, 15), T 55 ( Pl. 218/2), T 62 (Pl. 226/7), T 63 (Pl. 227/2), T 64 (Pl. 229/4), T69 (Pl. 236/4),T 78 (Pl. 247/2, 3, 4). 1f. Tall tronconic bowl with a large mouth and a slightly everted rim. Three items were discovered in T 104 (Pl. 87/6), T 106 (Pl. 90A/9), T 102 (Pl. 83/15) from the Necropolis of Bogdăneşti. 1g. Bowl with a slightly ovoid shape and a faded bitronconic shape. A single item was discovered in T 66 (Pl. 57B/1), from the Necropolis of Bogdăneşti. Type 2. Bitronconic bowls with a lifted upper part. 2a. Bowls with an almost cylindrical upper side, raised above or bent inwards. In all, 50 items were discovered at the Necropolis of Bogdăneşti, in T 5 (Pl.