Gestiunea Resurselor Bancare Atrase [PDF]

Zitiervorschau

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLODVEI FACULTATEA FINANŢE CATEDRA BĂNCI ŞI ACTIVITATE BANCARĂ

Valeria BULGARI

GESTIUNEA RESURSELOR BANCARE ATRASE (pe baza materialelor BC „MOBIASBANCA – GSG”S.A.) TEZĂ DE LICENŢĂ Specialitatea 364.1 Finanţe şi bănci

Autor:

ADMIS la susţinere

student gr.FB 127,

Şef catedră:

învățământ cu frecvență la zi

prof. univ. dr. Oleg Stratulat

Valeria BULGARI

________________________

______________

”___”______________20__

Conducător științific:

(Times New Roman, 12 pt.)

conf.univ., dr. Aliona ZUBIC ______________

CHIŞINĂU – 2015

DECLARAŢIA pe propria răspundere Subsemnata Bulgari Valeria absolvent al Facultăţii Finanţe a Academiei de Studii Economice din Moldova, specializarea Finanţe şi bănci, declar pe propria răspundere că teza de licenţă pe tema: GESTIUNEA RESURSELOR BANCARE ATRASE a fost elaborată de mine şi nu a mai fost prezentată niciodată la o altă facultate sau instituţie de învăţământ superior din ţară sau din străinătate. De asemenea, declar că sursele utilizate în teză, inclusiv cele din internet sunt indicate cu respectarea regulilor de evitare a plagiatului. -

Fragmentele de text sunt reproduse întocmai şi sunt scrise în ghilimele, deţinând referinţa precisă a sursei;

-

Redarea/reformularea în cuvinte proprii a textelor altor autori conţine referinţa precisă;

-

Rezumare ideilor altor autori conţine referinţă precisă a originalului. ________________________________ Numele Prenumele

________________________________ Semnătura

2

CUPRINS: Declarația de propria răspundere……………………………………...………................…….2 INTRODUCERE …………………………………………………………..................................4 Capitolul I. ABORDAREA TEORETICĂ A GESTIUNII RESURSELOR BANCARE ATRASE....................................................................................................................7 1.1. Esenţa şi particularităţile gestiunii resurelor atrase..............................................7 1.2. Indicatorii aprecierii gestiunii resurselor bancare atrase....................................14 1.3. Strategii de gestiune a resurselor bancare atrase.................................................20 Capitolul II. STUDIEREA PRACTICĂ A GESTIUNII RESURSELOR BANCARE ÎN B.C. „MOBIASBANCA – GSG” S.A.................................................................24 2.1. Organizarea gestiunii resurselor atrase în bancă.................................................24 2.2. Aprecierea gestiunii resurselor atrase în BC „Mobiasbanca – GSG” S.A ........34 2.3. Metode moderne de gestiune eficientă a resurselor atrase..................................42 Capitolul III. PERFECŢIONAREA GESTIUNII RESURSELOR ATRASE ÎN BANCĂ..................................................................................................................46 3.1. Practici internaţionale de atragere a resurselor bancare.....................................46 3.2. Direcţii de îmbunătăţire a gestiunii resurselor atrase în bancă...........................54 CONCLUZII ...............................................................................................................................60

BIBLIOGRAFIE..........................................................................................................................63

ANEXE ........................................................................................................................................67

3

INTRODUCERE Actualitatea temei. Teza de licenţă cu tema Gestiunea resurselor bancare atrase constă în accentuarea importanţei gestiunii fondurilor acumulate de bancă prin diverse surse. Orice organizaţie, indiferent dacă e comercială sau necomercială, industrială, financiară, privată sau publică, are nevoie de anumite resurse pentru efectuarea operaţiunilor sale. Reursele sunt fundamentul care permit funcţionarea organizaţiei. Nici pentru bănci nu există o excepţie. În prezent, băncile sunt libere să decidă referitor la problemele de formare a resurselor. Fiecare bancă este interesată în creşterea bazei de resurse. Cu cât mai multe resurse există într-o bancă, cu atât mai mare va fi domeniul său de activitate. Cu toate acestea, existenţa unei bănci nu depinde numai de cantitatea de resurse, ci şi de calitatea lor, dar şi de modul cum sunt gestionate. O gestiune presupune o evaluare a stabilităţii şi fiabilităţii băncii. Este un indicator al calităţii serviciilor acordate clienţilor, şi annume: numărul de servicii oferite clienţilor; prezenţa reţelei de filiale; servicii bancare electronice; amabilitatea personalului. Se caracterizează prin politica de preţuri a băncii, şi anume capacitatea conducerii băncii de a răspunde în mod adecvat la schimbarea preţurilor de piaţă al serviciilor şi produselor bancare. Orice bancă tinde spre atragerea unei cantităţi optime de resurse bancare împrumutate la cel mai mic cost, în funcţie de cantitatea dorită de tranzacţii active. În acelaşi timp banca trebuie să respecte cerinţele impuse de către Banca Centrală, precum şi să ţină cont de punerea în aplicare a principiilor, obiectivelor şi planurilor băncii. Volumul şi calitatea resurselor bancare determină potenţialul economic al băncii. Pentru o bancă nu este chiar asa de uşor de a găsi resurse necesare operaţiunilor sale active, sau asigurarea returnării fondurilor împrumutate la cererea proprietarului. Formarea bazei de resurse a băncii este influenţată în mare parte de situaţia generală economică din ţară şi din regiune, situaţia pe piaţa monetară, nivelul de dezvoltare a sistemului bancar, politica monetară a BNM, etc. Procesul de gestionare a resurselor bancare atrase presupune utilizarea lor în conformitate cu capacitatea bazei de resurse şi, dimpotrivă, formarea bazei de resurse în conformitate cu posibilităţile de investire a acestora. Răspunderea în gestionarea resurselor atrase implică gestionarea de către managementul bancar. Istrumentele managementului în vederea gestionării resurselor atrase pot fi: diferite tipuri de restricţii cu privire la conturi şi depozite; comisioane; ratele dobânzilor..etc. Cea mai importantă caracteristică a băncii este de a lucra în primul rând pentru mobilizarea resurselor. Banca depinde de resursele împrumutate. Politica competentă și echilibrată în gestionarea resurselor implicate nu este doar un atribut al calității managementului bancar la funcționarea cu succes a băncii, dar, de asemenea, o condiție prealabilă pentru competitivitatea, 4

stabilitatea și operațiunile ei profitabile. În acest sens, este necesar aplicarea unor tehnici de management dedicate atragerii şi gestionării resurselor bancare, precum și pentru a găsi modalități de dezvoltare a acestora. Importanţa temei constă în faptul că banca pentru a asigura activităţile sale, trebuie să aibă la dispoziţie disponibilităţi monetare, şi anume resursele, care necesită o gestiune eficientă. Astfel, în condiţiile actuale formarea şi gestiunea resurselor bancare are o importanţă vitală. Scopul cercetării constă în evidenţierea aspectelor ce ţin de gestiunea resurselor atrase de către bancă, metodele utilizate în vederea gestionării eficiente a acestora, implimentarea strategiilor de gestiune a resurselor atrase, aspecte esenţiale de gestiune a resurselor atrase preluate din practica internaţională. Obiectul învestigat. Tema cercetării constă în determinarea gestiunii resurselor bancare aplicată în sistemul bancar, precum şi recomandări de gestiune eficientă a acestor resurse atrase. Obiectul de studiu îl constituie B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. mecanismele şi strategiile aplicate în vederea gestiunii resurselor bancare pentru asigurarea succesului, atingerea performanţelor bancare. Subiectul cercetării îl constituie activitatea de gestiune a resurselor bancare atrase în domeniul bancar, precum şi evedenţierea unor propuneri însemnate privind îmbunătăţirea procesului de gestiune eficientă a resurselor bancare atrase în scopul creşterii veniturilor şi reducerii costurilor. Metodologia cercetării rezidă în observaţiile şi analizile proprii efectuate în baza documentelor băncii, site-urilor, articolelor publicate, cărţilor. Baza informaţională este reprezentată de rapoartele şi buletinele trimestriale ale BNM; rapoartele B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A.; concepte, noţiuni utilizate în lucrările de specialitate. În vederea realizării lucrării au fost utilizate mai multe cărţi şi articole ale autorilor autohtoni şi străini printre care: Grigoriţă C.; Basno C.; Dedu V.; Constantinescu D.; Olteanu V.; Корчагин, Ю. А.; ş.a. Structura tezei constă din introducere, trei capitole structurate pe paragrafe, concluzii, bibliografie şi anexele. În introducere este menţionată actualitatea temei cercetate, este definit scopul evidenţiat obiectivul cercetării, suportul metodologic şi teoretic, baza informaţională şi evidenţiată structura acestei teze. Conţinând III capitole acestea fiind: 1) Abordarea teoretică a gestiunii resurselor bancare atrase – reflectă esenţa şi particularităţile gestiunii resurselor bancare atrase, prin definirea noţiunii de gestiune bancară a resurselor atrase. 5

2) Studierea practică a gestiunii resurselor bancare în B.C. „Mobiasbaca – GSG” S.A. sunt relatate analiza activităţii de gestiune în banca respectivă. 3) Perfecţionarea gestiunii resurselor atrase în bacă – include direcţii de îmbunătăţire a activităţilor de gestiune a resurselor bancare atrase. Primul capitol reflectă conceptul gestiunii resurselor bancare atrase, esenţa, structura şi funcţiile activităţilor de gestiune. Tot aici este reflectat specificul strategiilor de gestiune a resurselor atrase în bancă. Al doilea capitol este dedicat analizei gestiunei resurselor pe exemplul B.C. "Mobiasbanca - GSG" S.A., redau rezultatele cercetării, prezentate concluziile principale ale lucrării şi sunt trasate propuneri cu referire la aprecierea gestiunii resurselor atrase în bancă şi propuse anumite recomandări privind metodele moderne de gestiune eficientă a resurselor atrase. Capitolul trei evidenţiază practici internaţionale de atragere a resurselor în bancă, sunt propuse direcţii de îmbunătăţire a gestiunii resurselor atrase în bacă, identificarea problemelor și sugerarea modalităților de gestiune în atragerea de resurse bancare. În încheiere este prezentată forma succintă a lucrării, evedinţiate aspectele principale, precum şi propunerea recomandărilor. Accentuarea acestora ar putea contribui la dezvoltarea gestiunii de atragere a resurselor bancare. Bibliografia cuprinde sursele informaţiei teoretice şi cuprinde: manuale; lucrări ştiinţifice; acte normative şi legislative; surse statistice. Datele biliografice include 54 de surse. Anexele cuprind materialul auxiliar şi secundar, reprezentat de bilanţul contabil B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A.; materiale preluate din oferta băncii; raportul privind dezvăluirea activităţii de acceptare a depozitelor a B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A.. Anexele sunt în număr de 6.

6

Capitolul I. ABORDAREA TEORETICĂ A GESTIUNII RESURSELOR BANCARE ATRASE 1.1. Esenţa şi particularităţile gestiunii resurelor atrase Banca este instituţia financiară care în principal îşi axeaza activitatea pe atragerea depozitelor şi acordarea creditelor, acceptarea de depuneri de la populaţie, firme sau alte bănci, operaţiuni valutare pentru persoanele fizice şi juridice, plasamentul fondurilor, finanţarea schimburilor comerciale. 1Banca, ca orice altă instituţie financiară, activează în baza legii care-i perminte atragerea mijloacelor băneşti, temporar disponibile, din economia naţională şi investirea acestora în ramurile economiei în care este necesar.2 Băncile sînt considerate ca fiind intermediari pe piaţa financiară, ele nu folosesc decât intr-o măsură foarte mică resursele proprii. Astfel, fiind intermediari, ele nu îşi pot desfăşura activitatea fără a atrage suficiente resurse financiare fie de la populaţie sau agenţi economici ca: firme; alte bănci; Banca Centrală. Anume aceste resurse atrase participă la buna funcţionare a activitătilor bancare, însă acestea trebuie a fi rambursate, deoarece nu au drept de proprietate asupra acestora. Orice bancă acceptă depozite, iar mijloacele colectate prin intermediul lor sunt distribuite celor ce solicită aceste fonduri, aceasta operaţiune necesită, la rândul său o bună gestionare. Această idee este reflectată în lucrarea „Gestiune Bancară” de către Vasile Dedu: „Gestiunea bancară poate fi definită ca fiind ansamblul de operaţiuni cu privire la atragerea de fonduri disponibile de la public, în conturi cu numerar sau titluri negociabile plătibile la vedere sau la termen, în vederea păstrării funcţionării lor, iar pe de altă parte acordă credite solicitanţilor”.3 Această frază ne spune despre faptul că atât atragerea de fonduri disponibile cât şi plasarea acestora include o gestiune bancară. Resursele atrase pot fi: 1) depozitare – apar in rezultatul conlucrării cu clienţii; 2) resurse ce apar in urma emisiunii de titluri – cambia, certificate bancare, obligaţiuni; 3)Resurse procurate de la alte bănci – credite bancare centralizate, de la BNM; descentralizate, de la alte bănci comerciale. Ponderea cea mai mare din totalul resurselor o constitue resursele atrase, acestea fiind utilizate pentru efectuarea operaţiunilor active. Resursele atrase pot fi clasificate în două categorii,fiind reprezentate în figura de mai jos. Cele depozitare sunt cele pe care banca le poate avea în portofoliul ei. Aici se includ: conturile de disponibilităţi ale agenţilor economici, ale persoanelor fizice, ale instituţiilor fianciare şi publice, certificatele de depozit, depozitele

IONESCU, L., Băncile şi operaţiunile bancare. Bucureşti: Editura Economică, 1996. p.30. ISBN: 973-9198-54-6 GRIGORIŢĂ, C., Activitate bancară. Chişinău: Cartier, 2004, p. 151. ISBN 9975-79-256-1. 3 DEDU, V., Gestiune bancară. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică ,1996. p.4. ISBN: 973-30-5925-0. 1 2

7

corespondente ale altor bănci, ş.a4. Iniţiativa plasării acestora aparţine clienţilor, banca exercitând un rol pasiv. Volumul lor poate fi influenţat prin condiţiile contractuale şi circumstanţele pieţii, sunt legate de numele unui client.

resurse depozit

resurse nondepozit Sursa: Elaborat de autor în baza GRIGORIŢĂ, C., Activitate bancară. Chişinău: Editura Cartier, 2004. p.159. ISBN 9975-79-256-1

Figura 1.1. Categorii de resurse atrase. Cele nondepozit sunt cele pe care banca le poate procura în situaţii dificile, cum ar fi lipsa de lichidităţi. Aici se include: împrumuturile de la BNM; împrumuturile de pe piaţa interbancară; vînzarea temporară a bonurilor de trezorerie şi a altor titluri de stat; emiterea cambiilor bancare, obligaţiunilor; ş.a. Iniţiativa de atragere a acestora aparţine băncii. Banca exercită un rol activ şi poate gestiona volumul acestor resurse în cantitaţile necesare. Acestea sunt considerate resurse angro, deoarece deţin partea considerabilă din totalul resurselor atrase. Cele mai fregvente sunt operaţiunile cu depozite. Acest lucru este confirmat şi în lucrarea scrisă de Nicolae Dănilă „fundamente şi orientări” în care menţionează: „În ceea ce priveşte operaţiunile băncii, depozitele vor constitui în continuare sursa de bază pentru dezvoltare, în cadrul resurselor atrase de la clienţii nebancari, punându-se accent pe consolidarea depozitelor şi disponibilităţilor populaţiei, urmărindu-se realizarea unui raport optim între resurse şi plasamente, atât din punct de vedere al volumului, cât şi al scadenţelor, iar în cadrul resurselor, între cele proprii şi cele atrase.”5Tot din acest fragment se desprinde ideea că trebuie să existe o corelare între resursele atrase şi plasamente lor, o bancă atrage resurse ţinând cont şi de un criteriu important – distribuirea lor, celor care se confruntă cu lipsa de capital. Termenul de depozit provine din limba latină “depozitum” ceea ce înseamnă valoare dată spre păstrare, fără specificarea unui termen sau până la un termen anumit fixat, deponentul având dreptul să-şi retragă conform termenului stabilit mijloacele băneşti cu o dobândă stabilită.

6

Dan

Constantinescu în lucrarea “Management bancar” menţionează că din punct de vedere conceptual depozitele bancare pot fi privite în dublu sens:

GRIGORIŢĂ, C., Activitate bancară. Chişinău: Cartier, 2004, p. 159. ISBN 9975-79-256-1. DĂNILĂ, N., Management bancar: fundamente şi orientări . Bucureşti: Editura Economică,2000. p.241. ISBN: 973-590-358-X . 6 GRIGORIŢĂ, C., op. cit., p. 159. 4 5

8

- ca resurse atrase ce constituie obligaţii ale băncilor faţă de depunători; - ca şi creanţe creditoare faţă de bancă ale depunătorilor.7 Depozitele sunt o operaţiune prin care banca primeşte în păstrare pentru un anumit termen, în anumite condiţii, o anumită sumă de bani de la depunători. La rîndul său banca poate utiliza aceste sume, dar cu condiţia de a le face disponibile la data stabilită şi de a le remunera. Prin aceasta banca dispune de surse cu care poate să răspundă cererilor de creditare pe care i le adresează cei ce au temporar nevoie de lichidităţi. Constituirea şi utilizarea depozitelor bancare reprezintă una din principalele funcţii ale băncii.8 Depozitele reprezintă o formă de mobilizare a capitalurilor şi economiilor temporar disponibile şi, totodată, o formă de existenţă a monedei scripturale. Conform opiniilor autorilor Gheorghe Manolescu, Adriana Sîrba, deciziile băncii referitoare la depozite iau în considerare costurile relative sau absolute cu dobânzile şi de tranzacţionare, stabilitatea sau volatilitatea depozitelor, soldurile minime şi perioadele de maturiz are a depozitelor. Obiectivele deciziilor vizează tipurile de depozite oferite, caracteristicile depozitelor şi serviciilor associate, procedurile şi instrumentele de operare, tarifarea serviciilor şi relaţiile cu clienţii.9 Depozitele sunt considerate, nu numai principala, dar şi cea mai puţin costisitoare resursă, în comparaţie cu împrumuturile interbancare mai scumpe. Există opinii diferite cu privire la interpretarea termenului “resurse atrase”. Uneori ele sînt definite ca un set de instrumente aflate la dispoziţia băncilor, şi utilizate de acestea pentru acordarea de credit, precum şi alte operaţiuni active. În mod tradiţional, cea mai mare parte a resurselor generate de bănci sînt resursele împrumutate. Resurse atrase – una din componentele de bază în care băncile se dezvoltă pentru a atinge succesul. Fondurile acumulate sunt cele mai semnificative părţi ale obligaţiunilor băncii, care este de câteva ori mai mare decât fondurile proprii. Resursele atrase, de fapt, sunt principala sursă de resursă ale băncilor, care îndeplinesc rolul de a efectua operaţiuni active. Capacitatea băncilor de a mobiliza fonduri nu este nelimitată şi este reglementată de către Banca Centrală a ţării. În general volumul resurselor atrase de către diferite bănci variază de la 75% sau mai mult. O dată cu dezvoltarea structurii relaţiilor de piaţă a resurselor atrase au avut loc modificări semnificative datorită sistemului bancar nou privind acumularea de fonduri temporar libere ale persoanelor fizice şi juridice. Este cunoscut faptul că orice bancă activează pe propriul risc cu scopul maximizarii profitului. Orice bancă pentru atingerea scopurilor, inclusiv obţinerea profitului, trebuie să

CONSTANTINESCU, D., Management bancar. Bucureşti: Editura Fundaţiei Culturale Libra, 2007. p. 182. ISBN: 578-973-7633-61-3. 8 GRIGORIŢĂ, C., op.cit., p. 159. 9 MANOLESCU, Gh., SÂRBA, DIACONESCU, A.,. Management bancar. Bucureşti: Editura Fundaţiei România de mâine,2001. p. 80. ISBN: 973-582-466-3. 7

9

dispună de o gestionare corectă şi eficientă a tuturor proceselor. În lucrarea Management Bancar, Vasile Dedu menţionează urmatorul lucru: “ Fie că sunt naţionalizate sau particulare, iar statul, fie că este socialist sau liberal, băncile, ca şi întreprinderile, sunt administrate în funcţie de obiectivele de maximizare a profiturilor şi de minimizare a riscurilor… cu respectarea restricţiilor reglementare.”10, accentuând faptul că gestionarea băncilor, inclusiv gestiunea resurselor atrase, depinde în mare măsură de obiectivele şi scopurile stabilite de acestea. Din considerentele că resursele atrase sunt extrem de importante pentru menţinerea viabilităţii băncilor, acestea necesită o bună gestionare. Banca este direct dependentă de resursele atrase. Atragerea resurselor bancare nu ţine numai de calitatea managementului bancar, dar şi de politicile adoptate de concurenţi în vederea menţinerii stabilităţii şi profitabilităţii. O persoană poate fi în acelaşi timp clientul mai multor bănci, de aceea banca trebuie să vină în întîmpinarea satisfacerii tuturor necesităţilor şi nevoilor clientului pentru a nu pierde clienţii existenţi, precum şi atragerea celor potenţiali. Politica competentă şi echilibrată în gestionarea resurselor nu este doar un atribut al calităţii managementului, dar, de asemenea, o condiţie prealabilă pentru competitivitate, stabilitate şi operaţiuni profitabile. Capacitatea de a atrage o cantitate semnificativă de resurse bancare depinde în mare parte şi de profesionalismul bancar, dar şi de încrederea manifestată din partea clienţilor. Într-o economie de piaţă resursele băncilor sunt de o importanţă maximă, fiindcă de acestea depinde derularea tuturor operaţiunilor şi proceselor specifice activităţilor bancare. Acest lucru este confirmat de faptul că acestea sunt un element activ în activitatea bancară. Banca, pe de o parte, atrage fondurile disponibile ale persoanelor fizice şi juridice, formând astfel baza de resurse, iar pe de altă parte, plasează aceste resurse în economie în condiţii de rambursabilitate, la un anumit termen, însoţit de o anumită dobândă. În acest caz o bancă îşi poate desfăşura operaţiunile sale numai în limita resurselor disponibile. Operaţiunile de depozit rămân a fi baza pe care băncile câştigă profituri, şi anume, sunt surse de venit ale băncilor. Operaţiunile de depozit permit băncilor de a constitui rezerve în întregime în conformitate cu cerinţele Băncii Centrale, şi să efectueze operaţiuni active. Resursele atrase joacă un rol important în gestionarea lichidităţii băncii. Însăşi conceptul de lichiditate al băncii este strîns legat de resursele mobilizate. Resursele atrase sugerează apariţia pasivelor băncii, ele aparţinând clienţilor, necesită a fi rambursate în timp util, însoţite de dobânda, conform condiţiilor contractuale. Totalitatea resurselor bancare necesită a fi gestionate corect, deoarece datorită politicilor prost concepute pentru gestionarea resurselor, poate provoca băncii probleme grave de lichiditate, de aceea scopul managementului bancar în obligaţiile de

10

DEDU, V.,. Management bancar . Bucureşti:.Editura Mondan,1997. p.6. ISBN: 973-97488-5-6.

10

conducere ale băncii este de a atrage fonduri suficiente la cel mai mic cost posibil pentru efectuarea operaţiunilor active ce urmează să fie întreprinse de bancă. Gestionarea resurselor bancare este o parte integrantă a activităţii bancare în ultima perioadă. Problemele în gestionarea resurselor bancare, într-o măsură mai mare sau mai mică, includ, de exemplu, minimizarea sau atenuarea riscurilor (în special rata dobânzii şi de lichiditate), planificarea resurselor şi formarea unei structuri specifice de bilanţ. Aplicarea celor mai potrivite metode şi condiţiile specifice ale instrumentelor de gestiune resurselor bancare atrase permit băncilor de a rezolva în timp util şi în mod eficient diverse probleme de natură strategică. De-a lungul timpului, s-a aratat nevoia de modificare a metodelor şi instrumentelor de gestiune a resurselor bancare atrase. În aceste condiţii acumularea de resurse financiare disponibile şi transformarea lor în investiţii este funcţia principală a instituţiilor de credit. Se consideră că resursele împrumutate este baza de plecare pentru realizarea operaţiunilor bancare, precum şi fiabilitatea lor depinde în mare măsură de stabilitatea întregului mecanism al băncii. În prezent, problemele ce stau în calea gestionării eficiente a resurselor bancare atrase sunt legate de srângerea de fonduri, care să conducă la fluctuaţiile de lichiditate şi de o creştere a riscului bancar. În competenţa managementului bancar pentru gestionarea resurselor bancare pot fi evidenţiate câteva domenii principale, cum ar fi: -

primul se datorează unui set de măsuri luate pentru a forma cea mai mare parte a datoriilor, constând din depozitele clienţilor. Banca ar trebui să dezvolte o strategie specifică, a cărui utilizare în practică va conduce la crearea structurii dorite de resurse care va îndeplini cerinţele de lichiditate şi solvabilitate;

-

al doilea este legat de menţinerea lichidităţii prin pasivele gestionate. Metodele care implică utilizarea de datorii administrate sunt unele politici alternative de acumulare de resurse, includ stângerea de fonduri suplimentare printr-o varietate de instrumente financiare pentru îndeplinirea obligaţiilor pe termen scurt;

-

al treilea este de a gestiona elementele de resurse proprii al băncii. Trebuie să fie efectuată în timp util formarea de fonduri pentru a obţine un rezultat pozitiv în activităţile financiare ale băncii, deoarece o cantitate mare de resurse proprii sporeşte stabilitatea finaciară. Prin urmare, în procesul de gestiune a resurselor atrase, banca trebuie să ia în considerare

doi parametri de control principali: costul fondurilor împrumutate şi volumul acestora. Pentru a asigura structura optimă a volumului resurselor atrase, ţinând cont de nivelul cheltuielelor de gestiune, banca utilizează diferite metode pentru a strânge fonduri, care în general se reduc la două grupuri. 11

Metoda preţ

Metoda non-preţ

Sursa: Elaborat de autor în baza ILIE, M. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Bucureşti: Editura Expert, 2003.. ISBN 973-8177-91-X

Figura 1.2. Tipuri de metode privind colectarea de fonduri Esenţa metodei preţul este de a utiliza rata dobânzii la depozite ca principala pârghie în competiţia de acumulări de fonduri. Creşterea ratei dobânzii propusă de bancă este capabilă să atragă resurse suplimentare, pe de altă parte dacă banca este suprasaturată, înregistrează exces de resurse, poate reţine sau chiar reduce ratele de depozit. Nivelul ratei de depozit este influenţată de factori precum cererea şi oferta de fonduri de pe piaţă; nivelul de lichiditate; structura şi perspectiva contribuţiei. Tehnicile de management non – preţ fonduri împrumutate se bazează pe utilizarea de o varietate de tehnici pentru a încuraja clienţii, tehnici ce nu sunt legate de schimbări în ratele de depozit. Aceste tehnici includ: reclame; nivel de servicii îmbunătăţite; tipuri suplimentare de servicii gratuite; localizarea de filiale în locuri cât mai accesibile pentru clienţi; stabilirea programului de lucru pentru a fi potrivit nevoilor clienţilor, etc. În contextul concurenţei, în gestionarea volumului resurselor atrase, băncile acordă atenţie sporită practicilor non – preţ, deoarece creşterea ratelor de depozit are limite şi nu întotdeauna o astfel de metodă poate fi aplicată. Este cunoscut faptul că resursele atrase reprezintă economiile clienţilor, de aceea banca este cointeresată de a menţine clienţii existenţi, precum şi atragerea de clienţi noi. În lupta pentru clienţi, băncile pot recurge la diferite metode cum ar fi: loteriile în rândul clienţilor; ATM- uri în locuri publice; plăţi fără numerar folosind carduri de plastic; trimiterea de felicitări şi cadouri de sărbători în numele băncii. Aplicarea metodei non – preţ presupune în sine anumite cercetări de piaţă, studierea nevoilor clienţilor, dezvoltarea unor noi instrumente şi tranzacţii financiare oferite clienţilor. Utilizarea metodelor non – preţ poate include şi cheltuieli considerabile. Prin urmare, alegerea unei metode de gestionare în vederea colectării resurselor atrase, managementul bancar trebuie să compare costurile asociate cu o creştere a ratelor de depozit cu costurile ce vor fi însoţite de introducerea unor tehnici non – preţ. Considerăm că în practică aceste tehnici pot fi folosite paralel. 12

Gestiunea bazei de resurse nu înseamnă numai o creştere a volumului lor, dar şi diversificarea tipurilor de resurse atrase.. În procesul de formare a resurselor bancare există o concurenţă între bănci din cauza resurselor financiare limitate ale comunităţii. Prin urmare, aceasta necesită o mulţime de timp şi efort pus pentru constituirea de resurse mobilizate. Activitatea de gestiune a resurselor bancare atrase este o componentă importantă a activităţii managementului bancar. Atribuţiile managementului bancar ţin de activităţile băncii legate de implicarea fondurilor deponenţilor, altor creditori şi anumite combinaţii de surse de fonduri necesare gestionării resurselor bancare. Managementul bancar are răspunderea de a atrage rapid în mişcare fonduri într-o cantitate necesară pentru a satisface cererea. Mobilizarea resurselor este o bază, o prioritate, o sarcină vitală, fără de care banca nu poate exista. Capacitatea băncii de a atrage depozite şi credite interbancare este principalul criteriu de recunoaştere a creditelor băncii de la alţi participanţi pe piaţă. Pentru o bună gestionare a resurselor bancare atrase este necesar ca compoziţia resurselor împrumutate să nu fie omogenă, aceasta poate fi compusă din:

depozite la termen

credite externe

împrumuturi interbancare

depozite la vedere împrumuturi de la Banca Centrală

Sursa: Elaborat de autor în baza IONESCU, L. Băncile şi operaţiunile bancare. Bucureşti: Editura Economică, 2006. 30 p. ISBN 9739198546

Figura 1.3. Schema structurii resurselor bancare atrase. În procesul de gestiune a resurselor bancare un loc important îl ocupă analiza tuturor factorilor ce le pot afecta. În analiză trebuie luat în considerare orice detaliu. În procesul formării şi gestionării bazei de resurse de către bancă, pot influenţa factori externi, ca: - situaţia generală economică din ţară şi din regiune; - situaţia de pe piaţa monetară; - nivelul de dezvoltare a sistemului bancar; - politica monetară; - etc; 13

Situaţia economică din ţară poate avea un impact negativ în procesul atragerii şi gestionării resurselor bancare, dar şi pozitiv. Declinul producţiei, deficitul bugetului de stat, falimentul mai multor întreprinderi, economia tenebră, cu siguranţă va influenţa negativ gestiunea resurselor bancare. În contextul relansării economice, stabilitate economică, creşterea veniturilor populaţiei, din contra stimulează creşterea investiţiilor în societăţile de credit şi intensificarea eforturilor de a atrage resurse. Situaţia stabilă din ţară consolidează încrederea deponenţilor în bănci, precum şi implică o mai bună gestiune a resurselor de către bănci, decât în cazul în care economia ar fi în descreştere. Băncile dobândesc o parte semnificativă de resurse având posibilitatea de a contracta credite interbancare. Aceste resurse sunt adesea împrumutate în schimbul titlurilor de valoare sau prin vânzarea de titluri de valoare şi răscumpărarea lor (operaţiuni REPO), în plus, uneori băncile trebuie să vândă urgent valori mobiliare pentru a furniza lichiditate sau de a credita potenţialii debitori, astfel o particularitate importantă în gestiunea resurselor atrase depinde în mare măsură şi de starea şi dezvoltarea pieţii de capital. În concluzie, gestiunea resurselor bancare atrase este o necesitate, întrucât prin analiza procedeelor de atragere şi investire a resurselor bancare, pot fi luate decizii importante necesare dezvoltării activităţii, atingerea performanţelor bancare.

1.2. Indicatorii aprecierii gestiunii resurselor bancare atrase Băncile pentru a-şi desfăşura activitatea lor au nevoie de o anumită sumă de bani. Specificul băncilor este că acestea sunt, pe de o parte, atragerea fondurilor din diferite surse, iar pe de altă parte punerea la dispoziţie celor care au nevoie de aceste fonduri, în vederea satisfacerii nevoilor întreprinderilor, organizaţiilor, populaţiei. În procesul de gestiune a resurselor atrase un rol important îl ocupă indicatorii de apreciere a gestiunii acestora. Calcularea indicatorilor de gestiune a resurselor bancare atrase constituie un instrument esenţial pentru îmbunătăţirea competitivităţii băncii. Aceştia, odată calculaţi, permit de a răspunde tuturor schimbărilor condiţiilor de mediu şi de funcţionare a instituţiei în vederea gestionării activităţii sale, în conformitate cu aceste schimbări. Indicatorii aprecierii gestiunii resurselor bancare atrase au un impact esenţial asupra intereselor băncii şi pot fi interpretaţi individual pentru formarea de noi pieţe şi oferind o varietate de operaţiuni bancare, în scopul de a crea condiţiile cele mai favorabile pentru dezvoltarea clientelei financiare. O gestiune eficientă a resurselor bancare include în sine: planificare, organizare, coordonare, promovare şi control. Aprecierea gestiunii resurselor bancare este axată pe dezvoltarea de noi pieţe pentru servicii bancare, maximizarea capacităţii umane şi instituţionale, buna utilizare a resurselor atrase, comercializarea activităţilor bancare bazate pe 14

principiile comerciale şi de echilibru. Responsabili de calcularea indicatorilor aprecierii gestiunii resurselor bancare atrase sunt managerii băncii. Managementul bancar este axat pe punerea în aplicare a unui număr de indicatori. Astfel, indicatorii utilizaţi pot fi grupaţi în urmatoarele categorii prezentaţi în figura de mai jos.

obiectiv şi subiectiv

cantitativ şi calitativ (inclusiv social)

formale şi informale

categorii de indicatori Sursa: Elaborat de autor pe baza informaţiei din Банковский менеджмент. [online]. [citat 15.03.2015]. Disponibi l: http://bibliofond.ru/view.aspx?id=536793

Figura 1.4. Schema categoriilor de indicatori utilizaţi pentru aprecierea gestiunii resurselor bancare atrase. Indicatorii calitativi sunt prezentaţi în schema de mai jos: venituri şi cheltuieli ale băncii complexitatea costurilor de tranzacţie viteza de procesarea a documentelor gradul de satisfacţie a clienţilor structura şi calitatea serviciilor oferite de bancă

Sursa: Elaborat de autor în baza Банковский менеджмент. [online]. [citat 15.03.2015]. Disponibil: http://bibliofon d.ru/view.aspx?id=536793

Figura 1.5. Indicatorii calitativi de gestiune a resurselor bancare atrase

15

Indicatorii cantitativi sunt relevanţi în domeniul aprecierii gestiunii resurselor bancare atrase. Aceştia pot fi aplicaţi la evaluarea dimensiunii politicii băncii (preferinţe) şi specializare. Aceştia includ: 

numărul de clienţi;



volumul operaţiunilor;



reţeaua de filiale;



relaţii cu bănci corespondente;



numărul de produse bancare din portofoliu. Indicatorii sociali caracterizează dezvoltarea membrilor echipei de formare, atitudinea lor

de a lucra, de gradul de rezolvare a problemelor sociale. Direcţia de adecvare socială include: pregătire, integritate, loialitate, obligaţiile de pregătire pentru contacte. Indicatorii obiectivi se referă la activitatea de evaluare a conducerii băncii din perspectiva cerinţelor profesionale: calitatea produselor bancare, profitabilitatea, lichiditatea. Indicatorii subiectivi pot fi calculaţi pentru a evalua conformitatea personalului cu cerinţele de reglementare impuse de economia de piaţă a oricărei structuri de afaceri, compoziţia şi competenţa administraţiei, de calificare în funcţie de locul în erarhia de experienţă în sistemul bancar în poziţiile respective, disponibilitatea personal de rezervă. Indicatorii formali se referă la punerea în aplicare a standardelor de reglementare în conformitate cu legislaţia, regulamentele şi alte reglementări privind activitatea de gestiune a resurselor bancare. Indicatorii informali se referă la capacitatea de management a personalului pentru a anticipa posibilele modificări ale condiţiilor de piaţă într-un timp util pentru a răspunde la ele şi să ia răspunsul corect (răspunsul adecvat la impactul activităţilor operaţionale, recesiune, inflaţie, capaciatatea de a profita de schimbările viitoare, abilitatea de a recunoaşte greşelile din trecut). O gestiune eficientă în mare parte ţine de competenţele managementului bancar. Un indicator important al eficienţei managementului bancar este gestionarea resurselor bancare atrase, adică activitatea de formare şi optimizare a structurii resurselor atrase prin atragerea de fonduri de la persoanele fizice şi juridice. O gestionare a resurselor bancare atrase implică: - analiza bazei de resurse a băncii; - regulamentele de organizare şi mobilizare a resurselor; - supravegherea punerii în aplicare a operaţiunilor pasive şi starea bazei de resurse disponibile la bancă. Primordial, în vederea gestionării corecte şi eficiente a resurselor bancare, este analiza bazei de resurse atrase, ce are drept scop evaluarea activităţilor băncii ca un întreg, pe baza unei comparaţii a structurii actuale a resurselor existente cu datele perioadelor anterioare. Această 16

analiză poate identifica tendinţe pozitive şi negative în dezvoltarea băncii, precum şi propuse măsuri în cazul în care se vor depista pierderi, rezerve nefolosite, deficienţe în procesul de planificare şi de luare a deciziilor. Pentru a realiza obiectivul de optimizare a bazei resurselor băncii este necesar de a asigura o gestiune eficientă a resurselor implicate, în special este necesar să se îmbunătăţească metoda analizei structurale, care poate fi numită, probabil, principala metodă de analiză a resurselor atrase. Este necesar îmbunătaţirea practicilor de management. Aceasta se referă în special la metodele de analiză, pentru că totul începe cu analiză. În elaborarea metodologiei am pornit de la faptul că analiza ar trebui să afecteze fiecare sursă, orice fel de resurse atrase, caracteristicile lor cantitative şi calitative, caracteristici şi trăsături specifice. O analiză cuprinzătoare a resurselor implicate vor crea premise pentru: - evaluarea caracteristicilor cantitative şi calitative ale resurselor implicate; - obţinerea unei imagini fiabile a stării actuale a resurselor implicate; - evaluarea în dinamică a principalilor indicatori de resurse mobilizate pentru perioada analizată; - determinarea timpurie a problemelor care pot apărea; - etc; Pentru a obţine o imagine completă globală a stării şi calităţii bazei de resurse a băncii în ceea ce priveşte resursele mobilizate, atât analiza statistică cât şi analiza în dinamică este efectuată în mod avantajos în doua direcţii: vertical şi orizontal. Analiza “verticală” relevă starea statistică a resurselor împrumutate, ne permite obţinerea unei imagini clare cu privire la proporţia din fiecare grup selectat în valoarea totală a resurselor atrase la un moment dat. Ponderea unui grup sau altul de resurse implicate caracterizează rolul său în formarea bazei de resurse a băncii. Analiza “orizontală” ne permite de a estima dinamica diferitor tipuri de resurse mobilizate pentru perioada analizată în timp, pe baza căruia putem prezice schimbarea bazei de resurse. În vederea gestionării corecte şi eficiente a resurselor atrase, managementul bancar calculează o serie de indicatori. În lucrarea “Management bancar” propusă de Victoria Cociug, Liliana Cinic, Olga Timofei, pot fi găsiţi mai mulţi indicatori care odata calculaţi pot servi drept temei pentru luarea deciziilor în vederea gestionării corecte şi eficiente a resurselor bancare atrase. O relevanţă importantă il are indicatorul componenţa depozitelor, care exprimă expunerea băncii, în funcţie de depozitele la vedere şi depozitele la termen, se determină astfel:

17

Depozite curente

𝐶𝑜𝑚𝑝𝑜𝑛𝑒𝑛ţ𝑎 𝑑𝑒𝑝𝑜𝑧𝑖𝑡𝑒𝑙𝑜𝑟 = Depozite la termen ∗ 100%

(1.1)

Raportul în cauză arată stabilitatea resurselor financiare ale băncii. Micşorarea valorii acestui indicator reprezintă o stabilitate înaltă a depozitelor şi, deci, va genera micşorarea nevoii băncii în mijloace lichide.11 Un alt indicator necesar a fi determinat de către managerii băncii este poziţia investiţiilor (investiţii sensibile la rata dobânzii), ce se calculează prin următoarea formulă: ASRD

𝐺𝐴𝑃 = PSRD

(1.2)

Unde: Active sensibile la rata dobânzii (ASRD) = Credite + Hârtii de valoare de stat + Hârtii de valoare investiţionale Pasive sensibile la rata dobânzii (PSRD) = Depozite la termen +Împrumuturi interbancare + Cambii bancare. Creşterea acestui indicator presupune că banca are acoperiri din lichidităţi, inclusiv şi în cazul când rata dobânzii este în creştere. Situaţia favorabilă presupune ca GAP-ul să depăşească unitatea sau, cel puţin, să fie egal cu unu.12 Pentru a depista măsura în care banca a atras resurse sub formă de depozite, din care apoi s-au acordat credite, se va calcula un indicator denumit gradul de îndatorare al băncii. Dacă îndatorarea este prea mare, volumul depozitelor fiind de 30-40 ori mai mare decât fondurile proprii ale băncii, atunci este suficient ca un singur client să dea faliment şi să nu restituie creditele, ca banca să nu poată suporta paguba şi să fie afectată, în mod negativ, din punct de vedere financiar. În ţările dezvoltate băncile practică un nivel de îndatorare de la 15 până la 20 ori capitalul propriu. Gradul de îndatorare a băncii se va determina prin următoarea formulă: 𝐾=

Capital Propriu Total depozite

∗ 100% (1.5)13

Oportunitatea de a influienţa în mod eficient procesele de formare a resurselor bancare, distribuierea echitabilă a mobilizării resurselor sunt un fel de indicatori şi criterii de succes a gestiunii resurselor bancare atrase. Prin urmare, asigurarea eficientă a gestiunii resurselor bancare atrase se numără printre principalile sarcini în punerea în aplicare a priorităţilor băncii. Acesta este un control de arme eficiente în procesul de formare a resurselor şi distribuirea lor. Realitatea acestor sarcini este în planul de referinţă a operaţiunilor profitabile. Dezvoltarea de Cociug, V., Cinic, L., Timofei, O., Management bancar. Chişinău: Editura ASEM, 2008. p. 25. ISBN: 978-997575-393-7. 12 Ibid., p. 27. 13 Ibid., pp. 53-54. 11

18

fundamente teoretice, metodologice şi recomandări practice de gestiune a resurselor bancare, precum şi de căutare pentru principalile direcţii eficiente de gestiune a acestora este o condiţie necesară pentru îmbunătăţirea gestiunii resurselor atrase. Aceasta este ceea ce explică relevanţa şi semnificaţia indicatorilor a acestui studiu. Obiectivul de a spori eficienţa gestionării resurselor bancare atrase necesită îmbunătăţirea constantă a mecanismului de gestiune, îmbunătăţirea planurilor actuale şi viitoare, creşte controlul asupra performanţei gestiunii lor în timp util şi de calitate. Un rol important în gestiunea resurselor bancare este evaluarea perfomanţei financiare, identificarea resurselor interne, prognoză şi luarea deciziilor de gestiune a resurselor bancare. Setul de indicatori pentru o gestiune cuprinzătoare a resurselor bancare atrase precum şi alegerea lor depinde de scopurile şi obiectivele stabilite de către analist, precum şi baza economică existentă. În funcţie de evaluarea activităţii de gestiune, acesta poate fi internă şi externă. Aprecierea gestiunii resurselor bancare atrase internă este efectuată de către bancă ca un element de management. Aprecierea internă presupune evaluarea băncii, volumul resurselor atrase, respectarea legilor în vigoare şi reglementările, regulamentele interne şi instrucţiuni. Aprecierea gestiunii externe se efectuiază de către diferite entităţi pentru diferite scopuri. Ea poate fi efectuată de către Banca Naţională sau alte organisme de reglementare, bănci partenere. Scopul şi metodele de gestiune variază. În concluzie menţionăm că orice indicator referitor aprecierii gestiunii resurselor bancare atrase este binevenit dacă vizează activitatea în ansamblu, iar rezultatele obţinute permit luarea unor decizii pentru o mai bună gestionare a resurselor bancare atrase în viitor. Actualmente, indicatorii de gestiune a resurselor bancare permit informarea situaţiei existente, o evaluare realistă a resurselor gestionate în ansamblu. Gestiunea depinde de mai mulţi factori, atât interni cât şi externi. Cei mai importanţi factori interni: volumul şi domeniul de activitate al băncii, statutul şi utilizarea eficientă a resurselor sale. O influienţă deosebită asupra gestiunii resurselor bancare atrase o reflectă factorii de natură externă: situaţia economică din ţară, nivelul de trai al populaţiei, cadrul legal şi juridic, etc. Până în prezent nu există o serie de indicatori anume care să reflecte concret gestiunea resurselor bancare atrase. Fiecare bancă utilizează individual diverşi indicatori, care de multe ori diferă foarte mult de la o bancă la alta.

19

1.3 Strategii de gestiune a resurselor bancare atrase Orice bancă înregistrează succes dacă reuşeşte să-şi atingă obiectivele mai bine decât concurenţii. Este cunoscut faptul că resursele atrase ocupă un loc primordial în ceea ce priveşte desfăşurarea activităţilor băncilor, şi de acestea în mare măsură depinde succesul ei. O bună parte din resursele atrase aparţin clienţilor, de aceea băncile sunt cointeresate de a atrage cât mai mulţi clienţi, iar acest lucru necesită inovație, calitate, profesionalism, produse și servicii cât mai aproape de necesitățile clienților și cât mai multe avantaje competitive. Atât clienţii curenţi, cât şi cei potenţiali, sunt importanți pentru bancă. Aceasta trebuie să aibă grijă să-și mențină pe cât de mult posibil clienții existenți. Banca poate avea cheltuieli de zece ori mai mari pentru atragerea unui client nou decât ar cheltui pentru păstrarea unui client deja existent, acest fapt este confirmat şi de Olteanu Valerică „Prin natura activităţii societăţilor financiare şi în contextual concurenţei actuale devine necesară orientarea acestora în primul rând spre menţinerea clienţilor existenţi, obiectiv realizabil prin îndeplinirea cerinţelor de satisfacere a clienţilor şi doar ulterior, spre atragerea altora noi. Această condiţie s-a impus ca urmare a constatărilor referitoare la nivelul mult mai ridicat al costurilor de atragere a noilor clienţi încomparaţie cu cele ale menţinerii clienţilor existenţi. De aceea, în orice societate financiară menţinerea fondului de clienţi devine o parte crucială a strategiei de marketing”.14 Este evident faptul că evoluţia economiei

din Republica Moldova nu caracterizează

tendinţe chiar favorabile, perioadele de creştere economică fiind afectate de dezechilibre a potenţialului economic şi de afaceri. Ţinând cont de faptul că succesul unei bănci depinde bunăstarea clienţilor săi, banca trebuie să adopte acele strategii care i-ar asigura atingerea obiectivelor propuse. Fiecare societate trebuie să realizeze concomitent demersuri pentru atragerea clientului, investind, desigur, un volum de resurse in funcţie de stadiul de evoluţie a societăţii. Tipurile de strategii bancare intervin în diferite faze ale procesului strategic şi reacţionează cu intensităţi şi efecte diferite, fiind însoţite de politici adecvate, urmărindu-se o eficienţă sporită a activităţilor şi operaţiunilor bancare. Ţinând cont de faptul că resursele atrase pentru bancă sunt destul de importante, acestea trebuie gestionate corect. Gestionarea resurselor bancare atrase depinde în mare parte de strategiile adoptate de managerii din cadrul societăţii. Pentru o bună gestionare a resurselor bancare atrase prezentăm mai jos câteva din aceste strategii. Considerăm că strategia de management s-ar plasa în vârful piramidei. Această strategie presupune că o gestiune corectă şi eficientă porneşte de la personalul de conducere.

OLTEANU, V. Marketing Financiar-Bancar: note de curs. Bucureşti: Editura Ecomar, 2005. p. 11. ISBN: 973860804X. 14

20

Managementul resurselor bancare este un proces complex de formare a acestora şi de distribuţie, care se confruntă cu anumite restricţii elaborate de autorităţile de supraveghere. De-a lungul timpului se observă o tendinţă de creştere a ratelor dobânzilor, în acest context, evidenţiându-se şi o concurenţă profundă, de aceea bancherii caută să acorde o atenţie deosebită în căutarea de noi surse de finanţare, precum şi controlul asupra structurii costului depozitelor şi celor nondepozit, ce au un impuls pentru dezvoltarea de strategii de gestionare a resurselor bancare atrase.

strategia privind corelarea raportului ditre operaţiunile active şi pasive

strategia respectării cerinţelor legale

strategia de concurent

strategia elaborarea unei politici de depozit eficiente

strategia de control

strategia de management

Tipuri de strategii

Sursa: Elaborată de autor în baza OLTEANU, V. Marketing Financiar-Bancar: note de curs. Bucureşti: Editura Ecomar, 2005. p. 11. ISBN: 973860804X.

Figura 1.6. Schema tipurilor de strategii de gestiune a resurselor bancare atrase Managerii sunt cointeresaţi în dimensiunea diferitor tipuri de surse de finanţare, care ar asigura nivelul dorit de fonduri, ce ar permite băncilor să ofere împrumuturi pe termen lung, care sunt extrem de profitabile, dar mai riscante, şi necesită investiţii pe timp mai îndelungat. Strategia management ar avea şi un dezavantaj, şi anume acela că se bazează pe principiul „mai mult este mai bine”, iar fondurile sunt ridicate fără modalităţi eficiente de plasare a lor. O strategie de gestiune a resurselor bancare atrase ar putea fi intitulată: strategia de control. Această strategie presupune controlul activităţilor bancare, inclusiv activităţile de atragere a resurselor, fie resurse depozit sau cele non – depozit. Autorităţile de supraveghere bancară şi auditorii externi trebuie să acorde o atenţie sporită la politica băncii privind atragerea de resurse. Controalele interne, corelate cu un control extern, ar include verificarea conformităţii cu legile şi regulamentele, precum şi intra-instrucţiuni şi norme. O condiţie de management 21

raţional este efectuarea controalelor în timp util, cu informaţii fiabile privind aspectele legate de nevoia de mobilizare a resurselor, precum şi gestiunea acestora. Strategia „Elaborarea unei politici de depozit eficientă” presupune că fiecare bancă trebuie să aibă elaborate şi aprobate documente interne care ar reglementa desfăşurarea operaţiunilor de depozit şi cele non-depozit. Mai întâi de toate gestionarea eficientă a operaţiunilor pasive presupune dezvoltarea unei politici de depozit. Politica de depozit a unei bănci este o politică bancară pentru a atrage fondurile deponenţilor în depozite şi o gestionare corectă privind gradul de atractivitate manifestat din partea clienţilor. Aceasta este o strategie, o tactică bancară pentru a atrage resurse bancare. Punerea în aplicare a politicii de depozit poate fi privită din două perspective: - în sensul cel mai larg se referă la activităţile băncii aferente colectării de fonduri de la deponenţi şi alţi creditori, precum şi combinaţia adecvată a fondurilor de resurse atrase; - în sens restrâns sunt acţiuni concepute pentru a satisface nevoile de lichiditate a băncii prin cercetări active de colectare a fondurilor, inclusiv împrumuturi. Politica de depozit a băncii sugerează că ar trebui să se acorde o atenţie deosebită asupra managementului riscurilor în domeniul operaţiunilor pasive. Ea se bazează pe întreţinerea constantă a nivelului necesar de diversificare a resurselor de depozit, precum şi oferind posibilitatea de colectare a fondurilor din alte surse şi să menţină un echilibru al pasivelor sale. Obiectivele politicii de depozit pot fi: - respectarea echilibrului lichidităţii bancare; - mobilizarea resurselor cu costuri minime: - atragerea de depozite în volumul necesar de resurse pe un termen îndelungat; - etc. Strategia de concurent este o altă strategie de gestiune, care vizează realizarea unui avantaj competitiv pe piaţă prin dezvoltarea reţelei de filiale, dezvoltarea şi introducerea de noi produse şi servicii, având dobânzi atractive la depozite, punerea în aplicare a cheltuielelor mari de publicitate. Toate aceste elemente sunt atrăgătoare de resurse, acestea din urmă fiind mai uşor de gestionat, decât în cazul absenţei acestor resurse. O strategie nu mai puţin importantă este considerată strategia respectării cerinţelor legale şi de reglementare. Formarea şi gestiunea bazei de resurse bancare trebuie corelată cu respectarea cerinţelor legale şi de reglementare, precum şi restricţiile privind operaţiunile pasive. Din considerentele că Banca Centrală are menirea de a supraveghea şi monitoriza activitatea băncilor , ea este cea care impune anumite restricţii, acestea vizând chiar şi formarea şi gestiunea resurselor bancare atrase. Aceste restricţii ţin de atragerea până la o anumită limită a resurselor, menţinerea unei rezerve minime obligatorii la Banca Naţională a Moldovei, menţinerea nivelului 22

de lichiditate, etc. Reeşind din acestea orice bancă este cointeresată în respectarea tuturor reglementărilor legale. În vederea gestionării resurselor atrase este necesar acordarea unei atenţii în ceea ce priveşte lichiditatea băncii, trebuie acordată o atenţie sporită atât în special pentru a atrage resurse pe termen cât mai lung, precum şi relaţiei între operaţiunile active şi pasive, de aici se poate desprinde foarte uşor o altă strategie, şi anume corelarea raportului dintre operaţiunile de active şi pasive. Resursele atrase, ele nu se atrag pur şi simplu, desigur, ele au o menire destul de importantă, fie că sunt utilizate pentru acordarea de credite, fie că sunt utilizate la cumpărarea unor titluri de valoare, sau la răscumpararea acestora, etc, acestor operaţiuni ar trebui să li se acorde o atenţie sporită, o gestionare corectă, astfel încât să înregistreze băncii profit. Managementul bancar trebuie să monitorizeze cu atenţie mărimea sumei şi termenul diferitor tipuri de angajamente şi aducerea lor în conformitate cu structura activelor. Având în vedere necesitatea de a echilibra, în mod constant, structura activelor şi pasivelor, această strategie este foarte costisitoare în timp, şi mai greu poate fi aplicată în practică. Adoptarea acestei strategii ar presupune minimizarea riscului de lichiditate. Orice bancă poate gestiona resursele sale bancare atrase prin intermediul ratei dobânzii. În acest context gestionarea resurselor bancare atrase se rezumă la ideea utilizării eficiente a acestor resurse astfel încât banca să se poată bucura de încasarea de cîştiguri. Dobânda practicată de bancă în cazul atragerii depozitelor este mai mică decât în cazul în care acordă aceste mijloace atrase celor care se confruntă cu lipsa acestora, urmând sa înregistreze profit astfel banca trebuie să acorde o atenţie sporită atât ofertei de capital, cât şi cererii. În concluzie menţionăm că orice strategie îşi are importanţa sa în vederea gestionării resurselor atrase, însă dobânda la depozite rămâne a fi una dintre cele mai eficiente instrumente pentru gestionarea acestora. În teorie, o creştere a ratelor dobânzilor, comparativ cu ratele concurenţilor, conduce la o creştere a depozitelor. În cazul în care o bancă ridică rata dobânzii la depozite, poate avea şi un efect negativ, acela că investitorii pot considera că starea financiară a băncii este dificilă, de aceea este cointeresată de a atrage un volum mai mare al resurselor, oferind investitorilor o dobândă mai mare.

23

Capitolul II. STUDIEREA PRACTICĂ A GESTIUNII RESURSELOR BANCARE ÎN „MOBIASBANCA – GSG” S.A. 2.1. Organizarea gestiunii resurselor atrase în bancă Organizarea gestiunii resurselor bancare atrase constituie un proces inevitabil pentru fiecare bancă. Organizarea gestiunii în B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A constă în activitatea asociată cu strângerea de fonduri de la deponenţi şi alţi creditori, determinarea mărimii şi structurii surselor relevante de fonduri, în stânsă legătură cu plasarea lor. Organizarea gestiunii în bancă a resurselor atrase este necesară din considerentul că banca efectuiază operaţiuni active, generatoare de venituri numai în limitele resurselor de care dispune. Prin urmare, operaţiunile, rezultatele care formează resusele bancare joacă un rol primordial şi decisiv în ceea ce priveşte operaţiunile de activ, în mod logic şi de fapt determină domeniul de aplicare şi amploarea operaţiunilor profitabile. BC „Mobiasbanca” S.A. a fost înfiinţată la 4 iunie 1990. Aceasta este printre primele bănci ale Republicii Moldova. O bancă inovativă ce s-a dezvoltat dinamic pe tot parcursul existenţei sale. Recunoaşterea internă şi internaţională câştigată de bancă din ziua fondării sale este confirmată de investiţiile străine în capitalul acestei instituţii. Banca a fost înregistrată la 4 iulie 1990 şi a obţinut licenţă de categoria „C”, care oferea posibilitatea de a efectua gama completă de operaţiuni Bancare în lei şi valută. Banca este membră a Asociaţiei Băncilor Moldovei, fondatoare, acţionară şi membră activă a Bursei de Valori a Moldovei. În prezent banca este o instituţie financiară de tip universal ce oferă o gamă completă de servicii atât persoanelor juridice cât şi celor fizice, precum şi structurilor financiare străine. Direcţia prioritară a activităţii băncii este creditarea. Gestionarea creditelor din liniile de credit BIRD (Banca Internaţională de Reconstrucţie şi Dezvoltare) şi BERD (Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare) se bazează pe metodica internaţională şi standardele aplicate la creditarea business-ului mic şi mijlociu. Banca realizează propriul program de susţinere a activităţii de antreprenoriat şi efectuează creditarea aplicând un sistem flexibil de rate ale dobânzilor. Este prima bancă din Moldova care a implementat şi aplică cu succes tehnologia bazată pe utilizarea smart cardurilor plastice. În 1999 au fost efectuate lucrările de creeare a unui nou sistem de plăţi MoldCardSistem. Banca este, de asemenea, cel mai mare operator pe piaţa de capital a Moldovei şi, graţie acestui fapt, poate să propună clienţilor săi cele mai avantajoase condiţii de colaborare. Iată doar câteva din serviciile oferite pe piaţa de capital:  servicii de underwriting şi operaţii de brokeraj;  servicii de pregătire şi realizare a ofertelor de cumpărare; 24

 analiza expresă a tranzacţiilor cu hârtiile de valoare ale emitenţilor şi determinarea preţului intern al acţiunii; - efectuarea analizei pe ramuri şi întocmirea ratingului de atractivitate pentru investiţii a întreprinderilor. În prezent clienţilor băncii li se oferă gratis sistemul Bancă-Client, care dă posibilitatea de a obţine în orice colţ al lumii informaţia despre starea curentă a contului, despre circulaţia mijloacelor în cont pe o anumită perioadă şi permite realizarea plăţilor în regim on-line. Baza de clienţi a băncii este format din 3 mii de întreprinderi şi organizaţii cu diverse forme de proprietate şi peste 10 mii de personae fizice. Cea mai mare parte a întreprinderilor deservite de bancă activează în sectorul real al ţării. Pentru o comoditate mai mare în deservirea clienţilor săi, banca tinde să dezvolte reţeaua de filiale şi să sporescă eficienţa acesteia. Banca lucrează încontinuu în vederea optimizării reţelei corespondente internaţionale şi extinderii sferei de colaborare cu băncile corespondente în scopul creării unor condiţii cât mai avantajoase pentru efectuarea de către clienţii băncii a decontărilor cu străinătatea. În prezent banca utilizează 160 de conturi corespondente LORO şi NOSTRO în peste 60 de bănci din diferite ţări. Activitatea stabilă şi gama largă de servicii prestate îi asigură o creştere permanentă a clienţilor şi cifrei de afceri. Administrarea coerentă a fondurilor permite obţinerea unei eficienţe sporite a investiţiilor şi plătirea unor dividente înalte pe acţiunile băncii. Impliminetarea noilor tehnologii bancare şi modalităţi de deservire lărgeşte spectaculos zona de activitate a băncii atât în ţară cât şi peste hotarele ei. Pentru a moderniza economia, Société Générale a adoptat modelul de bancă universală, care, din acel moment, a stat la bazele inovaţiei financicare. Société Générale a fost înfiinţat în 1864 ca societate bancară înregistrată în Franţa. Sediul său central se află pe 29 Boulevard Haussmann, Paris, Franţa, iar acţiunile sale sunt listate la Bursa de Valoridin Paris. La 4 iulie 1990 Mobiasbaca şi-a început activitatea ca bancă independentă cu statutul egal de societate cu răspundere limitată. Din 27 iunie 1996 banca a fost transformată în societate pe acţiuni. La 11 ianuarie 2007 acţionar majoritar al băncii a devenit „Société Générale” drept urmare a procurării (în condiţiile ofertei tender de vânzare anunţate de „Develop-ment Capital Corporation (Moldova)” şi a unui grup de acţionari) a 70,57% din acţiunile emise cu drept de vot ale BC „Mobiasbanca”S.A. în mai 2007 Société Générale şi-a majorat cota în bancă până la 95,35% prin procurarea suplimentară a 24,78%. Pe parcursul anului 2008 a fost atestată o majorare a capitalului acţionar al băncii, în urma căreia structura acţionarilor majoritari s-a schimbat, adăugându-se 2 acţionari noi: „BRD – Groupe Société Générale”S.A., deţinând 20%, 25

şi Banca Europeană pentru Reconstrucţii şi dezvoltare (BERD), deţinând 8,84% din capitalul acţionar al băncii. Astfel, în rezultatul acestei tranzacţii, cota parte a Societe Generale la sfârşitul anului 2008 a constituit 67,85%. La sfârşitul anului 2008, acţionarii minoritari deţineau 3,25% din capitalul acţionar al băncii. În 2008 denumirea băncii a fost schimbată în B.C. „Mobiasbanca – Groupe Societe Generale”S.A. Din 1 mai 2012 B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. are un nou preşedinte, Ridha Tekaia, care a fost împuternicit pentru a exercita această funcţie cu un mandat de 3 ani. Domnul Tekaïa are o experienţă veritabilă de peste 25 de ani de activitate în cadrul Société Générale, atât în reţeaua franceză, cât și în subdiviziunile din reţeaua internaţională. Banca este cotată la Bursa de Valori din Moldova pe piaţa primară a hirtiilor de valoare. În lista activităţilor permise filialelor se enumeră: organizarea şi asigurarea deservirii operaţionale şi de decontare a persoanelor fizice şi juridice; emitarea şi administrarea instrumentelor de plată; cumpărarea şi vânzarea valutelor străine în numerar; primirea plăţilor pentru serviciile comunale, a impozitelor, taxelor de stat, şi altele. B.C. „ Mobiasbanca – GSG” S.A a obţinut certificatul internaţional ISO 9001:2008 „Sisteme de management al calităţii. Cerinţe", devenind prima bancă din RM care deţine un astfel de certificat. Perimetrul de certificare cuprinde produsele: Garanţie bancară, Acreditiv, Incaso, Transfer internaţional prin ordin de plată. Acest certificat este prezentat în anexa 1, fiind obţinut în urma auditului realizat de GSG Moldova, o filială a unei companii internaţionale, cu sediul în Elveţia, şi este valabil 3 ani. Pe parcursul perioadei se vor efectua 2 vizite de audit la intervalul de 12 luni, pentru confirmarea respectării cerinţelor standardului, conform certificatului obţinut. B.C. „ Mobiasbanca – GSG” S.A. este o bancă de retail care prestează servicii atât persoanelor fizice, cât şi persoanelor juridice. Strategia băncii constă în dezvoltarea pe toate segmentele pieţii, menţinând un nivel de profitabilitate durabilă. Directiile principale strategice sunt: - modernizarea şi optimizarea organizării reţelei şi abordări comerciale; - lărgirea gamei de produse oferite atât persoanelor fizice cât şi juridice; - lărgirea reţelei de bancomate; - perfecţionarea şi optimizarea sistemelor informaţionale ale băncii; - continuarea integrării în Groupe Societe Generale şi a implementării standardelor internaţionale. Unele din valorile promovate de bancă sunt “Profesionalismul, Spiritul de Echipă, Inovaţia” ce susţin acţiunile băncii în consolidarea culturii calităţii şi se bazează pe un profund sentiment de responsabilitate, atât personal cât şi colectivă. Printre obiectivele de bază se regăsesc: susţinerea clienţilor şi finanţarea proiectelor acestora; diversificarea gamei produselor 26

şi serviciilor , extinderea reţelei băncii; model operational flexibil şi simplu; gestionarea eficientă a riscurilor şi costurilor; şi nu în ultimul rând dezvoltarea Responsabilităţii Sociale Corporative. Conform anexei 2 observăm organele de conducere ale băncii. Ţinând cont de faptul că B.C. “Mobiasbanca – GSG” SA este organizată ca societate pe acţiuni organul de administrare și supraveghere a băncii este reprezentat de Adunarea Generală a Acţionarilor băncii; organul de administrare și supraveghere a băncii reprezentat de Consiliul Băncii; organul executiv unipersonal al băncii de Președintele băncii; şi organul de control al băncii reprezentat de Comisia de Cenzori a băncii. Consiliul Băncii. Consiliul de Supraveghere al băncii este format din 7 membri aleşi de către Adunarea Generală a Acţionarilor Băncii. Consiliul Băncii stabileşte direcţia activităţilor băncii şi monitorizează realizarea acestor activităţi. Potrivit Actului Constitutiv al Băncii, Consiliul examinează orientarea strategică a Băncii, planul de investiţii şi hotărăşte asupra modificărilor aduse structurii de management, ca şi asupra operaţiunilor care pot afecta semnificativ rezultatele instituţiei, structura bilanţului sau profilul său de risc. Consiliul Băncii se întruneşte cel puţin o dată în trimestru. Managementul Executiv este reprezentat de către Preşedintele Băncii, dl Ridha Tekaia, care este asistat de către vicepreşedinţi şi Comitetul de Management. Comitetul de Management se întruneşte o dată pe săptămână. Membrii săi sunt împuterniciţi să conducă şi să coordoneze activitatea zilnică a Băncii, cu excepţia activităţilor de competenţa Consiliului Băncii şi Adunării Generale a Acţionarilor. Membrii Comitetului de Management, precum și alţi conducători de subdiviziuni, care participă la ședinţele Comitetului de Management, au responsabilitatea să ajute, să consulte și să atragă atenţia Președintelui băncii asupra tuturor chestiunilor senzitive, pe care le cunosc sau care pot apărea în raport cu deciziile care urmează a fi primate de către Președintele băncii. Membrii săi au competenţa de a angaja răspunderea Băncii, în corespundere cu legislaţia. Auditorul financiar. Rapoartele financiare ale băncii sunt certificate printr-o procedură independentă. Certificarea prevede atât pregătirea situaţiilor financiare în concordanţă cu Standardele Naţionale de Contabilitate, cât şi în concordanţă cu Standardele Internaţionale de Raportare Financiară („IFRS”). Numirea auditorului extern revine Consiliului de Supraveghere şi este aprobată în cadrul Adunării Generale a Acţionarilor Cabinetul însărcinat cu certificarea situaţiilor este Ernst & Young SRL. Comitetul de Administrare a Riscurilor Condus de Preşedintele Băncii, Comitetul de administrare a riscurilor se întruneşte trimestrial şi ori de câte ori este necesar. Obiectivele sale sunt gestionarea riscurilor majore ale Băncii, cum ar fi riscul de creditare, riscul de piaţă, riscul operaţional şi riscul de imagine/ reputaţie. 27

Comitetul de Administrare a Activelor şi Pasivelor. Comitetul de Gestiune a Activelor şi Pasivelor se întruneşte lunar sau mai frecvent, dacă circumstanţele o impun. Reuniunile sunt conduse de Preşedintele Băncii.Comitetul urmăreşte în principal expunerea la riscul de dobândă, riscul de lichiditate şi încadrarea în cei mai importanţi indicatori reglementari. Conform anexei 3 depistăm că În Republica Moldova, Mobiasbanca este prezentă în Chişinău, Bălţi, Cahul, Comrat, Edineţ, Orhei, Ungheni, Anenii Noi, Drochia, Hânceşti, Soroca, Ialoveni, Căuşeni, Ceadîr-Lunga, Briceni, Floreşti, Rezina şi Făleşti. Deţine o reţea largă de filiale şi reprezentanţe în municipiul Chişinău. Organizarea gestiunii în B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. este axată în primul rând pe activitatea de gestionare a resurselor atrase prin conturile de depozit. Activitatea de atragere a mijloacelor băneşti în conturile de depozit în B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. este reglementată în politicele şi standardele interne de lucru. În conformitate cu legislaţia în vigoare, banca atrage de la persoanele fizice şi juridice fie în monedă naţională sau valută, la termen sau la vedre, cu scopul de a utiliza aceste resurse prin acordarea de credite sau de a face investiţii pe propriul risc. Conducerea băncii are funcţia de a gestiona atragerea resurselor bancare ţinând cont de mai mulţi factori, ca:  costul resurselor;  rata inflaţiei;  situaţia şi tendinţele pieţei depozitelor;  strategia băncii privind depozitele bancare a persoanelor fizice şi juridice;  cadrul legislativ;  conjuctura economică;  e.t.c; În vederea formării şi gestionării resurselor băncii B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. dispune de o balansare bună a mixului de produse noi şi a unei politici de marketing eficiente. O metodă de gestionare a resurselor atrase este reducerea costurilor produselor bancare, acest fapt oferă băncii un avantaj competitiv. Banca are posibilitate de a-şi controla depozitele prin intermediul ratei dobânzii. Nivelul depozitelor trebuie să fie corelat cu posibilităţile privind plasamentele şi existenţa posibilităţilor de investiţii, precum şi de situaţia economică a ţării. B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. pentru a atrage depozite a început prin a face apel la serviciile de marketing privind dezvoltarea serviciilor bancare, precum şi prin bonificarea unor dobânzi atrăgătoare la depozit. În acest scop B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. propune clienţilor săi 2 tipuri de depozit noi, Etalon şi Golden Etalon, acestea fiind cele mai recente tipuri de depozite instituite de bancă, ce pot fi vizualizate în anexa 4. Aceste 2 tipuri de depozite au fost 28

instituite pentru restructurarea portofoliului de depozite, astfel oferind deponenţilor o gamă mai vastă de tipuri de depozit, la o rată a dobânzii avantajoasă. Aceasta este şi o strategie a băncii de a atrage numerar. Diversificarea portofoliului de depozite presupune pentru B.C. „ Mobiasbanca – GSG” S.A o metodă de organizare a gestiunii resurselor atrase. O altă metodă de organizare a gestiunii resurselor bancare atrase pentru B.C. „Mobiasbanca- GSG” S.A. constă în reducerea costurilor la anumite produse bancare. Tehnica de activitate asupra reducerii costurilor produselor implică o analiză amplă a acestor produse. Evaluarea unor analize ample permite de a evalua punctele forte şi punctele slabe ale activităţilor financiare ale băncii şi eficienţa gestionării sale. O atenţie sporită la care B.C.”Mobiasbanca – GSG” S.A. atrage atenţia în procesul de organizare a gestiunii resurselor bancare atrase este menţinerea clienţilor actvi, precum şi atragerea de noi clienţi. În figura ce urmează este reprezentat numărul clienţilor activi pe o perioada de 5 ani. 120

108 97

100

80

80

75

70

60 Persoane juridice

40

Persoane fizice 20

6

6

2010

2011

8

9

10

2012

2013

2014

0

Sursa: Elaborat de autor în baza Raportului Anual al B.C.”Mobiasbanca – GSG” S.A. [online]. [citat 27.04.2015]. Disponibil: https://www.mobiasbanca.md/files/reports/Annual%20Report%202015%20Ro_site.pdf

Figura 2.1. Diagrama numărului clienţilor activi ale B.C.”Mobiasbanca – GSG” S.A. (mii persoane) Potrivit figurii prezentate observăm majorarea numărului clienţilor activi ale băncii analizate. În anul 2010 numărul clienţilor activi au fost în număr total de 76 mii de persoane. În anul 2011 se observă o majorare acestora, cifra lor atingând în acest an 81 mii de persoane, dintre care 75 mii persoane fizice şi 6 mii persoane juridice. Pe tot parcursul anilor se observă o majorare a lor, astfel că în anul 2014 numărul lor total a ajuns de 118 mii de persoane, dintre care 108 mii persoane fizice şi 10 mii persoane juridice. Numărul persoanelor active pentru B.C.”Mobiasbanca – GSG” S.A este în continuă creştere, fiind o situaţie prielnică. B.C.”Mobiasbanca – GSG” S.A. ţine la echipa sa, contribuid în fiecare an la îmbunătăţirea pregătirii profesionale a angajaţilor, considerând faptul că o bună parte din resursele atrase 29

depinde în mare măsură de capacităţile intregului personal. Formările prestate în 2014 au fost axate pe următoarele domenii: Eficacitate Comercială – 34%, Cultura de Risc – 29%, Formări Manageriale – 14%, Dezvoltarea Spiritului de Echipă – 14%, Integrarea noilor angajaţi – 3% etc. Cota cea mai mare a orelor repartizate de pregătire profesională este destinată eficienţei comerciale. Prin aceste ore repartizate se urmăreşte scopul de a spori activitatea comercială, în special în comercializarea produselor depozitare. 3% eficienţă comercială 14%

3%

cultura de risc 34%

14%

formări manageriale starting dezvoltarea spititului de echipă

29%

alte formări

Sursa: Raportul anual al B.C. „Mobiasbanca- GSG” S.A. în anul 2014. [online]. [citat 29.04.2015]. Disponibil: https://www.mobiasbanca.md/files/reports/Annual%20Report%202015%20Ro_site.pdf

Figura. 2.1. Diagrama repartizării orelor de formare per grupuri de formări. Pentru B.C. „Mobiasbanca- GSG” S.A. este de remarcat atribuţiile managementului resurselor bancare, care are o activitate asociată cu acumularea de bani, ţinând cont de mărimea şi structura surselor acestor fonduri adecvate în strânsă legătură cu plasarea acestora. B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A gestionează o parte din resursele sale pentru achiziţionarea de active imobilizate şi active necorporale. Astfel de active sunt caracterizate ca venituri care nu sunt lichide, dar ele sunt necesare pentru buna funcţionare a băncii. Principalele obiective ale managementului resurselor bancare efectuate sunt:  menţinerea lichidităţii băncii;  asigurarea unui profit suficient pentru a plăti dividende acţionarilor;  dezvoltarea băncii  etc; Unele din problemele care trebuie rezolvate în gestionarea resurselor băncii este alocarea eficientă a acestora. Acest lucru se realizează printr-o strânsă colaborare a tranzacţiilor activpasiv. De aceea, planificarea financiară îşi menţine un loc aparte în procesul de gestionare a resurselor bancare atrase. Managementul resurselor bancare este un proces complex şi calitatea acestuia depinde în mare măsură de lichiditate, profitabilitate, rentabilitate şi situaţia financiară globală. Managementul bancar include măsurile de control întreprinse de structurile organizatorice pentru circulaţia resurselor. De aceea, este necesar organizarea internă a băncii, 30

atât din punct de vedere teritorial cât şi personal. Se consideră că managementul este reflectat ca o evaluare a activităţilor bancare. În cazul în care managementul organizării interne este de proastă calitate, aceasta este din cauza apariţiei riscurilor bancare, de exemplu: erori involuntare şi acţiunile ilegale ale personalului băncii, lipsa de control. Aceasta poate fi cauza: a) tehnică (în cazul în care banca are o echipă tânără, şi în vederea gestionării este lipsit de experienţă, schimbări de management bancar); b) cosmetic (gol pentru a crea aparenţa că banca este sănătoasă); c) fraudă sau aventuros; Managementul resurselor financiare este o parte integrată a procesului de management global, organizat de către bancă în scopul de a utiliza eficient devizele sale, de a aborda problemele cu care se confruntă banca. În primul rând

managerii trebuie sa-şi asume

responsabilitatea pentru formularea obiectivelor ţintă ce vizează o gestionare eficientă a resurselor bancare atrase, în al doilea rând, odată ce scopurile şi obiectivele sînt formulate, ele sunt măsurabile, şi realizarea lor poate fi controlată, şi, prin urmare, există posibilitatea de evaluare obiectivă a aceloraşi manageri. În acest context, menţionăm că nu este necesar numai de a formula scopuri şi obiective, dar, de asemenea, de a indica modalităţile existente de realizare a acestora, reprezentate, de exemplu, prin planuri de activităti specifice privind gestionarea resurselor atrase. Pentru o analiză mai detaliată a problemei de gestionare a resurselor financiare ale băncii se ia în considerare principiile şi metodele de gestionare a sistemelor tehnice şi financiare de bază. În vederea gestionării opeaţiunilor bancare, managementul bancar poate fi reprezentat ca un proces care implică 3 funcţii cheie:  managementul de active corporale;  gestiunea financiară;  controlul de organizare internă; O astfel de reprezentare împreună cu relaţiile dintre aceste caracteristici, defineşte un model funcţional de nivel de top management bancar în contextul gestiunii resurselor bancare atrase, prezentat în figura de mai jos. După cum am mai menţionat, o gestionare eficientă a resurselor atrase porneşte de la managerii de top, adică organele de conducere, şi orice decizie luată de către aceştia influenţează în mod direct modul de gestionare a resurselor bancare. În această figură am reprezentat modul de implementare a deciziilor de gestiune. Această schemă reprezintă o descompunere a funcţiilor de management financiar. Aceste funcţii sînt îndreptate în principal pe dezvoltarea şi punerea în aplicare a sistemelor de suport de decizie. Referitor la analiza financiară, managementul financiar ca un proces de dezvoltare şi implimentare în practică a deciziilor de gestiune a resurselor bancare, începe cu rezolvarea unor probleme complexe sau analiză retrospectivă a activităţilor financiare actuale din punct de 31

vedere al performanţei realizate, oportunităţile disponibile şi puse în aplicare în diferite sectoare ale pieţelor financiare bancare. Conducerea băncii

Managementul activelor materiale

Analiza financiară şi preveziune

Managementul operaţiunilor financiare

Obiective, scop, funcţii

Control de execuţie

Managementul organizării interne

Planificarea (formularea variantelor de decizie)

Luarea deciziei

Sursa: Elaborat de autor în baza Лаптырев, Д. А., Место функций поддержки принятия решений в задаче управления банком. [online]. [citat 29.03.2015]. Disponibil: http://vernikov.ru/management/bankovskijmenedzhment/item/190-systema-upravlenija-resursami-banka.html

Figura 2.2. Atribuţiile conducerii băncii in procesul de gestionare a resurselor bancare atrase Rezultatele analizei financiare sunt folosite ca o sursă de informare pentru capacităţile de prognozare, în primul rând, al resurselor băncii în aceste pieţe în viitor. În acest scop, de asemenea, presupune şi prognoza evoluţiei situaţiei economice generale, a mediului extern al băncii, bancile partenere,concurenţii, segmente de clienţi, mediul juridic, si alte elemente importante ce necesită a fi luate în calcul în procesul de gestionare a resurselor bancare atrase. Analiza financiară şi de preveziune caracterizează soluţii complexe pentru a evalua posibile intervale de parametri reflectă aspecte potenţiale de atins în viitor referitor gestiunii resurselor bancare atrase. Scopul principal a sarcinilor de analiză financiară şi prognoza este pentru a oferi raspunsuri la întrebările:  care este situaţia finaciară actuală a băncii (de ce resurse dispune la moment);  cum a ajuns la stadiul actual;  starea băncii în viitor (resurse atrase pe viitor);

32

Identificarea aspectelor potenţiale de atins ale bănii în viitor, pe baza analizei financiare şi de preveziune, permite stabilirea scopurilor şi obiectivelor activităţii de atragere şi gestiunii a resurselor bancare. Utilizând procedurile de planificare pentru a efectua anumite acţiuni pentru a atinge obiectivele de gestiune definite, este necesar stabilirea obiectivelor ţintă. Conţinutul de bază al scopurilor şi obiectivelor activităţilor de gestiune se bazează pe priorităţile în activităţile financiare ale băncii, parametrii necesari caracterizează dezvoltarea sa, compoziţia, structura şi nevoile clienţilor, direcţia de investiţii, precum şi principalele surse de resurse. Pentru acest stadiu a scopurilor şi obiectivelor a activităţilor de gestiune a resurselor bancare atrase, acestea trebuie să fie specificate sub forma unui set limitat de indicatori. În procesul de gestionare a resurselor bancare atrase un rol primordial i se atribuie managementului financiar. Implimentarea unui sistem integrat de management financiar este posibil în fiecare bancă. Managementul financiar prevede o soluţie pe etape a întregului complex de sarcini. Aceasta permite să-şi planifice eficient resursele financiare în procesul de punere în aplicare a sistemului şi de a primi feedback de la fiecare etapă a implimentării sale. În prezent una dintre principalile sarcini ale managementului de top este funcţionarea în mod activ a băncii. În vederea dezvoltării activităţilor sale top managerii îşi concentrează atenţia de a atrage cât mai mult posibil resurse pentru punerea în aplicare a activităţilor băncii. Aceste încercări au tendinţa de a lua o cotă cât mai mare din promovarea produselor sale bancare. O parte din resursele atrase pot fi utilizate de către bănci pentru extinderea teritorială, adică crearea de filiale. În acest context banca reuşeşte dobândirea de clienţi noi. Desigur, afluxul de fonduri suplimentare de la noii clienţi este o dezvoltare pozitivă a afacerilor, dă un nou impuls în direcţia de creştere a rentabilităţii în ansamblu, astfel creşte numărul operaţiunilor efectuate aducătoare de profit. O parte semnificativă a resurselor atrase bancare ale B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. o constituie fondurile acumulate. În funcţie de modul cum sînt acumulate resursele implicate, acestea pot fi împărţite în resurse depozit şi nondepozit. Resursele depozit pentru B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A sunt fondurile care sunt plasate în bancă la cererea clienţilor. Ele reprezintă fonduri depozitate la bancă de către clienţii săi – persoane fizice şi persoane juridice. În vederea gestionării resurselor bancare depozit B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A oferă clienţilor săi mai multe categorii de depozit. Astfel, depozitele la această bancă sunt împărţite în mai multe grupe, conform următoarei figuri. Principala caracteristică a tuturor depozitelor la vedere este că oferă posibilitatea de a utiliza aceste depozite, precum, şi retragerea lor în orice moment fără careva notificări prealabile în ce priveşte depunerea sau chiar retragerea lor. Pentru B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A principalul dezavantaj al acestui tip de depozit reprezintă riscul că deponentul oricând işi poate retrage banii, şi în aceste împrejurări banca este nevoită de a deţine 33

aprovizionare mare de fonduri pentru soluţionarea unor astfel de probleme. Astfel de resurse sunt mai greu de gestionat în comparaţie cu depunerile la termen. Pentru B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A partea cea mai stabilă din resursele depozit sînt depozitele la termen şi depozitele de economii.

De econom ii

La vedere

La termen

Sursa: Elaborat de autor în baza informaţiei prezentate de B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. [online]. [citat 06.03.2015]. Disponibil:http://mobiasbanca.md/search/node/depozite?page=1

Figura 2.3. Diagrama tipurilor de depozite ale B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A Cele la termen presupun depunerea de fonduri pentru un anumit termen fixat. Astfel, banca cunoaşte exact data când deponentul îşi va retrage banii. În cazul în care deponentul doreşte retragerea banilor înainte de scadenţă, B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A reţine dobânda ce i se cuvine deponentului. Depozitele de economii pot fi constituite având chiar soldul 0, acestea sunt mai uşor de gestionat din considerentul că nu necesită a se plăti dobândă din partea băncii. Pentru bancă, din punct de vedere al gestionării depozitelor, cele cu caracter la termen sunt mai potrivite, deoarece retragerea acestor fonduri de către proprietarii lor este după încheierea termenelor cuvenite. Resursele nondepozit pentru B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A sunt fonduri care sunt atrase la iniţiativa băncii. Resursele nondepozit pentru B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A mai sînt uneori clasificate ca împrumuturi. Aceste resurse sînt formate de către B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A prin împrumuturile de la alte instituţii de credit, inclusiv de la Banca Centrală. Achiziţionarea resurselor de pe piaţa interbancară poate fi asociată cu posibilitatea de a le utiliza în mod eficient la programe specifice vizate şi, uneori, o parte din aceste resurse au menirea satisfacerii nevoilor celor mai importanţi clienţi.

2.2. Aprecierea gestiunii resurselor atrase în B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A Resursele atrase pentru B.C „Mobiasbanca – GSG” S.A. este o etapă importantă a procesului de gestiune a resurselor bancare totale. Procesul de gestiune a resurselor bacare 34

porneşte de la stabilirea obiectivelor şi sarcinilor gestiunii lor. În figura ge mai jos sunt prezentate aceste obiective şi sarcini. B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. în vederea gestionării resurselor are în vizor stabilirea obiectivelor şi funcţiilor operaţiunilor ativităţii de gestionare, urmate de o eveluare a obiectivelor realizabile. Principalile obiective ale Mobiasbanca în vederea gestionării resurselor bancare include următoarele grupe de parametri: Etapele (perioadele) necesare pentru atingerea obiectivelor (sarcinilor) pentru atragerea de resurse bancare precum şi gestionarea lor. Plăţi necondiţionate – determinarea datei şi valoarea de resurse atrase cu privire la ofertele atribuite perioadei de punere în aplicare a scopurilor şi obiectivelor. În vederea atragerii de resurse bancare aici se pot include atribuţiile participanţilor băncii sau clienţilor individuali pentru anumite tipuri de resurse. Banca mai are nevoie de resure atrase, din contul cărora se obţin profituri pentru acoperirea diverselor cheltuieli fie proprii sau fie antrenate în dezvoltarea acesteia. Aceste cheltuieli sunt determinate grafic de plăţi necesare pentru susţinerea (întreţinerea) băncii ca: salariul personalului; chirie; utilităţi; întreţinere a vehiculelor; calculatoare; maşini automate bancare; precum şi deschiderea de noi filiale; dezvoltarea de noi instrumente financiare; etc.

Stabilirea obiectivelor şi funcţiilor operaţiunilor de gestiune formularea scopurilor şi funcţiilor etapele (termenul atingerii scopurilor)

Obiectivele principale cheltuieli plăţi pentru necondiţionate necesităţile proprii

evaluarea obiectivelor realizabile

indicatorii financiari necesari

Obiectivele suplimentare

necesarul de lichiditate

riscuri acceptate

indicatori de performanţă

Sursa: Elaborat de autor.

Figura 2.4. Schema conţinutului scopurilor şi obiectivelor activităţilor de gestiune ale B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. Performanţa gestiunii financiare necesară a băncii pentru a fi realizată este formată din setul de parametri necesari a fi obţinuţi prin rezolvarea problemelor complexe ce ţin de 35

programarea ţintă a operaţiunilor de atragere şi gestionare a resurselor bancare, programa asigurării lichidităţii bancare, precum şi necesitatea restructurării portofoliului de resurse bancare atrase. Obiectivele suplimentare definesc condiţii de realizare a obiectivelor (sarcinilor) concretizate prin indicatorii de bază. Aceştia includ cerinţe suplimentare asupra gestiunii eficiente a resurselor bancare atrase. Cerinţe de lichiditate şi risc în portofoliul bancar sau componente individuale caracterizează compromisul dintre paramentrii de bază – profitabilitate, lichiditate şi risc care includ cerinţe spre conducerea băncii spre a realiza obiectivele principale ale gestiunii resurselor bancare atrase. Banca trebuie să cunoască nivelul de lichiditate, posibilitatea de plasare a resurselor bancare, posibilităţi de atragere de resurse din surse noi, precum şi profiturile (avantajele economice) ce le va putea obţine reeşind dintre acestea. Indicatorii de performanţă definesc resursele, costul lor, veniturile obţinute din redistribuirea resurselor sau alte constrângeri suplimentare care definesc condiţiile de realizare a principalelor obiective pentru a atinge o bună gestionare. O mare parte de resurse sunt utilizate pentru dezvoltarea băncii ţinând cont de misiunea băncii precum şi de obiectivele şi provocările cu care se confruntă. Alocarea de resurse antrenate în procesul de planificare a dezvoltării băncii necesită o gestionare adecvată. Această gestiune ţine de deciziile de management. Pentru B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. atât stabilirea şi realizarea obiectivelor principale şi suplimentare de gestiune a resurselor bancare atrase relevă o importanţă în atingerea scopurilor stabilite în acest sens. Indicatorii de apreciere a gestiunii resurselor atrase ocupă un rol important în procesul de gestiune. Pentru efectuarea evaluării băncii în ansamblu, ce ar permite o comparaţie a structurii actuale a resurselor existente cu cea a perioadelor precedente este necesar de a analiza baza de resurse a băncii. Pe baza acestor date pot fi trasate mai multe concluzii referitoare la existenţa şi performanţa băncii în viitor, precum şi o gestionare mai bună a resurselor atrase. Analiza volumului de resurse depozitare este prezentată în figura ce urmează. Conform datelor prezentate în figură observăm o tendinţă în creştere de la an la an al volumului resurselor depozitare. O bancă se consideră prosperă dacă atrage un suficient număr de resurse. Din figura dată observăm că cea mai mică cifră a volumului total de depozite este înregistrată în anul 2010, fiind de 1956310 mii lei, iar cea mai mare s-a înregistrat în anul 2014 de 4045455 mii lei. Această tendinţă pozitivă se datorează mai multor factori cum ar fi: încrederea manifestată din partea deponenţilor faţă de sistemul bancar; dodânzi atrăgătoare la depozite; reacţionarea publicului la acţiunile de marketing, condiţii favorabile de păstrare a economiilor, etc. 36

4500000 4000000 3500000 3000000 2500000 2000000 1500000 1000000 500000 0

4045455 2955758 1956310

2196716

1889249

total depozite

2010

2011

2012

2013

2014

Sursa: Elaborat de autor în baza informaţiei privind depozitele a B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. [online]. [citat 29.04.2015]. Disponibil: https://www.mobiasbanca.md/files/reports/10. Informatia privind depozitele 31.12.2014.xls

Figura 2.5. Diagrama evoluţiei volumului total de depozite

în a.a. 2010– 2014 (mii lei) Această analiză permite băncii de a evalua care este starea actuală a resurselor depozitare, analiza tuturor etapelor parcurse până la stadiul actual, evidenţierea aspectelor pozitive cât şi negative ale situaţiei date, precum şi implimentarea deciziilor viitoare. Potrivit situaţiei de mai sus, evoluţia volumului depozitelor pe parcursul anilor 2010 – 2014 este în creştere, aşadar, înregistrează o situaşie favorabilă. Volumul total al depozitelor atrase de o bancă depinde în mare parte de economiile populaţiei şi de dorinţa acestora de a efectua depuneri. În vederea gestionării eficiente a resurselor bancare atrase B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A are în vizor structura de resurse bancare, raportul dintre ponderea diferitelor resurse ale băncii în volumul total al acestora. Pentru a evalua structura fondurilor împrumutate pot fi folositi factorii structurali cum ar fi ponderea depozitelor la vedere, depoziltelor la termen în totalul resurselor depozitare. Tabel 2.1

Ponderea depozitelor la vedere şi la termen in volumul total al depozitelor.

Depozite la termen Depozite la vedere Total depozite

2013 ∑(mii lei) 1119965

Ponderea(%) 37,89

1835793

62,11

2955758

100

Depozite la termen Depozite la vedere Total depozite

2014 ∑(mii lei) 1469451,7

Ponderea(%) 36,32

2576003,3

63,68

4045455

100

Sursa: Elaborat de autor în baza informaţiei privind depozitele a B.C. „MobiasbancaGSG” S.A. [citat online] Disponibil: https://www.mobiasbanca.md/files/reports/10. Informatia privind depozitele 31.12.2014.xls

37

Potrivit datelor prezentate în tabel se remarcă o majorare a depozitelor atrase de B.C. „Mobiasbanca-GSG” S.A în perioada 2014 faţă de 2013, cu aproximativ 1 miliard lei. Această majorare se datorează în primul rând încrederii manifestate din partea clienţilor de a efectua plasamente în banca respectivă. Un alt atribut important căruia i s-a datorat creşterea soldului de depozite atrase pentru anul 2014 a fost diversificarea tipurilor de depozite acordate clienţilor. La fel, au avut un rol însemnat intensificarea politicilor de marketing care au făcut posibilă avizarea publicului despre produsele noi. În vederea îmbunătăţirii calităţii marketingului bancar, o multitudine de afişe au fost plasate în interiorul tuturor filialilor B.C. „Mobiasbanca-GSG” S.A, precum, şi o bună parte au fost afişate pe străzile oraşului. Toate aceste elemente permit conducerii băncii de a sesiza situaţia actuală, precum şi care sunt avantajele economice primite în urma implimentării unor astfel de acţiuni. Pentru o analiză mai amplă a bazei de resurse am prezentat depozitele acceptate de la persoanele fizice şi juridice în parte în tabelul ce urmează.

Tabel 2.2 Soldul depozitelor atrase ale persoanelor fizice şi juridice în monedă naţională şi valută străină. miliarde Soldul depozitelor atrase de la persoane fizice Soldul depozitelor atrase de la persoane miliarde lei juridice, miliarde lei 2013 2014 2013 2014 monedă valută monedă valută monedă valută monedă valută naţional străină naţională străină naţională străină naţională străină ă 0,77 0,84 0,71 1,31 0,92 0,42 1,00 1,02 Sursa: Elaborat de autor în baza datelor privind evoluţia pieţei depozitelor bancare în anul 2014 [citat online] Disponibil:http://www.bancamea.md/news/grafic-evolutia-pietei-depozitelor-bancare-in-anul-2014

Pe baza acestor date depistăm volumul depozitelor atrase în monedă naţională şi în valută străină acceptate de la persoanele fizice şi juridice. Observăm că soldul depozitelor atrase în monedă naţională acceptate de persoanele fizice pentru anul 2014 este în scădere cu aproximativ 0,06 miliarde lei faţă de anul 2013, pe când cele în valută străină acceptate de la persoanele fizice înregistrează o tendiţă de crestere cu o aproximaţie de 0,47 miliarde lei. Situaţia este alta în rândul persoanelor juridice. Observăm o crestere a soldului în anul 2014 atât în moneda naţională cât şi în valută străină. În monedă naţională se înregistre o creştere de aproximativ 0,08 miliarde lei, iar în valută srăină de 0,6 miliarde lei. O astfel de analiză permite managerilor băncii de a gestiona mai uşor atragerea resurselor prin conturile de depozit, cunoscând care este situaţia volumului de resurse acceptate de la persoanele fizice şi juridice în parte şi permit a determia care sunt acţiunile viitoare în vederea atragerii de noi 38

resurse. Aceste date ar permite de a îndrepta atenţia spre care persoane ar fi convenabil plasarea de noi oferte avantajoase. Această bază de date oferă informaţie privind structura resurselor atrase şi care este necesitatea atragerii de noi fonduri fie de la persoanele fizice sau juridice. Pentru a îmbunătăţi analiza structurală a resurselor atrase de B.C. „Mobiasbanca-GSG” S.A parcurge la o analiză mai profundă a acestora. Pe baza caracteristicilor gestiunii resurselor atrase pot fi evidenţiate şapte direcţii, iar fiecare direcţie reprezintă diferite aspecte ale procesului de gestiune: 1) analiza resurselor atrase prin instrumente de gestiune. Analiza începe cu primirea imaginii bazei de resurse bancare atrase. Se analizează cele trei instrumente principale pentru a acumula fonduri: depozite, credite interbancare, datorii personale. Analiza se desfăşoară în următoarele domenii: caracteristici genereale ale resurselor atrase ale băncii; analiza de depozite; analiza creditelor interbancare primite. 2) analiza resurselor atrase după natura operaţiunilor. Resursele atrase sunt luate în considerare în contextul operaţiunilor de bază pentru strângerea de fonduri: operaţiuni cu clienţii; tranzacţii interbancare şi tranzacţii cu valori mobiliare. Această linie de analiză este destinată să arate care operaţiuni sunt dominante în activităţile de construcţie în activităţile bancare, prin care operaţiuni banca acumulează o mare parte din fondurile atrase. 3) Analiza resurselor atrase după critreriul de fixare şi implicare pe termen lung. Această linie de analiză implică trei aspecte: analiza resurselor atrase ale băncii prin criteriul fixării termenului perioadei de atracţie; analiza de către bănci pe criterii pe termen lung de atragere; analiza creditelor interbancare prin criteriul atracţiei pe termen lung. 4) Analiza mijloacelor atrase de către clienţi. Analiza clienţilor, pe baza categoriilor lor (persoane fizice, băncile, întreprinderile şi organizaţiile) oferă băncii informaţii despre principalii deponenţi şi creditori. Datorită diferenţelor în nivelul de conştientizare a situaţiei actuale de pe piaţa monetară a anumitor clienţi, banca ar trebui să fie conştientă de ce categorie de clienţi este mai dependentă. La fel de important este analiza clientului în contextul rezidenţilor şi nerezidenţilor. Prin urmare această analiză este realizată în două aspecte principale: analiza de atragere a resurselor pe categorii de client; analiza resurselor atrase de la rezidenţi şi nerezidenţi. 5) O analiză a stabilităţii resurselor împrumutate. La determinarea aspectelor acestui domeniu de analiză ia în considerare toate punctele principale legate de stabilirea resurselor atrase. Analiza se efectuiază în următoarele aspecte: indicatori individuali de stabilitate a resurselor atrase ale băncii; analiza resurselor atrase ale băncii, în funcţie de sensibilitatea 39

la fluctuaţiile ratei dobânzii; analiza gradului de independenţă a băncii de piaţa interbancară; analiza gradului de dependenţă faţă de creditorii mari şi deponenţi. 6) Analiza resurselor atrase după criteriul de valoare. Analiza costurilor băncii de a atrage o resursă şi estimarea costului mediu a resurselor împrumutate, precum şi costul mediu al anumitor tipuri de resurse este baza acestor analize care poate determina dinamica schimbărilor în costul resurselor împrumutate. Există următoarele două aspecte: analiza costurilor băncii să atragă resurse; analiza resurselor atrase ale băncii prin criteriul de valoare. 7) Analiza resurselor atrase după compelxitatea gestiunii. Analiza resurselor atrase în funcţie de compelxitatea de gestiune permite băncii de a estima numărul şi proporţia de tipuri de resurse, în conducerea băncii există diferite dificultăţi de intrare şi ieşire de fonduri, care sunt mai greu de prezis. Toate resursele implicate sunt împărţite în două grupe: uşor de gestionat şi dificil de gestionat. Usor de gestionat este următoare clasificare: depozite la termen; datoriile personale şi împrumuturile interbancare. Dificil de a gestiona resursele atrase includ: depozite la vedere; resursele de pe conturile curente şi de decontare; fonduri în conturile corespondente. În cazul în care se consideră că volumul resurselor atrase prin conturile de depozit sunt insuficiente desfăşurării tuturor activităţilor, Mobiasbanca are posibilitatea de a contracta credite externe. Actualmente B.C. „Mobiasbanca-GSG” S.A se află în colaborare cu Banca Europeană de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BERD), care contribuie la cresterea fluxului de credite acordate conpaniilor mari din Moldova. BERD şi B.C. „Mobiasbanca-GSG” S.A sunt parteneri de mai mulţi ani, operând cu diferite instrumente financiare destinate intreprinderiolor mici şi mijlocii. În cadrul unui comunicat de presă preşedintele Mobiasbanca – Groupe Societe Generale a menţionat umătoarele: „acest acord este o dovadă în plus a poziţiei noastre lider în promovarea produselor noi pentru economia ţării, Mobiasbanca fiind prima bancă din Moldova care a reuşit să lanseze o facilitate de partajare a riscurilor. Parteneriatul nostru continuu şi de succes cu BERD ne oferă posibilitatea să susţinem clienţii noştri şi să le oferim noi oportunităţi de dezvoltare”. 15 Conform spuselor preşedintelui B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. parteniariatul cu BERD reprezintă un ajutor în plus în promovarea produselor noi, iar resursele atrase sunt gestionate în conformitate cu cerinţele BERD în materie de bonitate, integritate şi standardele de mediu.

BERD susţine Mobiasbanca în dezvoltarea creditării companiilor din moldova. [citat 23.04.2015] . [online]. Disponibil: http://unimedia.info/stiri/berd-sustine-mobiasbanca-in-dezvoltarea-creditarii-companiilor-din-moldova71888.html 15

40

Unul ditre aceste credite este BERD 2008 – banca europeană de reconstrucţie şi dezvoltare. Acest credit este acordat în valută străină, suma minimă a acestui credit nu este fixată, iar suma maximă până la echivalentul a 2.000.000 EUR, pe un termen de 1 la 7 ani. Pot benificia de acest credit:  Agenţi economici înregistraţi conform legislaţiei;  Nu au mai mult de 1.500 angajaţi, excluzînd lucrătorii sezonieri;  Majoritatea proprietăţii aparţine sau este în controlul sectorului privat;  Deţin toate aprobările, licenţele etc. necesare;  Vor utiliza resursele creditului în scopurile permise de BERD. Un alt tip de credit atras de Mobiasbanca este BERD 2013, la fel în valută străină, pe un termen de la 3 luni până la 5 ani, dobânda fiind flotantă, iar suma minimă nu este fixată, suma maximă fiind echivalentul a 2.000.000 EUR. Creditul extern BEI – banca europeană de investiţii. Este un credit acordat în valută, cu o sumă minimă de 50.000 EUR pe un termen de minim 2 ani, dobânda flotantă, iar convertirea creditului în MDL şi utilizarea în Republica Moldova este permis. Creditul BEI – filiera de vin este un proiect privind restructurarea sectorului vitivinicol din cadrul BEI. Scopuri si activităţi finanţate:  Producerea vinului îmbuteliat;  Producerea materialului saditor viticol;  Producerea a strugurilor/soiuri tehnice;  Producerea ambalajului şi altor accesorii pentru îmbutelierea vinului;  Procurarea echipamentului şi utilajului modern vitivinicol;  Reutilarea întreprinderilor vinicole existente;  Implimentarea tehnologiilor moderne de vinificaţie;  Restructurarea podgoriilor prin defrişarea şi înnoirea plantaţiilor de viţă de vie;  Dezvoltarea cramelor şi caselor comerciale a vinului;  Modernizarea laboratorului naţional şi crearea laboratoarelor regionale;  Reutilarea laboratoarelor existente din sector;  Instruirea şi formarea profisională a specialiştilor în domeniul vitivinicol. Urmatorul credit din surse externe analizat este PAC – proiectul ameliorării competitivităţii finanţat şi sustţinut de Banca Mondială. Creditul PAC este un credit acordat în valută: MDL, USD sau EUR, suma minimă nu este flexibilă, iar suma maximă:  Pentru finanţarea mijloacelor circulante – echivalentul sumei maxime de 500.000 EUR;  Pentru finanţe investiţiilor – echivalentulsumei maxime de 800.000 EUR, 41

Dobânda este flotantă, convertirea creditului în MDL şi utilizarea în Republica Moldova este permisă. Pentru transparenţa proiectului clientul va respecta procedurile de procurare care poate fi realizat: 1) În baza practicelor comerciale – se subînţelege că procedurile de procurări se bazează pe compararea preţurilor, obţinute de la minimum trei furnizori şi este o metodă adecvată pentru asigurarea preţurilor competitive luând în consideraţie şi calitatea. 2) Prin contractarea directă – presupune acumularea şi examinarea ofertelor de client în baza negocierilor directe. Un alt credit din surse externe analizat este MoSEFF – proiect destinat pentru investiţii în eficienţa energetică şi energii regenerabile promovat de BERD. Acest tip de credit acordă valută straină (USD sau EUR), suma minimă - echivalentul sumei de 10.000 EUR, iar suma maximă echivalentul sumei de 2.000.000 EUR, termenul de credit este până la 60 luni, dobânda flotantă, convertirea creditului în MDL şi utilizarea în Republica Moldova este permisă. Caracteristicile proiectului descrie atât scopurile permise spre finanţare, cât şi scopuri în activităţi interzise de a fi finanţate. Printre scopurile eligibile de finanţat se enumeră: proiectul finanţat trebuie să conducă la reducerea consumului de energie termică; combustibil şi energie electrică. În cazul finanţării echipamentului de mâna a doua acesta trebuie să corespundă cerinţelor tehnice pe toată perioada creditării. Scopuri şi activităţi interzise a fi finanţate: - Investiţii în clădiri noi care sunt deja supuse unor standarde de eficienţă energetică stabilite la nivel naţional; - Investiţii în imobile numai cu scopul de a face profit pe termen scurt sau mediu din vânzări; - Finanţarea pentru cumpărarea terenurilor; - -Refinanţarea datoriei existente ale clientului. Cele mai întâlnite proiecte finanţate: 1) Realibitarea şi înlocuirea cazanelor; 2) Izolarea termică a conductelor de abur şi apă caldă; 3) Trecerea de la încălzire cu energie electrică la cea pe bază de combustibil; 4) Instalarea geamurilor noi; 5) Izolarea termică a pereţilor, acoperişilor şi a podelilor; 6) Ameliorarea proceselor prin instalarea echipamentului de control, evidenţă şi măsurare; 7) Echipamentul şi componente noi ale cazanelor, micşorarea consumului de combustibil convenţional; 42

8) Instalarea echipamentului de recuperare a căldurii în sistemele de ventilare. Creditul externe COMPACT – acordat în baza Programului COMPACT, promovat de Fondul Provocările Mileniului Moldova FPM Moldova, susţinut de Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul Statelor Unite ale Americii. Valuta acetui credit se acordă în MDL,USD sau EUR, suma minimă echivalentul de 20.000 USD, iar suma maximă echivalentul de 600.000 USD, termenul de credit minim este de 3 ani, iar cel maxim de 7 ani, pentru creditul operaţional 18 luni, dobânda este flotantă. Scopuri elicite de finanţat – construcţia depozitelor frigorifice şi terenului aferent şi/sau procurarea echipamentului necesar pentru dezvoltarea depozitelor frigorifice; procurarea echipamentului pentru sortare, spălare, ambalare, producerea sucurilor, uleilor eterice, procurarea echipamentului de laborator pentru controlul calităţii; procurarea sau construcţia altor facilităţi pentru prelucrarea sau păstrarea fructelor/legumelor. Scopuri şi activităţi interzise ar fi finanţate – investiţii în domeniul zoologic, albinărit, băuturi alcoolice, echipament de irigare, tehnică agricolă, cultivarea produselor agricole, construcţia imobilului cu destinaţie administrativă, refinanţarea creditelor plata impozitelor şi taxelor, asigurărilor sociale sau medicale. Toate aceste resurse atrase sunt gestionate în conformitate cu cerinţele impuse de fiecare credit atras în parte. Pentru o bună colaborare cu aceste parteniriate Mobiasbanca este cointeresată în gestionarea resurselor atrase respenctând cerinţele impuse de acestea. 2.3 Metode moderne de gestiune eficientă a resurselor atrase Fondurile strânse sunt cea mai mare parte a datoriilor băncii, care este de câteva ori mai mare decât fondurile proprii. Resursele atrase sunt principala sursă a băncilor, care sunt trimise să efectueze operaţiuni active. Astfel, o sarcină primordială a conducerii băncii este reprezentată de a atrage suficiente fonduri la cel mai mic cost posibil pentru finanţarea acestor operaţiuni active, precum şi o sarcină importantă care este gestionarea lor. Gestionarea eficiectă a resurselor atrase depinde în marea măsură de metodele aplicate de fiecare bancă în parte. Băncile ar trebui să practice metode moderne de gestiune a resurselor atrase pentru a atinge eficienţa lor. O metodă în acest sens ar putea fi metoda ABC. Această metodă presupune că reducerea costurilor produselor bancare dă un avantaj decisiv în competiţia sa. Tehnica de activitate ABC implică o analiză de valoare a produselor bancare. În cadrul acestei metode de calculaţie a costurilor produselor bancare, este suma costului pe fiecare verigă a lanţului tehnologic. Legăturile din lanţul procesului sunt fincţiile de activitate efectuate de angajaţii băncii şi sistemele informatice. Această metodă permite de a identifica operaţiunile cele mai costisitoare şi de optimiza funcţii ineficiente. Deasemenea, acest instrument este 43

esenţial pentru procesul de gestiune a resurselor bancare atrase. În procesul gestionării resurselor aterase este necesar luarea unor decizii de reducere a costurilor produselor bancare. Susţinem ideea că implimentarea unui nou produs constituie o procedură cu mult mai costisitoare decât oferirea unor produse bancare la preţuri mai avantajoase pentru clienţi, aici ne referim la faptul că oferirea unui nou tip de depozit poate antrena cheltuieli mai mari decât majorarea ratei dobânzii unui depozit deja existent, atragând clienţi de a efectua plasamente noi. În schimb instituirea unui produs nou poate avea efecte negative, cum ar fi - clientelă puţină, plasamente nesigure, de sume mici. O altă metodă modernă de gestiune eficientă a resurselor atrase care îşi face apariţia este metoda coeficienţi şi indicatori. Efectuarea analizei coeficient este pentru a evalua punctele forte şi punctele slabe ale activităţilor de gestiune a resurselor bancare atrase. Această analiză presupune de a calcula coeficienţii bazaţi pe performanţa financiară a băncii. Aceşti coeficienţi sunt comparaţi în timp şi identifică tendinţele actuale. Deasemenea, coeficienţii sunt analizaţi ţinând cont de media respectivă pe întregul sector bancar, ceea ce le permite de a compara activitatea băncii cu cea a concurenţilor. Sistemul de coeficienţi poate fi diferit pentru fiecare bancă în parte, dar fundamental în acest sistem sunt următorii:

indicatori de lichiditate

factor de creştere

concentra ţia de depozite

indicatori de calitate a creditelor

Sursa: Elaborat de autor în baza Ашкинадзе, A., Чаусов, B., Методология и автоматизация финансового управления банком. [online]. [citat 28.04.2015]. Disponibil: http://www.iso.ru/print/publication/document8473.pht ml

Figura 2.4. Schema coeficienţilor şi indicatorilor metodelor de gestiune a resurselor atrase. Desigur, pe lingă aceşti indicatori pot fi calculaţi o serie întreagă de coeficienţi şi indicatori, aceasta depinde de scopurile fiecărei bănci în parte. Metoda constituirii fondului de rezervă ar putea fi o altă metodă prin rândul metodelor de gestiune eficientă a resurselor atrase. Fondul de rezervă este creat pentru a absorbi eventualile pierderi rezultate din activităţile băncii, şi asigură stabilitatea funcţionării sale. Pe lângă fondurile de rezervă banca poate crea şi alte fonduri cum ar fi: fonduri de stimulare 44

economică, fonduri de dezvoltare, şi altele. Dimensiunea acesturi fonduri este foarte mobilă, iar volumul acestora în anumite circumstanţe, poate atinge cifre semnificative. În cursul normal al activităţii privind fondurile atrase ale băncii, suma variază. Considerăm că o importantă metodă de gestiune eficientă a resurselor atrase este gestiunea operaţiunilor de depozit. Gestionarea eficientă a operaţiunilor de depozit include extinderea reţelei şi tipurilor de conturi de depozit, necesare satisfacerii nevoilor clienţilor intr-o varietate de servicii bancare, garantarea investiţiilor prin garantarea depozitelor şi altele. Modul de funcţionare a conturilor de depozit trebuie să îndeplinească cerinţele de simplificare a ordinii operaţiunilor de depozit. O condiţie prealabilă pentru punerea în aplicare a gestiunii operaţiunilor de depozit este o analiză anterioară a structurii şi utilizării bazei de resurse. Gestiunea operaţiunilor de depozit constituie instrumente strategice de management bancar ce include măsuri care vizează consolidarea poziţiei sale pe piaţa depozitelor, care vizează integrarea întregului complex de factori care creează mediul de activităţi bancare. Instrumentele de gestionare a operaţiunilor de depozit includ activităţi de îmbunătăţire a organizării interne a activităţii depozitului: reguli de îmbunătăţire şi proceduri pentru punerea în aplicare a acordurilor de depozit, cautarea de noi forme de colaborare cu clienţii, reducând probabilitatea de risc şi a deciziilor iraţionale. O altă metodă de gestionare poate fi caracterizată prin implimentarea planului de depozite. Planul de depozit se bazează pe: -

comercializarea depozitelor;

-

prognozarea volumului de fonduri atrase;

-

reglementarea serviciilor de aprovizionare şi de cerere de depozit.

-

gestionarea planului prevede, în primul rând, stabilirea unei clare monitorizări a cantităţii şi calităţii portofoliului de depozit;

-

o trăsătură specifică a planului de depozit este rolul activ al băncii cu clientul, care determină valoarea contribuţiei, care este o parte din veniturile lor, având drept scop economisirea.

Comportamentul economic al potenţialilor investitori ar trebui să aibă un loc important în gestionarea operaţiunilor de depozit. Atragerea fondurilor prin intermediul depozitelor este stâns legată de operaţiunile active. Stângerea de fonduri de depozit la bancă pierde orice sens dacă nu există canale sigure pentru următoarea lor plasare profitbilă. Creşterea preţului la depozit duce la o creştere a preţului resurselor creditare ale băncii. Prin urmare, angajamentul băncilor de a răspunde nevoilor deponenţilor ar trebui să se limiteze la viitoarele oportunităţi de palsament profitabile a resurselor împrumutate în comparaţie cu interesul de a trage depozite. Pentru a pune în aplicare această sarcină băncile comerciale stabilesc o sumă 45

minimă de depozit la termin, perioadă minimă pentru care sunt plasate fondurile, rata anuală a dobânzii, frecvenţa de plată a dobânzii (lunar, trimestrial, la sfârşitul perioadei), şi altele. Gestionarea eficientă a operaţiunilor de depozit creează condiţii pentru reglementarea optimă a resurselor într-o bancă comercială. Gestionarea resurselor este considerat un indicator important al profeseonalismului personalului bancar. În general metodele moderne de gestiune a resurselor atrase se limitează la următoarele două metode:

iniţiale ţintă

ajustate sau corectate

Sursa: Elaborat de autor.

Figura 2.5 Schema metode moderne de gestiune eficientă a resurselor atrase. Metodele iniţiale de gestiune a resurselor bancare atrase este prima cale parcursă în procesul de gestionare a acestor resurse. Esenţa acestor metode are la bază sursa punerii în aplicare a unor operaţiuni în conformitate cu punctul de vedere al atragerii resurselor bazate pe clauze contractuale. Cea de-a doua metodă este utilizată în momentul desfăşurării procesului de gestiune propriu-zis. Avantajul acestor metode este că banca vede clar dacă are probleme în înfăptuirea gestiunii pe baza cărora poate lua promt deciziile necesare pentru a îmbunătăţi situaţia. Banca utilizează aceste două metode pentru îmbunătăţirea eficientă a resurselor bancare atrase precum şi de a respecta echilibrul dintre cererea şi oferta de resurse, pentru a menţine stabilitatea. Pe tot parcursul desfăşurării procesului de gestiune a resurselor bancare atrase pot fi utilizate în practică o gamă variată de metode de gestiune eficientă a acestor resurse. Aplicarea în practică a metodelor moderne de gestiune eficientă a resurselor atrase depinde în mare măsură de deciziile luate în vederea atingerii obiectivelor respective de gestiune.

46

Capitolul III. PERFECŢIONAREA GESTIUNII RESURSELOR ATRASE ÎN BACĂ 3.1. Practici internaţionale de atragere a resurselor bancare Gestionarea resurselor bancare este o parte integrantă a activităţii bancare în ultima perioadă. Problemele în gestiunea resurselor bancare, într-o măsură mai mare sau mai mică, includ, de exemplu, minimizarea sau atenuarea riscurilor (în special rata dobânzii şi de lichiditate), palnificarea resurselor şi formarea unei structuri specifice de bilanţ. Aplicarea celor mai potrivite metode şi condiţiile specifice ale instrumentelor de gestiune a resurselor bancare atrase permit băncilor de a rezolva în timp util şi în mod eficient diverse probleme de natură strategică. De-a lungul timpului, s-a arătat nevoia de modificare a metodelor şi instrumentelor de gestiune a resurselor atrase în bancă. În aceste condiţii acumularea de resurse financiare disponibile şi transformarea lor în investiţii este funcţia principală a instituţiilor de credit, devenind una dintre cele mai importante sarcini pentru funcţionarea băncilor „sănătoase”. Se consideră că resursele împrumutate sunt baza de plecare pentru realizarea operaţiunilor bancare, precum şi fiabilitatea lor depinde în marea măsură de stabilitatea întregului mecanism al băncii. Problema de gestionare eficientă a resurselor bancare atrase în băncile autohtone nu este încă rezolvată. În prezent, problemele ce stau în calea gestionării eficiente a resurselor atrase în bancă sunt legate de strângerea de fonduri, care să conducă la fluctuaţia de lichiditate. În practica internaţională, din punct de vedere juridic şi din punct de vedere financiarcontabil, termenul „resurse atrase” este folosit în industria bancară în situaţiile financiare pentru a descrie datoriile băncii faţă de deponenţii săi. Atât în practica autohtonă cât şi în practica internaţională băncile pun la dispoziţia deponenţilor mai multe tipuri de depozite fie la vedere sau la termen. Resursele atrase de la clienţi, în practica internaţională, prin conturile de depozit sunt gestionate de către bancă în conformitate cu criteriile şi cerinţele ataşate fiecărui tip de depozit în parte. Gestiunea resurselor atrase în bancă este o formă de reglementare care impune băncilor anumite cerinţe, restricţii şi orientări. Acest cadru de reglementare creează transparenţă între instituţiile bancare şi persoanele, societăţile cu care se fac afaceri. În practica internaţională cele mai frecvente dintre obiectivele gestiunii resurselor atrase în bancă se evidenţiază: Prudenţa – reduce nivelul de risc pentru creditorii băncii (de exemplu, pentru a proteja deponenţii).

47

Reducerea riscului sistemic – pentru a reduce riscul de eşec din cauza termenilor nefavorabile comerciale pentru bănci, care poate provoca falimente bancare mari sau multiple. Controlul permanent şi securitate a banilor – pentru a reduce riscul de utilizare a banilor în scopuri criminale, cum ar fi activităţi de spălare a banilor, finanţarea terorismului

prudenţa deservirea promtă şi sinceră

protecţia secretului bancar

reducerea riscurilui sistemic

control şi securitate

Sursa: Elaborat de autor în baza Банковские вклады и депозиты для физических лиц. Срочный вклад. Страхование вкладов. [online]. [citat 03.04.2015]. Disponibil: http://www.ereport.ru/articles/finance/vklady.htm

Figura 3.1. Schema obiectivelor gestiunii resurselor atrase bancare în practica internaţională Protecţia secretului bancar – nedivulgarea datelor personale ale clienţilor. Deservirea promtă şi sinceră a clienţilor – (client service sincer) şi responsabilitatea socială a societăţii. Reeşind din cele relatate mai sus menţionăm că aceste obiective, precum şi altele, contribuie în mare măsură în procesul de gestionare a resurselor atrase în bancă, ce pot fi aplicate atât în practica interanţională cât şi preluate în practica autohtonă. Gestiunea resurselor bancare atrase poate varia foarte mult între ţări. Există diferite cerinţe, pentru băncile din diferite ţări, destinate procesului de gestionare cu scopul de a facilita realizarea obiectivelor propuse. O gestiune eficientă a resurselor atrase impune atragerea unui volum optim de resurse în bancă. În practica internaţională îşi fac apariţia diverse procedee de atragere a resurselor bancare, printre care, asigurarea depozitelor. Asigurarea depozitelor este o măsură pusă în aplicare în mai multe ţări pentru a proteja deponenţii băncii, în totalitate sau în parte, de la pierderile cauzate de incapacitatea băncii de a efectua plăţi privind obligaţiile sale bancare faţă de deponenţi. Sistemul de asigurare a depozitelor este una dintre componentele de siguranţă a sistemului financiar care promovează stabilitatea financiară. Băncilor le este permis, şi sunt în general încurajate, să acorde credite şi să investească majoritatea banilor colectaţi prin intermendiul depozitelor bancare, iar dacă mulţi 48

dintre debitorii băncii, în imposibilitatea de a rambursa imprumuturile lor la timp, există riscul de pierdere a economiilor. Deoarece instiutuţia financiară are potenţialul de a eşua, şi prăbuşirea în masa băncilor poate provoca o gamă largă de evenimente adverse, inclusiv încetinirea creşterii economice, multe ţări recurg la asigurarea depozitelor pentru a proteja investitorii şi să le dea asigurări ca fondurile lor nu sunt ameninţate de riscuri. Asigurarea depozitelor a fost folosită pentru prima dată pentru protejarea băncilor mici în Statele Unite. Pentru a proteja băncile locale în cele mai sărace state, guvernul federal a stabilit un sistem de asigurare a depozitelor. Mulţi asigurători de depozite sunt membri ai Asociaţiei Internaţionale a Asigurătorilor de Depozite (IADI), o organizaţie internaţională înfiinţată pentru a pomova stabilitatea sistemelor financiare, prin promovarea cooperării internaţionale şi promovarea contactelor internaţionale între asigurători de depozit şi alte părţi interesate. Agenţiile de asigurare a depozitelor în majoritatea ţărilor sunt conduse de guvern sau stabilite ca o filială a băncii cetrale, în timp ce unele dintre ele sunt întreprinderi private cu sprijin de la stat, sau integral privat. Există o serie de ţări în care operează mai multe sisteme de asigurări de depozit, cum ar fi: Austria, Canada (Ontario şi Quebec), Germania, Italia şi Statele Unite ale Americii. Pe de altă parte un sistem de asigurare a depozitelor poate acoperi mai multe de o ţară, de exemplu, multe bănci din insulile Marshall, Statele Federale ale Microneziei şi Puerto Rico sunt asigurate de către Federal Deposit Insurance Corporation SUA. Din considerentele că constituirea de rezerve bancare s-a dovedit a fi fragilă, a apărut necesitatea implimentării unei noi idei în scopul de a nu pierde clienţii existenţi, precum şi de a atrage alţii noi pentru a efectua plasamente în banca respectivă. Astel, a apărut necesitatea asigurării depozitelor. “Garantarea depozitelor este un element esenţial pentru realizarea pieţei interne şi un element complementar indispensabil pentru sistemul de supraveghere a instituţiilor de credit , datorită solidarităţii pe care o creează între toate instituţiile aceleiaşi pieţe financiare în cazul în care una dintre acestea se află în dificultate.”16 Această frază este o sinteză a actului privind sistemul de garantare a depozitelor care denotă faptul că băncile aflate în dificultate sunt ajutate să ieşi din impas. Uniunea Europeană urmăreşte protejarea depunătorilor fiecărei instituţii de credit şi asigurarea stabilităţii sistemului bancar în ansamblu. Pentru băncile din Federaţia Rusă fondurile strânse formează cea mai mare parte a resurselor bancare. Mărimea şi structura lor depinde de: -

specializarea clientului şi produsele băncii;

-

situaţia pieţei bancare;

16

Sistemele de garantare a depozitelor. [online]. [citat27.04.2015]. Disponibil:http://europa.eu/legislation_summarie s/internal_market/single_market_services/financial_services_banking/l24012b_ro.htm

49

-

situaţia macroeconomică;

-

politica băncii Rusiei;

-

alţi factori.

Principalile modalităţi de atragere a resurselor băncilor în Federaţia Rusă sunt: -

deschiderea şi întreţinerea conturilor curente şi de decontare ale întreprinderilor, organizaţiilor şi cetăţenilor, precum şi conturile corespondente ale băncilor corespondente;

-

atragerea economiilor prin conturile de depozite a persoanelor fizice şi juridice;

-

atragerea împrumuturilor de la alte bănci; inclusiv banca Rusiei.

Ca şi în cazul Republicii Moldova, în Federaţia Rusă resursele atrase pot fi de 2 tipuri:

resurse depozit

resurse nondepozit

Sursa: Elaborat de autor în baza Пассивы банка, формы привлечения ресурсов. [online]. [citat 25.04.2015]. Disponibil: http://www.irbis.vegu.ru/repos/11740/HTML/19.htm

Figura 3.2 Tipuri de resurse atrase ale băncilor din Federaţia Rusă Cea mai mare parte a resurselor atrase în băncile din Federaţia Rusă sunt acumulate prin intermediul depozitelor, respectiv fondurile depuse de clienţii băncii în anumite conturi şi utilizate de către aceştia, în conformitate cu regimul de conturi şi a legistaţiei bancare în vigoare. Pentru Federaţia Rusă, resursele non-depozit sunt acele resurse pe care banca le primeşte sub formă de împrumuturi (credite), în scopul de a menţine lichiditatea şi de a extinde baza de resurse. Prin urmare, iniţiativa de a atrage aceste fonduri provine de la banci. Depozitele reflectă relaţiile economice care se dezvoltă între o bancă şi clientul său cu privire la transferul de fonduri pentru utilizarea temporară. Nivelul de venit al depozitului depinde de tipul, durata şi dimensiunea fondurilor colectate. Băncile din federaţia rusă pentru a atrage resurse bancare oferă deponenţilor săi trei tipuri de depozite: la vedere, la termen, escrow. Depozite la termen – un contract încheiat cu privire la condiţiile de rambursare a depozitului după o anumită perioadă. Resursele atrase prin intermediul depozitelor la termen disting următoarele perioade: o lună, trei luni, trei şi şase luni, de la şase luni la un an şi peste un

50

an. Depozitele la termen aduc proprietarului un anumit venit ca procent din valoarea care este fixată în contract şi variază în funcţie de durata şi suma depozitelor. În afara de depozitele la termen pe o perioadă solidă, în practica bancară din Federaţia Rusă şi-a făcut apariţia depozitele la vedere, pentru care se încheie contractul prin care nu este fixat un anumit termen, iar deponentul îşi poate retrage oricând mijloacele sale. Avantajul unor astfel de depozite este că proprietarii poate efectua retrageri din cont în orice moment, fără nici o restricţie, iar un dezavantaj major – rata dobânzii practicată este mai mică decât în cazul depozitelor la termen. Depozitele escrow pentru care se încheie contracte, altele decât cele sus menţionate. Acestea includ depozite de asigurare, de economii şi alte depozite. Un alt mod de a strânge fonduri pentru băncile din Federaţia Rusă este emiterea de obligaţiuni, care includ certificate bancare şi bancnote. Certificatul de economii (de depozit) este o garanţie prin care se atesta valorea contribuţiei aduse de bancă şi drepturile deponentului (deţinător de certificat) pentru a primi, la maturitate, suma şi dobânda datorată prezentă într-un certificat în banca care l-a emis, sau în orice filială a acesteia. Certificatul de depozit poate fi eliberat numai pentru persoanele juridice, iar certificatul de economii doar pentru persoanele fizice. Proprietarii lor sunt rezidenţi şi nerezidenţi ai Federaţiei Ruse. Ele pot fi doar în moneda Federaţiei Ruse, şi tratate ca atare numai pe teritoriul său. Certificatele bancare nu pot fi utilizate ca mijloc de plată pentru bunuri şi servicii. La expirarea certificatului deţinătorului, banca îi returnează suma depozitului şi venitul este plătit pe baza ratei dobânzii stabilite de condiţiile de emisiune şi circulaţie a certificatelor. Atragerea de certificate de depozit şi de economii, pe termen fix pentru investitor presupune faptul că ei pot dispune de o rată mai bună de rentabilitate decât în cazul depozitelor la termen şi, în acelaşi timp, pot recupera banii în orice moment prin vânzarea certificatului pe piaţa secundară. Băncile pot rapid de a emite certificate pentru a atrage resurse suplimentare şi de a gestiona baza de resurse. Pentru a atrage resurse băncile din Federaţia Rusă eliberează şi pun în circulaţie bilete la ordin (inclusiv bancar) ce sunt reglementate de Codul Civil al Federaţiei Ruse şi legea federală din 11 martie 1997 nr. 48. Aceste documente, spre deosebire de condiţiile de la emiterea şi circulaţia certificatelor bancare, nu sunt înregistrate la banca Rusiei. Băncile pot elibera bilete la ordin de două tipuri, fapt vizibil în figura de mai jos. Biletele la ordin de interes (dobândă) în momentul prezentării lor la bancă de către titular poate primi dobânda calculată pe baza ratei dobânzii specificată în documentele bancare. Perioada de emitere a lor este la vedere (la cerere). 51

• de interes Bilete la ordin • discount

Sursa: Elaborat de autor în baza Пассивы банка, формы привлечения ресурсов. [online]. [citat 25.04.2015]. Disponibil: http://www.irbis.vegu.ru/repos/11740/HTML/19.htm

Figura 3.3 Schema titlurilor biletelor la ordin eliberate de băncile Federaţiei Ruse. Biletele la ordin discount (reducere) sunt definite ca diferenţa dintre valoarea nominală la care a fost cumpărat, şi preţul, la care el a fost vândut. Perioada de emitere a lor este la termen (la o anumită dată). Emiterea biletelor la ordin de către băncile din Federaţia Rusă registrează o serie de avantaje, printre care se numără: -

simplitatea eliberării lor în circulaţie din cauza lipsei de înregistrare de stat a emisiunii biletelor de ordin;

-

lichiditatea înaltă este suficient de semnificativă şi un nivel fix al veniturilor;

-

utilizarea de bilete la ordin ca mijloc de plată pentru bunuri şi servicii între corporaţii şi persoane fizice precum şi serveşte drept garanţie pentru clienţi în cazul contractării unui credit.

Băncile din Federaţia Rusă pot emite bilete la ordin şi în valută, care contribuie la acumularea de resurse bancare în valută. Principalile surse de resurse non-depozit sunt atragerea de împrumuturi de pe pieţele financiare şi interbancare, şi împrumuturile la banca Rusiei. În scopul de atragere a resurselor financiare băncile pot emite propriile obligaţiuni. Obligaţiunile băncilor Federaţiei Ruse sunt titluri care atestă relaţiile de împrumut între proprietar (creditor) şi Banca (împrumutatul), care să aducă proprietarului venituri. Băncile pot emite obligaţiuni de diferite tipuri: -

înregistrate şi la purtător;

-

garantate şi negarantate;

-

ipotecare;

-

de interes şi discount;

-

convertibile şi non-convertibile în alte valori mobiliare;

-

şi altele.

52

Procedura de emiterea a obligaţiunilor bancare este mult mai complicată şi de lungă durată decât emiterea de certificate şi bilete la ordin. În prezent emiterea de către băncile ruseşti a obligaţiunilor se axează în principal pe plasarea lor pe pieţele financiare europene (euro obligaţiuni). Emisiunea de obligaţiuni pe piaţa internă este limitată de costurile ridicate de organizare. În plus, pe pieţele financiare internaţionale, băncile pot atrage resurse la rate mai mici decât pe piaţa internă. Creditele interbancare permit băncilor de a atrage resurse pentru acoperirea deficitului planificat de resurse cauzat de discrepanţe în structura activelor şi pasivelor şi decalaje neanticipate între ele. Împrumuturile interbancare sunt împărţite în împrumuturi la vedere şi la termen, care pot fi rambursate în orice moment. În practica internaţională, împrumuturile interbancare la termen variază de la o zi (chiar şi câteva ore) la câţiva ani. Împrumuturile interbancare scurte ( de până la câteva zile) permit băncilor de a regla problemele de lichiditate, iar împrumuturile bancare pe un termen mai îndelungat (de la o lună) pentru a extinde baza de resurse. Împrumuturile interbancare pot fi acordate în ruble şi în valută străină în următoarele moduri: -

într-o singură ordine – în acest caz, ele sunt emise printr-un contract de credit separat, care prevede suma împrumutului şi rata dobânzii pe termen lung, procedura de calcul şi de plată a dobânzii responsabilitatea părţilor pentru nerespectarea condiţiilor contractului, etc.;

-

în mod regulat în formă de deschidere a liniei de credit bancar pentru fiecare împrumut bancar special, cu stabilirea limitei de credit în funcţie de starea sa financiară. În acest caz, între banca creditor şi banca debitor este emis un acord general de cooperare în pieţele interne şi externe de credite interbancare. Acordul general este de un an, cu posibilitatea de prelungire. Tranzacţiile la împrumuturile interbancare sunt realizate în principal prin sistemul Reuters Dealing, SWIFT, care prevede o restribuire rapidă, operativă a resurselor între bănci. Rata dobânzii pentru împrumuturi variază în funcţie de marimea împrumutului, precum şi cererea şi oferta de resurse de creditare pe piaţa interbancară;

-

prin relaţiile de corespondent directe între bănci în formă de overdraft (descoperit de cont) pe conturile corespondente, sunt destinate pentru plăţi în absenţa sau insuficienţa fondurilor în contul băncii respondent din cauza băncii corespondente. Condiţiile unui astfel de împrumut şi de credit ca: suma maximă a overdraftului, durata, rata dobânzii, etc.) trebuie să fie reflectate în acordul dintre bănci privind stabilirea de relaţii directe corespondente. 53

În ultima perioadă, organizaţiile de credit din Rusia atrag în mod activ resurse de pe piaţa internaţională interbancară. Creditele acordate de banca Rusiei, care este un creditor în ultima instanţă pentru toate băncile Rusiei, în funcţie de scop pot fi împărţite în trei grupe: Primul grup – sunt împrumuturi de lichiditate care să răspundă necisităţilor de numerar pentru a finaliza calculele, adica a îndeplini obligaţiile imediate. Acestea includ credite interday, o zi (overnight) şi credite lombard. Al doilea grup – sunt împrumuturi care corespund nevoilor băncilor căuzate de resursele în pierdere. Aceste credite sunt furnizate în circumstanţe extraordinare (criza finaciară) şi numai printr-o decizie a Consiliului de Administrare al Băncii Rusiei. Acestea includ credite pentru a îmbunătăţi stabilitatea finaciară a băncii, de a restructura, şi să îndeplinească obligaţiile de către deponenţi, de remediere şi stabilizare. Al treilea grup – un împrumut destinat pentru extinderea investiţiilor creditare ale băncilor comeriale în sectorul real al economiei. Cele mai dezvoltate împrumuturi din aceste grupuri sunt cele destinate pentru a menţine lichiditatea. În prezent, toate creditele din acest grup sunt disponibile la bănci prin intermediul principalelor departamente teritoriale ale băncii Rusiei, care stabileşte limitile pentru fiecare tip de credit. Pentru astfel de împrumuturi, băncile trebuie să fie clasificate în categoria I sau II a stabilităţii financiare prin metoda utilizată de Banca Rusiei, îndeplinirea pe deplin a cerinţelor rezervelor obligatorii, lipsa datoriilor la împrumuturile obţinute anterior de la Banaca Rusiei, precum şi dobânzile aferente, pentru a avea securitate suficientă pentru împrumuturi. Creditele acordate băncilor la sfirsitul zilei de tranzacţionare, se acordă atunci când nu există fonduri suficiente pentru a-şi îndeplini obligaţiile sale. Împrumuturile Lombard sunt disponibile în două moduri: 1) La cererea băncilor – în orice moment, la o rată fixă stabilită de Banca Rusiei, la un anumit termen. 2) În rezultatul licitaţiilor Băncii Rusiei a creditelor de lombard – după licitaţie, la o rată a dobânzii stabilită de termenii şi rezultatele licitaţiei, perioada de creditare este specificată de Banca Rusiei într-o declaraţie oficială cu privire la licitaţie, împreună cu termenii săi. Pentru creditele acordate pentru acoperirea necesităţilor de lichiditate, băncile trebuie să încheie cu Banca Rusiei contractul de credit general pentru un an, ce va indica, ce fel de împrumuturi va folosi. În practica internaţională pot fi găsite o multitudine de metode de atragere a resurselor bancare, implimentarea lor în practica băncilor autohtone poate avea atât aspecte pozitive cât şi 54

negative, depinde în mare măsură de adaptarea întregului proces de a face faţă tuturor schimbărilor.

3.2 Direcţii de îmbunătăţire a gestiunii resurselor atrase în bancă În condiții moderne, este extrem de important procesul de gestiune a resurselor bancare, optimizarea structurii și, prin urmare, controlul calității tuturor surselor de fonduri, care constituie potențialul de resurse a băncii. Este evident faptul că durabilitatea bazei de resurse a băncii îi permite să efectueze cu succes investiții, inclusiv de creditare, precum și alte operațiuni active. Prin urmare, fiecare bancă urmărește să sporească baza de resurse. Pentru a atinge obectivele de îmbunătăţire a gestiunii resurselor atrase în bancă este necesar de acordat atenţie asupra urmatoarelor aspecte:  de a investiga caracteristcile economice, funcţiile şi obiectivele procesului de gestionare a resurselor bancare;  de a evidenția principalele activități în vederea formării şi gestionării bazei de resurse bancare;  de a lua în considerare experiența altor bănci din țările dezvoltate de gestionare a resurselor atrase în bancă  de a analiza metodele de gestiune a resurselor atrase în bancă;  identificarea problemelor ce ţin de o gestiune a resurselor bancare ineficientă, precum şi propunerea de soluţii în vederea ameliorării lor;  aplicarea mai multor indicatori de apreciere a gestiunii resurselor atrase în bancă;  axarea prioritară pe necesităţile de gestiune a acestor resurse;  etc; Istoric, rolul resurselor atrase este subestimat. Resursele atrase au întotdeauna „pierdute” în umbră de importanţa capitalului şi activelor bancare, dar nu trebuie să uităm că banca depinde de resursele împrumutate, caracteristicile lor cantitative şi calitative determină potenţialul său. Necesitatea gestionării resurselor atrase în bancă a apărut din: -

lipsa de elaborare teoretică şi practică a problemilor de gestiune implicate ale resurselor băncilor;

-

nevoia de a clarifica conceptul de gestiune a resurselor bacare atrase;

-

evaluarea tendinţelor şi perspectivelor de dezvoltare a acestora;

-

îmbunătăţirea direcţiilor prioritare de gestiune a resurselor atrase în bancă.

55

Gestiunea resurselor atrase în bacă este ştiinţa şi arta de a gestiona relaţiile care apar în legătură cu acumularea fondurilor temporar disponibile ale persoanelor fizice şi juridice, ale căror scop este de a optimiza baza de resurse a băncii. În perioada modernă se pune inevitabil problema de gestiune eficientă a resurselor atrase în bancă. Rolul gestiunii resurselor bancare atrase are o semnificaţie însemnată în derularea activităţilor bancare. În prezent managerii bancari îşi concentrează tot mai mult atenţia asupra atragerii resurselor în bancă cât şi gestionarea lor eficientă, fără de care celelalte activităţi ale băncii ar fi lipsite de sens. Implimentarea şi dezvoltarea cu succes a operaţiunilor de gestiune a resurselor bancare se bazează în marea parte pe: alegerea strategiei corecte poziţionarea raţională pe piaţă

constituirea unui sistem eficient de management financiar gestionarea corectă a tuturor operaţiunilor bancare Sursa: Elaborat de autor.

Figura 3.4 Schema modelului strategic de gestiune reuşită a resurselor bancare atrase. Implimentarea în practică a operaţiunilor descrise mai sus participă la îmbunătăţirea procesului de gestiune a resurselor atrase în bancă. Necesitatea gestionării eficiente a resurselor atrase în bancă în condiţiile moderne este determinată de: -

creşterea concurenţei pe pieţele locale şi mondiale;

-

apariţia de noi produse complexe;

-

schimbări semnificative în structura resurselor atrase;

-

instabilitatea economică;

-

necesitatea de a coordona activităţile băncii în toate direcţiile;

-

un nivel ridicat de cerinţe ale utilizatorilor de servicii bancare.

Îmbunătăţirea gestiunii resurselor atrase în bancă depinde în mare măsură de utilizarea tehnicilor şi metodelor de gestiune privind resursele atrase în bancă. Pentru îmbunătăţirea acestor metode şi tehnici este necesar atribuirea funcţiilor personalului de conducere în concordanţă cu 56

strategia de gestiune a băncii. Construcţia corectă a structurii organizatorice a managementului financiar asigură distribuirea adecvată a competenţelor şi responsabilităţilor personalului, care permite de a realiza pe deplin funcţiile stabilite. Menţionăm faptul că nivelul de gestiune poate înregistra tendinţe uşoare de scădere, aceasta poate fi datorată lipsei de informaţii necesare pentru gestionare, structura managementului organizaţional imperfectă şi ineficientă. Sistemul bancar autohton este caracterizat de trecerea la o etapă calitativă nouă, ţinând cont de faptul că băncile sunt extrem de competitive, iar pentru a păstra poziţia sa pe piaţă ele sunt obligate de a introduce noi tehnologii bancare şi metode noi de gestiune. În aceste condişii este necesar dobândirea unor noi metode de gestiune utilizate în activităţile bancare, în special în practicile de gestiune a resurselor atrase şi căutarea unor modalităţi de dezvoltare a acestor. Procesul de gestionare este văzut ca procesul de identificare a problemilor, adoptarea şi punerea în aplicare a anumitor decizii pentru a analiza procesul de gestiune a resurselor bancare atrase. În cursul gestionării resurselor atrase în bancă managementul trebuie să îndeplinească următoarele etape: -

planificarea pentru mobilizarea resurselor;

-

organizarea gestiunii resurselor atrase în bancă;

-

coordonarea acţiunilor legale de mobilizare a resurselor;

-

reglementarea băncii de a stânge fonduri;

-

încurajarea potenţialilor investitori şi creditori;

-

controlul operaţiunilor de creştere a resurselor;

-

analiza gestiunii resurselor atrase.

Pe de altă parte, procesul de gestiune a resurselor atrase în bancă poate fi realizat pe etape, de la identificarea problemelor în atragerea de resurse pentru evaluarea deciziilor luate. În vederea îmbunătăţirii gestiunii resurselor atrase în bacă este necesar de luat în calcul mecanismul de gestiune a acestor resurse. Acest mecanism are la bază un set de pârghii. metode

mijloace

tehnici

instrumente

Sursa: Elaborat de autor.

Figura 3.5 Schema pârghiilor de gestiune a resurselor atrase în bancă 57

Aceste pârghii sunt utilizate în gestionarea resurselor pentru a asigura punerea în aplicare eficeintă a obiectivelor de optimizare a bazei de resurse a băncii. Conţinutul mecanismului de gestiune a resurselor bancare atrase este determiant prin necesitatea de a rezolva problemele principale ale îmbunătăţirii gestionării. Mecanismul modern de gestiune ar include: -

depozite competente;

-

politica ratei dobânzii;

-

structura de management a resurselor atrase;

-

analiza resurselor atrase;

-

organizarea lucrului cu clientela;

-

metode compelxe de gestiune a resurselor atrase.

Unul dintre cele mai importante elemente ale mecanismului de gestiune în cauză este un set de tehnici de gestionare a resurselor, care permit punerea în aplicare a scopurilor şi obiectivelor şi de a încuraja o mai bună gestionare. Stabilirea metodelor de gestionare a resurselor atrase reprezintă un mijloc de influienţă asupra procesului de gestionare a resurselor pentru punerea în aplicarea a obiectivelor strategice şi tactice. O direcţie de îmbunătăţire a gestiunii resurselor atrase în bancă este concretizată, în mod evident, într-o analiză profundă de studiere a clienţilor. Studierea clienţilor precum şi mişcarea de fonduri în conturile lor este un proces individual, ce necesită mult timp şi persoane competente. Este mai uşor de a studia clienţii prin diverse metode într-un număr mai mic al lor. Pentru băncile mari care deservesc un număr mare de clienţi este mai oportun de a construi diferite grupuri. Structura clienţilor poate fi analizată în trei grupe principale: 1) persoane fizice; 2) companii şi organizaţii; 3) bănci. Pe baza acestor analize, ţinând cont de natura comportamentului fiecărui client în parte, permite efectuarea unei gestiuni mai bune a resurselor atrase de la aceştia. O altă direcţie de îmbunătăţire a gestiunilor resurselor atrase în bancă este legată de analiza principalilor perspective de dezvoltare şi îmbunătăţire a gestionării resurselor bancare atrase. Specificul situaţiei actuale în domeniul bancar este faptul că, pe de o parte, în ciuda extinderii semnificative a bazei de resurse se înregistrează datorii pe termen mediu şi lung, pe de altă parte creşte cererea clienţilor pentru produse bancare pe termen lung. În mod evident, în aceste condiţii, băncile ar trebui să acorde o atenţie specială îmbunătăţirii gamei de servicii oferite, în special în dezvoltarea de produse de depozite pe termen lung. Cu toate acestea îmbunătăţirea acestei direcţii necesită o căutare de noi modalităţi. 58

Una din direcţiile de îmbunătăţire a procesului de gestiune a resurselor atrase în bancă ar fi existenţa unui centru de conducere bine definit de la care pleacă toate deciziile referitoare unei gestiuni eficiente. În fruntea tuturor deciziilor luate destinate procesului de gestiune a resurselor bancare atrase este necesar existenţa unui manager profesionist care ar asigura desfăşurarea întregului proces de gestiune. Unele din trăsăturile necesare acestiua le putem considera următoarele: -

autoritate şi răspundere;

-

cunoştinţe necesare eficientizării gestiunii;

-

puterea de a influenţa procesele de gestiune;

-

etc;

Acest manager îşi asumă toate funcţiile procesului de gestiune, iar dacă deciziile implimentate de acesta au succes, se tinde la lărgirea gamei de activitate. De competenţa organelor de conducere din vârful piramidei depinde în ce măsură sunt gestionate resursele atrase. Din simplul motiv că toate deciziile de gestiune pornesc de la directorii executivi, aceştea ar trebui să aibă o bună pregătire profisională, şi o experienţă acumulată în domeniu. În vederea îmbunătăţirii aptitudinilor şi capacităţilor lor de conducere şi gestiune este necesar organizarea de traning-uri destinate directorilor executivi, managerilor pentru a optimiza şi întări procesul de instruire şi de gestiune. Lipsa de personal calificat este motivul pierderii unor sume impunătoare. O altă direcţie de îmbunătăţire pe care o considerăm fructuasă, este implimentarea în fiercare instituţie a unui departament destinat gestiunii resurselor bancare atrase dotată cu personal calificat şi tehnică adecvată, care va fi răspunzător de implimentarea în practică a tuturor deciziilor de gestiune a resurselor atrase în bancă. Existenţa departamentului de gestiune pot avea responsabilitate, ca: definirea elementelor gestiunii de atragere a resurselor bancare, rolul şi obiectivele,

-

precum şi să descrie avantajele şi dezavantajele implimentării acestor decizii de gestiune; explicarea problemelor ce pot apărea în procesul de gestiune a resurselor atrase în bancă,

-

efecte şi indici de îmbunătăţire a acestuia; identificarea şi aplicarea de metode de performanţă a gestiunii resurselor bancare atrase.

-

În momentul în care banca se confruntă cu ineficienţe în procesul de gestiune a resurselor, poate apela la metode de gestiune din practica internaţională. Preluarea metodelor de gestiune din experienţa altor bănci reprezintă o direcţie de îmbunătăţire a gestiunii resurselor atrase în bancă. Procesul de gestionare a resurselor atrase în bancă depinde în mare măsură de competenţa personalului bancar cu funcţii de gestionare, să dispună de studii şi abilităţi de gestiune de nivel 59

înalt, având posibilitatea perfectării studiilor prin intermediul schimbului de experienţă şi de cunoştinţe cu alte instituţii internaţionale. În mare măsură, procesul de gestiune a resurselor bancare atrase depinde de modul de colaborare şi cooperare între angajaţii cu funcţie de gestiune. Aranjamente, formale şi informale, permite colaborarea, inclusiv analiza şi schimbul de informaţii, şi să lucreze în colaborare cu autorităţile străine de gestionare a activităţilor băncii şi grupuri bancare.

centrul de gestiune departamente de gestiune

metode personal calificat colaborare şi calificare internaţiona-le

Sursa: Elaborat de autor.

Figura 3.6 Schema direcţiilor de îmbunătăţire a gestiunii resurselor atrase în bancă. În figura de mai sus sunt reprezenatate cele relatate, şi anume direcţiile care pot fi urmate de fiecare bancă în parte, în vederea îmbunătăţirii gestiunii resurselor atrase în bancă. Datorită faptului că procesele economice sunt în continuă schimbare, orice bancă trebuie să acorde o atenţie sporită direcţiilor de îmbunătăţire a gestiunii resurselor bancare atrase.

60

CONCLUZII Băncile sunt cele ce efectuează operaţiuni active şi pasive. Operaţiunile pasive fac posibilă desfăşurarea operaţiunilor active, iar fără operaţiuni active sunt lipsite de sens operaţiunile pasive. Însă, fără excepţie, operaţiunile bancare efectuate au acelaşi scop – creşterea veniturilor şi reducerea costurilor. Este necesar ca banca să acorde atenţie sporită nu numai relaţiei de cantitate între resurse şi investiţiile de credit, dar, de asemenea, pentru a asigura respectarea gestiunii corecte şi eficiente a resurselor mobilizate. Esenţa operaţiunilor de gestiune a resurselor bancare atrase este de a atrage suficiente mijloace prin diferite tipuri de conturi de depozite oferite de fiecare bancă în parte, obţinerea de împrumuturi de la alte bănci, emisiune de titluri de valoare şi să desfăşoare diverse alte operaţiuni. Operaţiunile de gestiune a resurselor atrase sunt fundamentate în activităţile băncilor, deoarece numai înalta calitate a managementului bancar şi baza de resurse stabile permite de a efectua operaţiuni privind plasarea fondurilor profitabile, în vederea atingerii scopurilor de gestionare a resurselor bancare atrase. B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. încă de la începuturile sale, a obţinut recunoaşterea atât pe plan intern cât şi în străinătate, acest fapt este confirmat de investiţiile străine în capitalul băncii. Succesele şi realizarile băncii a atras atenţia investitorilor străini. În vederea gestionării eficiente a resurselor atrase în bancă B.C. „Mobiasbanca – GSG” S.A. implimentează în practică experienţa băncilor din Franţa. Fiind un expert în domeniul activităţilor bancare şi având puterea financiară, cel mai mare grup financiar din zona euro a consolidat semnificativ Mobiasbanca, a introdus o varietate de produse finaciare şi tehnologii de clasă mondială. Procesele de gestiune a resurselor bancare atrase pornesc de la managementul bancar şi anume organul executiv al băncii – preşedintele acesteia. Competenţa managementului bancar trebuie să includă toate aspectele de gestionare a activităţilor bancare curente, inclusiv gestionarea resurselor atrase în bancă, asigurând punerea în aplicarea tuturor deciziilor strategice. Pe baza cercetărilor efctuate menţionăm următoarele concluzii: -

potrivit activităţii de gestiune a fondurilor, banca îşi propune să acumuleze un volum suficient de lichidităţi la o anumită dobândă, după care aceste fonduri să fie distribuite celor ce se confruntă cu lipsa de aceste fonduri, evident la o anumită dobândă practicată de bancă. Ţinem să menţionăm faptul că în primul caz (cazul depozitelor) dobânda practicată este mai mică decât dobânda practicată în scopul redistribuirii acestor fonduri, respectiv creditele nu mai sunt atractive pentru clienţi şi în acest sens banca nu are 61

nevoie de atrage un volum mai mare de depozite. Banca gestionează resursele sale reeşind din cererea şi oferta acestor resurse. în scopul asigurării gestiunii activităţii de atragere a resurselor bancare , îndeplinirea

-

obiectivelor propuse, atingerea performanţelor, BC „Mobiasbanca - GSG” S.A oferă o gamă variată de tipuri de depozite, acestea fiind atât la vedere cât şi la termen; cu capitalizare, la contul curent sau la card; la o rată fixă sau flotantă; pentru depuneri în MDL sau valută străină. Dobânda practicată la depozitele la termen este mai mare decât în cazul depozitelor la vedere, din simplul motiv că băncii îi este mult mai uşor de a prognoza nivelul lichidităţii pe o anumită perioadă, plus la aceasta pentru bancă e mai avantojos ca depunerile să fie pe o perioadă îndelungată. Iar această perioadă să fie cunoscută de către bancă din timp. un rol deosebit de important în gestionarea resurselor îl implică strategiile aplicate de

-

bănci în vederea aceasta. La fel ca şi alte instituţii financiare, BC „Mobiasbanca - GSG” S.A utilizează un şir de strategii prin intermediul cărora banca reuşeşte realizarea obiectivelor şi atingerea performanţelor bancare. O strategie primordială în vederea atragerii resurselor depozitare ar fi dirijarea ratei dobânzii la depozite, de dorit majorarea acesteia, fiindcă de aceasta influenţează mult dorinţa clienţilor de a efectua depuneri. La rândul său strategiile de marketing joacă un rol important în ceea ce priveşte performanţele bancare, ce presupune cunoaşterea şi orientarea spre nevoile clienţilor prin implicarea în diverse proiecte, astfel promovând o bună imagine o băncii. O altă strategie căreea i se acordă o atenţie sporită este strategia clientului prin care banca îşi propune satisfacerea tuturor preferinţelor şi nevoilor clienţilor. Acestea şi alte strategii aplicate de BC „Mobiasbanca - GSG” S.A permit băncii atragerea unui volum suficient de depozite, precum şi menţinerea unor relaţii de lungă durată cu clienţii existenţi, cât şi atragerea de clienţi noi, iar la rândul lor, aceste aspecte participă la buna gestionare a resurselor atrase în bancă, Recomandări şi propuneri privind direcţiile de îmbunătăţire a gestiunii resurselor atrase în bancă: - necesitatea îmbunătăţirii legislaţiei care reglementează activitatea instituţiilor de creditare, în conformitate cu realităţile actuale şi cele mai bune practici; - îmbunătăţirea sistemului de autoreglementare şi autogestiune a băncilor va încuraja dezvoltarea instituţională a sistemului şi va reduce costurile de reglementare şi supraveghere;

62

- punerea în aplicare a consultărilor cu condiţiile sectoriale şi parametri de intervenţii financiare ale guvernului în sectorul de atragere a resurselor bancare va spori eficienţa gestionării şi va elimina impactul negativ asupra sectorului; - consolidarea capacităţilor Băncii Naţionale privind reglementarea şi supravegherea domeniului de gestiune; - dezvoltarea unui concept pentru crearea unor structuri de protecţie a depozitelor; - stabilirrea unei platforme şi menţinerea unui dialog constant cu părţile implicate pentru a promova noi produse, inclusiv şi promovarea unei imagini pozitive a instituţiei în ansamblu; - acordarea unei atenţii deosebite asupra dezvoltării produselor de economisire; - prezenţa unei viziuni comune între participanţi, pentru a îmbunătăţi coordonarea şi transparenţa activităţilor lor şi de a îmbunătăţi eficienţa gestiunii resurselor atrase în bancă. - implimentarea de noi soluţii informatice destinate creşterii eficiente a vânzărilor: - îmbunătăţirea sisitemelor şi metodelor de gestionare a resurselor atrase în bancă;

- crearea de noi produse bancare intereasnte şi atractive pentru consumatori; - îmbunătăţirea calităţii serviciilor oferite; - dezvoltarea de viteză şi fiabilitate a operaţiunilor; - dezvoltarea capacităţii de a se adopta la nevoile în schimbare ale clienţilor; - dezvoltarea tehnologiilor on-line pentru a aduce serviciile bancare la un nou nivel; - intensificarea politicilor de marketing; - ridicarea nivelului de calificare a personalului bancar, fiindcă profesionalismul resurselor umane contribuie la buna gestionare a tuturor proceselor şi activităţilor băncii; - fidelizarea clienţilor actuali prin promovarea unei politici de dobânzi progresive, oferirea diferitelor facilităţi şi oferte promoţionale; - îmbunătăţirea metodelor de gestiune a resurselor atrase; Resurse atrase – una din componentele de bază prin care băncile se dezvoltă şi pentru a atinge succesul. Gestionarea lor eficientă, fie aplicând în practică medote moderne de gestiune, fie orientându-se atenţia spre alte stategii de gestiune, sau aprecierea gestiunii având în vizor o serie de indicatori, toate aceste aspecte contribuie la îmbunătăţirea gestiunii resurselor bancare atrase.

63

BIBLIOGRAFIE I.

Acte normative

1. Regulamentul cu privire la condiţiile, modul de emisiune şi circulaţie a certificatelor bancare de depozit şi a cambiilor bancare. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 67-68/248 din 06.05.2005. Disponibil: http://lex.justice.md/md/291586/. 2. Regulamentul cu privire la dirijarea riscului ratei dobânzii. Monitorul Oficial al Republicii Moldova 1999, nr.109.111/192. Disponibil: https://www.bnm.md/md/regul ations_surveillance?page=1 3. Regulamentul cu privire la facilitatea de lombard nr. 4/08 din 18.10.1995. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 0-6/1 din 25.01.1996. Disponibil: http://lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=285652 4. Regulament cu privire la facilităţile permanente de creditare acordate băncilor de către Banca Naţională a Moldovei din 23.03.2006. Disponibil: http://bnm.md/md/regulation s_market_operations?page=5 5. Regulament privind modul de efectuare de către bănci a operaţiunilor cu cambii din 02.06.2000. Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr. 7880/257 din 08.07.2000. Disponibil: http:lex.justice.md/index.php?action=view&view=doc&lang=1&id=28571 1 6. Legea cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr. 548-XIII din 21.07.95. Monitor Oficial al Republicii Moldova. nr. 5657/624 din 12.10.1995. Disponibil: http://ccrm.md/file/Acte_leg/banka%20nationala.pdf 7. Legea instituţiilor financiare: nr. 550-XIII din 21.07.1995. Monitor Oficial al Republicii Moldova nr.7881/199 din 13.05.2011. Disponibil: http://lex.justice.md/inde x.php> 8. Legea Republicii Moldova cu privire la piaţa valorilor mobiliare: nr.199 din 18.11.1998. Monitor Oficial al Republicii Moldova nr.183-185 din 10.10.2008. Disponibil: http://lex.justice.md/md/329292/>

II.

Lucrări ştiinţifice

9. BADEA, L., Socol, A., DRĂGOI, V., DRIGĂ, I. Managementul riscului bancar. Bucureşti: Editura Economică 2010. 500 p. ISBN: 978-973-709-487-2 10. BASNO, C., DARDAC, N. Management bancar. Bucureşti: Editura Economică, 2002. 360 p. ISBN: 973-590-702-X 11. BEREA, A. O. Strategia bancară. Bucureşti: Editura Expert, 1999. 60 p. ISBN 973575-831-8 12. BOGDAN, I. Tratat de management financiar-bancar. Bucureşti: Editura Economică, 2002. 226 p. ISBN: 9735906821 64

13. BORZA, A. Management strategic. Cluj Napoca: Editura Risoprint, 2002. P. 262 ISBN: 9789737519276 14. COBZARI, L. Competitivitatea băncilor în formarea sistemului bancar concurent. Chişinău: editura: Secţia poligrafie operativă a USM, 1996. 8 p. 15. Cociug, V., CINIC, L., TIMOFEI, O., Management bancar. Chişinău: Editura ASEM, 2008. 137 p. ISBN: 978-9975-75-393-7. 16. CONSTANTINESCU, D. Management bancar. Bucureşti: Editura Fundaţiei culturale Libra, 2007. 258 p. ISBN: 578-973-7633-61-3 17. DĂNILĂ, N., BEREA, A. O. Management bancar Fundamente şi orientări. Bucureşti: Editura Economică, 2000. 256 p. ISBN 973-590-358-X 18. DEDU, V. Gestiune bancară. Bucureşti: Editura Didactică şi Pedagogică, 1996. ISBN 973-30-5925-0 19. DEDU, V. Gestiune şi audit bancar. Bucureşti: Editura Economică, 2003. 358 p. ISBN: 973-590-780-1 20. DEDU, V. Management bancar. Bucureşti: Editura Mondan, 1997. 235 p. ISBN 97397488-5-6 21. DRAGOTĂ, V., CIOBANU, A., OBREJA, L., DRAGATĂ, M., Management financiar, Vol. 1: Analiză financiară și gestiune financiară operațională. Bucureşti: Editura Economică, 2003. 432 p. ISBN: 973-590—842-5 22. GRIGORIŢĂ, C. Activitate bancară. Chişinău: ULIM, 2002. 258 p. ISBN 9975-92086-1 23. GRIGORIŢĂ, C., Activitate bancară. Chişinău: Cartier, 2004. 273 p. ISBN 9975-79256-1 24. ILIE, M. Tehnica şi managementul operaţiunilor bancare. Bucureşti: Editura Expert, 2003. 330 p. ISBN 973-8177-91-X 25. IONESCU, L. Băncile şi operaţiunile bancare. Bucureşti: Editura Economică, 2006. 527 p. ISBN 9739198546 26. LEFTER, C. Marketing Financiar-Monetar. Bucureşti: Editura Economică, 2012. 296 p. ISBN: 978-973-709-592-3 27. MANOLESCU. Gh., DIACONESCU, A. Management bancar. Bucureţti: Editura Fundaţiei România de mâine, 2001. 288 p. ISBN: 973-582-466-3 28. OLTEANU, A. Management bancar. Bucureşti: Editura Dareco, 2003. 285 p. ISBN: 973-86130-9-4 29. OLTEANU, V. Marketing Financiar-Bancar: note de curs. Bucureşti: Editura Ecomar, 2005. 202 p. ISBN: 973860804X 65

30. STOICA, M. Gestiune bancară. Bucureşti: Editura Lumina Lex, 2002. 325 p. ISBN 973-588-512-3 31. STOICA, M. Management bancar. Bucureşti: Editura Economică, 1999. 244 p. ISBN 973-590-193-5 32. КОЛЕСНИКОВ, В. И. ş.a. Банковское дело.Москва: Финансы и Статистика, 1996. ISBN 5-279-01243-2 33. КОРЧАГИН, Ю. А. Деньги Кредит Банки. Ростов-на дону «феникс» ,2006. 348 p. ISBN 5-222-08447-7

III.

Resurse Electronice

34. Strategii bancare.Disponibil: http://ru.scribd.com/doc/22424435/Strategiibancare#scribd 35. BERD susţine Mobiasbanca în domeniul creditării companiilor din Moldova. [online]. [citat 02.04.2015]. Disponibil: http://unimedia.info/stiri/berd-sustine-mobiasbanca-indezvoltarea-creditarii-companiilor-din-moldova-71888.html 36. Date privind evoluţia pieţei depozitelor bancare în anul 2014. [online]. [citat 29.04.2015]. Disponibil:http://www.bancamea.md/news/grafic-evolutia-pieteidepozitelor-bancare-in-anul-2014 37. Resursele depozitare, noţiune de depozit bancar, clasificare, tipuri. [online]. [20.02.2015]. Disponibil: http://wwwilincagorobet.ase.md/modules/mydownloads/sin glefile.php?lid=24 38. Evoluţia pieţei depozitelor bancare în anul 2013. [online]. [citat 24.02.2015]. Disponibil: http://bancamea.md/news/evolutia-pietei-depozitelor-bancare-in-anul2013 39. Sistemele de garantare a depozitelor. [online]. [citat 24.02.2015]. Disponibil: http://europa.eu/legislation_summaries/internal_market/single_market_services/financ ial_services_banking/l24012b_ro.htm 40. Gestiunea pasivelor bancare. [online]. [citat 04.03.2015]. Disponibil:http://www.acad emia.edu/7808342/Tema_7._Gestiunea_pasivelor_bancare 41. Resursele bancare.[online]. [citat 10.03.2015]. Disponibil: http://academiacomerciala. ro/cursuri/Management//An%20III/Sem.%20II%20%20Gestiune%20bancara//Capitolul%202.pdf 42. Marketing financiar bancar. [online]. [citat 09.04.2015]. Disponibil:http://ru.scribd.co m/doc/24942198/Marketing-Bancar#scribd 43. Ашкинадзе, A., Чаусов, B., Методология и автоматизация финансового управления банком. [online]. [citat 28.04.2015]. Disponibil: http://www.iso.ru/print/p ublication/document8473.phtml 66

44. Пассивные операции коммерческих банков. [online]. [citat 24.04.2015] Disponibil: http://www.ereading.club/chapter.php/97782/72/Myagkova_Shpargalka_po_finansam_i_kreditu.ht ml 45. Банковская система. [online]. [citat 24.04.2015] Disponibil:http://coollib.com/b/91 715/read 46. Банковский менеджмент. [online]. [citat 15.03.2015]. Disponibil: http://bibliofond.r u/view.aspx?id=536793 47. Банковские вклады и депозиты для физических лиц. Срочный вклад. Страхование вкладов. [online]. [citat 03.04.2015]. Disponibil: http://www.ereport.ru/ articles/finance/vklady.htm 48. Система управления финансовыми ресурсами банка: Процессы,задачи, модели ,методы.[online].[citat 25.04.2015]. Disponibil: http://vernikov.ru/manageme nt/bankovskij-menedzhment/item/190-systema-upravlenija-resursami-banka.html 49. Управление депозитами. [online]. [citat 29.03.2015]. Disponibil:http://superwork.or g/управление депозитами 50. Пассивы банка, формы привлечения ресурсов. [online]. [citat 25.04.2015]. Disponibil: http://www.irbis.vegu.ru/repos/11740/HTML/19.htm 51. Лаптырев, Д. А., Место функций поддержки принятия решений в задаче управления банком. [online]. [citat 29.03.2015]. Disponibil: http://vernikov.ru/manag ement/bankovskij-menedzhment/item/190-systema-upravlenija-resursami-banka.htm

IV.

Surse statistice și de date

52. Raport Anul al B.C. „Mobiasbanca-GSG” S.A. [online]. [citat 27.04.2015.]. Disponibil: https://www.mobiasbanca.md/annual_reports 53. Informaţia privind depozitele. [online]. [citat 27.04.2015]. Disponibil: https://www.mo biasbanca.md/files/reports/10.%20privind%20depozitele%2031.12.2014.xls 54. Bilanţ 31.12.2014. [online]. [citat 29.04.2015]. Disponibil:https://www.mobiasbanca. md/files/reports/07.%20Bilant%2031.12.2014.xls

67

ANEXE...

68

Anexa 1 Certificatul ISO 9001 :2008 | Mobiasbanca — Groupe Société Générale | Prima banca c...

Certificatul ISO 9001:2008 BC .Mobiasbanca - Groupe Sociéte’ Generale” SA anunţă despre obţinerea certificatul de conformitate a sistemului de management al calităţii, in corespundere cu cerinţele standardului international ISO 9001:2008.2Sisteme de management al calităţii. Cerinţe“. fel, Mobiasbancă este prima bană din Moldova care deţine un certificat ISO 9001:2008. Certificatul ISO 9001:2008 a lost obţinut în urma auditului realizat de SGS Moldova, o filială a unei companii internaţionale, cu sediul in Elveţia, şi esle velabil 3 ani. Pe parcursul acestei perioade se vor efectua 2 vizite de audit la intervalul de 12 luni, pentru confirmarea respectării cerinţelor standartului, conform certificatului obşinut.

t

69

70

Anexa 2

71

Anexa 3 Reţea unități Sector Centru

Sector Botanica

Sector Buiucani

Sector Ciocana

Sector Râşcani

Anenii Noi Ungheni Cahul Bălţi

Edineţ Soroca Sîngerei Orhei Comrat Drochia Hânceşti Ialoveni Căuşeni Ceadîr-Lunga Briceni Florești Rezina Făleşti

denumire Filiala nr. 2 „Icam” Filiala nr. 7 „Renaştere” Filiala nr. 16 „Piaţa Centrală” Filiala Corporativă Filiala nr. 9 „Centru” Filiala nr. 25 „Ştefan cel Mare” Filiala nr. 27 „Mioriţa” Filiala nr. 36 „Petru Movilă” Filiala nr. 38 „Casa Presei” Filiala nr. 4 „Dacia” Filiala nr. 19 „Decebal” Filiala nr. 20 „Mariţa” Filiala nr. 26 „Negruzzi” Filiala nr. 28 „Sarmizegetusa” Filiala nr. 33 „Dokuceaev” Filiala nr. 39 „Munceşti” Filiala nr. 42 „Porţile Oraşului” Filiala nr. 49 „Testemiţeanu” Agenţia nr. 04/01 a Filialei nr.4 Filiala nr. 1 „Stejaur” Filiala nr. 15 „Buiucani” Filiala nr. 40 „Mateevici” Filiala nr. 43 „Calea Ieşilor” Filiala nr. 51 „Creangă" Filiala nr. 3 „Ciocana” Filiala nr. 23 „Mircea cel Bătrân” Filiala nr. 34 „Calea Basarabiei” Agenţia nr. 34/01 a Filialei nr.34 Filiala nr. 5 „Rîşcani” Filiala nr. 21 „Moscova” Filiala nr. 24 „Soiuz” Filiala nr. 37 „Tudor Vladimirescu” Agenţia nr. 05/05 a Filialei nr.5 Filiala nr. 6 „Aneni” Agenţia nr. 06/01 a Filialei nr.6 Filiala nr. 8 „Ungheni” Filiala nr. 10 „Cahul” Agenţia nr. 10/01 a Filialei nr.10 Filiala nr. 11 „Bălţi” Filiala nr. 30 „Auto Gara Bălți” Filiala nr. 31 „Vasile Alecsandri” Filiala nr. 44 „Bum” Filiala nr. 45 „Stadionul Orăşenesc” Filiala nr. 12 „Edineţ” Filiala nr. 22 „Soroca” Agenţia nr. 22/01 a Filialei nr.22 Filiala nr. 35 „Sîngerei” Filiala nr. 13 „Orhei” Filiala nr. 14 „Comrat” Filiala nr. 18 „Drochia” Filiala nr. 17 „Hânceşti” Filiala nr. 29 „Ialoveni” Filiala nr. 32 „Căuşeni” Filiala nr. 41 „Ceadîr-Lunga" Filiala nr. 46 „Briceni" Filiala nr. 47 „Floreşti" Filiala nr. 48 „Rezina" Filiala nr. 50 „Făleşti"

adresă str. Tighina 65 bd. Grigore Vieru 5 str. Armenească 52 bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 81A bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 81A bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 77 str. Vlad Ţepeş 1 bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt 137 str. Puşkin 22 bd. Dacia 16/1 str. Constantin Brâncuşi 3 bd. Dacia 27 str. Negruzzi 1 str. Sarmizegetusa 1 str. V. Dokuceaev 13/1 str. Munceşti 170 bd. Dacia 49/10 str. Nicolae Testemiţeanu 23 str. Zelinschi 7/1 str. Calea Ieşilor 3 str. Alba Iulia 89/4 str. Alexei Mateevici 66/1 str. Calea Ieşilor 55 str. Ion Creangă 49/2 bd. Mircea cel Bătrân 2 bd. Mircea cel Bătrân 11 str. Calea Basarabiei 16 str. Uzinelor 167 str. Miron Costin 13/1 bd. Moscova 2 str. Alecu Russo 1/5 str. Tudor Vladimirescu 10/1 str. Petricani 86 str. Concilierii Naţionale 2 str. A. Suvorov 3 str. Naţională 17 str. Republicii 20/16 str. A. Mateevici 8 bd. Ştefan cel Mare 75/1 bd. Ştefan cel Mare 2 bd. Ştefan cel Mare 41/2 str. Alexandru cel Bun 5 bd. Ştefan cel Mare 14 str. Independenţei 77A str. Independenţei 81/1, nr.41 str. Ştefan cel Mare 110 str. Boris Glavan 2B str. V. Lupu 40 str. Puşkin 42 str. Independenţei 13 str. Chişinăului 3A str. Alexandru cel Bun 43A nr.1 str. M. Eminescu 14 str. Lenin 105/5 str. Mihai Eminescu 41A str. Ştefan cel Mare 1 str. 27 August 38 str. Mihai Eminescu 1B

telefon 0 22 81-27-48 0 22 81-28-30 0 22 81-26-25 0 22 81-23-84 0 22 81-21-10 0 22 81-26-62 0 22 81-26-85 0 22 81-26-82 0 22 81-27-36 0 22 81-26-43 0 22 81-21-60 0 22 81-21-72 0 22 81-21-50 0 22 81-21-45 0 22 81-28-03 0 22 81-27-28 0 22 81-27-75 0 22 81-28-17 0 22 81-26-37 0 22 81-26-10 0 22 81-21-29 0 22 81-27-64 0 22 81-27-93 0 22 81-29-15 0 22 81-26-95 0 22 81-21-20 0 22 81-26-71 0 22 81-21-43 0 22 81-22-13 0 22 81-21-90 0 22 81-26-33 0 22 81-27-25 0 22 81-21-35 0 22 81-29-03 0 22 81-29-03 0 236 2-92-08 0 299 3-24-20 0 299 9-20-92 0 231 2-22-99 0 22 81-22-22 0 22 81-22-27 0 22 81-22-32 0 22 81-22-36 0 246 2-26-77 0 22 81-27-71 0 22 81-28-71 0 22 81-26-29 0 235 3-23-97 0 298 2-37-02 0 22 81-21-95 0 22 81-29-27 0 22 81-28-45 0 22 81-28-68 0 22 81-27-85 0 247 2-26-47 0 22 81-28-20 0 22 81-29-21 0 22 81-29-07

72

BC 'MOBIASBANCA - Groupe Societe Generale' SA Vă oferă (din 01 05 2015) Contactell 256 456 www.mobiasbanca.md

MDL Denumirea depozitului

termen zile

dob, %

depunere initiala

sold minim

CONT CURENT

-

0.00%

0

0

sold maxim

CONTURI

-

AVANTAJ

-

MOBIAS PROFIT ePROFIT MOBIAS COPIL** MOBIAS TÎNĂR***

-

3.75% 4.00% 5.00% 6.00% 6.50% 6.00%

CLASSIQUE

30 90

0.25% 2.50%

180 365 90 180

4.00% 5.50% 2.50% 6.50%

365

7.00%

740 1095

7.50% 8.00%

GOLDEN TIME 2015 rata fixă până la 31.05.2015

365

10.00%

500

500

GOLDEN ETALON rata flotanta

90

13.00%

5 000

GOLDEN ETALON rata flotanta

180

15.00%

GOLDEN ETALON rata flotanta

365

15.75%

CLASSIQUE rata flotanta

100

1,000

500 0 500 500

plata dob%

modalitatea de plata

comision de deschidere cont

comision de inchidere cont

lunar

capitalizare

50 MDL*

50 MDL

lunar

capitalizare

gratuit

20MDL

capitalizare

gratuit

20MDL****

lunar lunar lunar lunar

capitalizare capitalizare capitalizare capitalizare

gratuit gratuit gratuit gratuit

20MDL**** 20MDL**** 20MDL**** 20MDL****

fiecare

la contul curent

30 zile

sau la card

gratuit

gratuit

CONTURI DE ECONOMII MDL (rata flotanta) 100 2,000,000 DA DA 1000- 9 999 10 000- 99 999 DA DA 100 000- 399 999 mai mult de 400 000 500 75 000 DA DA 75 000 DA***** DA***** 500 50 000 DA DA 500 75 000 DA DA

PENSIONAR

rata fixa

5.50% 3.00% 3.50%

depuneri la retrageri cont din cont CURENTE MDL (rata flotanta) DA DA

500

500

500

500

DEPOZITE LA TERMEN ÎN MDL NU -

trimes trial

NU

NU

NU

fiecare 30 zile

la contul curent sau la card

gratuit

gratuit

-

NU

NU

fiecare 30 zile

la contul curent sau la card

gratuit

gratuit

5 000

-

NU

NU

fiecare 30 zile

la contul curent sau la card

gratuit

gratuit

5 000

5 000

-

NU

NU

fiecare 30 zile

la contul curent sau la card

gratuit

gratuit

5 000

5 000

-

NU

NU

fiecare 30 zile

la contul curent sau la card

gratuit

gratuit

depuneri la cont

retrageri din cont

plata dob%

modalitatea de plata

comision de deschidere cont

comision de inchidere cont

lunar

capitalizare

50 MDL*

4 USD/3 EURO

lunar

capitalizare

gratuit

20MDL

trimes trial

capitalizare

gratuit

20MDL****

lunar lunar lunar lunar

capitalizare capitalizare capitalizare capitalizare

gratuit gratuit gratuit gratuit

20MDL**** 20MDL**** 20MDL**** 20MDL****

fiecare 30 zile

la contul curent sau la card

gratuit

gratuit

-

USD/EUR Denumirea depozitului

termen zile

dob, %

depunere initiala

CONT CURENT

-

0.00%

0

PENSIONAR

-

10

AVANTAJ

-

ePROFIT MOBIAS PROFIT MOBIAS COPIL** MOBIAS TÎNĂR***

-

0.75% 0.15% 0.25% 0.35% 0.50% 2.80% 1.00% 3.70% 3.10%

90 180 365 740

0.25% 1.50% 1.70% 2.00%

1095

2.50%

CLASSIQUE rata flotanta

100 0 15 50/30 50/30

100

sold minim

sold maxim

CONTURI CURENTE USD/EUR (rata flotanta) 0 DA DA CONTURI DE ECONOMII USD/EUR (rata flotanta) 10 DA DA 100- 999 1 000- 9 999 DA DA 10 000- 29 999 mai mult de 30 000 0 5 000 DA***** DA***** 15 5 000 DA DA 50/30 5 000/3 000 DA DA 50/30 7 000/5 000 DA DA DEPOZITE LA TERMEN USD/EUR 100 NU NU -

Garantat în conformitate cu Legea nr.575-XV din 26.12.2003 privind garantarea depozitelor persoanelor fizice în sistemul bancar

* Gratuit in cazul deschiderii contului de economii şi de depozit la termen **Produs destinat exclusiv minorilor de pina la 14 ani ***Produs destinat exclusiv minorilor de la 14 la 17 ani inclusiv **** Inchidere cont MOBIAS COPIL, MOBIAS TINAR, MOBIAS PROFIT, AVANTAJ si eProfit in primul an de deservire 150MDL. Gratuit inchidere cont MOBIAS COPIL la atingerea virstei de 14 ani a ***** Operatiuni efectuate numai prin transfer din/pe contul curent cu card atasat prin intermediul serviciului eMobias.md

73

74

75