Managementul Calitatii (Grile+cursuri) [PDF]

Zitiervorschau

1. O circulatie mai larga pe plan mondial o au definitiile calitatii care fac referire la: a) grad sau nivel (X) proprietate sau insusire b) utilitate 2. Prin calitate intelegem „aptitudinea la utilizare”, este opinia: a) I.S.O. b) AFNOR (X) Joseph Juran c) P. Jica, E. Maxim 3. Definitia data de ISO calitatii face referire la: (X) proprietati si caracteristici a) costuri minime (X) nevoi exprimate sau implicite 4. Elementul comun majoritatii definitiilor calitatii este: (X) satisfacerea nevoilor utilizatorilor a) referirea la caracteristici b) referirea la costuri sau preturi 5. Calitatea este: a) similara cu valoarea de intrebuintare (X) diferita de valoarea de intrebuintare prin: 1. numarul caracteristicilor de referinta 2. nivelurile caracteristicilor de referinta (X) gradul de satisfacere a cerintelor 6. Care definitii ale calitatii sunt corecte: (X) analitice (X) sintetice 7. Definitia calitatii utilizata de P. Jica si E. Maxim face referire la: (X) aptitudini sau insusiri (X) categorii de caracteristici a) costuri minime (X) necesitati specificate sau implicite b) preturi maxime 8. Un produs este de calitate superioara daca are: a) cost ridicat b) cost scazut c) pret ridicat d) pret scazut (X) nici una din situatii nu este general valabila 9. Expresia „satisfacerea intr-un anumit grad” utilizata in definitia calitatii are in vedere: a) delimitarea calitatii de utilitate (X) delimitarea calitatii de valoarea de intrebuintare b) delimitarea calitatii produselor de cea a serviciilor

10. Nevoile specificate sau implicite se stabilesc: (X) prin standarde (X) prin contracte (X) prin cercetari de piata a) prin analize economice (X) prin normare b) prin lege 11. Calitatea are caracter: (X) obiectiv, determinat de caracteristici a) obiectiv, determinat de cerintele consumatorilor (X) subiectiv, determinat de deosebirile dintre persoane 12. Grupele mari de caracteristici care reflecta calitatea sunt: (X) caracteristici tehnice a) caracteristici zonale (X) caracteristici sociale (X) caracteristici economice b) caracteristici estetice c) caracteristici tehnologice

II. FORMELE CALITATII 13. In functie de caracteristicile avute in vedere, calitatea unui produs sau serviciu poate fi: (X) partiala (X) integrala (X) totala 14. Calitatea partiala a unui produs /serviciu se refera la: (X) o caracteristica (X) un grup de caracteristici….. a) un esantion din populatia totala b) un stadiu in realizarea produsului sau serviciului 15. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la: (X) toate caracteristicile si intreaga viata a produsului a) intreg personalul care participa la realizarea productiei 16. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la: b) intreaga productie realizata (X) intreaga viata a produsului /serviciului c) toate operatiile sau fazele realizarii 17. Calitatea integrala a unui produs /serviciu se refera la: (X) toate caracteristicile (X) intreaga viata a produsului

d) intreaga productie realizata 18. In functie de stadiul in care se afla un produs avem: a) calitatea in aprovizionare b) calitatea in productie c) calitatea in consum (X) calitatea de conceptie d) calitatea proiectelor (X) calitatea de conformanta (X) calitatea realizata (X) calitatea in utilizare (X) calitatea proiectata 19. Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care: (X) apartin aceluiasi sortiment a) apartin la sortimente diferite (X) au valorile caracteristicilor cuprinse intre anumite limite (X) au aceeasi destinatie b) au destinatie diferita 20. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata: a) un indicator de eficienta b) un calificativ (X) un indicator de categorie sau rang 21. In cazul produselor intalnim frecvent impartirea pe clase de calitate: (X) masa, superioara, extra, lux (X) calitatea I, II, III … a) corespunzator, necorespunzator b) rebut, produs remaniabil, produs bun 22. In servicii clasele de calitate sunt diferentiate prin: a) calificative: masa, superioara, extra, lux b) calitatea I, II, III … (X) clase (X) stele (X) categorii 23. Clasa de calitate poate fi exprimata prin: a) pret minim pentru produsele unei intreprinderi b) pret minim pentru un produs la un moment dat c) pret minim pentru un produs intr-o anumita perioada de timp (X) pret mediu pentru mai multe produse apartinand aceluiasi sortiment d) pret mediu al unui produs intr-o perioada mai mare de timp 24. Clasa de calitate se refera la: (X) produse apartinand aceluiasi sortiment a) produse apartinand aceleiasi intreprinderi (X) produse realizate din aceleasi sortimente de material (X) produse realizate prin acelasi proces tehnologic

b) produse realizate printr-un proces tehnologic mai performant si din materiale de calitate superiaora III. CARACTERISTICI DE CALITATE 25. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: protectie, securitate: (X) sociale propriu-zise a) senzoriale fiziologice b) psiho-senzoriale c) psihologice d) ergonomice e) psiho-sociale f) nici una 26. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: miros, gust, consistenta: a) sociale propriu-zise (X)senzoriale fiziologice c) psiho-senzoriale d) psihologice e) ergonomice f) psiho-sociale g) nici una 27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: viteza, greutate, consum specific: a) sociale propriu-zise b) senzoriale fiziologice c) psiho-senzoriale d) psihologice e) ergonomice f) psiho-sociale (X)nici una 28. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: forma, aspect, cromatica, eleganta, moda: a) sociale propriu-zise b)senzoriale fiziologice (X)psiho-senzoriale de natura estetica d) psihologice de natura estetica e) ergonomice f) psiho-sociale de natura estetica g) nici una 29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: ornamentul, decorul, moda: a) sociale propriu-zise b) senzoriale fiziologice (X) psiho-senzoriale de natura estetica d) psihologice

e) ergonomice f) psiho-sociale de natura estetica g) nici una 30. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: amplasarea organelor de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, asigurarea unei pozitii confortabile pentru utilizator: a) sociale propriu-zise b) senzoriale fiziologice c) psiho-senzoriale d) psihologice (X)ergonomice f) psiho-sociale g) nici una 31. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caracteristici: precizia in functionare, maneabilitate, sarcina utila: a) sociale propriu-zise b) senzoriale fiziologice c) psiho-senzoriale d) psihologice e) ergonomice f) psiho-sociale (X)nici una 32. Caracteristicile sociale propriu-zise sunt cele care: a) sunt cerute de grupuri sociale b) au aceleasi niveluri la toate produsele similare (X) afecteaza grupuri de persoane 33. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caracteristicile sociale: (X) unele trebuie sa aiba niveluri cuprinse intre anumite limite a) nu sunt percepute usor de utilizatori b) realizarea lor la nivelul cerut necesita cheltuieli foarte mari (X) pun in evidenta modul in care produsul sau serviciul influienteaza viata persoanelor si a grupurilor sociale (X) sunt usor percepute de utilizatori 34. Confortul este o caracteristica: a) tehnica b) fiziologica c) economica d) estetica e) senzoriala de natura fiziologica (X) senzoriala de natura psiho-fiziologica 35. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura senzorial – fiziologica: (X) mirosul a) duritatea (X) aroma

b) forma 36. Care dintre urmatoarele caracteristici sunt de natura estetica: a) gustul (X) forma b) consistenta (X) linia 37. Caracteristicile senzoriale se individualizeaza de celelalte caracteristici prin: a) costul ridicat al realizarii lor (X) sunt percepute prin intermediul organelor de simt b) sunt strict necesare pentru realizarea functiei de baza a produsului 38. Care este legatura dintre forma si linie? (X) de incluziune a) de dependenta b) de indiferenta 39. Arhetipul precede prototipul? (X) Da a) Nu 40. Care dintre urmatoarele afirmatii este adevarata? (X) expresivitatea este specifica formelor iesite din comun a) expresivitatea este specifica formelor standardizate b) expresivitatea este specifica formelor complexe

41. Dintre urmatoarele categorii estetice, dinamica mai accentuata o are: a) continutul, care se schimba in functie de: a1- destinatia produsului a2- resursele din care este realizat produsul a3- progresul tehnic a4- pretul produsului (X) forma, care se schimba in functie de: b1- resursele materiale din care este realizat produsul b2- ….si … comerciantilor? 42. Care dintre urmatoarele afirmatii se ataseaza categoriilor estetice mentionate: a) se realizeaza prin modelare artistica, nu are autonomie fata de obiect si isi pierde importanta estetica odata cu distrugerea formei (X) ornamentul 1. decorul 2. forma b) se aplica altei forme, are autonomie fata de forma de baza 1. ornamentul (X) decorul

2. forma c) este elementul esential prin care produsul se prezinta si comunica cu beneficiarul si mediul 1. ornamentul 2. decorul (X) forma d) reflecta legatura care trebuie sa existe intre structura interna, configuratia produsului si elementele din mediul inconjurator 1. ornamentul 2. decorul 3. forma (X) continutul (X) functionalitatea 43. Ornamentul si decorul au: (X)utilitate estetica a) utilitate functionala b) utilitate economica 44. Moda este data de: a) comportamente si opinii individuale ,are functie de: a1- uniformizarea produselor a2- diferentierea produselor a3- perfectionarea produselor a4- orientarea spre anumite produse sau servicii b) comportamente si opinii colective si se manifecta prin: (X) uniformizarea produselor (X) diferentierea produselor b3- perfectionarea produselor (X) orientarea spre anumite produse sau servicii 45. Caracteristicile ergonomice au ca scop: a) cresterea modernitatii produselor b) reducerea consumurilor specifice in exploatarea produselor (X)corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale utilizatorului c) corelarea dimensionala a bunurilor cu caracteristicile antropometrice ale producatorului (X)evitarea solicitarii unidirectionale a unor organe in timpul exploatarii d) evitarea solicitarii unidirectionale a utilajelor (X)consumul minim de energie pentru accesul la organele de comanda IV. MASURAREA CALITATII 52. Jurnalul calitatii este un document in care se consemneaza: a) opiniile managerilor privind calitatea b) constatarile controlorilor de calitate c) situatia statistica a defectelor la fiecare loc de munca (X) situatia statistica a defectelor pe categorii de defecte 53. Coeficientul defectelor se calculeaza: a) zilnic pentru fiecare tip de defect

b) lunar pentru fiecare tip de defect (X) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate d) zilnic sau lunar prin raportarea numarului de defecte la total produse verificate intr-o luna 54. Coeficientul defectelor reflecta: (X) situatia de ansamblu a noncalitatii b) gravitatea defectelor (X) ponderea defectelor in total produse verificate 55. Demeritul reflecta: a) situatia de ansamblu a defectelor (X) gravitatea defectelor c) ponderea defectelor in total produse verificate V. SISTEMUL SI SUBSISTEMELE CALITATII 68. Calitatea mediului intern al firmei este reflectata direct de: (X) calitatea componentelor si a relatiilor dintre ele b) numai calitatea componentelor c) de satisfactiile persoanelor din intreprindere d) de calitatea produselor realizate 69. Asupra calitatii componentelor mediului extern intreprinderea poate actiona prin: a) impunerea de restrictii b) negociere (X) selectie 70. Asupra calitatii elementelor de mediu intreprinderea poate actiona: a) direct, asupra tuturor componentelor b) indirect, asupra tuturor componentelor (X) direct asupra componentelor mediului intern (X) partial, asupra tuturor componentelor micromediului extern (X) indirect, asupra tuturor componentelor macromediului extern 71. Calitatea unei cercetari de marketing poate fi apreciata pe baza urmatoarelor elemente: a) volumul informatiilor obtinute (X) metoda stiintifica (X) valoarea si costul informatiilor 72. Intr-o cercetare de marketing sunt mai usor de evaluat: (X) cheltuielile b) efectele 73. Calitatea unui studiu de cercetare de marketing poate fi apreciata pe baza: a) cheltuielilor facute, care trebuie sa fie cat mai mici b) efectelor, care trebuie sa fie cat mai mari (X) raportului efecte / efort care trebuie sa fie cat mai mare 75. Calitatea pretului privita ca o componenta a mixului de marketing, poate fi apreciata ca fiind buna daca acesta:

a) este mai mare decat al concurectilor b) este mai mic decat al concurectilor (X) are o flexibilitate ridicata 76. Calitatea promovarii este apreciata: a) de catre producator si consumator, in fuctie de acelasi criteriu deoarece ambii sunt interesati de o buna colaborare (X) de catre producator daca aceasta contribuie la cresterea vanzarilor si a fidelitatii clientilor c) de catre cumparator daca este purtatoare de informatie (X) de catre cumparator in functie de informatie, forma, stil s.a. 77. Calitatea in specificare si proiectare este apreciata in functie de: (X) calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute b) numai in functie de calitatea proiectelor c) in functie de calitatea resurselor utilizate 78. Calitatea planului de aprovizionare este influientata de: (X) stabilirea corecta a normelor de consum b) calitatea receptiei, transportului si depozitarii (X) fundamentarea corecta a stocurilor (X) corelarea cu planul de productie e) calitatea aprovizionarii proceselor de productie 79. Fisa pentru aprecierea calitatii unui furnizor trebuie sa contina: (X) date de identificare b) informatii privind concurenta acestuia (X) aspecte tehnice, comerciale, economice 80. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza: a) planul de productie b) documente referitoare la concurenta (X) documente de fundamentare (X) documente privind relatiile cu furnizorii (X) documente care insotesc produsele 81. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente privind relatiile cu furnizorii: a) fisele tehnice pentru normarea consumurilor (X) fise privind furnizorii c) procese - verbale de receptie (X) fise de evaluare a furnizorilor (X) comenzi si contracte 82. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente la livrarea produselor: (X) procese - verbale de receptie b) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero (X) avizul de expeditie d) factura e) chitanta care atesta plata produselor

83. Pentru aprecierea calitatii documentatiei de procurare a resurselor se analizeaza urmatoarele documente privind calitatea produselor livrate: (X) certificatul de calitate b) documentul de certificare a calitatii furnizorului (X) certificatul de garantie (X) cartea tehnica a produsului e) certificatul de omologare a prototipului si a seriei zero 84. Trasabilitatea reprezinta: a) traseul pe care il va parcurge produsul (X) inregistrari pe baza carora se poate reface „istoricul” produsului c) inregistrari pe baza carora se poate stabili calitatea produsului 85. Marcajele de identificare de pe produse se mentin pana cand: a) are loc receptia la beneficiar b) dispar ca urmare a actiunii factorilor atmosferici c) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare (X) are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semne de identificare si incorporarea produsului in alt produs care are propriile marcaje 86. Modalitatile de determinare a calitatii in vanzarea internationala se grupeaza dupa: a) volumul si diversitatea produselor (X) natura marfii si formele de vanzare practicate c) cantitatile aprovizionate si locul receptiei 87. Calitatea relatiilor dintre vanzatori si cumparatori poate fi apreciata pe baza: a) planurilor de aprovizionare si vanzari (X) modalitatii de contactare a cumparatorilor si de stabilire a relatiilor cu acestia c) studiilor de piata (X) sistemului de asigurare si garantare a calitatii e) resurselor compartimentului de vanzari (X) sistemului de distributie si serviciile post-vanzare 88. Bunurile fungibile sunt cele care: (X) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt similare: a) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele c) sunt bunuri necorporale 89. Bunurile nefungibile sunt cele care: a) se pot inlocui unele cu altele fiind determinate genetic si ale caror caracteristici sunt similare: (X) au caracteristici specifice si nu pot fi inlocuite unele cu altele c) sunt bunuri necorporale 90. in cazul determinarii calitatii prin documentatii tehnice produsele expediate trebuie sa corespunda calitativ cu: a) produse de referinta b) produse livrate si altor cumparatori c) monstra etalon de oferta d) monstra etalon de comanda

e) tipul de marfa indicat (X) documente tehnice intocmite de vanzator (X) documente acceptate de cumparator la negociere 91. in cazul determinarii calitatii pe baza de mostre calitatea produselor livrate trebuie sa corespunda cu: a) produse de referinta b) produse livrate si altor cumparatori (X) monstra etalon de oferta (X) monstra etalon de comanda e) tipul de marfa indicat f) documente tehnice intocmite de cumparator g) documente acceptate de cumparator la negociere 92. in cazul existentei unei marfi ale carei caracteristici de calitate sunt intrate in uzante internationale si partile contractante o specifica in contracte, calitatea produselor expediate trebuie sa corespunda cu: a) produse de referinta b) produse livrate si altor cumparatori c) monstra etalon de oferta d) monstra etalon de comanda (X) tipul de marfa indicat f) documente tehnice intocmite de cumparator g) documente acceptate de cumparator la negociere 93. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere: a) caracteristicile individuale si comune ale acestora, care sunt utilizate in mod involuntar in vederea realizarii obiectivelor organizatiei (X) climatul social si de management c) dotarea tehnica a intreprinderii (X) sistem de stimulente 94. Caracteristicile de calitate avute in vedere la recrutare si selectie sunt: (X) competenta b) sexul (X) varsta (X) starea de sanatate e) cazierul judiciar (X) potentialul de dezvoltare g) originea sociala 95. Competenta unei persoane se apreciaza in functie de: (X) pregatirea profesionala (X) inteligenta c) starea de sanatate d) varsta (X) rezultatele obtinute anterior in activitati similare sau in alte activitati f) spiritul de colaborare (X) usurinta adaptarii la cerintele postului

96. Principalele componente ale activitatii de service avute in vedere de TQM sunt: (X) asistenta de specialitate in alegerea produselor (X) urmarirea produselor in exploatare c) transportul produselor de la magazin la domiciliu (X) reparatii in perioada de garantie e) fabricarea pieselor de schimb 97. Asistenta de specialitate in alegerea produsului este necesara: a) in cazul produselor complexe b) in cazul produselor de import (X) in cazul majoritatii produselor 98. Asistenta tehnica la utilizatori este necesara: (X) in cazul produselor complexe b) in cazul produselor de import (X) in cazul produselor care necesita conditii speciale de instalare si punere in functiune d) in cazul bunurilor de folosinta indelungata 99. intre cerintele de calitate pe care trebuie sa le indeplineasca piesele de schimb putem mentiona: (X) interschimbalitatea (X) marcajele de identificare a producatorilor c) marcajele de identificare a seriei de fabricatie d) complexitatea corespunzatoare 100. Compartimentul de service trebuie sa solutioneze operativ reclamatiile referitoare la: (X) defectele de fabricatie (X) calitatea lucrarilor proprii c) calitatea lucrarilor executate de alte ateliere de service daca acestea apartin de aceeasi firma VI. AUDITUL SI CERTIFICAREA 101. Problema auditului calitatii a aparut in etapa: a) inspectiei calitatii b) controlului integral al calitatii c) controlului statistic al calitatii (X) asigurarea calitatii e) managementului calitatii 102. Auditul calitatii consta in: a) verificarea persoanelor cu atributii speciale in … calitatii b) examinarea tuturor persoanelor pentru a verifica daca acestea cunosc si respecta cerintele privind calitatea (X) examinarea activitatilor si rezultatelor referitoare la calitate pentru a stabili daca respecta dispozitiile prestabilite 103. intre obiectivele auditului calitatii putem enumera: a) verificarea calitatii produselor sau corectitudinea controlului (X) verificarea existentei unor proceduri si sisteme de lucru care sa asigure realizarea calitatii c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie

(X) verificarea corespondentei procedurilor de lucru cu standardele in domeniu 104. intre obiectivele auditului calitatii putem enumera: a) verificarea calitatii produselor sau a corectitudinii controlului (X) verificarea aplicarii corecte a procedurilor de lucru in vederea realizarii calitatii c) verificarea calitatii pe fluxul de fabricatie 105. Rezultatele auditului conduce la: a) sanctionarea intreprinderii b) sanctionarea persoanelor care nu respecta cerintele privind calitatea (X) identificarea stadiului realizarilor in domeniul calitatii si a posibilitatilor de perfectionare 106. Auditul calitatii se poate realiza pentru: (X) produse sau servicii (X) procese de productie c) materii prime si materiale aprovizionate d) documentatia de proiectare (X) sistemul calitatii 107. Auditul intern al calitatii: a) se realizeaza de experti neutri (X) se realizeaza de specialisti din intreprindere (X) se realizeaza dupa implementarea unui plan sau program al calitatii (X) se reia cu o anumita periodicitate e) se reia doar la implementarea unor planuri sau programe noi privind calitatea 108. Auditul extern poate fi efectuat de catre: a) un furnizor al intreprinderii b) un investitor care doreste sa investeasca in intreprindere c) un beneficiar al intreprinderii la solicitarea acesteia (X) un beneficiar al intreprinderii din proprie initiativa (X) un organism neutru la solicitarea intreprinderii 109. Initiatorul auditului poate fi: (X) conducerea intreprinderii (X) un beneficiar al intreprinderii 110. Frecventa auditului poate fi: a) anuala b) trimestriala sau semestriala (X) ocazionata de schimbari in viata intreprinderii (X) in functie de obiectivele conducerii in domeniul calitatii 111. Responsabilul auditului poate fi: (X) managerul calitatii (X) seful compartimentului „Calitate” (X) un specialist din intreprindere 112. Entitatile audiate se stabilesc: a) in preziua inceperii auditului b) prin decizia responsabilului de audit

c) de catre conducerea intreprinderii responsabilul calitatii si responsabilul de audit pe masura efectuarii auditului (X) cu cateva zile inainte de inceperea auditului 113. Principalele informatii care se comunica inca de la inceput entitatilor audiate sunt: (X) data, durata si scopul auditului (X) numele auditorilor c) costul auditului d) mijloacele de investigare care vor fi utilizate 114. Desfasurarea auditului presupune parcurgerea mai multor etape: (X) interviul introductiv (X) auditul propriu-zis (X) reuniunea finala d) decontarea lucrarilor de audit 115. Cererile de actiuni corective se completeaza de catre: a) solicitantul auditului b) responsabilul compartimentului „Calitate” (X) auditori 116. Raportul de audit contine: (X) pagina de identificare b) lista cererilor de actiuni corective c) lista persoanelor sanctionate (X) cereri de actiuni corective e) recomandari pentru auditati in vederea corectarii deficientelor 117. Cererile de actiuni corective elaborate cu ocazia auditului contin informatii privind: (X) auditorii care le-au intocmit (X) reprezentantii domeniului calitatii (X) cererile corective (X) data la care vor fi verificate corectiile efectuate e) propunerile de sanctiuni 118. in cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre: a) managerul firmei b) managerul calitatii c) auditori pe baza prevederilor din contractul initial (X) auditori pe baza unui act aditional la contract 119. Conditii pe care trebuie sa le indeplineasca o persoana pentru a avea calitatea de auditor: (X) pregatire profesionala adecvata (X) capacitate de evaluare corecta c) coeficient ridicat de inteligenta d) capacitate de memorare (X) capacitate de analiza si sinteza f) capacitate de negociere (X) cinste si corectitudine

120. intre motivele unei intreprinderi pentru a obtine certificarea sistemului calitate putem mentiona: (X) valorificarea rezultatelor obtinute in domeniul cresterii calitatii b) respectarea prevederilor legale (X) pentru a stimula cresterea vanzarilor d) pentru a evita unele sanctiuni 121. Certificarea calitatii este o etapa a auditului? a) Da (X) Nu c) in unele situatii 122. Certificarea calitatii se refera la: (X) produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii b) produsele fabricate intr-o anumita perioada c) produsele care vor fi exportate (X) sistemul calitatii e) manualul calitatii f) intreg personalul intreprinderii g) persoanele care lucreaza in anumite domenii (X) laboratoarele intreprinderii 123. Certificarea produselor are ca scop: a) evaluarea calitatii b) auditul produselor (X) atestarea posibilitatilor de a realiza produse cu anumite caracteristici de calitate 124. Certificarea produselor este impusa de: (X) cresterea complexitatii produselor b) dimensiunea intreprinderii c) relatiile cu organisme internationale (X) aparitia realizatorilor de produse contrafacute 125. Certificarea de produs poate fi data de: a) laboratoarele proprii care au dotarea tehnica necesara (X) laboratoarele proprii acreditate (X) organizatii specializate externe d) Institutul Roman de Standardizare 126. Declaratia de conformitate se elaboreaza de catre: (X) un laborator propriu acreditat pe baza unor incercari, teste, documente b) un laborator propriu care efectueaza controlul calitatii produselor c) un beneficiar d) un auditor extern specializat 127. Certificarea produsului are ca baza: a) Declaratia de conformitate intocmita de un beneficiar (X) Declaratia de conformitate intocmita de un laborator propriu c) Declaratia de conformitate intocmita de un organism specializat

d) Certificatul de conformitate eliberat de beneficiar e) Certificatul de conformitate eliberat de un laborator f) Certificatul de conformitate propriu (X) Certificatul de conformitate elibera de un organism neutru 128. Certificarea sistemului calitate este realizata de: (X) un laborator propriu (X) un beneficiar c) un furnizor (X) un organism neutru specializat 129. Certificarea sistemului calitatii este atestata prin: a) Declaratia de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii (X) Certificatul de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii c) Marca de conformitate a sistemului de asigurare a calitatii 130. Certificarea personalului este necesara pentru: (X) persoane care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu b) persoanele care lucreaza la operatii complexe c) persoanele care lucreaza in compartimentele de asigurarea calitatii 131. Documentul care atesta certificarea unei persoane este: a) Declaratia de competenta b) Diplomade competenta (X) Certificatul de competenta d) Autorixatia de competenta 132. Pentru a executa unele activitati la care se impune certificarea, persoana trebuie sa aiba: a) Certificat de competenta (X) Certificat de competenta si Autorizatie c) Certificat de continuitate 133. Acreditarea laboratoarelor se realizeaza de catre: a) conducerea intreprinderilor b) conducerea compartimentului „Asigurarea calitatii” (X) organism neutru d) beneficiarii produselor intreprinderii 134. Pentru a solicita acreditarea, un laborator trebuie sa dispuna de: a) Manualul calitatii pe intreprindere (X) Manualul propriu de calitate (X) Registru pentru inregistrarea datelor si documentelor pe care le elaboreaza d) Mijloace de prelucrare automata a informatiilor e) Personalitate juridica (X) Avize si autorizatie de functionare VII. PREMIILE CALITATII 135. Premiul Deming se acorda in: a) SUA din anul 1951

b) Japonia din anul 1987 (X) Japonia din anul 1951 d) Uniunea Europeana din anul 1992 136. Premiul National Baldrege se acorda in: (X) SUA din anul 1987 b) Japonia din anul 1987 c) Japonia din anul 1951 d) Uniunea Europeana din anul 1992 137. Premiile calitatii se acorda pentru: a) respectarea legislatiei calitatii (X) realizari deosebite in domeniul calitatii c) recompensarea producatorilor corecti 138. Criteriile avute in vedere la acordarea premiului Deming sunt: (x) politica si planificarea campaniei b) personalul companiei (X) managementul si organizarea companiei d) managerii companiei (X) educatia in domeniul calitatii f) furnizorii companiei (X) organizarea calitatii (X) efectele obtinute, planuri de viitor i) cheltuielile pentru imbunatatirea calitatii j) procedurile de control utilizate 139. Examinarea pentru acordarea Premiului deming este facuta de: a) organisme specializate (X) experti guvernamentali si din institutii nonprofit c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii d) guvern e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii f) auditori independenti special calificati 140. Premiul Deming se acorda pentru: (X) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii b) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii (X) certa valoare in domeniul calitatii d) produse de calitate deosebita e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii 141. Premiul National Baldrige se acorda pentru: a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii (X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii c) certa valoare in domeniul calitatii d) produse de calitate deosebita e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii 142. Premiul European pentru Calitate se acorda pentru:

a) persoane cu realizari deosebite in domeniul calitatii (X) intreprinderi cu realizari deosebite in domeniul calitatii c) certa valoare in domeniul calitatii d) produse de calitate deosebita e) intreprinderi cu o dinamica accentuata a cifrei de afaceri ca urmare a cresterii calitatii 143. Examinarea pentru acordarea Premiului National Baldrige este facuta de: a) organisme specializate b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii d) guvern (X) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii f) auditori independenti special calificati 144. Examinarea pentru acordarea Premiului European pentru Calitate este facuta de: a) organisme specializate b) experti guvernamentali si din institutii nonprofit c) experti guvernamentali si din institutii de certificare a calitatii d) guvern e) un consiliu de examinatori format din experti in domeniul calitatii (X) auditori independenti special calificati 145. Criteriile in baza carora se acorda Premiul National Baldrige sunt: (X) conducere b) personal (X) informatie si analiza (X) planificarea strategica a calitatii e) controlul calitatii (X) dezvoltarea si managementul resurselor umane g) managementul investitiilor (X) managementul proceselor (X) calitatea si rezultatele afacerii j) orientarea spre profit (X) orientarea spre clienti si marketing 146. Daca avem in vedere urmatoarele trei grupe de criterii pentru acordarea Premiului National Baldrige: I. managementul(310), II. calitatea si rezultatele afacerii(450), III. marketing(80) Dupa punctajul repartizat pe criterii, ordinea acestora este: a) I, III, II b) II, III, I (X) III, I, II c) I, II, III 147. Obiectivele Premiului European pentru Calitate sunt: (X) orientarea salariatilor spre TQM b) orientarea managerilor spre calitate superioara (X) impulsionarea companiilor si persoanelor pentru imbunatatirea continua a calitatii d) prosperitatea firmelor (X) evidentierea rezultatelor benefice ce pot fi obtinute prin TQM

148. Criteriile pe baza carora se acorda Premiul European pentru Calitate sunt: (X) conducerea firmei b) informatii si analiza (X) satisfacerea personalului, clientilor si a societatii d) planificarea strategica a calitatii (X) rezultatele afacerii (X) politica si strategie g) orientarea spre clienti si marketing (X) resurse si procese VIII. STANDARDIZAREA INTERNATIONALA 149. Standardele internationale sunt simbolizate: (X) ISO – 9000 b) EN – 29000 c) CEN – 29000 150. Standardele internationale ghid au ca scop: a) orientarea intreprinderilor in domeniul calitatii b) orientarea in metodologia TQM (X) orientarea in selectarea si utilizarea standardelor ISO 151. Standardele internationale pot fi: (X) standarde ghid b) standarde oficiale (X) standarde de metodologie d) standarde adaptabile (X) standarde de referinta f) standarde de proceduri IX. ECONOMIA CALITATII 152. Principalele grupe de costuri ale calitatii sunt: (X) costuri de prevenire asigurare b) costuri de crescatoare (X) costuri de evaluare a calitatii d) costuri la producatori (X) costurile datorate noncalitatii (X) costul clientelei pierdute 153. in grupa costurilor de prevenire asigurare se includ: (X) cheltuieli pentru prospectarea pietei, conceptie si experimentare b) cheltuieli cu acreditarea / autorizarea laboratoarelor si atestarea personalului (X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare realizarii calitatii superioare (X) cheltuieli cu managementul prevenirii noncalitatii si asigurarea calitatii e) cheltuieli pentru activitatea de service 154. in grupa costurilor de evaluare se includ: a) cheltuieli pentru evaluarea calificarii personalului b) cheltuieli pentru evaluarea defectelor

(X) cheltuieli pentru asigurarea conditiilor materiale necesare evaluarii (X) cheltuieli cu personalul care efectueaza activitatea de evaluare

X. EFECTELE CALITATII 184. Principalele categorii de efecte ale calitatii sunt: (X) efecte tehnice (X) efecte sociale c) efecte materiale d) efecte banesti (X) efecte tehnico- sociale conexe (X) efecte economice g) efecte morale 185. Efectele tehnice se obtin: (X) prin cheltuieli suplimentare b) prin actiuni sustinute de publicitate c) prin informarea consumatorilor 186. Efectele sociale se manifesta intr-o proportie mai mare la: (X) beneficiari b) producatori c) intermediari d) organisme publice 187. Efectele ecologice sunt de natura: a) tehnica b) economica (X) sociala 188. Efectele tehnico-sociale conexe se manifesta la: a) furnizorii de materii prime de calitate superioara ce vor fi incorporate in produse b) la realizarea produselor de calitate superioara (X) la utilizatorii produselor de calitate superioara (X) la utilizatorii produselor realizate cu utilaje de calitate superioara 189. Din categoria efectelor economice fac parte: (X) cresterea competitivitatii b) cresterea securitatii in exploatare (X) spor de productie fizica sau valorica 190. Din categoria efectelor economice fac parte: (X) sporv de venit net b) protectia mediului ambiant c) reducerea minimului accidentelor in exploatarea produselor (X) economie de resurse 191. Din categoria efectelor economice fac parte: a) reducerea numarului reclamatiilor (X) spor de incasari sau economii valutare

(X) cresterea competitivitatii d) reducerea poluarii 192. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la: (X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector sau intreprindere, in care se realizeaza produse similare b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii c) efectele economico-sociale conexe 193. Pentru a aprecia efectele generate de un anumit nivel al calitatii se face referire la: (X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata b) nivelul tehnic al produselor intreprinderii c) efectele economico-sociale conexe 194. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii la nivel de incredere, elementele de referinta sunt: a) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru alte produse decat cele ale intreprinderii (X) cel mai scazut nivel al produselor similare care sunt totusi cerute pe piata (X) nivelul mediu al calitatii pe ramura, sector pentru produse similare 195. Pentru a evalua efectul imbunatatirii calitatii unui produs se au in vedere: a) nivelul mediu al calitatii produselor inlocuitoare (X) nivelul anterior al calitatii produsului in intreprindere (X) nivelul calitatii pentru produsele concurentei 196. Pentru a aprecia efectele calitatii prin asimilarea unui produs nou se au in vedere: a) nivelul maxim alproduselor similare realizate in tara sau comercializate pe piata (X) nivelul calitativ al produsului inlocuit 197. O data cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul produsului. Se recomanda ca indicile sporului de pret sa fie: a) mai mare decat indicile sporului calitatii ( i∆p > i∆k) b) egal cu indicile sporului calitatii ( i∆p = i∆k) (X) mai mic decat indicile sporului calitatii ( i∆p < i∆k) 203. Cresterea calitatii este insotita de o scadere a productivitatii atunci cand: a) produsul este de complexitate ridicata b) utilajele folosite au un nivel tehnic scazut (X) muncitorii trebuie sa depuna un efort suplimentar si, ca urmare, cresc normele de timp 204. Cresterea calitatii nu este insotita de o modificare a productivitatii atunci cand: (X) cresterea calitatii se realizeaza pe alte cai decat cresterea efortului muncitorilor b) cresterea calitatii este redusa c) cresterea calitatii este foarte mare 205.Sporul de productie fizica obtinut prin cresterea calitatii au caracter: a) conventional, deoarece o unitate de produs de calitate superioara este echivalent cu mai multe unitati de calitate inferioara (X) conventional, deoarece in unitati fizice nu apar diferente intre o cantitate calitate superioara si aceeasi cantitate de calitate inferioara

c) efectiv , deoarece produsele de calitate superioara satisfac intr-o mai mare masura cerintele utilizatorilor 206. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului vanzarilor la intern, se utilizeaza relatia: a) q1(p1- c1) b) q0 (p1 – c1) (X) ∆q (p1-c1) d) ∆q (p1-c0) e) ∆q (c1-c0) 207. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra volumului productiei exportate, se utilizeaza relatia: a) qexp(po1- po0) b) qexp (c1 – c0) (X) ∆qexp (po1-c1) d) ∆qexp (po1-c0) 208. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor produselor la intern, se utilizeaza relatia: a) q1(p1- c1) b) q0 (p1 – c1) (X) q0 (p1- p0) d) q1 (p1-p0) 209. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra preturilor produselor exportate, se utilizeaza relatia: (X) q0exp(po1- po0) b) q1exp (po1 – po0) 210. Pentru a determina sporul de venit net ca urmare a influientei calitatii asupra costurilor unitare, se utilizeaza relatia: a) q1(c1- c0) (X) q0 (c1 – c0) c) q1 (p1- c0) d) q0 (p0- c0) 211. Economia de resurse naturale ca urmare a calitatii se calculeaza cu relatia: (X) En = qn (v1-v0) Pn v0 212. Economiile de resurse avansate ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia: (X) Ea = Nu x i∆v x Pu : D 213. Economia valorica de resurse umane ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia: (X) Np - ≤ (1+k) x i∆v 214. Economia de resurse consumate sau destinate consumului ca urmare a cresterii calitatii se calculeaza cu relatia: (X) qm x ∆c1 x pm

220. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de calitate superioara prin folosirea intensiva a acestora, se calculeaza cu relatia: a) ∆Q = ∆Tf (Pr1-Pr0) (X) ∆Q = ∆Tf1 (Pr1-Pr0) c) ∆Q = I∆Tf (Pr1-Pr0) (X) ∆Q = Tf1x ∆Pr 221. Sporul de productie la utilizatori ca urmare a folosirii utilajelor de entitate superioara prin folosirea extensiva a acestora, se calculeaza cu relatia: (X) ∆Q = ∆Tf x Pr0 (X) ∆Q = (Tf1- Tf0) x Pr0 c) ∆Q = O0 x I∆Tf d) ∆Q = Tf1x ∆Pr 222. Sporul de productie la utilizatori prin folosirea unor materii prime de calitate superioara, se calculeaza cu relatia: (X) ∆Q = ∆Qm - ∆Qm cs0 cs1 223. Economia relativa de utilaje la beneficiari ca urmare a cresterii calitatii acestora se calculeaza cu relatia: (X) Er = N u0 ⌠1- 1 ⌠ i Pr 224. Economia relativa de resurse umane la utilizatori ca urmare a folosirii unor utilaje de calitate superioara, se calculeaza cu relatia: (X) Er = N m0 ⌠1- 1 ⌠ iw 229. Economiile la cheltuieli cu reparatiile, in cazul cresterii calitatii utilajelor se obtin prin: (X) reducerea numarului intreruperilor accidentale b) reducerea complexitatii activitatilor de reparatii (X) cresterea timpului de functionare intre doua interventii succesive d) micsorarea cheltuielilor salariale ale atelierelor de reparatii XI. ANALIZA CALITATII 230. Clientii pot fi uneori nemultumiti de calitatea unui produs chiar daca acesta ar putea sa le satisfaca integral cerintele? (X) Da b) Nu c) Numai in cazul produselor complexe

231. Informatii privind calitatea la client pot fi obtinute prin: (X) studii de piata care vizeaza cumparatorii efectivi (X) studii de piata care vizeaza cumparatorii potentiali (X) analiza reclamatiilor d) studii de piata care vizeaza concurecta (X) analiza evolutiei clientelei

232. Evolutia clientelei este determinata de: (X) calitatea produselor sau serviciilor b) calitatea totala la producator (X) gradul de cultura si civilizatie 233. Efectele economice ale calitatii la producator pot fi: (X) spor de productie fizica sau valorica b) imbunatatirea conditiilor de munca c) cresterea securitatii in exploatarea produselor (X) reduceri de cheltuieli (X) cresteri de venit net 234. Bilantul calitatii pune in evidenta: (X) cheltuielile si efectele legate de calitate (X) castigul net din cresterea calitatii c) contributia calitatii la cresterea activului intreprinderii

1. Cererile de actiuni creative se completeaza de catre: a. Auditori; 2. Costurile calitatii sunt: "costurile pe care le implica asigurarea unei calitati corespunzatoare si cele necesare pentru a da incredere, ca si pierderile datorate nerealizarii calitatii corespunzatoare". Aceasta definiie este data de: a. Standardul ISO 8402 3. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? a. Expresivitatea este specifica formelor iesite din comun; 4. Dupa complexitatea lor indicatorii calitatii pot fi grupati a. Indicatori simpli, referitori la caract. elementare de calitate; b. Indicatori sintetici, pe grupe de caract. c. Indicatori integrali care au in vedere toate caract. unui produs.

5. Documentele SMC vor fi dimensionate luand in considerare mai multi factori: a.Tipul si dimensiunea organizatiei; b. Complexitatea si interactiunea proceselor; c. Complexitatea produselor; d. Cerintele clientilor; e. Cerintele documentelor de reglementare aplicabile firmei ; f. Abilitatile personalului demonstrate la verificari preliminarii, la audituri si in activitatea curenta ; g. Masura in care este necesar sa se demonstreze indeplinirea cerintelor SMC. 6. In raport cu gravitatea lor, defectele pot fi: a. Critice ; b. Principale ;

c. Secundare ; d. Minore.

7. Principalele cerinte ale asigurarii calitatii sunt: a. A scrie ce faci ; b. A face ce scrii ; c. A aduce dovezi. 8. In standardizarea ISO clasa de calitate este considerata: a. Un indicator de categories au rang. 9. Clasa de calitate reprezinta un calificativ pentru o categorie de produse care: a. Apartin aceluasi sortiment ; b. Au valorile caracteristicilor intre anumite limite ; c. Au aceeasi destinatie . 10. Cheltuielile cu investitii in uilaje, standuri si aparatura pt. verificari intra in categoria: a. Costurilor de evaluare .

11. Riscul de a fi respins lotul la controlul statistic de receptie ca fiind necorespunzator, desi acesta corespunde prevederilor din contract, este: a. Riscul furnizorului . 12. Principalele documente ale sistemului de management al calitatii sunt: a. Manualele calitatii ; b. Planurile calitatii ; c. Procedurile ; d. Ghiduri ; e. Specificatiile, documentele, care stabilesc cerintele ce trebuiesc respectate ; f.Inregistrarile . 13. Calitatea in specificare si proiectarea este apreciata in functie de: a. Calitatea proiectarii produselor si tehnologiilor si calitatea proiectelor obtinute . 14. Dupa modul in care evolueaza in raport cu evolutia calitatii, costurile calitatii pot fi: a. Costuri care cresc pentru a asigura o crestere a calitatii ; b. Costuri care scad odata cu cresterea calitatii . 15. Durabilitatea poate fi definita ca fiind: a. Atitudinea unui produs de a-si indeplini corect toate functiile, o perioada de timp data, cel putin egala cu durata de normala de viata .

16. In cazul auditului extern solutionarea cererilor de actiuni corective este verificata de catre: a. Auditori . 17. Mentenabilitatea poate fi definita ca fiind: a. Aptitudinea unui prod. de a fi mentinut sau adus in stare de functionare, in conditii date de utilizare si de efectuare a operatiilor de intretinere . 18. Cheltuielile cu ridicarea calificarii personalului intra in categoria: a. Costurilor de prevenire a noncalitatii si asigurarea calitatii . 19. Intre documentele sistemului calitate intalnim : a. Manualul calitatii ; b. Instructiuni de lucru ; c. Inregistrari privind caliatea .

20 . Principalele grupe de costuri ale calitatii la

producatori/prestatori sunt:

a. Costuri de prevenire asigurare ; b. Costuri de evaluare a calitatii ; c. Costurile datorate noncalitatii .

21. Triloga calitatii dupa opinia lui Juran este: a. Planificarea calitatii ; b. Tinerea sub control a calitatii ; c. Imbunatatirea calitatii . 22. Principalele subgrupe de caracteristici tehnice sunt: a. Caracteristici tehnico-constructive ; b. Caract. Tehnologice ; c. Caract. tehnico-organizatorice . 23. Definiti tara care si-a facut din calitate un tel suprem, inregistrand in scurt timp succese notabile in acest domeniu? Variante de raspuns: a. Japonia . 24. Un produs este de calitate superioara daca are: a. Niciuna din situatii nu este general valabila ; 25. Spirala calitatii evidentiaza principalele etape in realizarea unui produs. Dupa parcurgerea unui ciclu etapele reiau: a. La un nivel superiror plecand de la o baza informationala perfectionata . 26. Caracteristicile de calitate referitoare la utilizarea produselor in timp sunt: a. Fiabilitate ;

b. Sustenabilitate ; c. Durabilitate .

26. Caracteristicile de calitate de natura tehnica organizatorica se intalnesc in special: a. In procese de productie ; b. In servicii.

27. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: viteza, greutatea, consum specific: a. Nici una. 28. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: forma, linie, culoare: a. Psiho-senzoriale de natura estetica ; 29. Specificati grupa in care se incadreaza urmatoarele caract.: amplasarea organelor de comanda, evitarea solicitarii unidirectionale, sigurarea unei pozitii confortabile pentru utilizator: a. Orgonomice . 30. Care afirmatii sunt adevarate in legatura cu caract. sociale: a. Unele trebuie sa aibe niveluri cuprinse intre anumite limite ; b. Pun in evidenta modul in care produc sau serviciul influienteaza viata persoanelor si a grupurilor sociale ; c. Sunt percepute usor de utilizator .

31. Premiile calitii se acorda pentru: a. Realizari deosebite in domeniul calitatii . 32. Sectiunile sistemului de management al calitatii sunt: a.Sistemul de management al calitatii ; b. Realizarea produsului ; c. Managementul resurselor ; d. Masurare analiza imbunatatire . 33. Certificarea personalului este necesara pentru : a.Persoana care realizeaza produse care prezinta riscuri deosebite pentru oameni si mediu ; 34. Marcajele de identificare de pe prod. se mentin pana cand: a. Are loc prelucrarea suprafetelor ce poarta semn de identificare si incorporarea produsului in alt produs care are propriile marcaje .

35. La definirea calitatii resurselor umane trebuie sa avem in vedere: a. Climatul social si de management; b. Dotarea tehnica a intreprinderii ; c. Sistemul de stimulente .

36. Calitatea poate fi definita ca fiind: a. Aptitudinea unui produs de a detine un ansamblu de caractere care-i confera posibilitatea satisfacerii unor necesitati specific sau implicite ; 37. In raport cu gravitatea lor, defectele pot fi: a. Critice ; b. Principale ; c. Secundare ; d. Minore. 38. Definiti tara care si-a facut din calitate un tel suprem, inregistrand in scurt timp succese notabile in acest domeniu? Variante de raspuns: a. Japonia . 39. Certificarea calitatii se refera la: a. Produsele din nomenclatorul de produse al intreprinderii; b.Sistemul calitatii ; c. Persoanele care lucreaza in anumite domenii ; d. Laboratoarele intreprinderii. 40. Ansamblul caract. individuale si comune care intr-un anumit climat social si de management, a unui sistem de stimulare si in prezenta unor conditii materiale adecvate sunt utilizate voluntar in vedeerea realizarii obiectivelor organizatiei la un nivel ridicat de performanta" este o definitie pentru: a. Calitatea resurselor umane .

41. Un indicator care tine seama de ansamblul unor caract. tehnice speciale si se calculeaza prin compararea acestora cu niveluri de referinta si agregare sub diferite forme a rezultatelor compararii este: a. Un indicator al nivelului ethnic . 42. Care din urmatoarele afirmatii este adevarata? a. Expresivitatea este specifica formelor iesite din comun . 43. Competentaunei persoanese apreciaza in fucntie de: a. Pregatire profesionala ; b. Ineligenta ;

c. Rezultate obtinute anterior in activitati similar sau alte activitati ; d. Usurinta adaptarii la cerinta produselor . 44. Cererile de actiuni creative se completeaza de catre: a. Auditori . 45. Initiatorul unui audit poate fi: a. Conducerea Intreprinderii ; b. Un beneficiar al Intreprinderii ; c. Un organism specializat care efectueaza auditul in sistem de prestare de serviciu .

46. Cerintele pe care trebuie sa le indeplineasca un indicator al calitatii sunt: a. Simplu ; b. Pertinent ; c. Verificabil . 47. Odata cu cresterea calitatii vanzatorul poate negocia intr-o anumita proportie pretul produsului. Se recomanda ca intre indicele sporului de pret si indicele cresterii relative a calitatii sa fie o relatie de forma: a. IOp=iO aceasta fiind corelatia normal ; b. IOp